Sunteți pe pagina 1din 4

J3(j RECENZII 2

Adina Mihiiifescu

D.r. LAZAR VLASCEANU (coord, principal), $coala


la riiscruce. Scl,imbqre # contit,uitate in citrric11lum1111nvafamantului
obligatoriu. Studiu de impact, la�i, Editura Polirom, 2002

lmportan\a pe care ·o are sfst�mul de invD.(runfult in societaie impune evaluarea per'iodica a


modului de tuncfionare ll aoestuia, in scopul perfecJionfu-ii procesului educativ. Studiul $coala la
rascruce_ Scltimbart ,$i c'Ontin:uitate fli ' curr.iculumul 111vaJiimiintului obligatoritt, Studiu de impact
(coon!. principal Lazar Vll'lsceanu, Editura P-olirom, la!ii, 2002), reprezinta ,o astfel qe evaluare �i
rilspunde nevoii de iriformare -ii tuturnr celor implicafi tn si_ stemul de inv�ndnt: filCtori d_e decizie,
ca_ dre didactice, elevii si pJlrin�ii acestora etc.
..
3 REC�ZII 137

Autorii studiului $i-au propu� s5 ofcrc nu numai ci imagine obfoctiva a $flirii jnvlifi!mlintului
obligatoriu din Romania, ci $i dircctii de ac�une in scopul c. re�terii cal.itAfii activitAlii educ,aiionale.
Pentru realizarea.acestor obiective a fos1 nccosara dcsfll�urarea unei ample ccrcc�ri la n· ivel national,
bai:ata p'e o metodologie complexa, in carc'au fost abordate princlpalelc .componentc· ale rcfonnei
curri, culare: resuriele umane �i materiale, 90iltinut1.1l invll\amlinwlui, perforniantelc education�le,
.evaluarca, ambianta fi'z.i ci\, procesul de luare a dcciziilor etc.
Punctul de plecarc, tn analiza resurselor umane $i materiale implicate· tn sistemul de
lnVl!\l!mfutt ob!.igatoriu, ii constituie rolul important pe care-1 au cadrele didactiee 1n implementarea
tcformci curricularc Si faptul c6 elevii sunt principalii benefici_ari ·ai acestcia . S-a co'nStal 1ns� t,
disponibilitate redu ·sf de. accept.are a noilor tolur.i �i fuoc\ii cu care au fost inve$ii\i, de.opotrlv!i,
cadrelc didactice �i elevii in �c.oalli, datorita:
l. schimbfu:ilor intervenite in viaia sociala $i ·econoniica a !!lrii, care au ·afectal sistemul de
invatnmant (instal?ilitate econamica, cre�lerea gradului d.e saracic al populalie etc,);
2. oppunii pentru o reforma cu ca,aclcr fundamental, c.are a implic!ll toale componentelc
sistemului de lnvli(runiin� avand un ritm ac.cclcral de desfil�urarc;.
3. scliderii volumului populatiei de vlirsta. �colara din 1n11a1Amamul obligatoriu, 'In conditiilc in
tare sisternul de inv�t!l.mani din Romlinia nu dispune de mobilita1ea organiz31c:iricA necesarll unor
astfel. de variatii numerice ale popula1iei (desiilntarea unor �coli, in special din mediul rural. cu efecte
negative asupra accesului )a educa1ie al copiilor, scllderea oumiirului de cadre didactice calificate,
cre�tcrea numw-uJuj de cazuri de abandon �colar, repeten(ic:etc.);
4. predomin!lrli unei atitudini patemalis1e in sistemul de 7nvllt!!mant obligatoriu, aspect care se
observll ia special in relatiilc dintrc cadrelc didaclicc �i MEC, inspectorate $Colarc, au1orita1i locale, in
aotivitatea de <;onducerc �i organizare; a procesului ed.ucath<;
5. -acc esului limitat al elevilor la asisrenta medical� de spec ialitate, datorita, 1n primul rfind,
diminu!\di n_uml!rului de speciali�ti -tn medicin!\ �colar!l, cu efecre negative asupra stllrii de sliniitatc.
AutoriL sunt de parere cl! o relatie. mai apropiatll intre factorif de decizie (M'BC, inspectorate
$Colan:, autoritati locale etc.) �i eadrcle didactice din inyllflimantul obligatoriu, promovaiea· unor
mllsuri de siimulare a aplic3rii reformei, diminuarea inegalitlltilor din sistemul de invafamAnt,
organiz.area unor cursuri de perfec!ionare �i preg3tire s cadrelor didac1ice sunt in masura sA ridice
nivelul de implicare a acesto1·a din ·urmll in proccsul de implcmcntare a reformei. Succesal reformei
depinde de sentimentul de ,,proprietate" al C'ddrelo.r diducli�e viZ11vi de schimbl!rile din invatamant.
!ntre p.erformantele elevilor, corpul profcsoral si spatial �colar cxista o relatie, interdep-endema.
De accea, amblii.nta in care se des�oara proeesul · ec1ucativ reprezintll o componenta importanta a
oricllrei reformc a invaJi!mfullului. fa cadrul analizei institutionale, realizate in acest studiu in scopul
evalullrii spa1iului �colar, s-allµrmarit:
l. evaluarea aspeotului interior si exterior al �colii:
2. preocuparea cadrelor didactice pentru promovafea si aplicarea reforruei cu.rriculurc;
3. coeziunea colectivului de cadre didactice, performantele·elevilor .
Concluzia la ilare· au.ajuns autorii. acestci ana_!i1..e estc aceea,c� in inva1am ·�1ul obligatoriu din
Romania, e,'<ista m1meroase dificultl!ti in ecea ce priveste �igurarea unui spa\iu scolar corespuntillor
dest'li\;urarii unui proces educational performant.. Cele mai de-zavantajate scoli sub acest :aspecl sum
ccle situate fa mediul rural (in special ln localii!i(I iz.olate); cu un nivel sca.ztrl de dezvohare
socioe,conomic �i cultural, cu predare simultana. Acc�suJ dificil la documentele referitoa're la noile
reglementfu:i curriculare, la manua.le $i ahe ioforrnatli de imeres .scolar,-atat pentru cadrele didaotice,
cat �i pemru elevi, predominanta eadrelor didactice suplini1ori sau nccaliticati. mediul socioeconomic
deficitar (mai ales 1n ceea cc pri·vc�e nivelul de inslTUire 111 populatiei) sunt caicvii dinlfe problemele
cu care sc' conJruntl'I multe dintre �coli in asigurarea unuj mediu favorabil invll.fllrii. in geoeral, se
aprecia7.li ca niajoritat� ca.drelor di�a9lice manifestll interes �i preocupare pentru reforrna curricularll,
dar singur. entuziasmul lor 1111 estc suficient. $colilc din Romania au oevo,e de o investifie financiarli
·masiva �i urgenta pentru asigurarea unor condifil favorabi)e ob�nerii de performanie .cducationale.
Unul din!re obiectivele reformei inv.atbmantului vizcaz.'I divc;rsificarea otertei educaµonale,
inielegandu-se prin aceasta adecva.rea �colilor, claselor, profiJurilor, continurorilor, manualelor,
138 RE<;ENZII 4

