Institutul de Ştii ţe ale Edu aţiei

RESPONSABILITATEA PROFESORULUI
ÎN FORMAREA MORAL-AFECTIVĂ A TINERILOR

Raport de cercetare

Bucureşti, 2011

0
Coordonatori:
Dan Badea er etător ştiin ific III);
dr. “pera a Farca er etător ştiin ific III);
dr. “i o a Velea er etător ştiin ific III) 50%

Membrii echipei de cercetare:

Ga riela Ale u er etător ştiin ific III);
Oana Gheorghe (asistent de cercetare) – 50%
Adrian Mir ea er etător

Mulţumim:
Consilierilor şcolari din ară are s-au i pli at î desfășurarea interviurilor
Profesorilor care au participat la focus-grupuri

1
 Cuprins

I. INTRODUCERE ............................................................................................................................... 3
II. METODOLOGIA CERCETĂRII ......................................................................................................... 5
II. 1. SCOP ŞI OţIECTIVE ALE CERCETĂRII ....................................................................................................... 5
II. 2. METODE UTILI)ATE ÎN CERCETARE ........................................................................................................ 5
II.3. POPULA IA INTĂ .............................................................................................................................. 6
II.4. PRINCIPALELE ACTIVITĂ I DE“FĂŞURATE ÎN CADRUL CERCETĂRII ................................................................... 7
II.5. BENEFICIARI AI CERCETĂRII .................................................................................................................. 7
II.6. PRINCIPALELE PRODUSE ALE CERCETĂRII ................................................................................................. 7
II.7. LIMITE ALE CERCETĂRII ....................................................................................................................... 8
III. DATE ALE PRELUCRĂRII CALITATIVE ............................................................................................ 9
III. 1. PRINCIPALELE CALITĂ I PE CARE PROFE“ORII ÎȘI PROPUN “Ă LE FORME)E COPIILOR. PERCEPȚII A“UPRA
IMPORTANȚEI TRĂ“ĂTURILOR MORALE ................................................................................................................. 9
III.2. SITUA II DE ÎNVĂ ARE RELEVANTE PENTRU EDUCAȚIA MORAL-AFECTIVĂ A COPIILOR ..................................... 11
III.3. STABILIREA REGULILOR DE FUNC IONARE A CLASEI................................................................................. 14
III.4. ABATERI FRECVENTE DE LA CONDUITA MORALĂ OBSERVATE LA COPII. MODALITĂ I DE INTERVEN IE ALE
PROFESORILOR .............................................................................................................................................. 19
III.5. FORME DE PREVEN IE A VIOLEN EI ŞCOLARE UTILI)ATE ÎN ŞCOLILE CUPRIN“E ÎN “TUDIU ................................ 24
III.6. ÎN CE RAPORT “E AFLĂ MORALA ŞCOLII CU MORALA DIN MEDIILE EXTRAŞCOLARE (FAMILIE, COMUNITATE, GRUP DE
CONGENERI ETC.)? ........................................................................................................................................ 29
III. 7. CUM ŞI ÎN CE MĂ“URĂ POATE AMELIORA ŞCOALA PROBLEMELE DE COMPORTAMENT ALE UNOR ELEVI CAUZATE DE
INFLUEN E EXTRAŞCOLARE? ............................................................................................................................ 31
III.8. PRINCIPALELE DIFICULTĂ I CU CARE “E CONFRUNTĂ PROFE“ORII ÎN FORMAREA MORAL-AFECTIVĂ A ELEVILOR?
PO“IţILE “OLU II ........................................................................................................................................... 40
III.9. CALITĂ I E“EN IALE ALE PROFESORULUI PENTRU A REUŞI “Ă DE)VOLTE PERSONALITATEA MORAL-AFECTIVĂ A
ELEVILOR “ĂI ................................................................................................................................................ 45
III.10. PREGĂTIREA PROFE“ORILOR PENTRU FORMAREA MORAL-AFECTIVĂ A COPIILOR ......................................... 48
III.11. AUTOEVALUAREA POTENȚIALULUI DE A INFLUENȚA SEMNIFICATIV FORMAREA MORALĂ A TINERILOR. OPINII ALE
PROFESORILOR .............................................................................................................................................. 53

IV. CONCLU)II ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................................... 57

V. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 62
VI. ANEXE ....................................................................................................................................... 64
ANEXA 1: GHIDUL DE INTERVIU................................................................................................................. 64
ANEXA 2: GHIDUL PENTRU FOCUS-GRUP .................................................................................................... 66
ANEXA 3: FIŞA DISCIPLINEI ...................................................................................................................... 67

2
I. Introducere

Şcoala este institu ia are parti ipă î tr-un mod decisiv la educa ia genera iilor tinere ale
unei ţări, la transmiterea valorilor culturale şi morale, la construirea premiselor pentru noi
s hi ări so iale.
Impactul şcolii î for area ti erei ge era ii, fii d atât de i porta t, este e esară şi o
a aliză a i pli ării a esteia şi a valorilor transmise de ea.
Deşi formarea tinerei genera ii nu se reduce doar la transmiterea unor informa ii şi la
dezvoltarea og itivă a opiilor, şcoala pune un foarte mare accent pe educa ia i tele tuală şi
transmiterea de cunoştin e.
Cum sunt integrate aceste cunoştin e, cum sunt utilizate şi ce importan ă au ele î
raport u elelalte aspe te ale perso alită ii copilului au fost unele di tre î tre ările pe are i
le-a pus a er etători î a est de ers de i vestigare.
Un alt interes a fost acela de a descoperi i e ar tre ui să se o upe de edu a ia moral-
afe tivă a opilului da ă şcoala este e trată pe educa ia i tele tuală?
Edu a ia u î sea ă doar dezvoltare og itivă, adesea o ie tivul ajor şi unic al şcolii.
Tâ ărul are evoie de o for are o pletă a perso alită ii sale şi hiar da ă u dispu e de
i flue e o siste te, oere te pe tru reştere orală şi afe tivă, va ăuta a este elemente
prin modelele adulte din mediu.
Ori e profesor, i difere t de dis ipli a predată ar tre ui să fie, î ai te de toate, atur
afe tiv, de i oere t u si e, o persoa ă dezira ilă so ial şi apa ilă de i tera iu e edu ativă u
copiii şi cu tinerii.
Profesorii au evoie u eori de o privire di e terior pe tru a o ştie tiza i porta a şi
i flue a foarte are pe are o au asupra ti erilor. A easta poate fi şi o otiva ie puter i ă
pe tru a se perfe io a, pe tru a evolua ei î şişi, pe tru a se si i i porta i pri eea e su t
şi u doar pri a tivitatea de predare.

3
 Cer etarea oastră şi-a propus să spriji e o ştie tizarea legăturii di tre
o porta e tul oral al profesorului, o i uturile u o siste ă orală predate şi for area
orală a elevilor.
Pentru a-şi ati ge elul, o edu a ie orală solidă presupu e i tegrarea a el pu i trei
dimensiuni:
- dimensiunea moral-afe tivă
- di e siu ea proso ială - experimentarea unor comportamente alternative celor agresive,
viole te, for area de atitudi i î dreptate spre ola orare şi î părtăşire de idei, se ti e te
şi valori u alte persoa e;
- di e siu ea or ativă – văzută su două aspe te:
a) comportamentul civilizat, reguli de polite e auto atis e î suşite î o azii de
re ipro itate ale vie ii otidiene);
b) dis ipli a ş olară, î eleasă a raport î tre li ertatea elevului şi autoritatea profesorului,
or e şi eri e a iologi e vizâ d î depli irea î datoririlor ş olare şi atitudi ile,
alegerile, o porta e tul elevilor î raport u respe tivele or e.

Din punct de vedere al finalită ilor, dezvoltarea dimensiunii morale a persoanei

presupune formarea:
- judecă ii morale – a di e siu e i tele tuală;
- o ştii ei orale – structurarea caracterului;
- conduitei morale – comportamentul moral.

4
II. Metodologia cercetării

Cercetarea de față este u a alitativă desfăşurată pe par ursul a ului . . –

. . ,î ai ulte ş oli şi li ee di ară, atât di ediul ur a ât şi di ediul rural.
Fără prete ia de a a operi toate zo ele ării, a î er at ulegerea de date (prin
i terviu şi fo us-grupuri) di ât ai ulte jude e: Bistri a Năsăud, ţotoşa i, ţrăila, ţu ureşti,
Călăraşi, Cluj, Dolj, Gala i, Ialo i a, Mara ureş, Mureş, Nea , Olt, Prahova, Tulcea, Sibiu,
Suceava.

II. . Scop şi obiective ale cercetării

“ opul er etării a fost de a oferi repere şi instrumente pedagogice pentru formarea

ini ială şi o ti uă a adrelor dida ti e î do e iul edu a iei morale şi afective.
Î sus i erea a estui s op pri ipalele oastre o ie tive au fost:
a) ide tifi area pro le elor și difi ultăților a tuale î edu ația oral-afe tivă di ș oală:
pri ipalele o strâ geri și difi ultăți, posi ilele soluții, i agi ea profesorilor despre
rolul lor și al ș olii î edu ația oral/afe tivă et .
b) identificarea aspe telor pro le ati e î for area profesorilor î do e iul edu a iei
morale şi afective;
c) investigarea odului î are profesorii îşi î eleg rolul î edu a ia orală şi afe tivă a
ti erilor u are lu rează î ş oală;
d) for ularea u or re o a dări şi sugestii psihopedagogice pentru ameliorarea for ării
i i iale şi o ti ue a profesorilor î vederea o ştie tizării rolului lor î edu a ia
orală a opiilor şi a tinerilor.

II. . Metode utilizate în cercetare

Metodele utilizate î adrul er etării oastre su t ele potrivite er etării alitative:

II.2.1. Analiza documentelor

5
 - au fost studiate documente ale literaturii de specialitate privi d for area orală şi
afe tivă a opiilor pre u şi ele referitoare la pregătirea şi a ilitarea profesorilor î
dezvoltarea orală a opiilor;
- s-au studiat do u e te e i de urri ulu pe tru for area ini ială şi o ti uă a
cadrelor didactice fişe ale dis ipli elor, progra e a aliti e, suporturi de urs ;
- au fost parcurse documente normative privind formarea copiilor (legi, metodologii
de aplicare).
II.2.2. Cercetare exploratorie
Î adrul a esteia a i i iat o ta te u o silierii ş olari şi u profesorii de la ivelul
gi aziului şi al li eului pe tru a vedea î od ât ai dire t are su t pro le ele u are
profesorii se o fru tă î ş oală, are este agajul pregătirii teoretice şi pra ti e care îi ajută să
fa ă fa ă a estor pro le e şi are su t evoile de for are pe tru î u ătă irea a tivită ii lor.
Pentru aceasta am realizat:
- interviuri u profesori di î vă ă â tul preu iversitar, prin intermediul consilierilor
ş olari are au fost operatori de i terviu ;
- focus-grupuri u profesorii di î vă ă â tul preu iversitar, prin intermediul
er etătorilor oştri.
Principalele instrumente utilizate pentru culegerea datelor au fost:
- ghidul de interviu individual cu profesori;
- ghidul pentru focus-grupuri cu profesori.

II.3. Populaţia ţintă

Cercetarea de teren a vizat:
- profesori de gi aziu şi li eu din i stitu ii de î vă ă â t di ară. Profesorii parti ipa i
au fost sele ta i di tre volu tari, fie de ătre o silierul operator de i terviu, fie de ătre
dire torul i stitu iei are a găzduit fo us-grupul;
- profesori di î văţă â tul superior i pli a i î for area adrelor dida ti e. Pentru
aceasta au fost analizate curricula de formare a cadrelor didactice, au fost a alizate fişele
disciplinelor, progra ele a aliti e şi suporturile de urs pe tru ursurile din cadrul
Departa e telor pe tru Pregătirea Perso alului Dida ti DPPD-uri) care au fost
disponibile pe internet;
- stude ţi cu care s-a pus î dis u ie u progra de sus i ere şi for are a viitorilor
profesorilor pe tru i pli area î dezvoltarea oral-afe tivă a opiilor. A eastă a tivitate a
fost desfăşurată î U iversitatea Na io ală de Arte ţu ureşti, î adrul DPPD-ului şi î
cadrul Masterului Edu aţie pri Arte Vizuale de la se ia de Pedagogia Artei.
6
 I terviurile au fost realizate î jude e pe u u ăr de profesori de gi aziu şi
li eu. Operatori de i terviu au fost o silieri psihologi i di ară are au olaborat la cercetarea
oastră.
I terviurile a alizate su t se ifi ative pe tru popula ia ş olii ro â eşti, deoare e
provi atât di ediul rural, ât şi di el ur a , di toate zo ele istori e ale ării.
Fo usurile, î tr-u u ăr de , au fost realizate u a. profesori de gi aziu şi
li eu di jude e: rural, ur a . Operatorii fo usurilor au fost er etătorii ştii ifi i ai
proiectului.

II.4. Principalele activităţi desfăşurate în cadrul cercetării

A tivită ile î adrul a estei te e de ercetare au fost documentarea, analiza teoreti ă
şi er etarea de tere :
- do u e tare a aliza i liografiei de spe ialitate şi a datelor o i ute î er etări
a terioare şi are prezi tă i teres pe tru te a î auză. A aliza progra elor de
for are i i ială şi o ti uă a profesorilor ;
- elaborarea instrumentelor de lucru;
- realizarea i terviurilor şi fo us-grupurilor;
- prelucrarea datelor de cercetare;
- ela orarea u ei fişe a dis ipli ei a suport al u ui program de formare a cadrelor didactice;
- elaborarea raportului de cercetare.

II.5. Beneficiari ai cercetării

Rezultatele investiga iilor şi propunerea de activită i de sus inere a educa iei morale şi
afective sunt de interes pentru factorii de decizie, pentru universită i / furnizori de formare
iniţială a profesorilor, pentru furnizorii de formare o ti uă şi pentru profesori, î ge eral.
Fişa dis ipli ei a e ată a estui raport poate oferi sugestii cadrelor didactice
universitare i pli ate î asterele edu a io ale. Î a eeaşi ăsură, ea se adresează atât
cadrelor dida ti e di î văţă â tul preu iversitar, ât şi viitoarelor cadre didactice.
Elevii, familiile şi societatea, î a sa lu, pot fi e efi iari ai er etării, î perspe tiva
ini ierii u or ăsuri şi a iuni de consolidare a rolului şcolii / profesorilor, î for area orală a
elevilor.

II.6. Principalele produse ale cercetării

Principalele rezultate ale er etării su t: raportul de cercetare şi fişa dis ipli ei a exată.
7
 Raportul de er etare are re o a dări şi o luzii are pot fi utile cadrelor didactice
deja formate, dar are si t ă î a tivitatea lor de edu a ie u opiii şi adoles e ii u se pot
li ita doar la i for are, la edu a ie i tele tuală sau spe ifi ă dis ipli ei predate.
Fişa dis ipli ei oferă u odel de urs pe tru des hiderea ătre dezvoltarea perso ală
î formarea i i ială a profesorilor din adrul viitoarelor astere edu a io ale. Co sideră ă, î
a se a a estei di e siu i, pregătirea profesorilor, a ată doar pe spe ialitate, pedagogie şi
dida ti ă ră â e i o pletă şi prea pu i efi ie tă.
Fişa dis ipli ei „Dezvoltare orală este utilă pe tru o pletarea progra ului de
for are i i ială a profesorilor. Ea propu e o restru turare a odalită ii de for are a viitoarelor
adre dida ti e astfel î ât ele să fie a ilitate să fa ă fa ă provo ărilor di ş oală. A eastă
a ilitare u tre uie să se li iteze la o for are stri t i tele tuală, la o e pu ere a s hi ărilor e
ar tre ui fă ute î edu a ie şi ar tre ui să trea ă la pra ti area efe tivă a a estor pri ipii î
cadrul masterelor edu a ionale.
A estea ar putea du e î ti p la:
 pregătirea profesorilor pe tru a fi depli respo sa ili î a tivitatea edu ativă;
 completarea gamei de interve ii educative prin sus inerea componentei afectiv-morale;
 î u ătă irea li atului di ş oală pri sta ilirea u or rela ii edu ative şi de spriji î tre
profesori şi ti eri, î tre profesori, pări i şi ti eri.

II.7. Limite ale cercetării

. I ple e tarea u ui progra de for are a adrelor dida ti e are evoie de sus i ere
ge erală a MECT“, ARACI“, şi a DPPD-urilor actuale – for e variate şi foarte greu de ar o izat.
. “tude ii are se î s riu la asterele edu a io ale deja au î spate o e perie ă
î delu gată de for are î are şi-au stru turat stereotipii de î vă are are su t greu de ore tat
şi are este posi il să reapară atu i â d ei vor deve i profesori.
. Cadrele dida ti e u iversitare au şi ele o odalitate de abordare ai ult teoreti ă a
ursurilor şi este difi il de s hi at e talitatea a estora care, prin exemplul lor, for ează
viitorii formatori.
4. Profesorii actuali s-au o fru tat prea adesea u s hi ări şi refor e, ursuri de for are
o ti uă şi ateriale de sus i ere are u i-au ajutat î i i u fel, î ât u ai au î redere ă
eva ai poate fu io a.

8
III. Date ale prelucrării calitative

III. 1. Principalele calităţi pe care profesorii își propun să le formeze copiilor.

Percepții asupra importanței trăsăturilor morale

O ul îşi î suşeşte or ele, pri ipiile orale î od e piri sau ştii ifi . Nor ele
morale care privesc stri t rela iile i teru a e su t do â dite di fragedă opilărie, î pri ipal
pri e e plul elor di jurul opiilor, dar pot fi î suşite/ î tărite şi î adrul ş olii. Aşa u
afir a u ul di tre adrele dida ti e i tervievate „for area orală a opilului se fa e treptat. ;
şi pe tru a realiza a est lu ru şi-a propus a elevii săi „să î ve e să gâ deas ă oral, […] să ştie
ă te pera e tul şi ara terul u pot fi folosite a s uze pe tru pă at, […] să ştie ă e istă legi
orale apli a ile tuturor. Pri a î tre are di i terviu a vizat pri ipalele trei alită i pe care
profesorii îşi propu să le for eze elevilor. Pri odul î are a fost adresată î tre area, am
dorit să o servă da ă profesorii şi-au propus să dezvolte şi latura orală, u doar ea
intele tuală a elevilor lor. Astfel, se poate vor i de două ari ategorii î are pot fi î păr ite
principalele caracteristici pe care cadrele didactice doresc să le for eze la elevii lor: trăsături
orale şi i tele tuale.

III. . . Trăsăturile orale enumerate de respo de i pot fi î păr ite, la râ dul lor, î trei
categorii:
 trăsăturile orale expri ate î atitudi ea faţă de so ietate şi de oa e i şi î relaţiile u
a eştia. Profesorii ur ăres a elevii lor să dea dovadă de i ste, o estitate, si eritate,
ore titudi e, dreptate, o oare, polite e/ respe t fa ă de oa e i şi pe tru valori
esteti e şi orale, tolera ă, reşterea spiritului de e hipă şi a ooperării, e patie,
priete ie, ră dare, o pasiu e, for area u or o duite orale i e î hegate,
responsa ilizare orală şi ivi ă, o e ie, u ătate, altruis , o porta e t ivilizat,
u si . Ei îşi dores for area u or opii edu a i, care să apre ieze valorile, capabili de
opti is , patriotis , loialitate, spirit ivi , altruis , ataşat de ole tiv.

 trăsăturile orale expri ate î atitudi ea faţă de ş oală/ î văţătură/ u ă vizate de

adrele dida ti e su t: respo sa ilitate, persevere ă, a i ie persevere ă î

9
 ati gerea s opurilor edu a io ale , o ştii iozitate, pu tualitate, seriozitate, efi ie ă,
prag atis , te a itate î realizarea sar i ilor propuse, dragoste de carte/ u ă ultul
u ii, i pli area î a tivită i , să fie otiva i să î ve e, rigurozitate, orga izare, să dea
dovadă de o ure ă loială, să fie re eptivi la sar i i, ordo a i şi pro p i, să se
adapteze la situa ii oi de via ă, să fie u i eseriaşi u profesor are predă la o ş oală
profesio ală .

 trăsături orale expri ate î atitudi ea faţă de si e î suşi: demnitate, modestie,

auto u oaştere autoapre iere ore tă , î redere î for ele proprii sti ă de si e ,
stăpâ ire de si e, auto o trol, o se ve ă, si ul de ită ii perso ale, u pătare,
e hili ru e o io al.
Î adrul focus-grupurilor, s-au conturat alită i cardinal: corectitudinea/cinstea,
respe tul şi respo sa ilitatea. Pe tru restul trăsăturilor de perso alitate pe are profesorii su t
i teresa i să le for eze la elevii lor s-au cristalizat şase categorii are î su ează trăsături de
perso alitate te di e do i a te sau depri deri e trale şi atitudi i-valori î jurul ărora se
pot î hipui e u ărate s e arii paidei e:
a Eul u auto o trol: e hili ru i terior; stăpâ ire de si e; auto u oaştere/
autoevaluare.
Eul ofe siv: uraj; î redere; a i ie; u lider.
Eul arita il, ări i os: tolera ă; o e ie; u ătate; priete ie/ o pasiu e;
olegialitate; altruis ; se si ilitate la preze a eluilalt .
d Eul i tera tiv: i pli are; spirit de e hipă/de ola orare, lu rul î e hipă; a ilitatea de
a comunica; spirit civic.
e) Rigoarea muncii: seriozitate; persevere ă; o ti uitate; apa itatea de a u i;
hăr i ie; rigoare; orga izare; pu tualitate; spirit de dis ipli ă.
f Cultura î vă ării şi î vă area ulturii: dori a de a î vă a; i teres fa ă de eea e elevii
fac; deprinderea de a studia, de a fi autodida t; ivel ridi at de ultură; ultivarea valorilor,
respe t fa ă de valori; si esteti , dragostea de fru os; î elep iu e î se s de apete ă
pentru valorile spirituale).

III.1.2. Trăsăturile i tele tuale e u erate vizează, atât dis ipli a predată de profesorul
respo de t, ât şi ara teristi i i tele tuale ge erale: a ilitatea de a o u i a efi ie t,
i telige a, reziste a la efort i tele tual, a ilită i de u ă i tele tuală, reativitatea,
uriozitatea ştii ifi ă/ i tele tuală, i i iativa (capacitatea de a lua decizii), capacitatea de a
î vă a i depe de t de a se i for a si guri , spiritul de o serva ie, ate ia, dezvoltarea gâ dirii
10
logi e, e pri area ore tă, o pete a de o u i are î tr-o li ă străi ă, apa itatea de
a aliză şi si teză/spirit critic, spiritul de cercetare, interesul pentru studiu, perspicacitatea,
cultura generală, fa iliarizarea u i for a iile de ază ale u ui do e iu, pasiu ea pe tru u
do e iu de studiu, plă erea pe tru le tură, auto o ia i tele tuală].