obiectivelor ·educajionale etc.. unor inlerese, aptiludlni, optiuni e!it mai div. erse. Anal.ii.a 1ematict1·
asupra conl.inutului programelor $i manualelor �colare utilizate '.in sistemul de tnv.lill\lllfull obligatoriu
subliniv..li. cil:
1. exist! o ofertli gcneroasll in ceca cc prive�e manualelc -�colare, ca.rc.-i afera. cadrului didactic
11tiit.posibililatea stabilirii unor obi�tive diferentiate in fun¢tie de optiunile, aptitudinile $i intcresek
elevului, cal �i libertate,a {dar ma:i ale,s responsabil)iateil) planificarii, ordonw-ii �! stabilirii strategiilor
de predare, 1n scopul ob1incrii de perfonnante educationale;
·2:se impune ·,stabilirea unei corespondente intre conµnutul manualelor �colare, valorile
promov!}te de catrc �coalli � realitatca spciala;
3.. este necesara inslituirea unor raponuri sodale democratice in �coalll.,1ntre fete �I bAie(i, 1nlre
profesori �i elevi, intre eel cu venituri diferite, raporturi care vor ti interiorizate �i reproduse ulterior 1n
alte institu(ii �i situatii difcrite.
In general, performl!lltele .$CO)are sunl definite· ca indeplinlr� Qbiectivelor ·educa1ionale,
constituindu-se astfel �i °in criterii de apreciere a caliti!.(ii activitatii educa(ionalc. Dintrc factorii care
inlluenteaiil performantel.e ·educationale, s-au avut in vedere:
I. resursele $CO.I.are (i;alitatea activita:�i educa\ionale; a prograinelor �i manualelor .�colare,
calitatea corpului profesoral, dotarea tehnicomateriala a $C01ilor, evaluarea rczultatclor);
2. caractedsticilc elevilor.(�u referire mai ales la motivatia pentni invatare).;
3. mediul sociofatnilial al elevilor.
0 atentie lmportantl!: a fost acordatli motivllj.iei pcntru inva\arc, ca principaJ facrpr 1n obtinerea
de performante,educationale. Aceasta poate fi dezvoltatll �i mentinulA doar m con:di\iile 1n care clevii
infeleg $i sunt sprljiniti sl! tnteleaga rolul pe care-I au �coala $i cuno�tintele transmise de aceasta
pentru el. 1n 11rma anali. zei realizate pe !!Cel!SIA temil s-a constat ca $coal.a $i cadrcle dida-ctic.e din
invafAmfultul obligatoriu din Romania considerli c1I aceasrl! responsabilitate revine in intregime
familiei, comunitnlii, Dar, �a cum a fost demonstrat in numeroase studii interna\ionale, dar $i din
iara, $COHi ii revine in tot-alitate �cjna de ·a stilbili un raport pozitiv 1ntre elev $i cuno$tin1.e.1e de
i�su�it Ynvapirea nu trebuic sa reprezinte pentru elev dpar Un instrument neecsar satisfacerii unei
aevoi (exercitarea unei profesii, de exemplu, �a cum au aracat numeroase raspunsuri ale elevilor), d
mai ales un. simbol al recuno�i sociale (de a ,vorbi corect, elevat etc.), atitudine· care de oiulte ori
nu poafo fi insu�itftn familie·. in studiul de fa� nu s-a reijizat o clasificare.a m<itivelor pentru care un
elevfovaj!l, dar s,a cons.tat c!i pentru multi dintre el notele �i premiile se aflli printre primele motive.
De asemeneil, un alt aSpect important este faptul c!i; 1ntre variabilele $<:olare, dotarea
tehnicomateriilla se situeazll pe primul loc in ob\inerea unor performan1e educationale; 1naintea
calitlltil corpului profesoral, considerat de �tre unii cerceti!lori in domeniu .,centru al factorifor
nm�itei �col!ll'e" (M. Cherkaoui, 1989). Aceasr-a tcndinta a cadrelor didactice din invaJamantuJ
obligatoriu de a direcµona r�ponsabilitatea pcrforman{elor educationale sprc fanillie sau . spre nivelul
de · dotate tehoh;o-miiter.ial!l a �colii sc datorea.zl! u.nei ,.crize· a spec_ific)lrii perfo.rmanJelor �colare"
(p. 63) cu care se confrunta sistemul, in general. Acesl fapt este retlectat �i prin evaluarea
performan1elor elevilor, rnodalitlltile de certificare a cuno�tinJelor 1nsu�lte lo invEijl!m§ntul ·obligatoriu.
Autor-ii apretiazli ca pdma observaµe,. cll panli in anul fcolar 1997-1998 nu s-au produ·s s�himMri de
esen(a in ceeii cc prive�te evaluarea perfoananfelor cducaiionale. Astfi:1,. modul de proicotare �i
des�urare a activit!lfii de cvaluare din invT11il.mAntul obligacoriu din Romani-a ·csce deficitar,
comparativ cu practfca si teoria internatiomilli. Prin examenele de tapa'citate, de bac:a.laureai. da. r �i
cele de la tinalul cl1,1$ei a lV-a, car:e au caractcr naf(onal se pot lua decizii referitoare la componenµi
trunchiului comun de cuno�tinte. cantilatea informatiilor. numruul de ore, alocat, nivelul de dificultate
etc. Evaluarea rezultatelor obtinute de·elevi la diferite examene reflecta ce.l m .ai bine difercn\ele care·
c:xistll intre scolile din Romani!!, 'in ccea ce privesfe nivclul de implemer,rtare a reformei curriculare. in
fcol1le in care accesul la documente 'de interes �colar (planuri, programe, manuale scoJare·etc.) este
mai facil, cadrele didacticc desflismind o activitate,edueaµonall\ de calitate intr-o ambian\� !avorabilil
i'nvlilatii, numliru.l elevllor care promoveazll acesie examene cu rezultatc bunc si care opt�azli pentl'l!
contiauawa studiilor este mai mare. AuJ9rii .propun luarea ln coflsiderµe . a acestor re.zuJt11,te, fo scopul
5- RECENZfl 139