III. . Situaţii de învăţare relevante pentru educația moral-afectivă a copiilor

Cadrele dida ti e parti ipa te la er etare au fost î tre ate e situa ii de î vă are
proie tează, astfel î ât opilul să:
a. îşi asu e respo sa ilită i şi să ia o de izie de atură orală;
. îşi poate regăsi evoile şi i teresele;
. îşi poate e pri a trăirile e o io ale, e patia;
d. îşi for eze o atitudi e ara terizată de respe t pe tru eilal i, tolera ă, solidaritate et .

III.2.1. A tivităţi/situaţii de î văţare commune/ generale

Multe di tre a tivită ile pla ifi ate de adrele dida ti e su t o u e elor patru pu te
soli itate. Astfel ă, elevii îşi pot asu a respo sa ilită i pe tru a lua o de izie de atură orală,
îşi pot regăsi evoile şi i teresele, îşi pot e pri a trăirile e o io ale, e patia şi pot să îşi
for eze o atitudi e ara terizată de respe t pe tru eilal i, tolera ă, solidaritate pri :
 realizarea u or a tivită i are să fie ur ate de dis u ii fi ale pe lu rări legate de:
evaluarea lu rărilor, respe t pe tru u a lor şi a olegilor;
 dis u ii, jo ul de rol, ti p petre ut î preu ă î a tivită ile e traş olare;
 vizite la e tre de î grijire a i orilor, ătrâ ilor, persoa elor u evoi spe iale,
 a iu i de aritate,
 ur ărirea u or fil e te ati e situa ii pro le ă î are elevii tre uie să de idă şi
să aleagă varia ta o siderată orală;
 exemple, modele de urmat;
 i pli area opilului î diferite a iu i edu ative, ulturale, e traş olare, parti iparea
la o ursuri, o peti ii ş olare, excursii;
 descoperirea hobby-urilor şi valorifi area a estora;
 jocuri de rol;
 aplicarea unor chestionare;
 er uri foto, grupuri de i teres, lu uri pi tură, foto, teatru, uzi ă, da s, e tru
de a ilită i et .

11
  a tivită i li er alese orga izate pe e tre de i teres;
 abordarea unor te e ade vate î adrul orelor de dirige ie;
 a tivită i ş olare şi e traş olare de volu tariat.

III.2. . Situaţii de î văţare pri are elevul îşi asu ă respo sa ilităţi şi ia o de izie de
atură orală
Cadrele didactice intervievate au dat exemple de activită i şi situa ii de î vă are variate.
Cele ai des î tâl ite a tivită i au fost ele are vizau a tivită i de lu ru î e hipă sau î pere hi,
î are elevii îşi î part sar i ile de o u a ord, realizarea u or sar i i e i pli ă u aî
e hipă şi î are fie are are rolul său î fi alizarea „produsului , i pli area opilului î diferite
a iu i u respo sa ilită i o rete de e e plu, î grijirea lasei , ego ierea sar i ilor de lu ru
la lasă, dar şi î afara ei, oparti iparea la de izii edu a io ale.
Alte situa ii de î vă are e u erate au fost:
 preze tarea, î adrul orelor de o siliere şi orie tare sau a orelor de dirige ie, a
u or e e ple o rete „Cu pute să e for ă a oa e i ;
 ore de dirige ie a ate î propor ie de % pe edu a ie orală, a tivită i edu ative
oral afe tive prevăzute la dis ipli a edu a ie ivi ă;
 distribuire unor sarcini, acestea fiind alese de elevi;
 Brainstorming
 jo uri de o stru ie
 o servarea u or azuri/situa ii o rete, tragerea u or o luzii, dis u ii
 prezentarea u ui proie t î fa a lasei;
 î vă are pri des operire;
 jo uri de dezvoltare perso ală;
 ursuri de i for are la ivelul o u ită ii, al ş olii;
 audierea sau rearea u or poveşti edu ative;
 a iu i o u itare de î trajutorare;
 e perie e pra ti e
 parteneriate
 realizarea u or proie te „Codul u elor a iere
 acordarea primului ajutor
 şedi e u pări ii şi elevii

III.2. . Situaţii de î văţare pri are elevul îşi poate regăsi evoile şi i teresele

12
 “itua iile de î vă are orga izate de adrele dida ti e au î pri pla a tivită ile de
auto u oaştere fereastra lui Johari , de des operire şi valorifi are a ho -urilor elevilor, au
fost a ordate te e ade vate, spe ifi e vârstei elevilor, î adrul orelor de dirige ie rela ia
di tre i e şi fru os pri pris a perso ală – argumente).
De asemenea, au fost realizate:
 studii de az, au avut lo dez ateri, vizio ări de fil e;
 proie te de ola orare a edu atorului u pări ii şi diferite i stitu ii; elevii au fost
i pli a i î a tivită i de for are şi i tera iune cu comunitatea;
 metode interactive de grup, jocuri;
 a tivită i e traş olare diverse, u de au fost i vita i diverşi oa e i realiza i pe pla
financiar, moral, religios etc.;
 a tivită i de volu tariat;
 a tivită i e traş olare e ursii, o peti ii sportive, concursuri, cursuri de
comportament);
 proie te edu a io ale;
 portofolii;

III.2. . Situaţii de î văţare pri are elevul îşi poate expri a trăirile e oţio ale, e patia
Elevii au efe tuat e er i ii de re u oaştere şi de e pri are a e o iilor, au fost i pli a i
î a tivită i de o siliere privi d a age e tul e o iilor şi dezvoltarea perso ală, au parti ipat
la a tivită i de o siliere i dividuală/de grup, u te ati ă spe ifi ă pe pro le ati a
e presivită ii, reativită ii î rela iile u eilal i et . , au parti ipat la diferite situa ii de
o u i are, de e pri are, de re u oaştere a e o iilor.
Profesorii i-au i pli at pe elevi î a tivită i:
 de dra atizare, de i agi are a u or situa ii, de ide tifi are a trăirilor fie ărui
parti ipa t şi de adoptare a o porta e tului orespu zător;
 de dez atere a u or situa ii pro le ati e; a a u itor te e rela ia eu – societate);
 de itire a u or te te î to alitate e o io ală diferită;
 e traş olare: ultural artisti e ser ări ş olare iu ie, artie et . ; vizionarea unor
fil e, spe ta ole, săr ătorirea u ui s riitor, realizarea u or postere, plia te,
preze tări ulti edia;
 realizarea u or parte eriate u ole tivită i î are elevii au pro le e.

13
 III.2. . Situaţii de î văţare pri are elevul îşi for ează o atitudi e ara terizată de respe t
pe tru eilalţi, tolera ţă, solidaritate:
 preze tarea/a aliza u or azuri; dez aterea u or situa ii, te e de dis u ii are
vizează a ordarea difere elor de aparte e ă la u grup i oritar pe riterii
etnice, religioase; preze tarea u or o porta e te o rete şi a aliza a estora;
folosirea odelului şi a a ti-modelului;
 vizionare unor filme sau PPT-uri u o i ut oral;
 a tivită i de o siliere i dividuală/de grup; u te ati ă spe ifi ă pe pro le ati a
e presivită ii, reativită ii î rela iile u eilal i, u privire la regulile de dis ipli ă ;
 preze tarea u or odele di ultură, literatură, via a otidia ă;
 dis u ii î adrul orelor de dirige ie;
 realizarea u or s hi uri de e perie ă;
 redactarea unor referate privind o a u ită te ă;
 i pli area elevilor î diferite a iu i u respo sa ilită i o rete;
 ajutarea u or persoa e aflate î difi ultate;
 a tivită i de dezvoltare perso ală are tratează su ie te pre u respe tul de si e,
caracterul, dezvoltarea respectului fa ă de si e şi fa ă de ei di jur;
 a iu i o u itare, arita ile a tivarea altruis ului pri a pa ii de î trajutorare
a elevilor evoiaşi ;
 „ieşiri di le ie – de la personaj la realitate
 orga izarea u or şedi e de grup.

III.2.6. Exemple de teme propuse şi realizate de adrele dida ti e î preu ă u elevii:

 Să u i ţi
 Să u furi
 Ajută-ţi aproapele!
 Respe tă-ţi pări ţii!
 Respe tă-ţi pro isiu ile
 Asu ă-ţi o ştie t reguli de orală
 Nu fi prefă ut
 Fii curajos!

III.3. Stabilirea regulilor de funcţionare a clasei

14
 III.3.1. Cine stabileşte regulile clasei?
Regulile lasei se sta iles de ătre profesor şi elevi, î vederea u ei desfăşurări a orelor
la o a u ită aterie. La râ dul său, Regula e tul lasei este ela orat, î pri ipal, pri
colaborarea dintre dirigi te şi elevii lasei. Alte persoa e o sultate pe tru o struirea
regula e tului su t pări ii elevilor şi profesorii are predau la lasa respe tivă: „Regula e tul
lasei se sta ileşte di propu eri ale ele, ale pări ilor şi ale elevilor, pe are ulterior le
ego ie ; regulile lasei se de id „pri ola orare u elevii, u profesorii are predau la lasă,
u pări ii elevilor .
Î tre profesor şi dirigi tele lasei poate să e iste o strâ să o u i are şi ola orare: u
u ai dirigi tele apelează la pu tul de vedere al adrelor dida ti e avâ d ursuri la o a u ită
lasă, dar şi adrul dida ti sta ileşte reguli î fu ie de propu eri ale dirigi telui. E adevărat ă
i terviurile u fa des referire la a eastă o e iu e.
U răspu s al u ui dirigi te detaliază pro esul de regle e tare, pri luarea î o siderare
a age ilor şi a e a is ului i stitu iei ş olare: „Regulile de fu io are a lasei le sta iles u
elevii şi profesorii, u Co siliul profesorilor lasei şi dire torul ş olii … . De iziile se iau î
Co siliul profesorilor lasei şi î Co siliul profesoral.

III.3. . Î e od se sta iles regulile lasei?

A estea su t sta ilite de ătre profesor/dirigi te şi elevi de o u a ord, î od
democratic, la î eputul a ului ş olar. “e dis ută des his şi su t a alizate toate pu tele de
vedere ale elevilor. Ge erarea şi sele tarea regulilor – se a i teşte adesea î i terviuri – se
realizează pri brainstorming. Instituirea regulilor este urmarea unui demers de negociere (sau,
u o ua ă ai sla ă, de „ o sultare a elevilor : „profesorul propu e, elevii a eptă sau u, şi
i vers ; „se fa propu eri, a estea se dez at î ple şi se votează ele ai u e . “au, î tr-o altă
varia tă de răspu s privi d pro esul de dez atere şi deli erare asupra setului de reguli formale:
„propu erile su t fă ute de ătre elevi şi apoi s rise pe ta lă; se alege u i i u de idei
(uneori se votează are să le o pri e pe elelalte .Regulile de fu io are a lasei su t afişate
la lo vizi il şi „rea i tite di â dî â d sau â d su t î ăl ate .
“ta ilirea regulilor lasei se realizează i â d o t de spe ifi ul şi evoile lasei, i lusiv de
cele moral-afe tive, de stru tura lasei şi perso alită ile elevilor, de tipul dis ipli ei predate şi
isiu ea ş olii. Î pla ul surselor or ative, se plea ă de la R.O.I.-ul ş olii şi Regula e tul de
orga izare şi fu io are a î vă ă â tului preu iversitar.

15
 Regulile formale tre uie să fie „pu i e şi lare , să fie astfel o epute î ât să per ită
adaptarea la diverse situa ii; tre uie să fie î ar o ie u regulile informale reate î pro esul
i tera io al „atât ât se poate pe tru a u se aju ge la lase î derivă .
Regulile ş olare regle e tează şi asigură o trolul u privire la o porta e tul elevilor
la lasă. O parte a profesorilor i tervieva i î ear ă să trea ă di olo de aspe tul i perso al,
o ve io al al regulilor şi să-i deter i e pe elevi să o ştie tizeze i porta a şi e efi iul
regulilor pe tru elevii î şişi. A eşti profesori aută să-i sensibilizeze pe elevi î privi a efe telor
dire t sau i dire t orale ale respe tării regulilor: „fa apel la o se i ele erespe tării
regulilor asupra propriei persoa e, dar şi asupra olegilor . Mai ult de ât atât, se poate
î tâ pla a şi a tul de sta ilire a regulilor să fie per eput de profesor a pra ti ă posedâ d
fu ie orală şi î s risă î adrul ai larg al so ializării: „Ava sez ideea de u itate şi su li iez
i porta a fie ăruia î lasă, după odelul u ei aşi ării uriaşe î are fie are piesă are rolul
ei, fără de are a easta u fu io ează. Îi ajut să se u oas ă, să-şi des opere re ipro
alită ile, să se apre ieze şi să se î priete eas ă .

III.3. . Pri ipii şi eri ţe ale regulilor lasei

Regulile vizează rearea u ui „ ediu de u ă să ătos , „respe tarea orarului şi a
progra ului u ită ii , „protejarea e o iilor elevilor . Nu e istă î totdeau a o lară deli itare
î tre pri ipiile are stau la aza regulilor şi s opurile pe tru are a estea au fost reate
a ageriale, dida ti e şi for ative ; i i î tre pri ipii şi regulile de o porta e t. Regulile
ur ăres să o tri uie la for area şi dezvoltarea diferitelor laturi ale perso alită ii elevilor:
 spirit riti şi auto riti , li ertate de gâ dire;
 seriozitate;
 sinceritate;
 corectitudine;
 respect recipro ; as ultarea şi respe tarea părerilor elorlal i;
 spirit de î trajutorare;
 i pli are î luarea de iziilor et .
Alte pri ipii şi valori i vo ate, deşi de a i ă ge eralitate, i di ă u leul a iologi e it
să î sufle eas ă şi să oloreze î tregul efort didactic. Pentru un profesor absolvent de teologie,
regulile tre uie să se spriji e pe orala reşti ă, pe solidaritate, tolera ă şi respe tul pe tru
eilal i. U profesor de edu a ie vizuală şi plasti ă aşează î pri pla ul a tivită ii sale
creativitatea: elevii „să fie reativi şi li eri, fără a-i dera ja pe ei di jur .

16
 Nu lipses eri ele i i ale pe tru u ul ers al lasei, are su t o ego ia ile
pu tualitate, ate ie, dis ipli ă , şi i i e ige ele are o di io ează şi atestă desfăşurarea
u or le ii oder e/i tera tive des hidere, ola orare, i pli are, e pri area opi iilor .
Regulile lasei ogli des , î o ep ia adrelor dida ti e, o o i a ie de idealită i şi
regularită i o porta e tale.

III.3. . Co ţi utul regulilor şi i tegrarea a estora î fluxul pra ti ilor dida ti e

Regulile des riu o porta e tele aşteptate, re o pe sele şi reper usiu ile egative
datorate î ăl ării regulilor. I dividual sau î e hipă, elevilor li se atri uie respo sa ilită i,
sar i i, are su t, de o i ei „respo sa ilită i fer e şi pe ter e e pre ise .
Multe e e ple fur izate î i terviuri vizează orga izarea ole tivului de elevi, e i erea
dis ipli ei, verifi area î depli irii respo sa ilită ilor î păr ite elevilor, evaluarea ure tă a
a tivită ii de î vă are.
Di des rierea respo sa ilită ilor e revi elevilor di tr-o lasă de gi aziu di Gala i
rezultă o ple itatea gestio ării a estei „ aşi ării uriaşe are este lasa de elevi: „Fie are elev
are o respo sa ilitate î ă di pri a zi â d se se ează pro esul ver al de prote ie a u ii.
Lu ar, rolurile su t s hi ate, aşa î ât fie are să se si tă i porta t şi să u oas ă pe propria
piele e î sea ă să … Ca respo sa ilită i: î hiderea-deschiderea ferestrelor  uvâ t e lar,
udatul florilor, aprinderea-î hiderea lu i ii; afişarea oută ilor la avizierul lasei; ură e ia;
aprovizio area, de la ad i istra ie, u aterial dida ti pe tru fie are dis ipli ă, retă şi urete;
servi iul la ivel de palier şi î adrul lasei; se retarul şi şeful lasei; preşedi tele Co siliului
elevilor la ivel de lasă; respo sa ilul u dis ipli a; respo sa ili elevi u or -lapte;
responsabil-foaia lasei et . o dirigi tă, profesoară de ate ati ă şi i for ati ă, avâ d o
ve hi e î î vă ă â t de de a i .
Despre felul î are regulile i stituite su t puse î pra ti ă e istă pu i e preze tări, atât î
privi a dis ipli ei, ât şi a a tivită ii dida ti e. Despre pro le a dis ipli ei, u adru dida ti
afir ă pe s urt: „A tele de i dis ipli ă su t a alizate î preu ă u toată lasa, are, pri a eastă
etodă, se dezi e de astfel de o porta e te .
Î s hi , î legătură u stru turarea a tivită ii dida ti e, o profesoară oferă o i agi e
glo ală: „La î eputul a ului ş olar: se dis ută eri ele î e priveşte o ie tul de predare,
e ige ele şi odalită ile de evaluare. Celelalte aspe te se evaluează pe par urs, î fu ie de
ivelul, evoile şi eri ele lasei. Da ă se o stată u ivel ai î alt al apa ită ilor elevilor,
eri ele vor fi ai ridi ate. Pe par ursul a tivită ii, se desfăşoară u dialog per a e t profesor-
elevi, se revi e u e pli a ii î e priveşte regulile sta ilite şi o i utul le iei. E pli a iile su t
oferite atât lasei a grup, ât şi i dividual, î fu ie de situa ie . Regulile di a est e emplu,
17
centrate pe comunicare, sunt parte a unui stil pedagogic empatic, u rol pro u at de odelare,
după u rezultă di o ti uarea i terviului: „Co u i area u elevii se poate desfăşura şi
di olo de dis ipli ă, î fu ie de dispo i ilitatea elevilor totuşi, efii d dirigi tă, este ai
redusă . Dis ut u elevii şi despre faptul ă profesorul poate greşi u eori sau u poate fi total
dispo i il pe tru ei, fii d supus, a ori i e, şi altor i flue e, iar opiii u su t respo sa ili de
a est fapt .

III.3.5. Exemple de reguli

Iată âteva e u uri referitoare la regulile lasei:
 Respe tă-i pe ei di jurul tău!
 “ă fi î totdeau a zâ itori şi priete oşi!
 “ă e ajută olegii!
 “ă păstră lasa urată! “ă ave grijă de u urile lasei!
 Nu vă ate i î pauză!
 Nu â a i gu ă î ti pul orelor! ulti ele două e e ple apelează la for ulări
egative, u î totdeau a re o a da ile .
Cadrele dida ti e relatează şi despre re o pe sele şi pe alită ile ad i istrate elevilor.
Recompense: o u i area ver ală/s risă adresată pări ilor; evide ierea î fa a Co siliului
profesoral etc. Pedepse: u ele tre ut pe „lista ruşi ii la avizier; s ăderea otei „ i e u s rie
şi dera jează pri eşte u doi ; ră â erea î lasă la pauză ş.a.
“a iu ea poate î ră a o for ă apropiată de ea a suportării de ătre elev a
o se i ţelor logi e ale propriilor fapte o for lui Dreikurs, pedeapsa presta ilită î tr-un
regula e t este î lo uită de o ăsură/o „ o se i ţă logi ă î dire tă legătură u tra sgresarea
regulii . Da ă, de e e plu, regula este „Eu păstrez ură e ia! , sa iu ea se poate preze ta î
două varia te: ură e ia î lasă ti p de o săptă â ă; strâ gerea hârtiilor di urtea ş olii pe
par ursul a două zile o se utiv.
Î raport u răspu surile di i terviuri, o pro le ă are ră â e deo a dată î suspe sie
este da ă şi î e ăsură edu a ia pe tru reguli şi dis ipli ă este parte o po e tă, deşi
disti tă, a edu a iei orale E. Durkhei , Ioa Ni ola sau e vor a, de fapt, de două lu ruri
complet separate (John Dewey). Desigur, ori e e perie ă ş olară, ori e i tera iu e profesor-
elevi î adrul lasei are şi efe te de atură orală asupra elevilor, î ât a putea spu e ă
edu a ia î spiritul regulilor şi edu a ia orală erg î preu ă. Dar tre uie să şti la e fa
referire regulile ş olare, a să şti e şi u for ă sau sa io ă . E vor a ai ult de
odifi area u or o ve ii so iale î peri etrul vie ii ş olare, de li itele de per isivitate
e esare u ei desfăşurări a pro esului i stru tiv-edu ativ „A asă po i să te por i u vrei. La
18
 i e la oră î să… ? Î a est az, u o porta e t i dezira il sau el pu i pertur ator al
elevului va primi din partea cadrului didactic un feed-back negativ, dar gestul/atitudinea elevului
(de exemplu, aspectul vestimentar sau limbajul spe ifi ti erilor, afişate fără o i te ie e presă
de i sole ă la adresa profesorului s-ar putea să ai ă u ara ter doar i dire t sau derivat
oral. Dar e se î tâ plă da ă î ăl area are o se i e î pla ul raporturilor di tre elevi,
atu i â d se adu e ati gere regulii re ipro ită ii?
Da ă, pe de altă parte, regula vizează sau î orporează pri ipii şi valori de pri ă
i porta ă pe tru ersul so ietă ii, pe tru orala so ială, su i area a esteia i pu e
sa io area a eva ai ult de ât a tra sgresării de reguli u u ara ter ai degra ă
fu io al-contextual.
Î fi e, o a treia ipostază sau ipoteză de lu ru priveşte valorile şi regulile de ordi ge eral
uman (din care au derivat, de-a lungul timpului, virtuţile lui Aristotel, Decalogul, imperativul
ategori sau drepturile opilului et . , are pot fi o siderate, par ial sau total, intrinsec morale
şi ge eratoare de efe te de a est tip.
Astăzi, pedagogia u se ai gră eşte să ofere u u i , glo al şi tra şa t răspu s la a este
dile e hiar şi ele ra teorie a lui Kohl erg despre stadiile dezvoltării psiho orale s-a dovedit
ai pu i reduta ilă de ât s-a rezut la u o e t dat, fii d ă î ea se a este ă etapele
dezvoltării jude ă ii orale şi ele ale dezvoltării so iale a opilului, deşi ele două pro ese u
su t eapărat si ro e .
Î iuda a estei stări de lu ruri sau poate to ai de a eea , refle ia dezvoltată de
profesor pe argi ea a estui su ie t „fier i te este u e er i iu e tal i eve it, are îi
deschide calea spre o comprehensiu e ai su tilă a ar a elor eseriei. I ter ite tă sau
o ti uă, a eastă refle ie e istă, dă aştere la i terpretări perso ale. Deşi es oase î relief u
o azia i terviurilor, de pote ialitatea a estor i terpretări tre uie i ut sea a; e posi il a ele
să fie deja î s rise î dialogul i terior al profesorului u si e î suşi.