�abillrli cauzel9r care conduc la rezul\1!.tc slab\!, la abandon �i;olar etc., pentru a �tabiH n).as.u.ri
cficie1tte de combatere a lor.
Studiul este amp tu,•coli\indnd lnformatii de mare importan\a, Mtfel 1ncat trebuie consider.it
un document pc· baza cil.ruia s� pot stabili urni!ltoarele e.tape ale reformei din iuva\limanrul
obligatoriu �i nu num ·ai.
Abordarea· fieclirui aspecr din studiu a bencfioiat de competenia �i cun0$1infcle unui colectiv
de aulori, ei 1n$i$i cadre didaclice cu cxperientli $! spcciali�ti ·lfl pedagogic, sociologie, psihologie
etc. Avand in vcdcre t'aptul cil este vorba d.c�pre educatie $i cii efecte\e·acestcla, pozitive sau nu,
sunl pe tenneo foarte lung, c.u implicaj:ii majore In procesul de dezvoltare socioeconomicli $i
eulturata·a \arjj, credem t;li nccesitatea realizarii cu regularitatc a unor as _ tfcl d� studii este de dorit
$i tri:buic 1ncurajatA_:

Gabri'ela Neagr1

lNSTITUTULDECERC�TARE ACAUTA111 VIEilf


CENTRUl DE ll�FO!{lv',r1i'<E $1 DOC\JMcNTARE
P::NTRU POLIT�C_: �OC:1\-�. �' (.'pp_1T. �,:£A ,r 'L: h
ca,ea 13 Se131emlm& n, n. sector � 6uc.ir-�,t.

S-ar putea să vă placă și