III.4. Abateri frecvente de la conduita morală observate la copii. Modalităţi de

intervenţie ale profesorilor

Î ategoria a aterilor fre ve te, fără o gravitate deose ită î se sul ă î ăl area
or elor de o duită sau a regulilor prevăzute de dis ipli a ş olară, pre u şi dista area de
setul trăsăturilor psihologi e dezira ile e o figurează profilul oral, u i di ă totuşi peri olul
u ei dezvoltări a tiso iale , profesorii i lud ur ătoarele atitudi i şi o porta e te:

19
 viole a ver ală şi fizi ă este a uzată de ajoritatea profesorilor upri și î studiu
a e i ări, erturi, i jurii, ătăi ; ea se a ifestă ai ales î rela iile di tre elevi, dar,
u eori, şi î raport u profesorii sau u perso alul ş olii, situa ie î are i se atri uie o
gravitate sporită;
 i teresul e lusiv pe tru valorile ateriale şi e efi iile fi a iare, aso iat u
dezi teresul sau hiar dispre ul pe tru ori e alt tip de raportare valori ă de ordi
cultural, oral, esteti sau spiritual : pe tru ti erii de astăzi a ii su t si gura for ă de
autorealizare, o stitui d s opul lor u i î via ă;
 i dividualis ul e a er at, i se si ilitatea î raporturile i teru a e, ei pli area
e o io ală, egois ul, i vidia, lipsa de altruis , lipsa o pasiu ii, i difere a fata de tot
ce-i î o joară "Ti erii u a ifestă e patie i i î raport u olegii, i i u pări ţii, î
raport u i e i…, u au î ţelegere, o pasiu e");
 i a ilitatea de a sta ili rela ii u ei de-o sea ă, de a oopera, de a se solidariza, de a
oagula o ole tivitate: opiii şi ti erii "relaţio ează prost î tre ei: fie se autoex lud, fie
se pu u va î e trul ate ţiei şi atu i ge erează serii de o fli te u eilalţi - de cele
mai multe ori totuşi este vor a despre o fli te i ore, u grave. Nu relaţio ează i e
pe tru ă su t ai ales i dividualităţi, fii d prea puţi dispuşi să reeze u ole tiv";
 lipsa de respe t fa ă de ş oală, fa ă de olegi şi de das ăli; o porta e t eade vat,
atitudini sfidătoare, de opozi ie şi protest aroga ă, „o răz i ie fa ă de profesori şi de
perso alul ş olii:
- li ajul vulgar, i de e t, trivial î ăr at sau u de agresivitate, folosit î
od ure t de ti eri î raporturile di tre ei;
- indisciplina, incorectitudinea, minciuna, lipsa de punctualitate, de
respo sa ilitate î raport u sar i ile ş olare; erespe tarea regulilor lasei:
vor itul î ore, î treruperi u o serva ii, o e tarii epotrivite î ti pul
le iilor; dezordi ea şi gălăgia di lasă;
- neefectuarea te elor, refuzul de a realiza o sar i ă dida ti ă sau
superfi ialitate î pregătirea le iilor; dezi teresul fa ă de ş oală, lipsa
ge eralizată de respo sa ilitate;
 vesti e ta ia i de e tă şi provo atoare, adoptată ai ales de fete, are vor să arate ât
ai provo ator, după e e plul vedetelor TV; pe de altă parte, hiar atu i â d u este
i de e tă, vesti e ta ia ge erează pro le e, dat fii d faptul ă i du e u fa tor de
dis ri i are e o o i ă; ti erii, şi ai u sea ă ti erele di fa iliile prospere, îşi
etalează la ş oală î ră ă i tea de fir ă, eea e le reează elor di fa ilii ai
odeste i porta te o ple e de i ferioritate; ai ul i profesori văd solu io area
20
 a estei pro le e î reve irea la u ifor a ş olară; î plus, argu e tează ei, u iforma
o stituie o for ă de afir are a respe tului fa ă de i stitu ia ş olară, î tări d î a elaşi
ti p se ti e tul de aparte e ă la o ole tivitate şi ataşa e tul pe tru tradi ia
i stitu iei respe tive;
 furtul î suşirea u urilor u ui oleg și furtul i tellectual (copiatul î asă ;
 fuga de la ore / hiulul / a se teis ul, a a do ul ş olar; a se teis ul şi a a do ul
ş olar se o stată ai fre ve t î azul ro ilor şi al opiilor u situa ii fa iliale
problematice (familii dezorganizate, familii precare din punct de vedere socio-economic,
fa ilii ar ate de rela ii o fli tuale î tre pări i, de o porta e tele lor defi itare di
punct de vedere moral sau chiar deviante);
 atitudi i de dis ri i are a ifestate de elevi, dar şi de u ii di tre pări i, pe riterii
etnice (mai rar), acesta fiind cazul romilor, sau economice (mai adesea); elevii romi sunt
fie evita i de olegii lor, fie o sidera i vi ova i de toate o fli tele di lasă, î vre e e
opiii apar i â d fa iliilor săra e su t argi aliza i, izola i sau devi i ta iro iilor elor
ai î stări i; u regi dis ri i atoriu di partea olegilor suportă şi opiii u u a u it
ha di ap, pore li i şi u ili i î od fre ve t;
 cazuri de viole ă ver ală di partea unor profesori;
 ți uta eade vată a u or profesori.

A aterile grave su t, o for răspu surilor la i terviu, foarte rare, ele fii d, î ge eral,
asociate cu riscuri psihologice marcante şi u u i porta t pote ial spre dezvoltarea u or
o duite a tiso iale. Ase e ea situa ii su t:
 consumul de droguri, de su sta e et o ota i e, de al ool, de tutu ;
 viole a fizi ă, î spe ial viole ța î raport u profesorii;
 a a do ul ş olar;
 fuga de a asă a u or eleve.

Î legătură u a este două serii de devieri de la o duita orală şi de gradul de gravitate

acordat de parti ipa ii la i terviu, se i pu âteva o serva ii.
 Alături de a aterile elevilor, su t o se ate şi âteva o porta e te pro le ati e
di partea u or adrelor dida ti e, u ar fi: viole a ver ală î rela iile u elevii şi
i uta e orespu zătoare la lasă. “e o stată î să ă, deşi ase e ea o porta e te
i o pati ile u statutul de profesor su t de u ate a fre ve te, i porta a lor pare
i i alizată, ele efii d i luse de respo de i î sfera a ifestărilor grave.

21
  Viole a î rela iile di tre elevi, u u ai ea ver ală, i şi ea fizi ă, este e io ată
pri tre a aterile u are fre ve ă î adrul ş olii, fără a ea să fie totuşi i tegrată î
ategoria pro le elor grave; viole a este alifi ată astfel doar atu i â d este
î dreptată asupra unui profesor.
 U alt e e plu de a atere des î tâl ită, o siderată e ig ă, u toate ă reprezi tă o
o duită evide t deli tuală, este furtul u urilor u ui oleg.
 De ase e ea, a a do ul ş olar, o stitui d u fe o e fre ve t, după afir a iile u or
profesori, nu pare a-i î grijora prea ult pe a eştia: fie pe tru ă, părăsirea i stitu iei
ş olare î sea ă pe tru ei a solvirea de ori e respo sa ilitate fa ă de deve irea
ulterioară a tâ ărului, fie pe tru ă de izia de î trerupere a studiilor u se ifi ă, pri
ea î săşi, o î ăl are a or elor orale; totuşi adrele dida ti e are au dat a est
răspu s i lud a a do ul ş olar î lasa a aterilor de o duită orală, pro a il di
cauza asocierii lui frecvente cu o serie de comportamente transgresive.

Măsurile pre o izate de profesori î ase e ea situa ii al ătuies o listă s urtă,

comparativ cu cele anterioare, referitoare la difi ultă ile pe are le î tâ pi ă î a tivitatea
edu ativă şi la a aterile elevilor. Î plus, u u ăr are de profesori u au răspuns deloc la
a eastă î tre are sau au afir at pur şi si plu ă u ştiu e este de fă ut.
Totuși, deși răspu surile oferite de profesori la î tre area privi d odalitățile de
i terve ție au î registrat o po dere ai i ă, i for ațiile ulese per it o turarea u or soluții
u pote țial de tra sfer / ultipli are:
 a gre area elevilor î a tivită i de tipul „Ş oala după ş oală ; î felul a esta, ei vor fi
supraveghea i ai ult ti p, lu ru util ai ales î azul î are pări ii su t
suprao upa i profesio al sau, dintr-u otiv sau altul, lipses o perioadă de a asă, u
alt e efi iu o stâ d î i pli area ti erilor î a tivită i edu ative u rol i porta t î
propria lor dezvoltare;
 apropierea o u i aţio al-afe tivă de fie are opil sau tâ ăr î parte;
 conta tarea fa iliei, dis u ii u pări ii şi o silierea lor;
 vizite la domiciliul elevilor: este foarte i di at a profesorul să u oas ă ediul fa ilial
al opiilor şi ti erilor; ul i di tre ei are se a ifestă agresiv î rela iile u eilal i au
probleme e o io ale, fie pe tru ă a asă se o fru tă u viole a pări ilor, fie di alte
auze u i pa t trau ati oala sau de esul u ui pări te, de e e plu ; î ase e ea
situa ii profesorul tre uie să se o porte e pati , să devi ă u sfătuitor, să ofere
sprijin afectiv şi, u î ulti ă i sta ă, să apeleze la psihologul ş olar;

22
  î tărirea pozitivă a o porta e telor ade vate pri laudă, î urajare, evide iere î
fa a lasei et . sau pri tr-o re o pe să si oli ă;
 profesorul tre uie să-i i pli e î a tivitate, să-i sti uleze şi să-i respo sa ilizeze pe to i
elevii şi u să lu reze u ai u â iva; î al doilea râ d, elevii tre uie respo sa iliza i u
u ai la ore sau î legătură u te ele ş olare, i î via a de zi u zi - fie ăruia să i se dea
anumite sarcini de e e plu, să se î grijeas ă de flori, să fa ă de servi iu et . ;
 lu rul pe e hipe, proie te de grup are favorizează colaborarea, solidaritatea,
se ti e tul de aparte e ţă la grup, dar şi apa itatea de asu are a u ei sar i i de
care depinde rezultatul î tregii e hipe, eea e du e la respo sa ilizarea fie ărui
participant;
 orga izarea u or a tivită i/ e er i ii de i ter u oaştere: pri dese e ide tifi area u o
pasăre, u fluture et . şi o e tarea a estui fapt , o pu eri por i d de la î tre area
„Cine sunt eu? , fraze eter i ate pe are să le o pleteze, de tipul „Eu sunt un copil
care … ;
 î privi a i utei, ar tre ui să se adopte u ifor a ş olară; pe lâ gă faptul ă s-ar evita
vesti e ta ia i de e tă, s-ar ai ate ua şi difere ele e o o i e di tre elevi; î plus,
ea se ifi ă o for ă de respe t pe tru i stitu ia ş olară şi o e le ă a aparte e ei la
o a u ită ş oală, la tradi ia ei et .;
 ai ulte ore de dirige ie î are să se dis ute pro le ele de dis ipli ă, dar şi aspe te
ale vie ii ş olare curente; ore de dirige ie pe te a viole ei, cu chestionare, dezbateri,
joc de rol;
 diverse a tivită i e traş olare de loisir sau cultural;
 a tre area elevilor î a tivită i reative, de î vă are pri des operire;
 o siliere psihopedagogi ă a elevilor u a ateri, dis u ii i dividuale u a eştia;
 orga izarea u or î tâl iri u repreze ta ți ai justi iei, bisericii, poli iei;
 dis u ii u dirigi tele, u eilal i profesori.
Î legătură u a est di ur ă răspu s se o stată ă foarte pu i i di tre ei i tervieva i, şi
u ai î situa iile o siderate grave, de lară ă se sfătuies u eilal i profesori atu i â d au
de-a fa e u î ăl ări ale or elor de o duită di partea elevilor, eea e sugerează o
ola orare defi itară la ivelul e hipei edu ative di ş oală.
De ase e ea, e e plul perso al, ese ial î for area orală a ti erilor, u este i di at
de ât de u u ăr foarte i de respo de i; o e pli a ie ar putea fi a eea ă, î area lor
ajoritate, ei u su t î deaju s de o ştie i de i porta a a ierei î are îşi î depli es
propriile sar i i de rol î a tivitatea edu ativă otidia ă; la fel de plauzi ilă este î să şi
presupu erea ă, dat fii d prestigiul redus al ş olii şi al repreze ta ilor săi î so ietatea a tuală,
23
î o parație u impactul puternic asupra tinerilor al modelelor sociale de succes,
fu da e tate pe false valori, î o tradi ie evide tă u ele vehi ulate de i stitu ia ş olară,
profesorii u se ai iluzio ează ă ar putea deve i ei î şişi odele de atitudi e şi
comportament pentru elevii lor.
O po dere deose it de ridi ată o au, î s hi , de lara iile î favoarea ăsurilor pu itive,
u eori azate pe u ilirea, ruşi area şi apostrofarea vi ovatului, o porta e te are u fa
de ât să-i î tăreas ă pozi ia defe sivă, să-i intensifice afectele negative, precum agresivitatea,
revolta, se ti e tul de respi gere ole tivă şi să-i o solideze o i agi e de si e devaloriza tă.
De su li iat faptul ă, dată fii d raritatea a aterilor o porta e tale grave, astfel de pedepse
sunt folosite mai ales î situa iile ure te. Ase e ea ăsuri su t:
 dez aterea situa iei u fa ilia î fa a lasei . .- umilirea familiei);
 apostrofarea şi ustrarea î fa a lasei . .- umilirea elevului);
 „Apli ă pri ipiul: După faptă şi răsplată ;
 „Col ul ruşi ii .
Alte ăsuri i vo ate par a avea u ara ter e a i , pur iro rati , dat fii d ă apli area lor
u este î so ită şi de alte tipuri de raportare i terperso ală sau de o porta e te de ordi
comprehensiv, pe care cei e dau ase e ea răspu suri le o it u desăvârşire:
 apli area sa iu ilor prevăzute de regula e tul ş olar;
 s ăderea otei la purtare;
 apli area u or pedepse şi a u or i terdi ii . . – u se spe ifi ă e fel de pedepse ;
 elevul este pus să s rie de ai ulte ori o regulă a lasei pe are a î ăl at-o.

III.5. Forme de prevenţie a violenţei şcolare utilizate în şcolile cuprinse în studiu

For ele de o atere a viole ei ş olare apli ate de adrele dida ti e diferă î fu ie
de vârsta opiilor, varii d de la poveştile u tâl folosite la grădi i ă, pâ ă la realizarea u or
studii te ati e de ătre elevii de la li eu. De ase e ea, profesorii i tervieva i au oferit o paletă
largă de for e de preve ie a viole ei ş olare, a eştia i di â d etode are pot fi apli ate
individual, la nivelul clasei sau la ivelul î tregii u ită i ş olare. Astfel, ăsurile de preve ie a
viole ei i di ate de adrele dida ti e pot fi grupate, atât î fu ie de ei i pli a i î a tivitatea
edu ativă elevi, pări i, adre dida ti e, o silieri ş olari spe ialişti î do e ii o e e et . , ât
şi î fu ie de ivelul la are a estea pot fi apli ate.

24
 III.5. . Măsuri de preve ţie a viole ţei luate la ivelul lasei de elevi, î spe ial de ătre
profesorii dirigi ţi:
 a ordarea, î adrul orelor de dirige ie, a u or te e despre viole ă, adaptate ivelului
de vârstă al elevilor, a u or te e de refle ie, „Î te ati a de la dirige ţie su t i luse
le ţii despre viole ţă şi o se i ţele ei.” , realizarea u or dez ateri/ dis u ii de grup şi
i dividuale î adrul a estora sau î orele de orie tare şi o siliere. Di perspe tiva
respo de ilor, a este a tivită i favorizează pro esul de dezvoltare perso ală, du â d la
a ifestarea u or atitudi i şi o porta e te o -viole te. „La fie are lasă se dez at
teme legate de manageme tul o fli tului u studii de az şi dez ateri pro şi o tre,
dese e, postere, lu ru î e hipă, foaia lasei o pagi ă săptă â ală despre viaţa lasei
î ge eral .
 i for area elevilor u privire la ris urile la are se e pu atu i â d su t oopta i î
diverse grupuri i fra io ale;
 preze tarea u or poveştilor u tâl la grădi i ă şi hiar î lasele pri are , di are
elevii să poată trage a u ite o luzii;
 e iste a u ei u e o u i ări î tre elevi şi profesori rela ie de o u i are, de
educare, ajutorare);
 e i erea u ui li at propi e a tivită ilor ş olare;
 ide tifi area surselor de o fli t şi viole ă – medierea conflictelor, detensionarea
tuturor o e telor are pot i pli a viole a, pri i terve ii i ediate ale adrelor
dida ti e î situa iile problematice;
 realizarea, de ătre profesorii dirigi i, a u or studii de az ale elevilor u pro le e de
o porta e t, î vederea u oaşterii a estora şi a situa iei lor fa iliale dar, ai ales
pe tru ide tifi area u or odalită i de rezolvare a pro lemelor;
 repartizarea unor sarcini clare elevilor:
 efe tuarea, de ătre elevi, a u or studii te ati e pe te e legate de viole ă ver ală sau
fizi ă, î diverse edii fa ilie, ş oală, so ietate dar şi pe te e de o u i are,
negociere.
 sta ilirea, î preu ă cu elevii, a unui regulament clar la nivelul clasei (pliat pe specificul
lasei, u reguli stri te referitoare la dis ipli ă ;

III.5. . Măsuri de preve ţie a viole ţei la ivelul ş olii

Profesorii au afir at ă preve irea viole ei este o te ă e trală î ş oala ro â eas ă
şi este poate fi realizată pri odalită i ultiple. Di tre ăsurile axate pe a ţiu i de otivare a
elevilor şi de pro ovare a u elor pra ti i i di ate de respo de i a i ti :
25
  oferirea u ui „ odel de o porta e t de ătre adrele dida ti e. „Ş oala poate să
ofere o se ve ă î i ple e tarea odelelor pe are preti de ă le are.
 i pli area î a u ite e er i ii şi su ie te o troversate are să sti uleze o o u i are
reală î tre to i a ta ii di adrul ş olii;
 realizarea unor ore deschise;
 oferirea u or e e ple de u ă-pra ti ă, pre ierea laselor î are elevii au o o duită
e e plară;
 realizarea de ătre elevi a u or portofolii, a tivită i de volu tariat;
 desfăşurarea u or o ursuri avâ d a te ă viole a.
La polul opus, se află ăsurile pu itive. Cadrele dida ti e sugerează adoptarea
ur ătoarelor ăsuri î vederea o aterii viole ei î ş oala lor:
 areuri u elevi î are să se dis ute azurile de viole ă şi/sau a aliza o ie tivă a
azurilor de viole ă, a a iu ilor egative, atât la ivelul lasei, ât şi î o siliile
profesorale;
 i tegrarea elevilor are au fost i pli a i î a te de viole ă î grupuri re uperatorii;
 respe tarea stri tă a Regula e tului ş olar şi a Regula e tului de ordi e i terioară şi
aplicarea dispozi iilor prevăzute de a estea î tr-un mod nediscriminatoriu, folosirea
u ui siste de sa iu i şi pedepse. Di tre ăsurile prevăzute î ROI şi e io ate de
profesorii i tervieva i a i ti : e atri ularea, suspe dare pe tru zile, a e darea
elevilor violen i, avertis e tul, ustrarea, s ăderea otei la purtare, so a ia,
pedepsele, sa io area o porta e telor i dezira ile et . „Ave reguli şi apli ă
pedepse pe tru î ăl area lor. Profesorii u au spe ifi at are su t pedepsele sau
sa iu ile apli ate elevilor.
Elevii dar şi pări ii a estora tre uie să u oas ă prevederile regula e telor. De
ase e ea, a tele şi sa iu ile ad i istrative tre uie „popularizate î râ dul elevilor şi
pări ilor, „ a ijlo de des urajare a a estor a te.”
 monitorizarea co porta e telor elevilor „Î pri ul râ d su te foarte ate i la ori e
episod de viole ă î spa iul ş olii, de ori e atură şi fa e tot posi ilul să-l stingem, fie
pri o siliere şi ediere u ajutorul profesorului o silier şi al ole tivului de adre
dida ti e, fie pri referire la poli ia de pro i itate.
 î fii area u ei o isii spe ializate e .: Co isia de preve irea şi o aterea viole ei ;
 î to irea u ui pla privi d se uritatea elevilor;
 i trodu erea î se elor disti tive pe tru elevi: u ifor ă ş olară, e usoa e pe tru
elevi. Pierderea „a o i atului du e la s ăderea azurilor de viole ă î râ dul elevilor.

26
 î prej uirea orespu zătoare a spa iului ş olar;
 i trodu erea siste elor de supraveghere preze a per a e tă a profesorilor î
mijlocul elevilor, realizarea servi iului pe ş oală - profesori de servi iu şi elevi -, camere
video) „Î lipsa lor, ediul ar fi ai viole t, aşa ă elevii o pe sează pri viole ţă
ver ală.”, „Su te poate pri tre puţi ele i stituţii gi aziale la are fe o e ul
viole ţei este i e a ageriat. Poate ar părea fără i porta ţă, dar servi iul pe ş oală –
hol î pauze este fă ut de adrul dida ti î soţit de elevi elevii su t alţii î fie are
pauză şi zi . A u văd şi aud eea e aude şi vede şi adrul dida ti .”
 monitorizarea per a e tă, î spe ial a elevilor viole i, a preze ei la ore şi hiar
e iste a u or e hipe are să o itorizeze o porta e tul elevilor di fie are lasă;
 a gajarea u or fir e spe ializate de pază şi ordi e.

III.5. . Cola orare ş oală – familie – spe ialişti î do e ii o exe:

 i pli area fa iliei elevilor î ât ai ulte a tivită i, ola orarea per a e tă u
a eştia; realizarea u or le torate u pări ii şi a u or şedi e î are să fie a ordate
te e legate de pro le ele apărute la ivelul lasei sau te e despre viole ă;
 rezolvarea azurilor de viole ă î preu ă u pări ii elevilor î auză „Situaţiile
pro le ă au fost dis utate de dirigi ţi u elevul, u pări ţii a estuia, s-a î tru it Co siliul
lasei.”
 ola orarea u repreze ta i ai poli iei de pro i itate „A fost i vitat poliţistul de
proxi itate la ora de o siliere să expli e are su t efe tele o porta e tului viole t,
dar to ai elevii dire t vizaţi au lipsit la a eastă oră.
 i pli area o u ită ii î a tivită ile orga izate de ş oală, ola orări şi dis u ii u
spe ialişti î diferite pro le e;
 realizarea u or parte eriate Ş oală – familie – iseri ă, ş oală – familie – poli ie;
 parte eriate şi a tivită i desfăşurate î ola orare profesori – pări i – elevi – poli ie –
profesor consilier – repreze ta i ai o u ită ii;
 a tivită i realizate î parte eriat u i stitu ii are au drept o ie tiv preve irea viole ei
(IJP, ONG – uri, CJAP, CJRAE etc.), parteneriate cu ISJ-uri şi alte i stitu ii a ilitate,
î tâl iri u repreze ta i ai i stitu iilor lo ale: poli ie, ja dar erie, e trul a tidrog
Age ia Na io ală A tidrog , jurişti;
 u ele adre dida ti e i di ă parti iparea la sluj ele religioase la Capela ş olii a o
odalitate de o atere a viole ei.

27
 III.5.4. Consiliere psihopedagogi ă
Profesorii o sideră ă pri ipalul respo sa il de preve ia sau de rezolvare a azurilor
de viole ă di ş oală este o silierul ş olar. Astfel, pri tre for ele de preve ie a viole ei se
regăses :
 o silierea psihopedagogi ă de grup sau i dividuală atât pe tru elev, ât şi pe tru
familia sa;
 a tivită i realizate de o silierul ş olar, de e e plu, a esta desfăşoară se estrial, o
a tivitate de grup pe te a viole ei;
 o u ă o u i are şi ola orare î tre dirigi i şi o silieri ş olari şi hiar consilierea
profesorilor ş olii;
A î tâl it şi răspu suri la a est ite are se referă stri t la et ia ro ă; adrul dida ti
aso ii d repreze ta ii a esteia u azurile de viole ă di ş oala î are îşi desfăşoară
activitatea. Din acest motiv, forma de preve ie a viole ei ş olare i di ată de a esta este
a tivitate de o siliere a opiilor ro i şi a fa iliilor a estora, i pli area lor î a tivită i ulturale,
le torate, a tivită i de ediere.
U ii profesori su t de părere ă i difere t de etodele folosite, azurile de viole ă u pot
fi rezolvate sau o ătute. „S-a propus a elevul să parti ipe la şedi ţe de o siliere dar a estea
u su t o ligatorii, astfel ă ulţi di tre elevii î auză u au dorit să fie o siliaţi. sus i e u
profesor de la un li eu sportiv, î ti p e u adru dida ti de uta t afir ă „[…] ave î ş oală
psiholog are răspu de soli itărilor ve ite di partea dirigi ţilor şi vi e la ora de dirige ţie,
dis ută u opiii. Mai ulte u poate fa e. E doar u ul î toată ş oala.”

III.5. . Proie te şi a tivităţi extraş olare

 realizarea u or a tivită i u rol i for ativ şi preve tiv î parte eriat u i stitu ii
specifice
 a tivită i e traş olare are au a s op rearea u ui li at pozitiv al grupului sau
reşterea oeziu ii a estuia a tivită i sportive, ultural artisti e, e ursii, ta ere ş olare
arş a ti-viole ă, a tivită i alter ative de petre ere î od o stru tiv a ti pului li er,
a tivită i de volu tariat et . ;
 progra e de i terve ie şi preve ie de î u ătă irea o porta e tului violent;
 concursuri tematice (concursuri de postere anti-viole ă portofolii, postere, desene,
fotografii pe te a viole ei et .
 a tivită i de i for are periodi ă a elevilor şi preze tarea u or ateriale i for ative
(vizionarea unor CD-uri, filme video, PPT-uri tematice), campanii de informare realizate
de poli ia lo ală pri preze tarea u or ateriale şi a u or e e ple o rete;
28
  derularea u or proie te edu a io ale are să i te sifi e rela io area şi o u i area
di tre elevi şi di te elevi – profesori. „E istă proie te î derulare, u a tivită i are
prezi tă viole a di so ietate şi o se i ele egative asupra tuturor. Profesorii au dat
e e ple o rete de astfel de proie te desfăşurate la ivelul i stitu iilor ş olare. Di tre
a estea a i ti : „“ăptă â a edu a iei glo ale , „“pu e NU viole ei , „Viole a, de la
auză, la efe t , „Viole a aşte viole ă , “pu e stop viole ei! et . Progra ele au
avut diferite grupuri i tă. Da ă u ele di tre a estea au avut î vedere to i elevii, altele
i-au vizat doar pe ei u u pote ial ridi at de agresivitate, î spe ial ver ală şi hiar şi
pe pări ii a estora.

Alte ăsuri adoptate î ş oli are au a s op preve irea viole ei ş olare su t cursurile de
formare a profesorilor, organizarea unor mese rotunde privi d viole a î ş oală, training de
a ilită i asertive.

III.6. În ce raport se află morala şcolii cu morala din mediile extraşcolare (familie,
comunitate, grup de congeneri etc.)?

Î tre ş oală şi so ietate raportul este u ul o tradi toriu, â d nu e antagonic, de

opozi ie. U ii profesori eagă ă ar e iste a u ui o se s par ial î tre valorile ş olii şi ele ale
so ietă ii: „pare ă ş oala du e o luptă u ass- edia, strada, dar ai ales u fa ilia . Nu ai
e istă repere lare î so ietate, asistă la „răstur area valorilor aute ti e di so ietate . Ş oala
vrea să opu ă do iei a solute a a ului ore titudi ea/ i stea, seriozitatea, u a fă ută u
persevere ă şi pasiu e. Dar odelele de su es ale so ietă ii su t repreze tate de i divizi
avu i, i e situa i, are u au avut vreu par urs ş olar deose it: „persoa e fără ultură, fără
edu a ie, are au aju s foarte uşor să fa ă a i ; sau e vor a de tot felul de „dive are se lăfăie
pri ta loide; dar şi de persoa e de pe s e a pu li ă – profesori, doctori – u „şapte asterate
o i ute î o di ii du ioase .
“u t astfel î ăl ate sta dardele i i e de su es azate pe erit grad de i struire,
aptitudi i, o pete e, alitate profesio ală . Dar, di olo de e a er ările de o e t ale
fenomenului, i i ou: „Astăzi, e a şi acum 40 de ani: elevii primesc un cod, un cod de
o duită. Elevul vede ă u ul u u eşte, u ştie arte şi tot are ult .
E istă, totuşi, u eva tai al apre ierilor despre raportul di tre orala ş olii şi ea a altor
medii edu ative: î tre a estea se produ suprapu eri par iale hiar u ele i tegrale , iar pu tul
de i ide ă poate fi apro i at la %. Raportul u este o otat ereu stri t a iheist; a esta
29
ar putea fi defi it a „os ila t, î salturi , a „i terfere ă dis o ti uă . Co tradi toriu, raportul
di tre oralele diferi ilor age i de so ializare, este, după u afir ă se u profesor de
ate ati ă, ai i de ât : i flue a elorlal i fa tori este ai are de ât ea a ş olii.
Pozi ia î are se găses adoles e ii e u a i grată, „î grozitoare , pri şi î tre stradă şi
e li se pare lor ă e i e, pări i o osi i, esajul oralei ş olii şi s ăderea dra ati ă a
autorită ii profesorului. Ei trăies „î tr-o stare de i ertitudi e şi i se uritate pe tru ă le lipses
reperele valori e fer e .
Î fo d, ă ar a pu t de ple are, idealurile şi valorile fa iliei, ş olii şi o u ită ii ar
tre ui să oi idă: „Ş oala î ear ă să ultive işte lu ruri o u e, oi u i ve tă . „Noi
su te u deva la ijlo î tre fa ilie şi so ietate: să fi o ala ă; ăută o ale de viitor .
Ş oala ar tre ui să o ti ue e fa e fa ilia, dar, „a asă, orala ş olii se răstoar ă , „se
dărâ ă . A est „a asă u î sea ă doar ă i ul fa iliei, i şi televiziu e, i ter et, o il. Or,
valorile transmise prin mass- edia su t ai puter i e de ât ele ale ş olii, i agi ea este ai
preg a tă de ât te tul, iar i ter etul este o provo are ai are de ât televiziu ea. Cât despre
responsabilitatea familiei, a-i adu e pe opii la ş oală e hivalează deseori pe tru pări i u u
tra sfer de respo sa ilitate edu ativă fără rest e adevărat, ul i pări i fii d o liga i să se
rezu e la eforturile î dreptate spre asigurarea elor e esare traiului zil i pe tru opiii lor .
Ce reproşează ş oala pări ilor şi elevilor? Fa ilia şi ş oala ola orează la o solidarea
valorilor orale î i lul pri ar, u de „lu rurile stau i e . Tre erea de la pri ar la i lul
se u dar este dra ati ă. Aspe t lar refle tat î otiva ia î vă ării. Elevii î va ă repede să se
orienteze î eseria de elev, depri d o orală „pra ti ă şi apli ă pri ipiul e o o iei de efort:
nsu î va ă de ât la sau aterii, deşi profesorii îi î urajează să î ve e pe tru ei î şişi. Vor
ota a i ă „da ă îi dai u , e otă i ă! . „“u t satisfă u i ă iau , dar î si ea lor te
desfid pe tru asta.
Î spatele a estor elevi su t pări ii are presează „da ă u îi da i otă are, îl ut! .
S opul s uză ijloa ele: „Fa ilia vrea a elevul să-şi ati gă o ie tivul – să i tre la li eu, ori u ,
şi atu i u ele valori su t î ăl ate . Î o se i ă, sus i e o profesoară, rela iile di tre elevi,
di tre dirigi i se deteriorează; opiii u ai su t sti ula i să î ve e, dispare otiva ia
i tri se ă; elevii aju g să sufere tot ai ult de si dro ul „o helari de al : „totul se redu e la
otă .
Cu ocazia focusurilor s-au fă ut auzite şi vo i î o trapu t: u e totul aşa de su ru,
e istă pări i se si ili la sugestiile ş olii â d otele elevilor s-au î dreptat după i terve ia
pări ilor ; e istă şi elevi, u foarte ul i, u odele e e plare î fa ilie şi re eptivi la valorile
pro ovate de ş oală. O preo upare a profesorilor este să-i sus i ă, să-i pro oveze, „pri
e e plu perso al, pe a eşti opii lăuda ili, pe tru a ei să se e i ă pe pozi ie .
30
 Ş oala re u oaşte ă, ă ar par ial, u este străi ă de şu rezirea odelelor dezira ile
de o porta e t. Valorile ava sate de ş oală pot fi „fru oase, î alte, dar ai su t astăzi
perti e te? „Ni i oi u le dă de ât o dire ie foarte vagă î are să se du ă. Tinerii sunt
o arda i u i for a ii ărora u le găses utilitatea. U e e plu: lista de le turi supli e tare
„ u ai e a tuală, u-i ai i teresează . Efe tul poate fi uşor a ti ipat î a eastă situa ie: „şi
atu i se refugiază î lu ruri uşoare, are u le soli ită î i iu fel i tele tul şi u presupu
efort .
Alături de i o siste a valorilor e pli ite ale ş olii, e istă problema valorilor implicite
comunicate de profesori prin atitudinile lor. U eori, a este două tipuri de valori u su t
consensuale. Unii profesori n-au i uta, atitudi ea potrivită sau adoptă u du lu li aj: „au o
orală pe are o o sideră ore tă pe tru afişare şi o alta pe are o pra ti ă de fapt . Neplă ute
se dovedes o e tele â d, î iuda u elor i te ii, adrul dida ti resi te o s ădere a
dispo i ilită ii, a „rigorii e esare preze ei la lasă, şi, di pă ate, re eptivitatea elevilor e ai
are î ase e ea situa ii .
Di olo de î grijorările e pri ate î fo usuri, s-au ava sat şi atitudi i are refuză u
ori e pre gustul î frâ gerii. U a, de fa tură a tropologi ă, e a ă opti is pedagogi : „ u
o tează o orală a uiva/ eva, i edu a ia legată de orală pur şi si plu, de fo dul oral al
ori ărei fii e u a e aflate î pli pro es de reştere şi dezvoltare . Cealaltă atitudi e i e de
î rederea î î vă area di e perie ă, î autoedu a ie: o ul găseşte el î suşi solu ii hiar î
so ietate, î situa iile de riză, â d îşi dovedeşte apa itatea de a fru tifi a resursele ra iu ii
i stru e tale.

III. 7. Cum şi în ce măsură poate ameliora şcoala problemele de comportament ale

unor elevi cauzate de influenţe extraşcolare?

Ideea ge erală are se despri de di ea ai are parte a răspu surilor este ă ş oala
poate fa e fa ă u are difi ultate i flue elor e traş olare, care sunt mai numeroase, mai
te ta te şi are se î ti d pe o durată ai are.
Profesorii arată u odelele „a ti- odelele” preze tate de ass-media au un
impact puternic î o porta e tele opiilor: î felul u se î ra ă, vor es , se poartă
precum şi î stru turarea aspira iilor de viitor. Copiii, su i flue a „vedetelor pro ovate de
edia, vor su esul pri ijloa e fa ile, „pe s urtătură , u ii i tes hiar să aju gă ele ri, î
ori e az să ai ă ul i a i şi să lu reze ât ai pu i .
Multe di tre adrele dida ti e deplâ g eputi ţa de a o ura şi, respe tiv de a
o tra ara i flue ţa televizorului, a i ter etului ai ales re ele de so ializare, plus jo urile
31
video şi a a turajelor: „Pro le a e atât de o ple ă, î ât e ede posi ilită ile oastre.
Undeva lucrurile se opresc, noi nu mai putem interveni – e vorba de mass- edia .
Dar ajoritatea profesorilor pu pro le ele de o porta e t ale elevilor şi îşi e pli ă
î săşi for a distru tivă a „alter ativelor i for ale e traş olare pri „de isia” pări ţilor di
rolurile şi respo sa ilităţile lor edu ative. Iată, de pildă, o for ulare a pro le ei are, u i i
varia iu i, revi e la foarte ul i di tre su ie ii i vestiga i: „Da ă tâ ărul are u a turaj o iv,
respo sa ilitatea ea ai are apar i e totuşi pări ilor; u tre uie să se aju gă ai i, să fie
s ăpat de su o trol, da ă s-a aju s, u ai e prea are lu ru de fă ut, ai ales la adoles e ă.
Pări ii u prea ştiu î să e să fa ă sau u-i i teresează, de a eea ar tre ui să se fa ă o Ş oală
pe tru pări ţi. Poate hiar la ş oală s-ar putea realiza o Ş oală u pări ţii; dar, deşi ştiu ă e util
şi i-ar plă ea să o fa , da ă ai vi e şi asta, hiar ă u -aş ai des ur a . “au: „Î azurile de
are vor i , ş oala si gură u o să poată i iodată să fa ă eva ; „a asă u se fa e ai i i ;
„su t pro le e grele, foarte grele u pări ii... , „i flue a fa iliei este ovârşitoare .
Fără i pli area şi spriji ul o siste t al fa iliei, se o sideră ă efi a itatea a ţiu ii
ş olii este extre de redusă, ai u sea ă la vârsta adoles e ei. “e a uză a se a,
dezi teresul sau per isivitatea e agerată a pări ilor, are ar putea repreze ta auzele sau, el
pu i fa torii favoriza i ale devia elor o porta e tale ale opiilor şi, totodată, fa torii
fre atori pe tru o posi ilă i terve ie a ş olii. Î tot ai u eroase situa ii, pări ii su t ple a i
la u ă î străi ătate, iar a se a lor u greu poate fi supli ită sau o pe sată de u i i sau
alte rude. Î alte azuri, este vor a doar de o pro le ă de ig ora ă sau deza gajare
edu a io ală, pări ii fii d prea o upa i „u ii u es ult, u ii fa aveta sau/şi prea pu i
o ştie i de evoile de ordi afe tiv şi edu a io al ale opilului, ul u i du-se cu a-i şti î
sigura ă fizi ă, fără să-şi pu ă prea ulte pro le e. A est ge de pări i – î grijorător de ul i
î ulti ii a i, după de lara iile profesorilor – a ifestă, î raport u ş oala, cel mult un minim
i teres pe tru alo a ii, ote, pro ovare etc., dar alteori lipsa de preocupare, de supraveghere,
de sus i ere sau pasivitatea erg pâ ă la ig orarea sau tolerarea a se teis ului şi hiar a
a a do ului ş olar „le fa u rău opiilor a operi du-i , pâ ă la î străi area o pletă de opiii
lor: „pări ii u vor să vadă ă e istă pro le e , „uită efe tiv de opii ; „poate vă spu e dvs. e-
a ai fă ut la ş oală, ă eu de două săptă â i u vor es u el, su te erta i"... Dincolo de
azurile e tre e, u fe o e ge eral re la at de profesori este faptul ă adoles e ii u
e efi iază de o u i are şi de î elegere di partea pări ilor, are, pra ti , la a eastă vârstă,
„ i i u-i u os , u le ai oferă u suport e o io al şi otiva io al o siste t, u su t
des hişi, u au „ o pete a ori u-şi ai a ordă ti pul şi dispo i ilitatea pe tru pro le ele,
ăutările si rizele fiilor si fii elor lor. Adesea, fa ilia tra sferă î treaga respo sa ilitate a
for ării opilului pe sea a ş olii. Î eea e priveşte al ulatorul sau i ter etul, di auza
32
 eştii ei sau a o odită ii, e istă o evide tă te di ţă de î vestire a teh ologiei u aşteptări
erealiste, de suprali itare a solutizare a e efi iilor sale, fără a se lua î o siderare
multiplele riscuri i ere te: „le per it a esul la i ter et fără dis er ă â t, fără a le i pu e
li ite şi fără i iu o trol sau filtru .
“e vor eşte apoi despre o „autoritate li itată” a adrului dida ti şi de o posi ilitate
de i terve ţie depe de tă î are ăsură de gradul de re eptivitate a elevului „ u pro le e :
„Ca să aju i pe i eva tre uie î să a şi a ela să fie dispus să pri eas ă u ajutor . „U eori -
am izbit de un zid [din partea elevului], nu s-a putut o u i a u el . E istă şi situa ii î are
difi ultă ile derivă di pro le ele edi ale, u eori ereditare ale elevului, î fa a ărora ş oala
se simte neputincioasă de u a si gură.
Pe de altă parte, profesorii i vestiga i a uză şi alte ge uri de piedi i şi li ite î alea
a iu ii lor, are i de priorită ile şi o strâ gerile urri ulu ului, de ultura orga iza iei
ş olare şi, î parti ular, de statutul sau prestigiul profesiei dida ti e. U ii di tre ei se plâ g de
a se a u or reguli şi pârghii i stitu io ale lare pe aza ărora să poată a io a î a u ite
azuri difi ile „se ere ult de la profesori, dar u li se oferă ijloa e , de faptul ă pri legi şi
regula e te „se ultivă slă i iu ea profesorului, i se iau ijloa ele de a i terve i dis ipli ar ,
concomitent cu supra-a e tuarea „drepturilor elevului de la ele ai i i vârste, eî so ite şi
de o e hivale tă ultură a respo sa ilită ilor şi a o liga iilor sale. “e spu e ă e istă prevederi î
regula e tul ş olar are u o portă şi sa iu ile afere te, rezultatul fii d î adu itatea
a ularea de fa to a vala ilită ii a elor prevederi. “e arată şi faptul ă profesorii su t evoi i să
aloce o foarte mare parte din timp unor elevi-pro le ă, î lipsa e iste ei u or ăsuri
oer itive ai drasti e sau, el pu i , a a e i ării u posi ilitatea apli ării lor e atri ularea ,
şi a easta î detri e tul elorlal i elevi, are, î plus, la râ dul lor pot fi o ta i a i . “e dă
e e plul altor ări u de î ş oli se respe tă ult ai stri t regulile de o duită. La oi,
profesorii u ai su t sufi ie t respe ta i, se si t u eori des uraja i şi i ti ida i î a lua ăsuri
şi î a se i pu e atu i â d este azul.
Foarte ulte adre dida ti e re la ă şi lipsa timpului suficient pentru a se putea ocupa
şi de pro le ele orale sau perso ale ale elevilor, di auza supraî ăr ării u a tivităţi, ai
degra ă iro rati e şi i utile, pre u şi a e esităţii de a a operi o progra ă u u o ţi ut
î ă destul de puţi legat de evoile a torilor edu aţio ali:
 „Pro le a oastră, a profesorilor, este ă ti pul ostru este foarte o pri at, ave o
ul i e de sar i i, de a tivită i, aproape ă u apu ă să fi aliză i i u adevărat.
Apoi, â d u ărul de elevi di tr-o si gură lasă tre e u ult peste de elevi, devi e
foarte greu să te ai raportezi i dividual la fie are ;

33
  „Cred ă, î pri ul râ d, ar tre ui i vestit serios î edu a ie pe tru a reuşi o sele ie de
calitate a adrelor; de ase e ea, e e esar să se pu ă a e tul şi pe partea de a tivitate
e traş olară. Nu ai ă, î o di iile a tuale, a est lu ru ere u are efort: eu, de
e e plu, deşi ă o up şi de a tivitatea e traş olară, u su t degrevată de i io oră... Î
plus, s-a iro ratizat î fiorător de ult siste ul: ore pe zi eu stau să fa do u e te
ş olare, rapoarte, hârtii, pro ese ver ale ş.a. .d.; î lo să orga izez a tivită i la are să
parti ipe elevii, su t i pli ată î a est pro es iro rati , are u- i ai lasă ti p pe tru
i i alt eva .
Şi atu i, di toate a estea se poate aju ge la o luzii destul de des uraja te, pre u :
Noi u pute să ave efe t de ât % la elevii u pro le e ,
Tre â d peste „ eea e u se poate fa e , profesorii upri şi î fo us-grupuri au indicat
şi âteva e e ple de atitudi i şi ăsuri o rete pri are ş oala s-a implicat sau se poate
i pli a î a eliorarea pro le elor de o porta e t ale elevilor. Apare fre ve t ideea ă
profesorii tre uie să î er e să fie odele pentru elevi, apoi să se apropie de ei di pu t de
vedere afe tiv, să î eleagă ă tre pri tr-o situa ie difi ilă şi să o u i e u ei ade vat:
 „Da, ş oala poate să o tra areze fe o e ele edorite are se î tâ plă. Oa e ii ş olii
reează o tra-modele la ele ale străzii sau ass-media prin exemplele de raporturi, de
atitudi i ore te pe are le dau .
 „Tre uie să le âştigă î rederea, u ai aşa îi pute ajuta; le pute da sfaturi, dar
este o dista ă de la a pri i sfaturi şi de a le a epta şi pu e î pra ti ă .
Î a est se s, este evoie de „î u ătă irea profesio alis ului u or adre dida ti e,
i pli area a estora î a tul dida ti şi di pu t de vedere u a , de promovarea mai
a e tuată a valorilor pri :
 tale tul de a i sera edu a ia pe tru valori î predarea diferitelor dis ipli e ş olare,
lu ru are depi de de propu erea a terioară pregătire psihologi ă şi „ ultă
ăldură sufleteas ă, i teres şi otiva ie ;
 introducerea unor ore de axiologie;
 „ ai ulte a pa ii de pro ovare a adevăratelor valori şi de o atere
argu e tată a elor false, o ive .
Di tre ărturisirile de redi ă ale u or adre dida ti e, se pot re i e două, u rol de
î vă ă i te greu de o ătut: o se ve a pedagogi ă şi i agi a ia edu a io ală:
 „Ş oala poate să ofere o o se ve ă î i ple e tarea odelelor pe are preti de
ă le are .
 [“e poate pro eda] „pri tr-o i fuzie de ultură, ş oala adaptâ du-se tuturor
straturilor so iale pri progra e spe iale, î fu ie de eri ele so ietă ii. Nu
34
 tre uie să e lăsă surpri şi de diversele situa ii, i tre uie să surpri de pri
ogă ia ideilor şi a progra elor .

Fie are adru dida ti a adus î dis u ie u a sau ai ulte a ordări, spe ifi e sau
generale, preze tate î o ti uare. De regulă, profesorii au optat pe tru u set de ăsuri, şi u
pe tru o si gură a ordare, e eptâ d situa ia î are a eştia au ide tifi at eea e reprezi tă î
opti a lor ea ai gravă la u ă de ordi so io oral la ivelul so ietă ii.

III. 7. . De ersuri preve tive şi re ediale derulate î pri ipal la lasă

Răspu surile adrelor dida ti e pot fi grupate î şase ategorii de i terve ții la lasă:
1. u oaşterea elevilor;
2. dezvoltarea afectiv-e o io ală şi orală a elevilor;
3. urri ulu dirige ție, ultură ivi ă, o siliere ;
4. utilizarea metodelor didactice;
5. a age e tul lasei de elevi şi dis ipli a;
6. a iu i şi etode de o atere a ris urilor.
1. Cu oaşterea elevilor este u pri pas pe tru a să se poată aju ge la ăsuri
perso alizate. “u ie ii are au vor it despre a est aspe t î elegeau să re urgă la u pla de
ăsuri după o s he ă lasi ă: ide tifi area pro le elor opilului şi a fa torilor are îl
i flue ează (comunicarea cu elevul-pro le ă, î vederea u oaşterii er ului de priete i, a
situa iei fa iliale, a rela iilor u pări ii şi alte personae, apli area de hestio are şi orga izarea
de a tivită i pri are su t des operite pro le ele de o porta e t şi auzele a estora ,
pla ifi area şi i ple e tarea de ăsuri la ivel individual, la nivelul clasei sau al ş olii (dis u ii
individuale u elevul î auză: preze tarea ris urilor la are se e pu e, dis utii u pări ții sau u
eilalți profesori . „E i porta t să u oaşte elevii, să dis ută u ei, altfel, ai ult îi stri ă .
I porta tă e dis u ia u elevii, ar tre ui şi u pări ii, î să fa ilia u prea vi e la ş oală . „Da ă
î i fa i ti p să-i as ul i, î ep să- i arate pro le ele lor. O etodă de a-i apropia şi de a-i
u oaşte este ea a hestio arelor o fide iale, u î tre ări referitoare la perso alitatea lor .
. “u ie ii s-au referit la crearea unui cadru afectiv, la oferirea unui suport
e o io al/spriji oral şi la e esitatea otivării elevilor, a reşterii otiva iei î vă ării.
I tera iu ea profesor-elevi tre uie să du ă la for area de rela ii azate pe î redere şi la
reşterea î rederii î si e a elevilor. E u urile cadrelor didactice refle tă su i t a este opi ii:
„Da ă stai de vor ă u a eşti opii, da ă te i pli i î via a lor şi-i fa i să- i vor eas ă despre
problemele lor, s-ar putea să fie işte rezultate u e ;

35
  „E evoie de ai ultă aple are asupra opilului: u să-l sa io ezi, i să-l as ul i; e
evoie să-l respe i, să as ul i a tiv .
 „Îi î urajă pe opii să u le fie ruşi e să vor eas ă despre pro le ele lor, să
eară ajutorul atu i â d au evoie. Deseori este vorba despre probleme materiale
sau de să ătate – la ei î şişi sau î fa ilie .
 „Copilul tre uie otivat la ş oală, să i se ofere u o fort psihi şi o viziu e diferită
fa ă de via ă .
 „O viziu e diferită fa ă de via ă este o e pri are e hivale tă, la alt adru dida ti ,
u „i terve ia asupra siste ului de valori.
. Au fost î registrate referiri sporadice la te e spe iale la orele de dirige ţie, ultură
ivi ă, relige sau î orele de o siliere şi orie tare: „Mai ultă edu a ie orală î adrul orelor
de o siliere, predate de psihologi sau adre spe ializate. E e plifi ări pri persoa e are, deşi
provi di edii so iale defavorizate, au reuşit pe pla profesio al. Ş oala poate î tr-o mare
ăsură o tra ara o porta e tele edorite pri orele de dirige ie, pri dis u ii perso ale u
elevii. De regulă, dirigi tele este o silier pe tru azurile „ or ale şi pe tru i ile a ateri. Î
alte azuri, i tervi profesorii de are elevii se si t ai apropia i, î are au î redere,
indiferent de dis ipli ă. De ulte ori e vor a de profesorul de religie are, da ă el î suşi este u
odel are i pu e respe t este per eput drept o se ve t u eea e predă sau atrage di
pu t de vedere al des hiderii afe tive, poate să reuşeas ă rezolvarea u or situa ii o pli ate.
Orele de religie ar putea ju a u rol ult ai efi a e, pe tru ă edu a ia reşti ă i pli ă î
pri ul râ d oralitatea, for area ara terului. “e sugerează ă a este ore ar tre ui să se
desfăşoare î tr-u od ai spe ial, u atât pri par urgerea u or î vă ături a ade i e,
teoreti e, i ai urâ d a u or odele de via ă – pe ază de studii de az, le turi pilduitoare,
fil e, jo uri de rol, a iu i de î trajutorare, fila tropi e etc.
4. Persoanele intervievate care s-au concentrat asupra metodologiilor au avut î deose i
î vedere dis u iile, dez aterile şi etoda odelării, privite separat sau î pletite î tre ele.
Răspu surile adrelor dida ti e se referă la:
 valorizarea la dirige ie, dar u u ai a u or perso alită i/istorii perso ale de
su es, ur ate de dis u ii, dez ateri pe a eastă te ă;
 orga izarea de dis u ii şi e e plifi area situa iilor pri e e ple u fi alitate
e efi ă/ egativă;
 fur izarea de odele dezira ile, o porta e tul adrului dida ti putâ d fi o
ărturie î a est sens;
 promovarea elevilor care sunt modele pozitive;

36
  orga izarea de ese rotu de, dez ateri pro şi o tra; dez atere por i d de la
comportamentul unui elev;
 preze tarea u or studii de az de e e plu: persoa e are au fost î dete ie şi are
s-au integrat social);
 utilizarea u or etode a jo ul de rol, dra atizarea pri are se pot evide ia
trăsături egative sau pozitive, astfel î ât elevii să o ştie tizeze e e i e şi e e
rău, eea e poate o tri ui la produ erea u or s hi ări de o porta e t di
răspu sul u ei î vă ătoare .
 aplicarea unor tehnici de rezolvare a conflictelor: pentru aflarea motivului real care
a ge erat o fli tul el î suşi sursă de ris uri şi apla area a estuia, profesorul se
preo upă de „a aliza o ie tivă a elor e puse de parti ipa ii la o fli t ,
discutarea conflictului la nivelul grupului, ca studiu de caz, antrenarea păr ilor î
o fli t la proie te o u e. E istă şi adre dida ti e i teresate să pu ă î iş are
u e a is de ediere ş olară.
. Câ d se î s riu pe oordo atele managementului clasei, sugestiile cu caracter
opera io al ale adrelor dida ti e su t de tipul ur ător:
 re urgerea la i flue a grupului – lasă;
 a ordarea de respo sa ilită i elevilor;
 re o pe sarea elevilor gest are î tăreşte efe tul odelării ;
 ur ărirea respe tării regula e tului lasei/ş olii: „ajutarea elevilor să
o ştientizeze necesitatea respe tării or elor dis ipli are ; „for area la elevi a
apa ită ii de autoa aliză şi prevedere a o se i elor a aterilor ;
 apli area de sa iu i i puse de regula e tele ş olare, de ăsuri „pu itive are
erg pâ ă la s ăderea otei la purtare, „ hiar da ă – de lară o profesoară – ultima
ăsură u o sider ă i flue ează o porta e tul elevilor-pro le ă ;
 i trodu erea u or reguli, ghidate după valorile pe are le pro ovează ş oala, î
ge eral, şi ş oala respe tivă, î spe ial etosul ş olii .
6. Mai ulte adre dida ti e îşi pu spera ele î „a iu i de preve ie sau „pa hete
edu a io ale de preve ie ; î „a iu i/progra e re ediale ; î „progra e a elioratorii
o sta te sau „progra e, pa hete, CD-uri pe tru i terve ii . Dar, da ă s-a preferat să se
răspu dă ai ult î ter e i preve tivi şi ge erali de ât re ediali, de i terve ie fo alizată
urgent pe semnale alarmante socio-moral, ne-a putea î tre a ât de per ea il a deve it
spa iul sălii de lasă la a tivis ul şi opti is ul pedagogi î sine, atitudini salutare). A securiza
e iste a u or opii şi adoles e i trăi d î tr-o „so ietate de ris , a reorie ta traseele u ei
so ializări defe tuoase, legată de u apital ultural pre ar al fa iliei sau al grupului de
37
prove ie ă, şi a for a o apa itate de rea ie la sedu ia dizolva tă a ass- edia, iată ize
ărora şi sala de lasă este o ligată să le devi ă utie de rezo a ă. Pri e odalită i, să lăsă
vo ea profesorului să i le o u i e:
 „elevii să fie o duşi/î dru a i spre a evita situa iile are le-ar pu e î peri ol
i tegritatea fizi ă, orală. Pe lâ gă op iu ile e traş olare de petre ere a ti pului
li er, su t aduse î dis u ie „a tivită ile de re u oaştere a peri olelor pe are
[copiii] le î tâ pi ă zil i , propu erea u or „ etode de o atere a ris urilor ;
 eforturi de i tegrare a opiilor u pro le e şi a elevilor-pro le ă î grupul elorlal i
copii/elevi;
 „a iu i de solidarizare/î trajutorare î s opul asigurării şa selor de dezvoltare a
elevilor prove i i di grupuri argi ale ;
 a tivită i de edu a ie i ter ulturală a este ulti e două de ersuri pot să e eadă
peri etrul sălii de lasă ;
 „vizio area u or fil e î ş oală sau a asă re o a date, ur ate de dis u ii .

III.7. . Co u i area, ola orarea di tre ş oală, fa ilie, spe ialişti î edu aţie sau î
domenii conexe)
 „Profesorul poate se ala fa iliei pro le e de o porta e t pe are pări ii u
le sesizează, iar pări ii tre uie să fie des hişi şi la solu iile oferite de spe ialişti;
legătura per a e tă u fa ilia elevului ;
 le torate u pări ii, î ola orare u adre di poli ie şi justi ie;
 edu a ia pări ilor, ursuri u pări ii, precum „Edu aţi aşa! ;
 a tivită i la are să parti ipe şi pări ii, „pe tru a reşte gradul de o u i are şi
apropiere dintre membrii familiei sau „pri are elevii, pări ii să o ştie tizeze
o se i ele u or astfel de o porta e te [indezirabile] din punct de vedere
so ial/perso al ;
 ola orarea u Poli ia de Pro i itate, proie te ori parte eriate î heiate u diverse
i stitu ii, u ar fi Prote ia opilului, A.N.A. Age ia Na io ală A tidrog et .
 propu eri de politi i so iale și edu ațio ale: pe tru ei u pro le e so iale şi afla i
î ris de a a do ş olar, oferirea de urse so iale ai o siste te ar putea fi o
solu ie.

III.7.3. Consiliere psihopedagogi ă

Deşi strâ s î rudită u odalitatea a terioară, a i ut să fa e di i stitu ia o silierii
o ategorie aparte, deoare e este des i vo ată î i terviuri: o silierea psihopedagogi ă de grup
38
şi i dividuală; o siliere a elevilor, pări ilor, hiar şi a profesorilor are se o fru tă u atitudi i
şi o porta e te pertur atoare la lasă, u elevi are tra sgresează fre ve t regulile ş olare şi
or ele ele e tare de u ă- reştere, fără a ş oala să fie auza pri ipală a a estor derapaje.

III.7. . Proie te ş olare, a tivităţi extra urri ulare

Î âteva râ duri a fost su li iat rolul preve tiv sau „ urativ deose it de i porta t şi
i pa tul oral şi e o io al foarte puter i al derulării u or a tivită i e tra urri ulare şi a u or
proie te o u itare, de regulă azate pe volu tariat, de tipul: „priete ii elor uita i - pentru
persoa ele u evoi spe iale, pe tru ătrâ i, săra i, opii u ha di ap lo o otor di ş olile
spe iale, opii autişti, opii a a do a i etc.
Elevii su t i pli a i şi li se î redi ează respo sa ilită i î proie te/a tivită i edu ative, î
progra e edu a io ale i i iate î preu ă u e rii o u ită ii, u orga iza ii de volu tari.
Ş oala îşi ută „la oratorul so iologi î tere : „pe ter e s urt, ş oala poate e pune elevii la
pro le ele o u ită ii, ele are au fost ge erate de lipsa de valori a a do , a uz et . .
„Pe tru rearea u ui li at pozitiv î grup , elevii pot fi a gre a i î a tivită i sportive, ser ări,
e pozi ii de pi tură, jo uri, ateliere de reativitate et . “u t a tivită i e traş olare are girează î
jurul op iu ilor de petre ere a ti pului li er. Altele au rol de avertizare:
 „ a pa ii î ş oală şi o u itate pe te e de ris a tuale ;
 a tivită i „de o ştie tizare de ătre elevi a efe tului egativ al unor emisiuni, jocuri,
ure te e tre e ge erate de su ulturi .
Rezultatele practice ale acestui gen de proiecte au fost pozitive - elevii au fost
se si iliza i şi au deve it ai o ştie i, ai otiva i şi ai respo sa iliza i. Astfel de a tivită i
tre uie să fie „ u eroase, diferite şi i e orga izate ; să fie di tre ele „ u i pa t real nu
for ale! .
“e o sideră ă, aşa u se pro edează î ş oli di u ele ări o ide tale, profesorii ar
tre ui să e efi ieze de ti p, resurse şi de uve ita sti ulare aterială, pe tru realizarea
siste ati ă a u or a tivită i de a est ge . De ase e ea, se reio ează ideea i porta ei a
ş oala să ofere opiilor alter ative: eva e u găses i i a asă, i i î ti pul li er petre ut de
ei î preu ă u priete ii: a u ite a tivită i ş olare de tipul u or jocuri u ara ter eti şi ivi –
de vre e e strada u ai oferă a este o azii de edu a ie i for ală să ătoasă pri jo .

39
III.8. Principalele dificultăţi cu care se confruntă profesorii în formarea moral-
afectivă a elevilor? Posibile soluţii

Atât datele ulese pri i terviu, ât şi ele o i ute pri focus-grup ide tifi ă ai ulte
ategorii de difi ultă i, preze te atât la ivel a roso ial, ât şi î adrul i rogrupurilor de
aparte e ă. Principalele dificultă i i ve tariate pri a aliza datelor culese pot fi grupate î
patru ari lase, i di â d tot atâtea dire ii de i flue ă egativă are î greu ează sau, î u ele
situa ii, hiar o sta ulează, pro esul de for are a perso alită ii orale a ti erilor.
Cu a iu ea lor este u a si ro ă şi o ertată, de î tărire re ipro ă a efe telor
i dezira ile, i terve ia î tr-u si gur do e iu este, adesea, prea pu i efi ie tă pe tru
redresarea situa iei defi itare. Mai ales atu i â d, î azul u or ti eri, se î su ează ai ul i
ase e ea fa tori de deze hili ru, este e esar a a iu ea edu ativă realizată la ivelul
î vă ă â tului for al să fie per a e t î so ită de ăsuri ade vate la toate elelalte iveluri
rela io ale î are a eştia su t i luşi. Ceea e î sea ă ă edu a ia orală a ti erei ge era ii
u o stituie apa ajul e lusiv al i stitu iei ş olare, i o respo sa ilitate ole tivă, î părtăşită î
egală ăsură de toate i sta ele de so ializare, de la fa ilie, o u itate lo ală, pâ ă la
orga iza iile de profil ale so ietă ii ivile.

III.8. . Difi ultăţi la ivelul so ial şi i stituţio al:

 corup ia la toate ivelurile, a se a reperelor orale î ediul so ial, o fuzia valori ă
ge eralizată; odelele de su es ultivate de o so ietate î profu dă riză orală, î
are totul se redu e la a i şi la profit şi u de valorile orale, ulturale, i tele tuale,
eprofita ile di pu t de vedere pe u iar, su t dispre uite î od e pli it;
 i flue a o ivă a ass-media, are pro ovează false valori şi odele de
co porta e t î o tradi ie u or ele orale şi cultural; modelele promovate de
media sunt marcate de agresivitate, viole ă şi vulgaritate, ai ales î e isiu ile
televiziu ilor, dar şi î presa ta loidă sau pe i ter et la are ti erii au a es e o trolat;
 i agi ea pre ară pe are o are î vă ă â tul î so ietatea a tuală; di a est otiv,
autoritatea profesorului a s ăzut drasti , el e aifii d o siderat u odel de ur at de
ătre ti eri şi fa iliile lor; depre ierea î vă ă â tului şi a adrelor dida tice;
 lipsa valorilor orale reşti e spe ifi ă lu ii se ularizate de astăzi;
 i pli area i sufi ie tă a o u ită ii î via a ş olii;
 resursele fi a iare ale ş olii şi ale fa iliilor , dar şi ele de ti p su t i sufi ie te
pe tru orga izarea a tivită ilor extracurriculare.

40
III.8. . Difi ultăţi la ivelul fa iliei
Cola orarea defi itară sau hiar i e iste tă a pări ilor u ş oala, deter i ată de o serie
de auze, pri tre are ele ai fre ve t e io ate su t:
 atitudi ea devaloriza tă fa ă de ş oală şi de cadrelor didactice; uneori, chiar
agresivitatea u or pări i fa ă de ş oală:
- refuzul sau dezi teresul fa ă de rela ia u profesorii a ifestate de u ii pări i;
i dispo i ilitatea lor pe tru ola orarea u ş oala; ei pli area î
o itorizarea evolu iei ş olare; a se a de la şedi e, le torate, a tivită i
extracurriculare;
- atitudi i e orespu zătoare ale u or pări i fa ă de adrele dida ti e de
e e plu: fa presiu i privi d otarea propriului opil; îi u iles ver al pe
profesori afişâ du-şi prosperitatea fi a iară sau pozi ia so ială ;
- i ri i area profesorilor de ătre u ii di tre pări i pe tru o porta e tele
e orespu zătoare ale opiilor lor; ul i pări i ti d să le dea dreptate opiilor,
hiar atu i â d a eştia i t relatâ d versiu i false despre cele petrecute la
ş oală şi să o sidere ă profesorul e î totdeau a de vi ă;
 o u i area i sufi ie tă a pări ilor u opiii lor: pe de o parte, pări ii u au ti p să se
o upe de opii, pe de alta, opiii su t şi ei suprao upa i: „După 6 ore de ş oală tre uie,
a a asă, să-şi fa ă te ele, are-s foarte ulte, ă i progra a ş olară este extre de
î ăr ată; hiar eu, de exe plu, ori âtă ră dare aş avea, â d aju g zil i a asă după
ora 9, î i găses opilul frâ t de o oseală şi u ai ave ti p să o u i ă u ar
tre ui; or asta se î tâ plă şi u ajoritatea pări ţilor ; suprao uparea profesio ală a
pări ilor, evoi i adesea să-şi ia o a doua sluj ă pe tru a asigura fa iliei şi opilului
o di ii de trai de e te sau să plece la lu ru î străi ătate, opiii ră â â d î grija
u i ilor sau a rudelor, astfel ă legătura u ş oala este î greu ată;
 i apa itatea pări ilor de a-şi edu a şi stăpâ i opiii, pre u şi lipsa lor de
supraveghere;
 are e ale edu a iei pare tale ei a i de-a asă : lipsa u or deprinderi minimale de
o duită ivilizată a ti erilor; a se a regulilor lare de o porta e t sta ilite î
fa ilie şi a u ui siste de sa iu i are să fie apli ate o se ve t, ulte fa ilii
fu io â d oare u „î virtutea i er iei ; chiar la adoles e ă, ti erii au la u e
i porta te la ivelul edu a iei pri are – ea are ar tre ui realizată di pri ii a i, pâ ă
la grădi i ă – referitor la depri deri şi or e de o duită ele e tare: să u vor eşti u
gura pli ă, să salu i, să ul u eşti et .;

41
  exemplele egative fur izate de pări ii opiilor di fa iliile dezorga izate sau pre are
di pu t de vedere oral, pre u şi de ei u u ivel s ăzut de ş olarizare;
 situa iile so iale de defavorizare e o o i ă î are se află u ele fa ilii.

III.8.3. Dificultăţi la ivelul ş olii

 Pri eri ele for ulate, î vă ă â tul a e tuează i dividualis ul, fii d fo alizat pe
o peti ie, î detri e tul ola orării şi al solidarită ii „Noi lu ră î od o se ve t î
e hipă, i difere t ă fa e ro â ă, ate ati ă sau o li ă străi ă totuşi e trarea
ră â e pe i divid pe tru ă, pâ ă la ur ă, evaluarea este, de ele ai ulte ori,
i dividuală, aşa î ât tot o petiţia este i pli ată prepo dere t. Iar o petiţia
ge erează, de ele ai ulte ori, o fli te. Tre uie să re u oaşte ă su te î ă
tri utari ve hiului siste are a solutizează o petiţia );
 Lipsa o se sului î tre profesori sau hiar e iste a u or a i ozită i î rela iile di tre ei
„atitudi ea u or olegi pe are îi dera jează ă alţi profesori u es ); slaba colaborare
î tre adrele dida ti e de la lasă, in o se ve a monitorizării respe tării regulilor
sta ilite atât pri ROI, ât şi pri regula e tul lasei ;
 Atitudi ile şi o porta e tele u or profesori, o stâ d î :
o limitarea la transmiterea de informa ii şi dezi teresul pe tru edu a ie;
o otiva ia sla ă pe tru for area orală, aso iată fie u i difere a pe tru
latura for ativă a edu a iei î ge eral, fie pri a solutizarea for ării
i tele tuale î detri e tul elorlalte aspecte;
o rela ia o u i a io al-afe tivă defi itară u elevii justifi ată atât pri reti e a
elor di ur ă î a-şi ărturisi pro le ele, fră â tările, ât şi pri resursele
reduse de ti p de are dispu e profesorul, o parativ u u ărul are de
elevi dintr-o lasă; de ase e ea, u ele difi ultă i de rela io are afe tivă i de
perso alitatea profesorului: ră eală, severitate e esivă, i dispo i ilitate
afe tivă sau reziste ă fa ă de ori e i pli are e o io ală ;
o o porta e tele i dezira ile ale u or profesori, pre u : a se a ta tului
pedagogi , rigiditatea, i fle i ilitatea, spiritul ruti ier, î orsetarea î tr-o serie
de prejude ă i şi evaluările glo ale; tot ai i su t i di ate, e adevărat u o
fre ve ă ai i ă, dar delo de ig orat, ase e ea o porta e te u su t
viole a ver ală a u or profesori î rela iile u elevii şi i uta
e orespu zătoare;
o u oaşterea i sufi ie tă, de ătre u ii profesori, a ara teristi ilor legate de
psihologia vârstelor, u referire spe ială la pu ertate şi adoles e ă.
42
III.8.4. Difi ultăţi la ivelul elevilor
 Parti ularită ile de vârstă teri ilis ul vârstei, te di a de a atrage ate ia pri a te de
ravură, dori a de a-şi testa li itele ;
 Atra ia ătre odele de via ă uşoară, are u presupu u ă, i i u fel de u ă, i i
i tele tuală, i i fizi ă; u a u ai este pe tru ei o valoare, le lipseşte depri derea de a
u i şi a ifestă dezi teres fa ă de toate a tivită ile e presupu u oare are efort, î
pri ul râ d fa ă de ele ş olare „de la o generaţie la alta s ade i teresul pe tru
î văţătură ;
 Te di a ge erală spre u ifor izare: ti erii u-şi afir ă perso alitatea, u se
i dividualizează, i se i ită u ii pe al ii.
 Î elegerea greşită a o iu ii de li ertate de ătre u ii elevi;
 Insensibilitatea şi dezi teresul fa ă de valorile esteti e, spirituale şi orale, o o ite t u
fo alizarea e lusivă a i teresului asupra aspe telor pe u iare;
 I flue a, î ge eral egativă, a a turajului, a „găştii de priete i; uneori, adeziunea la
grupuri argi ale, odată u adoptarea u or o porta e te şi ideologii î deza ord u
or ele de o duită orală; presiu ea e er itată de grupul di are fa parte este foarte
puter i ă; fie ă este vor a de grupul de olegi, la ş oală, fie de al i priete i, î afara ş olii,
aceste grupuri sunt adesea marcate de agresivitate, ai ales la vârsta adoles e ei.

III.8.5. Soluţii posi ile

Cei ai ul i profesori su t de părere ă, î fa a a estor difi ultă i ge erate de
disfu iile preze te atât la ivelul ediului i roso ial î are se dezvoltă opilul fa ilie,
ş oală, grup de priete i , ât şi la ivel a roso ial, sar i ile pe are şi le poate asu a i stitu ia
ş olară î î er area ei de a le o tra ara, su t restrâ se la â pul ei de a iu e spe ifi .
Î lista de ai jos a o se at, î od si teti , o serie de soluții sau ăsuri la
î de â a ş olii, e esare, î opi ia profesorilor, pe tru a li ita a iu ea fa torilor de i flue ă
egativă are i pietează asupra pro esului de for are orală a ti erilor.

I terve ţii la ivelul fa iliei şi al parte eriatului ş oală-familie:

 edu area pări ilor o „ș oală a pări ilor ; orga izarea u regularitate a le toratelor u
pări ii si o silierea lor i dividuală siste ati ă;
 a pa ii de se si ilizare şi de „peer edu atio pe te e de edu a ie orală;
 i pli area pări ilor/profesorilor/elevilor î diferite proie te derulate î ş oală;
 dezvoltarea ola orării pri parte eriate î tre ş oală şi fa ilie.
43
La ivelul ș olii, pot fi adoptate ăsuri pre u :
 u oaşterea i dividuală a elevilor, a ediului fa ilial, u oaşterea parti ularită ilor de
vârstă;
 orga izarea de a tivită i la lasă u psihologul ş olii şi apelul la i terve ia spe ializată
psiholog ş olar ori de âte ori este evoie;
 o siliere i dividuală şi de grup a elevilor;
 edu area elevilor pe tru re u oaşterea şi pro ovarea valorilor autentice;
 i trodu erea u ei ore desti ate edu a iei orale; i trodu erea dis ipli elor op io ale
de eti ă şi orală;
 apelul cotidian la exemple pozitive; promovarea de modele morale din proximitatea
spa ială di ş oală şi di o u itatea lo ală sau di so ietate;
 li itarea i flue ei ass- ediei pri a ilitarea elevilor pe tru sele ia surselor de
i for are şi pri dis u ii la orele de dirige ie, o stâ d î : o e tarea u or e isiu i,
organizarea unor dezbateri pro- şi o tra, larifi area esajelor şi a a tivalorilor pe are
ele le vehi ulează ;
 orga izarea ai ultor a tivită i e traş olare;
 o silierea pări ilor, profesorilor şi elevilor î do e iul edu a iei orale;
 e esitatea i staurării u ei politi i la ivel de i stitu ie u i pli area tuturor age ilor
de edu a ie.
I terve ții la ivelul for ării i ițiale și o ti ue a profesorilor
 o ai u ă pregătire i i ială a profesorilor şi for area lor o ti uă psihopedagogi ă;
 a ilitarea adrelor dida ti e î do e iul a age e tului o flictelor.

Î od deose it, profesorii pot o tri ui se ifi ativ la for area oral-afe tivă a
opiilor, avâ d î vedere ur ătoarele aspe te:
 Apropierea afe tivă a profesorului de elevi, dispo i ilitatea de a-i asculta, de a-i î elege
şi de a le oferi spriji e o io al; hiar şi opiii u pro le e de o porta e t
rea io ează pozitiv atu i â d profesorul reuşeşte să aju gă la sufletul lor. E
i porta t î să de ştiut ă o ase e ea rela ie de î redere se o struieşte zil i şi
tre uie să fie i dividuală; ea e esită ti p, ră dare şi des hidere per a e tă di
partea profesorului.

44
  Profesorul tre uie să fie u e e plu pe tru elevii săi, ărora u poate să le eară de ât
eea e el î suşi respe tă şi pro ovează pri atitudi ile şi o porta e tele sale
curente.
 Profesorul ar tre ui să-i î ve e pe pări i, ai ales pe ei foarte o upa i u să găseas ă
solu ii pe tru a fi aproape de opiii lor; astfel, ar tre ui să le e pli e ă eea o tează î
pri ul râ d u este atât ări ea i tervalului de ti p petre ut u a eştia, i alitatea
a estui ti p, si gura î stare să asigure o u ă o u i are edu ativă şi să o solideze
rela ia afe tivă: „Da ă pări tele î ţelege să-şi petrea ă a est răgaz vizio â d o e isiu e
TV, î lo să-i iteas ă o poveste sau să iasă î preu ă în parc,la plimbare, la un
spectacol, atunci vor fi probleme .

III.9. Calităţi esenţiale ale profesorului pentru a reuşi să dezvolte personalitatea

moral-afectivă a elevilor săi

U profesor u , are să poată dezvolta perso alitatea orală a elevilor săi tre uie să
î tru eas ă foarte multe alită i. Lu rările de psihologie a u dă î pu tarea u or trăsături ce
i de perso alitatea adrului dida ti , pe de o parte şi de profesia acestora, pe de altă parte.
Pri a est ite , a î er at să vede are su t, di perspe tiva profesorilor, alită ile e esare
unui bun profesionist.

III.9. . Calităţi are ţi de perso alitatea profesorului

Puterea exemplului personal este foarte i porta tă î deter i area e e utării faptei
orale, lu ru per eput şi de profesorii respo de i. Astfel, a eştia i di ă trăsăturile orale a
fii d alită i ese iale pe are tre uie să le ai ă u profesor are doreşte să dezvolte
perso alitatea orală a elevilor săi.. Di perspe tiva a estora, profesorul tre uie: să fie o
persoa ă orală, să fie u odel oral pe tru opii „… să fie ore t, i stit, drept, pre is î
apre ierea elevilor, să ai ă u o porta e t i tegru î ş oală şi î afara ei. ; să ai ă presta ă,
i ută orală; să fie u e e plu de o porta e t eti , să fie u odel de comportament, de
profesio alis , de i ută orală pe tru elevi, pări i, olegi; să fie o persoa ă i tegră, u
evide te alită i orale; să ai ă u u ivers de valori lar sta ilit, să respe te adevărul; să ai ă o
o ep ie să ătoasă despre u ă; să dea dovadă de ră dare; să fie u , lâ d; să fie tolera t;
să dea dovadă de pasiu e, dăruire, i pli are, devota e t; corectitudine integritate, cinste,
sinceritate, onestitate, altruism, responsabilitate. De asemenea, un bun profesor ştie să se fa ă

45
respectat de ătre elevi şi olegi, face dovada u or atitudi i pozitive şi o stru tive, dă dovadă
de patriotism, curaj, umanism.
Cadrele dida ti e su t de părere ă te di a de a i ita este foarte puter i a la elevul de
ori e vârstă. De a eea, este i porta t, a pri atitudi e, o duită şi o porta e t, educatorii
să î er e, pe ât posi il, să ofere odele de e de ur at elevilor. Profesorii edu ă u doar
pri eea e tra s ite elevilor, „ i şi pri î treaga lui perso alitate, pri odelul pe are-l oferă
î î depli irea datoriilor so iale şi perso ale. (Jinga, Istrate, 2006, p 155)

III.9. . Calităţi e ţi de profesia de adru dida ti

Î eea e priveşte alită ile profesionale e u erate de respo de i, a estea pot fi
î păr ite î ai ulte ategorii:
 Pregătire solidă î spe ialitate vizează, di perspe tiva adrelor dida ti e i tervievate o
pregătire pedagogi ă şi profesio ală te ei i ă, profesio alis ; „să readă î reuşita
isiu ii sale ; spirit de er etare; dori a de for are şi i for are o ti uă;
docu e tare; să ai ă dispo i ilitatea de a se i pli a î proie te şi a tivită i de edu a ie
dea dovadă de des hidere di pu t de vedere al orizo tului ultural so ial, dor i să îşi
aprofu deze u oşti ele atât ele di adrul dis ipli ei pe are o predă ât şi ele are
vizează etodi a predării a esteia.
 Bun pedagog – adrul dida ti tre uie să ai ă ur ătoarele alită i: u oşti e
psihopedagogi e dă dovadă de „... î elegere pe tru ă elevii filtrează pri pris a lor
i for a iile şi pot da solu ii surpri zătoare are tre uie apre iate şi pro ovate. ;
dăruire profesio ală, tratează difere iat elevii; dă dovadă de dispo i ilitate ori de âte
ori este soli itat de u elev; este u u î dru ător şi este efi ie t î u a de for are
a u or trăsături orale de durată; are tact pedagogic şi a ilitatea de a pu e elevii î
situa ii o rete di are să î ve e si guri; tra s ite i for a ii î tr-un mod creativ; dă
dovadă de dragoste pentru profesie. Are dori a de a pătru de ât ai profu d î
descoperirea unor noi etode de atragere a elevilor şi de dezvoltare a sti ei de si e şi a
perso alită ii a estora. Face dovada unei u oaşteri profunde a ediului ş olar şi so ial,
este dor i de i pli are î a tivită ile e traş olare, o i e perfor a e u elevii săi, are
gâ dire riti ă şi este dispus să u eas ă ult. De ase enea, un bun pedagog este
o se ve t, ore t şi o ie tiv î evaluare, e hidista t, reativ şi î rezător î reuşita
„misiunii sale.
 Calităţile manageriale vizează capacitatea de a lua decizii (educa io ale ; aptitudi ile
organizatorice; controlul stimulativ. Profesorul tre uie să fie u bun manager al clasei;
să ai ă rela ii ordiale, priete oase şi pri ipiale u lasa de elevi, să găseas ă un
46
 e hili ru î tre „apropiere – severitate, î elegere – exige ă, u ătate – prete ii, ajutor
– prete ii ; „U adru dida ti pri ipial, e hili rat are stăpâ eşte lasa - colectivul,
are se fa e î ţeles da’ şi apoi ere respe tă regulile pe are î preu ă le-a stabilit cu
elevii săi, u sigura ţă este iu it şi respe tat de elevi. Să u deza ăgeşti şi să u s hi i
regulile î ti pul jo ului”. U u a ager al lasei de elevi tre uie să ştie să dezvolte
rela ii ordiale, priete oase şi pri ipiale u lasa de elevi. abilitatea de a colabora cu
copiii;
 Dragoste faţă de opii
Profesorii o sideră ă u ai e ăuta „la atedră da ă u iubeşti opiii şi da ă u ştii să
valorizezi fie are elev î parte. Educatorii trebuie să a ifeste i teres pe tru
u oaşterea pro le elor elevilor şi să ai ă apa itatea de a î elege auzele a estor
pro le e; să ai ă dispo i ilitatea de a se preo upa de opii; să fie apropiat de elevi
„Tre uie să fie u ghid are î dru ă elevii î via ă. ; să se implice foarte ult î
u oaşterea şi dezvoltarea perso ală a elevilor; să respe te perso alitatea fie ărui elev,
să dea dovadă de e patie şi î elegere pe tru pro le ele elevilor şi, ai ales, să u îşi
deza ăgeas ă elevii
 A ilităţile de comunicare sunt necesare cadrelor dida ti e atu i â d îşi propu să
dezvolte trăsăturile orale ale elevilor. De aceea, este necesar „… să ai ă apa itatea de
a î tre i e raporturi satisfă ătoare u elevii, pări ii, dire torul, o u itatea ; să dea
dovadă de fle i ilitate î o u i area u elevii; să fie u bun orator, să ştie u să se
fa ă î eles şi u î ele di ur ă, să fie u u ediator î tre elevi, î tre elevi şi pări i,
î tre pări i şi ş oală.
 Vo aţia ( ăiestria dida ti ă, harul, chemarea) este, î opi ia respo de ilor, u a
di tre alită ile ese iale ale u ui u adru dida ti . Din perspectiva acestora, harul sau
he area pe tru eseria de profesor este o ara teristi ă î ăs ută şi ese ială pe tru
a putea dezvolta trăsăturile orale ale elevilor.

E istă şi adre dida ti e deza ăgite, are o sideră ă u pot dezvolta perso alitatea
orală a elevilor î o di iile î are u e istă o situa ie lară, i e defi ită la ivelul siste ului
de î vă ă â t. “ hi ările fre ve te di î vă ă â t au dus la pierderea redi ilită ii
profesorilor î fa a elevilor şi pări ilor. „O legislaţie pe ter e ediu şi lu g este î e efi iul
î tregii so ietăţi – lu ru de are este lipsită ş oala î a est o e t. Î lipsa a estei legislaţii oi
a şi profesori deve i e redi ili, i iu pări te sau foarte rar di tre a eştia au ta ge ţă u
stufărişul de legi puse î sluj a edu aţiei. Mă refer la testări, evaluări, ore tări, repartizări, hiar
şi de u irile şi te porizarea susţi erii a estora au ati s ivelul axi al s hi ării. Su t
47
î tre ări la are răspu sul ostru este ,,aşteptă etodologiile de apli are â d vor apărea vă
vo tra s ite.”

III.10. Pregătirea profesorilor pentru formarea moral-afectivă a copiilor

Profesia dida ti ă presupu e for are per a e tă, u doar pe tru a putea oferi elevului
o perspe tivă o prehe sivă asupra do e iului pe are îl predă, i şi pe tru a o tri ui la
dezvoltarea orală a a estuia. Majoritatea profesorilor i tervieva i au afir at ă si t evoia
u ei pregătiri a ate pe edu a ia orală, ei ai ul i e pri â du-şi op iu ea pe tru ursuri
pra ti e, apli ative şi u pe tru ele i for ative. „Da, este e esară o pregătire o ti uă pe tru
a fa e faţă oilor evoi şi pro le e are apar î o porta e tul şi atitudi e elevilor. De
ase e ea, au su li iat evoia for ării i ițiale ade vate rolurilor și sar i ilor de viitor profesor:
î ti pul fa ultă ii ar tre ui să se pu ă u a e t ai are pe perioada de pra ti ă pedagogi ă,
pe tru ă stude tul tre uie pus î situa ii pedagogi e o rete, să stea î fa a lasei şi să se
des ur e , atât a profesor de o a u ită aterie, ât şi a dirigi te sau a persoa ă are
respo sa ilitatea edu ării i lusive orale, afe tive şi esteti e a opiilor.
Profesorii dores să o i ă, î ur a a solvirii a estor ursuri, u „re etar , o ulegere „
[...]de le ii şi situa ii de î vă are are să e uşureze şi să e i spire î u a u elevii , uitâ d ă
fie are opil este u i , ă două lase de a elaşi ivel u su t ide ti e şi ă a eeaşi situa ie, î
o te te diferite e esită a ordări şi rezolvări disti te.
Au e istat situa ii î are adrele dida ti e i tervievate au afir at ă u îşi dores să
parti ipe la astfel de ursuri, fie pe tru ă au parti ipat deja la ursuri are vizează edu a ia
orală şi o sideră ă a estea le-au fost sufi ie te, fie pe tru ă a eştia o sideră ă u au
nevoie de ursuri de for are „Nu o sider ă la experie ţa şi la vârsta pe are o a ă ai a
evoie de pregătiri i iţiale sau o ti ue axate pe edu aţia orală . U ii di tre respo de i
o sideră ă su t e esare astfel de ursuri u eapărat pe tru profesori i, î spe ial pe tru
elevi şi pe tru pări ii a estora.

III.10.1. Nevoi de formare

Ca ur are a parti ipării la ursuri de for are, atât ele a ate pe edu a ia orală, ât şi
alte tipuri de ursuri, adrele dida ti e dores să î ve e despre etode are stâr esc interesul
opiilor, să îşi efi ie tizeze a tivitatea la lasă, să poată âştiga î rederea elevilor, să le ofere
a estora etode de o parare a adevăratelor şi falselor valori.
48
 O pro le ă aparte o reprezi tă for area pe tru a fi dirigi te. Co for respo de ților,
un student dintr-u a ter i al ar tre ui să asiste și să susți ă u u ai le ții/ a tivități la
disciplina de specialitate, i şi ore de o siliere şi de dirige ie („ora de dirige ie aju ge să fie o
pro le ă; aju g profesor la atedră şi eu n-a văzut i iodată u se fa e o ase e ea oră ).
Profesorii si t evoia u or ursuri spe iale pe tru dirigi i are să pu ă a e t pe a tivită i de
for are pra ti ă şi ai pu i pe ele i for ative „Cursurile pe tru dirigi ţi su t a ordate destul
de superfi ial.”). A eştia îşi dores să afle ai ulte despre etodele şi strategiile de lu ru u
elevii are pot fi efi ie te î a est se s, u a tivită ile are au i pa t asupra elevilor, despre u
se pot adapta vremurilor actuale.
O altă evoie a adrelor dida ti e reieşită di răspu surile a estora este ea a
managementului perso al. Profesorii o sideră e esară parti iparea la ursuri de dezvoltare
perso ală, de auto u oaştere.
Al i su ie i au spus ă ai ult de ât de progra e de for are, si t evoia de
ateriale au iliare şi de suporturi dida ti e pe te e de edu a ie orală, de o siliere, de
psihologie a adolescentului.

III.10.2. Teme de interes care ar trebui abordate la cursurile de formare

Profesorii i tervieva i ar opta pe tru ursuri a ate pe edu a ia orală are vizează
subiecte precum:
 o ştii a şi o duita orală, rolul o ştii ei orale î a tivitatea dida ti ă
desfăşurată de profesor la lasă, or ele de o duită orală – rolul şi i pa tul
a estora î efi ie tizarea siste ului de edu a ie, formarea conduitei morale a tinerilor;
„Morala, pâ ă u de?” Profesorii su t de părere ă au evoie atât de pregătirea i i ială,
ât şi de ea o ti uă a ată pe edu a ia orală „pe tru o u oaştere ai profu dă a
dezvoltării orale a etapelor spe ifi e vârstelor elevilor.
 valorile „eter u a e : u ătate, altruis , dăruire, devota e t, feri ire, u ă,
hotărâre, tolera ă, respe tul î so ietatea a tuală, altruis ul şi odalită ile de
ultivare a a estuia; li itele ore titudi ii şi dreptă ii;
 mass-media: efectele acesteia asupra comportamentului copilului, Cum ne putem feri
de i pa tul u „ oralitatea” di ass- edia şi i ter et, î tr-o epo ă o puterizată ,
exemple negative din familie, mass-media – strategii de atenuare;
 psihologia opilului şi a adoles e tului, legăturile i teru a e la vârsta adoles e ei,
u oaşterea de si e a elevilor, u oaşterea u iversului afe tiv al elevului; u pot fi
for ate/dezvoltate a ilită ile de via ă la adoles e i; a eptarea de ătre profesori a

49
 perso alită ii elevilor şi surpri derea o te tului î are a eştia dau ra da e t,
edu a ia se uală a adoles e ilor şi hiar a pări ilor a estora;
 ursuri are să prezi te odalită i de atragere a fa iliei, i pli area efe tivă î
edu a ia orală a propriului opil, de efi ie tizare a parte eriatului ş oală – familie.
 for area u ui u etă ea , edu area pe tru a fi a tiv, i pli at, volu tar, respo sa il
fa ă de so ietate, te e despre asu area respo sa ilită ii;
 o aterea viole ei di ş oli dar şi di fa ilie. Cadrele dida ti e au e u at hiar
titluri ale unor cursuri: Viole ţa î ş oală, Co aterea agresivităţii elevilor, Cu să e
stăpâ i furia, Viole ţa – o porta e t î văţat sau î ăs ut?, Cât de viole ţi su t
pări ţii şi odalităţi de sti gere a a estui o porta e t, Viole ţa do esti ă etc.;
 eti a/ e hitatea rela iilor i terperso ale, rela iile di adrul grupurilor so iale, rela iile
interuma e î so ietate o te pora ă, statutul î grupul so ial, dezvoltarea u or
mecanisme de acceptare a celuilalt, probleme etnice (evitarea argi alizării ;
 u ele di tre adrele dida ti e i tervievate ar opta pe tru ursuri de for are are i
o t de dis ipli a pe are o predau: î i area valorilor orale u ele religioase – teme
necesare: Literatură religioasă, Rolul Biseri ii î societate;
 ursuri de o u i are, de a age e t al o fli telor şi a age e t al grupurilor
„ti erii profesori u au a ilită i de a age e t, u pot stăpâ i lasele sau ad î
e tre a u ei prea ari apropieri de elevi ,

De ase e ea, u ii respo de i au optat pentru participarea la cursuri de formare

o e e elor a ate pe edu a ia orală, o siderâ d ă parti iparea la a estea îi poate ajuta î
for area şi dezvoltarea orală a elevilor. Di tre a estea, e u eră :
 managementul clasei;
 managementul conflictului și al situațiilor difi ile de e ., o u i area și susți erea
elevilor î situații de stress, de suferi ță, preve irea și o aterea vi iilor et .
 ursuri de o u i are efi ie tă;
 odalită i de otivare a elevilor î o te tul so ietă ii a tuale;
 impli area elevului î î vățare
 ş oala î tre tradi ie şi oder itate, odele aute ti e ale î vă ă â tului ro â es ;
 edu a ia i ter ulturală;
 izolarea opilului î fa a al ulatorului;
 fa ilia î so ietate o te pora ă;
 libertate/ autoritate; respectarea legilor;

50
  combaterea absenteismului;
 ursuri de ultură ge erală, de e presie s e i ă, de o siliere şi pe tru lu rul u
pări ii - „Ni i u urs de a torie -ar stri a. Pe tru ă, î ai te de ori e, elevilor
oştri tre uie să ştii să le aptezi ate ia, e fa torul u ărul ; îi ai alături de ti e
da ă ştii să fa i u teatru spe ta ulos . Ceea e profesoara itată u eşte a torie, s-
ar referi î fo d la o serie de teh i i de o u i are, î se sul ă u despre
capacitatea de a simula-disimula a profesorului este vorba (histrionismul fiind
re ep io at a atare, hiar şi pe s e ă, u de e î să a eptat de spe tator î alitate
de o ve ie , i de posi ilitatea lui de a sta ili o rela ie efi ie tă de o u i are.
Profesorul joa ă u rol, dar el tre uie să readă u totul î a el rol şi tre uie să ştie
să o u i e toate a estea. „Şi să o u i e î od diferit, î fu ie de i terlo utori
diferi i. La lase diferite su t elevi diferi i şi tu tre uie să te por i u fie are ade vat .

III.10.3. Modalităţi/ etode de realizare/organizare a cursurilor

Cele ai ulte răspu suri la a este î tre ări au dorit a se su li ia, hiar ategori şi
i siste t, faptul ă ar fi evoie de ai ultă pra ti ă, iar u de şi ai ultă teorie, fii d ă e istă
deja ultă teorie are u-şi găseşte apli a ilitatea, pe tru ă u răspu de pro le elor reale u
are se o fru tă. Profesorii afir ă, aproape î u a i itate, ă su t e esare a tivită i de
formare e trate pe apli a ii, vii şi u a stra te şi ă ar fi e esară şi o for are i iţială mai
consiste tă, ai a ată pe ele e te pra ti e şi pe a ilitarea profesorilor u etode şi teh i i u
ajutorul ărora să poată fa e fa ă situa iilor o rete di ş oală: „Ce fa e î fa ultate e apă de
ploaie. I teresul ostru e pe tru psihologia a estei vârste, a adoles e ei, dar o pregătire u
teoreti ă, i opera io ală . De asemenea, doresc o for are fă ută de spe ialişti î edu aţie
pedagogi, psihologi , de oa e i o pete i are să ai ă e să spu ă şi de la are „să ai ă ce
î vă a .
O altă odalitate de desfăşurare a ursurilor e io ată de respo de i o reprezi tă
schimburi de bune practici derulate pe platfor a de î vă are o -li e o i ate u î tâl iri fa ă
î fa ă.
De ase e ea, se su li iază rolul e toratului și, poate ai i porta t, i porta ța
î vățării u ii de la alții, î o te te ai puți for alizate:
 „Nu de ursuri are evoie viitorul profesor, i să i tre la ore la u profesor u
e perie ă şi să-l asiste î od repetat. Apoi să fie pus să i ă el o oră de dirige ie.

51
  î tâl iri î tre profesori de vârste şi u o epţii diferite, î adrul ărora „să se
dis ute des his despre o duita orală perfe tă. Fie are să-şi e pu ă si er
o vi gerile, să se dis ute şi să aju gă la u odel.
 dezbateri privind educarea elevilor pe diferite teme: viole ă, o porta e t î
ş oală, î fa ilie, so ietate; acestea pot fi organiyate la ivelul ş olii, î preu ă u
colegii (mese rotunde, sus i erea u or ore des hise – i terasiste e, le torate u
pări ii , dar şi la ivel lo al, jude ea , a io al, î adrul u or sesiu i de o u i ări
ştii ifi e.
Cola orarea u psihopedagogul ş olar oferă adrelor dida ti e o u ă posi ilitate de
u oaştere a elevilor şi îi ajută pe a eştia î dezvoltarea u or rela ii u e u elevii săi.
Alte odalită i de for are preze tate sunt: accesul permanent la materiale informative
distri uite de spe ialişti, la i for a ii periodi e, plia te, postere, e isiu i radio et ., realizarea
u or a tivită i e traş olare edu ative u rol i for ativ: afişe, CD-uri, pliante, postere,
prezentare de fil e, la ivelul ş olii
Metodele ele ai potrivite pe tru a fi utilizate î adrul ursurilor de for are su t cele
azate pe e er i ii, jo uri, etodele i tera tive şi ele azate pe pra ti ă.

III.10.4. Inutilitatea cursurilor…

U u ăr i porta t de adre dida ti e au o siderat ă u este evoie de i iu fel de
pregătire supli e tară/spe ială, pe tru ă „e destulă psihopedagogie, ave sufi ie te odule
de for are , dar „ ea ai i porta tă este i tui ia oastră, are vi e di e perie ă , „ ulte vin
di legea firii , „edu a ia orală u se poate preda şi î vă a, asta vi e di i terior şi depi de de
ti e, u eşti deja for at a o , sau: „ el ai i porta t e să ai he are pe tru eseria asta,
eu de aceea am ales-o; altfel, degea a te hi ui să fa i ursuri şi para- ursuri, da ă -o ai î
sâ ge, -o ai şi u asta asta ; „tre uie să fii apa il de empatie, lu ru pe are u i-l dă i i u
urs . Şi u î ulti ul râ d este de e io at re ure a răspu surilor de tipul: „Pări ii au
nevoie de formare, u oi! .
Mai ul i profesori prezi tă şi alte i o ve ie te ale ideii de „ ursuri de for are , u ii
a e tuâ d ă, de regulă, ursurile de a est tip, „deşi poate ă la origi e au fost gâ dite să
î se e eva, dar î pra ti ă devi o for alitate şi ă ori e urs, ori e pregătire supli e tară
„ u î sea ă de ât o povară î plus, are e ia di pu i ul ostru ti p, e aivor i d de
aspe tul fi a iar: u urs de ilioa e şi eva î sea ă a treia parte di salariu şi u fires
ar fi să fa e el pu i două ursuri pe a , se adu ă o su ă i porta tă şi, de i, pe tru ul i,
prohi itivă. De ase e ea, su t vo i are re la ă la ursurile de for are o ti uă şi faptul ă
„ u se fa , a î ori e ară ivilizată, î lo de ş oală, pri s oaterea di a tivitate, i după ş oală,
52
î ai te de ş oală sau î zilele li ere de la sfârşit de săptă â ă, â d tu ai alt progra , ai opii de
res ut et . “ă ai o upate două lu i toate sâ etele şi du i i ile u e or al. Ar tre ui să
e iste o zi dedi ată e lusiv ursurilor. Î plus, u su t op io ale, u ar fi or al, pe oi e
â ă de la spate, or ar tre ui să ave li ertatea să alege doar eea e e i teresează, u să
fi o liga i .
Co for ultor respo de ți, for area pări ților u a profesorilor este o prioritate,
î tru ât ele ai ulte pro le e ale edu ației orale și affe tive își au origi ea î fa ilie.
O altă propu ere vizează alo area ai ultor fo duri pe tru edu ație, atât pe tru
motivarea profesorilor, ât şi „pe tru a se a gaja perso al au iliar, are să îi degreveze de
sar i ile iro rati e .

III.11. Autoevaluarea potențialului de a influența semnificativ formarea morală a

tinerilor. Opinii ale profesorilor

La î tre area Co sideraţi ă profesorul, pri atri uţiile sale, are o i flue ţă
se ifi ativă î for area orală a ti erilor? , profesorii au si it evoia să fa ă o disti ie
î tre pla ul or ativ, ideal şi pla ul des riptiv, al realită ii. La ivelul asu ării statusului
or ativ, profesorii se o sideră a repreze ta işte pote iale odele, de are se ridi ă ele
ai ari şi legiti e aşteptări de pro itate orală şi o pete ă profesio ală, dar şi de ta t
pedagogi şi de apa itate de apropiere afe tivă de opii. Pe a est palier privi d lu rurile, adrul
dida ti se pri epe pe si e avâ d o i flue ă foarte are, î să u ai î depe de ă de gradul
de re eptivitate a elevilor. U ii su t ai re eptivi şi atu i profesorul reprezi tă pe tru ei u
odel, ă ar par ial, pe a u ite valori pe are le pro ovează, al ii î s hi pot să-l considere
mai mult ca pe ci eva are le dă î per a e ă sar i i.

O are si dureroasă pro le ă de a tualitate este pierderea sau ştir irea prestigiului
profesiei didactice – fe o e preze t î ai are ăsură î ş olile di ediul ur a . Profesorii
deplâ g faptul ă, atâta vre e ât profesorul este o testat sau i i alizat de ătre pări i
a asă şi âtă vre e î ass- edia, pri preze tarea e a er ată şi te de ioasă a u or azuri
egative izolate, este de igrat, eti hetat şi ulpa ilizat î per a e ă, el u are i i o şa să să
se i pu ă î fa a opiilor. Di olo de a estea, profesorii resi t u ili a o di iei so iale
pre are, are le reează u „ha di ap psihologi î fa a pări ilor u u status so ial ridi at şi,
î o se i ă u defi it grav de autoritate î fa a opiilor a elora, ărora le este dat a e e plu
de... ereuşită î via ă, de ratare. Di a eastă auză, de ulte ori adrele dida ti e au de
53
î fru tat des o siderarea, ta ită sau fă işă a u ora di tre elevi, „ ei are red ă a ii su t
totul şi are justifi ă astfel şi dezi teresul pe tru î vă ătură, şi o duita orală repro a ilă: „La
e î i foloseşte? . “u ie ii o sulta i pri fo us-grup o sideră ă “tatul, pri e i erea u ui
statut so ial i ferior şi î jositor, î preu ă u ass- edia, are „fa e propaga dă odelelor
egative di î vă ă â t şi pro ovează, î s hi , odelele de su es fa il şi prag atis ul
vulgar, pare ă şi-au dat â a î su i area i flue ei ş olii şi a autorită ii orale a
profesorului: „E greu a profesorul să devi ă u odel pe tru elevi, ori ât şi-ar da sili a; î
o di iile î are î treaga so ietate, tot e văd î jurul lor pro ovează o -valoarea, degeaba
vi profesorii şi spu u este i e aşa .

Avem î răspu surile profesorilor upri s î treg diapazo ul de la „î are ăsură la „î

foarte i ă ăsură , tre â d pri du itativul „depi de şi e ig ati ul „e greu de spus „da ă
ştia răspu sul, pro a il ă-l apli a şi î ş oala ea .

. Reuşita edu ativă depi de î egală ăsură de toţi fa torii i pli aţi
Ar trebui ca factorii i pli a i î edu a ia opilului să a ifeste a eeaşi dispo i ilitate, a
să se respe te, î pri ul râ d, „regula triu ghiului e hilateral î rela ia ş oală-elev-pări i.
A est răspu s fii d foarte judi ios u e ajută prea ult a ple at de la ipoteza unui
deze hili ru î tre fa torii i ter i şi ei e ter i de i flue are a edu a iei opilului . Mai ră â ,
o for răspu surilor oferite de profesori, el pu i trei posi ilită i: reuşita depi de de
di e siu ea i flue elor e ter e, ai ales a elor privi d fa ilia; a eliorarea e u atât ai
are, u ât se i pli ă şi al i fa tori, alte i stitu ii; „ â d e istă o disfu ie î u a di a este
rela ii, fa torul- heie ră â e ivelul de ultură al elevului, apa itatea a estuia de
autodis ipli ă .

. Reuşita edu ativă poate fi asigurată î are ăsură, ş oala avâ d rolul hotărâtor
Reuşita este asigurată da ă e istă o u ă ola orare pări i-profesor/diriginte-elev, o
rela io are u ă u fa ilia, o u itatea şi hiar ass- edia. Reuşita este asigurată pe tru ă
ş oala are u rol de isiv î rezolvarea u or pro le e de o porta e t ale u or elevi „dar u
poate fa e totul . Ci eva o sideră ă i pa tul ş olii poate repreze ta % sau %, după alt
i terlo utor di a sa lul i flue elor edu ative e er itate asupra copilului.
E istă şi opi ii ai ua ate are s ot î relief faptul ă, î ese ă, alitatea rela iilor pe
are profesorul este apa il sa le sta ileas ă î od otidia u elevii săi este ea are du e la
reuşita sau la eşe ul edu ativ. Da ă profesorul ştie să se apropie afe tiv de elevi, da ă se poartă

54
 ore t, da ă le i pu e pri o pete ele lui, el poate deve i u odel de ur at, el pu i î
se s larg u a , de i şi oral.
Pe de altă parte, su t vo i are preti d ă odelul tradi io al î are profesorul îi spu e
opilului e este i e şi e este rău, îl ia de â ă şi-i spu e „asta da , „asta u , este sortit
eşe ului: „Tre uie u totul şi u totul alte etode a să te apropii de opii, să le âştigi
î rederea; ve hile for e u pot să ai ă de ât efe te o trarii. “itua iile otidie e pot fi folosite
pe tru a tra s ite su til î de uri edu ative. „Iată, avea o elevă are, după o ră eală
puter i ă, a avut o perioadă î are tuşea ereu. I-a spus de âteva ori î glu ă: Par ă ai fi
Da a u a elii î actul IV. O dată, de două ori, tot aşa, pâ ă â d -a î tre at: Cine este
Dama cu camelii? I-a e pli at ă este u perso aj literar, iar î tâ plarea a fă ut a, la s urt
ti p, să se pu li e la „Adevărul ro a ul. L-a u părat şi l-a citit din curiozitate, apoi mi-a spus
Ştiţi ă u este rău? Mi-a plă ut. Ei, da ă îi dădea sar i a asta la le turi supli e tare, î od
sigur u itea . Pri ur are, astăzi este e esar a profesorul să găseas ă ijloa e ult ai
su tile şi ai o pli ate de a i flue a, să foloseas ă i telige t şi reativ o aziile are i se oferă
şi să u se rese eze sau să de isio eze di rolul său de fa tor edu ativ ese ial, de odel.

. O perspe tivă pesi istă

Î eea e priveşte posi ilitatea reală de i flue ă pe are o ai de i î fa a ge era iilor
o te pora e de elevi, profesorii par s epti i. Cei ai ul i o sideră ă i flue a fa iliei, a
mass- edia şi a grupurilor de priete i este ult prea are a să ai poată fa e eva. U ii di tre
ei se î doies şi de a ei opii are, apare t, u pu pro le e, pe tru ă este posi il a ei să se
supu ă doar pe tru a s ăpa ai uşor şi u pe tru ă îşi î eleg propriul i teres sau fii d ă ar fi
i ter alizat işte or e şi o vi geri orale.
Di auza lipsei spriji ului fa ilial, a faptului ă „das ălii -au nici un drept, ci doar
î datoriri , di pri i a degri goladei so ietă ii, ş oala „ u poate sau doar „î i ă ăsură
poate să a elioreze situa ia. Vo i ale profesorilor se î tretaie justi iar pe deasupra u ei so ietă i
profund antipedagogice: „A eliorarea î i ă ăsură î o te tul a tual, î are i flue a
odelelor i dezira ile predo i ă .
Î a tuala perioadă „ orala u se ai u ură de i teres sau popularitate … Ş oala
[tre uie] să supli eas ă lipsa de oralitate a so ietă ii ro â eşti, î a sa lu .
S-a sus i ut ă profesorul poate trezi i teresul opiilor pe tru valorile aute ti e, pe tru
î vă ătură, pe tru apre ierea a telor de ultură, dar so ietatea poate stri a les e eea e fa e
profesorul. „Mediul so ial oferă ai ult e e ple egative şi e de o agresivitate foarte are .
„Ş oala e di e î e ai lipsită de ijloa e de a i terve i. Glasul ş olii e a operit de
agresivitatea u ei so ietă i afe tate de o riză ge erală a siste ului de valori .
55
 Î atari ir u sta e, elevii pot deve i protago iştii u ei î vă ări u pre ise i erte: „Deşi
teoreti ştiu [ e ar tre ui să fa ă], totuşi elevii fa rău. Foarte greu depistezi otiva ia reală! U ii
di teri ilis , al ii di te ta ia u ui î eput, al ii di auza o - odelelor .

56
IV. Concluzii şi recomandări

Aspe te ale vie ii zil i e e arată o tradi ii î tre spuse şi fapte, î tre gâ duri şi
e pri ări, î tre orala erută altora şi ea pra ti ată, î tre aşteptările diferi ilor fa tori
edu ativi şi etodele utilizate.
Ca er etători î do e iul ştii elor edu a iei î să, e si i datori să des operi şi
î elege situa ia î are se află edu a ia pre u şi să evide ie a ele dire ii e se văd
o turate, să desluşi ăi de ar o izare a diferi ilor age i edu ativi ai so ietă ii
contemporane.

1. U reper i porta t î er etarea oastră l-a constituit sesizarea numeroaselor

i flue ţe edu ative i e i te ţio ate î ge eral , dar care i tră î o fli t cu comportamente
sociale apreciate, cu valori familiale sau chiar cu comportamente ale profesorului are u a
spu e şi alta fa e . A este o tradi ii ali e tează te siu i egative are lasă fără spriji
opilul are reşte. Ca şi î situa ia iedului cu mai multe mame- apre are ră â e ealăptat, şi
opilul zilelor oastre poate ră â e fără edu a ie, atâta vre e ât u eroase i stitu ii de
edu ație formală, o for ală ori u eroșii age ți de edu ație informală îşi dispută dreptul la
respe t, dar îşi de li ă o pete a î situa ii de asumare a responsabilită ii.
Şi a eastă er etare, di păcate, a î tărit o statarea o iş uită ă ş oala doreşte să fie
î o ti uare edu ator pri eps, dar â d este vor a de situa ii spe ifi e are u ies „ca la arte
alo ă ea ai are parte a vi ei celorlalte i sta e de so ializare: fa iliei, o u ită ii, mass-
media etc.
Se vede astfel necesitatea i stitu io alizării u ui adru de o u i are şi ola orare
(realizat cel mai probabil hiar î adrul ş olii î tre profesori şi pări i. Rela ia di tre ş oală şi
fa ilie, poate fi pozitivată da ă se por eşte de la premisa bunei i te ţii profesorii şi pări ii,
deopotrivă, vor e este ai i e pe tru opil şi de la pre isa egalităţii î tre pări i şi
profesori, u se pu e pro le a superiorită ii sau a i feriorită ii, a ele păr i se spriji ă î tru
realizarea unei o u ită i edu ative oere te pe tru opii .

2. O altă o statare este a eea a eri ţei copilului de model viabil social, eri ă are
ră â e fără vreo ofertă o siste tă. Adul ii profesori şi pări i er opilului o porta e te

57
dezirabile, fără a ei î şişi să le pra ti e î totdeau a. De pildă, to i adul ii su t de a ord u
nocivitatea fumatului, u faptul ă u este o pra ti ă a epta ilă la opii, u toate a estea u li
se pare i a epta il a ei să fu eze.
A easta se î tâ plă deoare e adul ii propu u odel teoreti , are i e de u ar
tre ui să fie , u ar tre ui să aju gă , dar are u prea are legătură u felul î are su t ei de
fapt, u so ietatea o te pora ă şi u eea e i se potriveşte opilului. Pe adul ii edu atori – fie
ă su t profesori, fie ă su t pări i – îi ajută mult aturitatea lor afe tivă, apa itatea lor de a-
şi i pu e pe tru si e regulile pe are le vor pra ti ate de ătre opil, răspu sul e hili rat pe
are îl oferă per a e t. Î a est se s, se poate vedea ât de e esară ar fi du larea for ării
teoreti e a profesor u o for are pe tru dezvoltare perso ală.

3. “u t şi situa ii î are valorile pro ovate de ş oală su t u totul opuse elor di

elelalte edii u i flue ă edu ativă. De pildă, profesorul spu e opiilor să nu-şi fa ă dreptate
si guri, să u loveas ă da ă au fost lovi i. Pări ii î să îi î dea ă pe copiii lor să dea şi ei .
De ase e ea, o valoare pro ovată de ş oală: reuşita pri u ă u reiese i ide u
di eea e prezi tă ass- edia u de doar proştii u es , iar deştep ii fa a i pe spatele
elorlal i .
O oere ă ge erală a tuturor ediilor u i flue ă edu ativă u poate fi, î să pări ii şi
profesorii ar putea să se ar o izeze pri tr-o ai u ă o u i are, pri tr-o ola orare dire tă
î are să des opere î preu ă u opilul e ar fi ai i e pe tru el î fie are situa ie î parte.
De ase e ea edu atorii opilului, fii d o ştie i de valoarea lor, ar putea avea î redere î
opil şi î ei î şişi, î faptul ă au pregătit opilul pe tru a putea selecta din mediu ceea ce i se
potriveşte u adevărat hiar da ă ai su t egări şi deraieri, e pot fi î elese a or ale pe
par ursul dezvoltării .
Î rederea edu atorilor î u a lor şi î opil vi e, de asemenea, din maturitatea lor
afe tivă are îi fereşte de a to area stri tă î tr-un moment sau model anume.

4. Un alt aspect i porta t sesizat este a ela al i ade vării ijloa elor la s opul propus.
Majoritatea profesorilor parti ipa i la er etare au apre iat a valoare pe are dores să o
formeze la copii a fii d respo sa ilitatea . Cu toate a estea, ijloa ele pri are ei au spus ă
a io ează u su t u ele are să favorizeze for area opilului î tru li ertate, î tru asu are de
si e şi î tru sesizarea o se i elor a telor proprii.
Edu a ia di ş oală este a ată î od spe ial pe re o pe să şi pedeapsă, pe
o di io area opilului. A este ijloa e u fa alt eva de ât să lege opilul de respo sa ilitatea

58
adultului. Or, u opil are u este î urajat spre autoasu are i i u are u să fie
responsabil.
U alt e e plu îl o stituie orga izarea laselor pe tru o edu a ie i dividuală pe
pri ipiul: „fie are pe tru si e roitor de pâ e . Nu ai ă, la a solvirea ş olii, tinerilor li se cere
o pete a de a lu ra î e hipă, o pete ă are u doar ă u a fost for ată î ş oală, dar a
şi fost des urajată.
Este e esară o gâ dire de a sa lu, la ivel de siste educative, pentru a adecva
ijloa ele edu ative la s opurile ur ărite.

. Apar adesea o fuzii î tre eea e este or al la o a u ită vârstă şi e nu. Pot fi
e țio ate a ele situa ii î are profesorii i tră î alertă pe tru o porta e te ale opiilor
aturale şi are i de dezvoltarea lor spe ifi ă şi rea io ează e agerat alertâ d şi pări ii şi
opiii. Pe de altă parte, sunt tolerate comportame te are arată a se a respe tului, a
i pli ării, a olegialită ii are, ignorate fiind, se pot exacerba.
Este evide tă e esitatea u ei ai u e u oaşteri a psihologiei opilului care se face
doar for al şi teoreti î adrul ursurilor de for are i i ială a profesorilor. Profesorii
parti ipa i la er etarea oastră au sesizat î ajoritate a est aspe t teoreti al for ării
pedagogi e are ar fi i e să fie depăşit. Î ti pul for ării, pra ti a ar putea să ofere aterial
viu pe tru a aliză viitorilor profesori, iar după î heierea for ării, practica profesiei didactice
ar putea fi susţi ută de grupuri de dis uţii (Balint î are fie are să găseas ă sus i ere şi să
des opere î elegeri profu de ale propriilor rea ii.

6. Se poate vedea cum Ş oala zilelor noastre u se ai potriveşte u reperele u ei ş oli

vechi, magistrocentrice, centrate pe e orare şi redare, pe re o pe să şi pedeapsă, dar i i
u ştie u să se adapteze s hi ărilor so iale. Aşa se fa e ă îşi pierde respe tul so ial pe are
îl avea î ve hi e, adoptă idei ale edu a iei oi pre u e trarea pe opil, for area de
o pete e et . pe are î să le apli ă iro rati .
De pildă, to i profesorii vor es u drag despre e trarea edu a iei pe opil , e
î sea ă a easta î să este destul de onfuz. De asemenea, u pot e pli a u se î pa ă
a eastă e tralitate u plasarea atedrei î fa a şirurilor de ă i, u i trarea separată a opiilor
pe uşa di dosul ş olii, u i pu erea respe tului u âștigarea lui . Sunt forme fără fo d, care
arată ă u î elege pe depli eea e sus i e . Este evide t ă, î edu aţie, orice schimbare
tre uie pregătită î epâ d u for area adrelor dida ti e î spiritul s hi ării i te ţio ate.
Altfel, se s hi ă do u e tele, de larațiile, dar pra ti ile ră â a eleaşi.

59
 7. Un alt aspect important este acela al s hi ării so iale a utu elor de relaţio are,
de o u i are şi de tratare a opilului.
Profesorul este for at î tr-o ş oală a opilăriei sale di are îşi ia odelele de
ide tifi are are justifi ă rea ii de tipul: Câ d era eu elev, u se pu e pro le a să
î drăz es să vor es dire t u profesorii . Pe tru opiii de azi, autoritatea pări ilor este ult
ai pu i rigidă, u o dista ă afe tivă ai i ă şi de a eea, fără a fi epoliti oşi, ei tra sferă
comporta e tele fireşti u pări ii şi î adrul ş olii.
Profesorii se aşteaptă a pări ii să sus i ă e o di io at eea e ei spu aşa u se
î tâ pla î ge era iile tre ute şi se iră atu i â d pări ii au te di a de a se alia u opiii lor
şi u u ei. Pute vedea u di auza u or aşteptări e i de o ş oală ve he, eadaptată
vre urilor a tuale, apar eî elegeri şi o fli te î tre profesori şi opii, î tre profesori şi pări i.
Î a eastă situa ie, el ai adesea ş oala se repliază, se î hide î utu ele sale şi se
î uf ează opilăreşte pe tru ă u a fost î eleasă.
Rezolvarea reală î să vi e di tr-o ai u ă re rutare și pregătire a profesorilor pe tru
a ei să poată fa e fa ă situa iilor u are se o fru tă î od real î ş oala a tuală.

8. Profesorul este pregătit pri ursurile sale i i iale pe tru a sta ili o o u i are u
copiii, dar u este pregătit pe tru o u i area u pări ii. Di a est otiv, startul o u i ării
profesorului u pări ţii este adesea defe tuos, reâ d rupturi de relaţii are pot dege era î
conflicte.
Co u i area u pări ii se realizează he â du-i autoritar la ş oală, u de su t puşi î
ă ile opiilor pe tru a-l as ulta pe profesorul de la atedră. Pări telui i se adu la u oşti ă
işte reguli e i de u regula e t al ş olii. A est regula e t u este dis utat şi agreat de ătre
pări i, le este impus. Cel mai adesea, pări ii su t he a i la ş oală pe tru a fi erta i pe tru
problemele pe care le face copilul, deci comunicarea nu se realizează de ât î situa ii egative şi
pro le ati e de pe o pozi ie de superioritate.
Este evide t ă ş oala ar tre ui să devi ă o i stitu ie a vre urilor î are trăi , iar
profesorii să î veţe să o u i e şi să ola oreze u pări ţii opiilor u are lu rează.

9. O pro le ă ese ială e a fost sesizată î ur a er etării este a eea a ăsurii du le

folosite de adul i î edu a ie a easta se î tâ plă u profesorii la ivelul ş olii, dar şi u pări ii
î fa ilie .
Profesorul nu-şi fa e i io pro le ă di faptul ă el; nu-şi fa e nicio pro le ă di faptul
ă u se i pli ă î proie te, păstrâ d doar apare a realizării lor; u-şi fa e nicio pro le ă di
faptul ă se adresează pe u to ridi at opiilor, ă îi iro izează şi hiar le vor eşte urât, ă au
60
favori i pri tre opii. Aceleaşi o porta e te, î azul opilului, su t la a ile, deşi, de cele
mai multe ori, u su t alt eva de ât o ogli dă a felului î are au fost ei î şişi trata i.
Pe tru a profesorul să poată î ţelege î od ore t a este proie ţii u are se
o fru tă di partea opiilor ar fi e esar să ai ă o o siste tă aturitate afe tivă. Or aceasta
este lăsată pe sea a pregătirii perso ale pri şi pe tru via ă. Î azul profesorilor î să, a eastă
pregătire ar tre ui să fie siste ati ă, prin stagii de dezvoltare personală.

10. O altă o statare este a eea a eî rederii adrelor dida ti e î ei are se o upă de
s hi ări î edu a ie și î cei care propun cursuri de formare.
I ediat după `89, ș oala a pri it u are u urie ideea refor ei î edu a ie. De atunci
î oa e, se fa s hi ări peste s hi ări, refor e şi ursuri de perfe io are, fără a a estea să
du ă la o u ăstare a ş olii şi a profesorilor, a opiilor şi a pări ilor, a di potrivă. Aşa se fa e
ă ş oala a aju s să se apere iro rati de toate s hi ările pe care nu le poate evita şi să
refuze tot ce nu este obligatoriu. Găsi pla uri de le ie î are a fost î lo uit termenul
„o ie tive u cel de „ o pete e , fără a e ista şi o adaptare a pla ului de le ie – î
o se i ă, fără a se î elege spiritul a estei s hi ări. De ase e ea, profesorii au parti ipat la
atâtea ursuri de for are continua care nu i-au ajutat prea mult, are au fost realizate teoreti şi
i for ativ, î ât a u refuză ori e urs da ă u le adu e o adeveri ă sau u u ăr de redite
de care au nevoie, formal.
A easta arată ă s hi ările i te io ate, pe tru a fi opera io ale ar tre ui să fie
pregătite şi i e dozate, tra spare t e puse şi u i puse di afara u ită ii are ur ează să le
suporte doar de a eea vor i de auto o ia ş olii).
Este e esar să se î eleagă, la ivelul forurilor diriguitoare î ale edu a iei, ă cele mai
i porta te s hi ări u se fa de sus î jos, i i vers, ă ori e s hi are tre uie pregătită
pri for area age ţilor de s hi are a profesorilor , ă i i u siste şi de i i i el
edu aţio al u suportă o s hi are prea a plă, prea prelu gită şi prea radi ală.

61
 V. Bibliografie

Alexandru, C., Puzdriac, C., „Factori care influenţează rezolvarea o fli telor la elevi, î
Psihologia so ială, nr. 21, 2008.
Apfel Dorfer Gerard, Arta de a ultiva relaţii dura ile Editura Trei, ţu ureşti, 2007.
De Bono, E. , Gâ direa laterală Editura Curtea Ve he, ţu ureşti, 2003.
Bradberry, T., I telige ţa e oţio ală, Editura A alteea, ţu ureşti, .
Breban S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup, Editura Arves,
ţu ureşti, 2008.
Bronson, P., Merryman, A., Şocul educaţiei. O ouă perspe tivă asupra dezvoltării
copiilor, Editura Paralela 45, Piteşti, 2011.
Catîru, E., Modele de management al comportamentului elevilor, Î Miro Io es u,
Vasile Chiş (coord.), Fu da e tări teoreti e şi a ordări praxiologi e î Ştiinţele educaţiei,
Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009.
Cernat, V., Psihologia stereotipurilor, Editura Poliro , Iaşi, 2005.
Ciolan, L., Paşi ătre ş oala i ter ulturală. Ghid de edu aţie i ter ulturală pe tru adrele
didactice Editura Cori t, ţu ureşti, 2002.
Coudray, L., Ameliorer la relation enseignants enseignés, Les Editio s d’Orga isatio ,
Paris, 1989.
Crahay, M., Psihologia educaţiei, Editura Trei, Bucureşti, 2009.
Dave, R.H. (coord.), Fu da e tele edu aţiei per a e te, Editura Dida ti ă şi
Pedagogi ă, ţu ureşti, 1991.
Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinţă a edu aţiei, Editura Dida ti ă şi Pedagogi ă,
Bucureşti, 1992.
Dimitriu-Tiron, E., Dimensiunile educaţiei contemporane, Editura Institutul European,
Iaşi, 2005.
Elias, M. J., Tobias, E.S., Friedlander, S.B., I telige ţa e oţio ală î edu aţia opiilor,
Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2002.
Elias, M. J., Tobias, E.S., Friedlander, S.B., Stimularea inteligenţei emoţionale a
adolescenţilor, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003.
Farca, S., Cu î tâ pi ă opilul a pări ţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei,
ţu ureşti, 2010.

62
 Glickman, Rosalene, Gâ direa opti ă. Di olo de gâ direa pozitivă, Editura Humanitas,
ţu ureşti, 2003.
Goleman, D., Inteligenţa emoţio ală, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001.
Grayling, A.C., Alegerea lui Her ule. Plă erea şi datoria î se olul XXI, Editura Polirom,
Iaşi, 2009.
Jinga, I., Istrate, E. (coord.), Manual de pedagogie, ediţia a II-a, Editura ALL, ţu ureşti,
2006.
Ju g, C.G., „Dezvoltarea perso ală , î Opere complete, Editura Trei, ţu ureşti, 2006.
Iosifescu, V., Duplicitate şi educaţie orală, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.
Momanu, M., I trodu ere î teoria educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
Neacşu, I., „Edu a ia şi dezvoltarea so io orală î I trodu erea î psihologia edu aţiei
şi a dezvoltării, Editura Polirom, Iaşi, 2010.
Neculau, A., Boncu, Şt., „Di e siu i psihoso iale ale a tivită ii profesorului , î , A drei
Cosmovici şi Lumini a Iacob (coord. ) Psihologie ş olară, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
Nicola, I., Tratat de pedagogie ş olară, Editura Aramis, Bucureşti, 2003.
Nucci, L., Education in the Moral Domain, Cambridge University Press, 2003.
Paloş, R. oord. ; “ava, “.; U gurea u D., Edu aţia adulţilor, Editura Poliro , Iaşi, 2007.
Piaget, J., Jude ata orală la opil, Editura Dida ti ă şi Pedagogi ă, ţu ureşti, 1980.
Pico della Mirandola, G., Despre demnitatea omului, Editura Ştii ifi ă, ţu ureşti, .
Postic, M., La relation éducative, PUF, Paris, 1979.
Prairat, E., La sanction, Petites méditatio es a l’usage des éducateurs, Editions
L’Har atta , Paris, .
Rogers, C., A deve i o persoa ă, Editura Trei, Bucureşti, 2008.
Salade, D., Educaţie şi personalitate, Editura Casa Culturii de Ştiin ă, Cluj-Napoca, 1995.
Stan, E., Profesorul î tre autoritate şi putere, Editura Teora, Bucureşti, 1999.
Stan, E., Managementul clasei, Editura Aramis, Bucureşti, 2003.
Stan, E., Pedagogie post oder ă, I stitutul Europea , Iaşi, 2004.
“tă ules u, E., Psihologia educaţiei de la teorie la pra ti ă, Editura U iversitară,
Bucureşti, 2008.
Zisulescu, Şt., Caracterul, Editura Dida ti ă şi Pedagogi ă, ţu ureşti, 1978.
*** Moral Education in the Life of the School – A Report from the ASCD Panel on Moral
Education, ASCD Alexandria, Virginia, 1988.

63
VI. Anexe

Anexa 1: Ghidul de interviu

IN“TITUTUL DE ŞTIIN E ALE EDUCA IEI

“tr. Ştir ei Vodă r. , se tor ,
ţu ureşti
Tel: 313.64.91; 3142783*
Fax: 40/1/312.14.47
ROMÂNIA
La oratorul Teoria Edu a iei
Proiect de cercetare: Respo sa ilitatea profesorului î for area oral-afe tivă a ti erilor

GHID DE INTERVIU

Lo alitatea………………;
Ş oala …………………………………….; Nr…………
Mediul:  Rural /  Urban;
Sexul intervievatului:  Masculin /  Feminin
Ve hi ea î î vă ă â t:
Ulti a ş oală a solvită:
Specialitatea:
Discipline predate:

Vă rugă să e u era i alită i pri ipale pe are vă propu e i să le for a i la elevii dvs.

Cu şi î e ăsură poate a eliora ş oala pro le ele de o porta e t ale u or elevi

auzate de i flue e e traş olare fa ilii pre are di pu t de vedere oral, grupuri argi ale,
antimodele furnizate de mas-media etc.)?

Ne pute i spu e e for e de preve ie a viole ei ş olare su t apli ate î i stitu ia dvs.?

Care su t pri ipalele difi ultă i u are vă o fru ta i î a tivitatea dvs. de for are
orală a elevilor? Cu ar putea fi ele o tra arate?

5) Ce alită i ese iale o sidera i ă ar tre ui să ai ă u profesor pe tru a reuşi să dezvolte

perso alitatea orală a elevilor săi?

Cu sta ili i regulile de fu io are a lasei? Da i e e ple.

64
 7) Care sunt cele mai frecvente abateri de la o duita orală u are vă o fru ta i î
a tivitatea dvs.? Au e istat şi abateri mai grave? Ce ăsuri lua i atu i â d vă o fru ta i u
ase e ea situa ii?

Ce situa ii de î vă are pla ifi a i pri are elevul să:

a îşi asu e respo sa ilită i şi să ia de izii de atură orală;
îşi poată regăsi, evoile şi i teresele;
îşi poată e pri a trăirile e o io ale, e patia;
d îşi for eze o atitudi e ara terizată de respe t pe tru eilal i, tolera ă,
solidaritate etc.

Du eavoastră a i si i evoia u ei pregătiri i i iale sau o ti ue a ate pe edu a ia

orală? Ce te e sau odalită i / etode ar tre ui a ordate î a est se s?

Date despre intervievator

Nu e şi pre u e:
O upa ia preze tă:
I stitu ia a gajatoare:

65
Anexa 2: Ghidul pentru focus-grup

IN“TITUTUL DE ŞTIIN E ALE EDUCA IEI

“tr. Ştir ei Vodă r. , se tor ,
ţu ureşti 2
Tel: 313.64.91; 3142783*
Fax: 40/1/312.14.47
ROMÂNIA
La oratorul Teoria Edu a iei
Proiect de cercetare: Respo sa ilitatea profesorului î for area oral-afe tivă a ti erilor

ÎNTREBĂRI PENTRU FOCUS GRUP

1) Vă rugă să e u era i alită i pri ipale pe are vă propu e i să le for a i la elevii dvs.

2) Î e raport se află orala ş olii u orala di ediile e traş olare fa ilie, o u itate,
grup de congeneri etc.)?

3) Cu şi î e ăsură poate a eliora ş oala pro le ele de o porta e t ale u or elevi

cauzate de i flue e e traş olare fa ilii pre are di pu t de vedere oral, grupuri argi ale,
antimodele furnizate de mas-media etc.)?

4) Care su t pri ipalele difi ultă i u are vă o fru ta i î a tivitatea dvs. de for are orală
a elevilor? Cum ar putea fi ele contracarate?

5) Care sunt cele mai frecvente abateri de la o duita orală u are vă o fru ta i î
a tivitatea dvs.? Au e istat şi abateri mai grave? Ce ăsuri lua i atu i â d vă o fru ta i u
ase e ea situa ii?

Du eavoastră a i si i evoia u ei pregătiri i i iale sau o ti ue a ate pe edu a ia

orală? Ce te e sau odalită i / etode ar tre ui a ordate î a est se s?

Co sidera i ă profesorul, pri atri u iile sale, are o i flue ă se ifi ativă î for area
orală a tinerilor?

ÎNTREBĂRI RE)ERVĂ:
 Î ş oala dvs. e istă o preo upare e pli ită u proie t o u , o strategie u privire la edu a ia
orală şi la dis ipli a ş olară? Vă rugă să detalia i.
 Cu pot fi otiva i ti erii să adopte o porta e te orale, fără să se utilizeze fri a, vi ovă ia
sau ruşi ea ?
 Pâ ă u de o sidera i ă pot fi î urajate o for itatea la reguli, respe tiv auto o ia elevilor
de e ., e pri area u or pu te de vedere diferite, riti e, fie hiar şi greşite ?
 Ce raport o sidera i ă e istă î tre edu a ia orală şi edu a ia pe tru dis ipli ă, î tre regulile
ş olare şi de polite e şi valorile orale fu da e tale?

66
Anexa : Fişa Disciplinei

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea
disciplinei Dezvoltare perso ală pe tru profesia dida ti ă
I Tipul de evaluare finală (examen,
Anul de studiu Semestrul* I C
verificare, colocviu: E / V / C)
Regimul disciplinei (OB - obligatorie) Numărul de
OB 15
credite
Total ore din planul de 1 Total ore studiu max Total ore pe ma
învăţământ 40 individual . 100 semestru x.240
Titularul
disciplinei

Facul Numărul total de ore (pe

tatea semestru) din planul de învăţământ
(Ex: 56/an la C dacă disciplina
Cated Masterul educaţional are curs de 14_săptămâni x 2_h_curs
ra pe săptămână)

Profil Pedagogie T C*
S P
ul otal *
28
Cadru didactic pentru copii, adolescenţi, / an 56 56
1
Speci tineri şi adulţi aflaţi atât în spaţiul formal, cât şi (1 (2h/să (2h/să
40
alizarea în spaţiul nonformal al educaţiei h/săpt. pt.) pt.)
)
** C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

67
 Competenţe generale (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării)
1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice
disciplinei)
 Identificarea semnificaţiilor noţiunilor: psihologia vârstelor, psihologia copilului, educaţia
copilului, educaţia adolescentului, educaţie morală, centrarea educaţiei pe copil, educaţie
pentru libertate şi responsabilitate - în contextul educaţiei contemporane.
 Caracterizarea impactului pe care îl au asupra formării copilului: modelul profesorului,
personalitatea lui, modul său de implicare profesională, comunicarea lui cu copii, cu colegii
Competen profesori şi cu părinţii; atitudinea profesorului faţă de cultură, societate, comunitate, semeni;
te specifice capacitatea lui de autoechilibrare şi de gestionare a propriilor probleme.
disciplinei  Analiza comparativă a mai multor modele de relaţionare a profesorului cu copiii.
 Caracterizarea generală a schimbărilor ce se văd necesare în atitudinea generală a
profesorilor şi în atitudinea personală.
 Identificarea importanţei echilibrului afectiv pentru o mai bună gestionare a relaţiilor de
comunicare şi de predare-învăţare.
 Explicarea posibilităţii de adecvare a profesorului pentru individualizarea procesului de
educaţie: adecvarea propriului comportament şi metode de predare la interesul şi
personalitatea fiecărui copil în parte.
2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi
a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)
 Analiza comparativă a semnificaţiilor noţiunilor competenţă psihologică, pedagogică, ştiinţifică
şi morală a profesorului .
 Interpretarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre comportamentele dezirabile ale profesorului
în funcţie de mediul socio-cultural în care lucrează, în funcţie de vârsta oamenilor cu care
lucrează, de personalitatea şi aşteptările acestora.
 Interpretarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre modelele de instruire cerute de şcoală ca
instituţie, cerute de oamenii aflaţi în formare şi cerute de societatea contemporană.
 Analiza rolului profesorului în formarea moral-afectivă a copiilor, în adecvarea educaţiei la
cerinţele culturale şi morale ale societăţii contemporane.
 Identificarea corespondenţelor dintre: dezvoltarea personală a profesorului şi implicarea lui în
formarea moral-afectivă a copiilor; nivelul cultural al profesorului şi deschiderea sa spre
interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate; inserţia socio-culturală a profesorului şi deschiderea
pe care o poate oferi oamenilor cu care lucrează; capacitatea profesorului de a fi un model şi
interesul copiilor pentru propria lor formare; echilibrul afectiv al profesorului şi flexibilitatea lui în
descoperirea de soluţii adecvate de predare şi comunicare; capacitatea profesorului de
autoevaluare de sine şi capacitatea lui de evaluator al celor cu care lucrează; profunzimea
cunoştinţelor profesorului şi abilitatea lui de a accesibiliza aceste cunoştinţe; interesul
profesorului pentru domeniul său ştiinţific şi aptitudinea de a drena atenţia celor formaţi de la
propria personalitatea către domeniul predat.

68
 3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice
specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
 Valorificarea cunoaşterii de sine şi a elementelor de psihologie în gestionarea favorabilă a
situaţiilor ivite în procesul de predare-învăţare (practică şi analiză).
 Observarea comportamentelor de apărare care apar la sine în procesul de predare. Analiza
acestora şi descoperirea unor modalităţi favorabile de gestionare (practică şi analiză).
 Observarea şi identificarea comportamentelor de apărare ale altor profesori. Sugestii de
ameliorare (observaţie practică şi analiză).
 Caracterizare a proprie implicări pedagogice cu puncte forte şi puncte ce trebuie ameliorate
(autoanaliză).
 Observarea impactului pe care îl au comportamentele proprii asupra celor cu care lucrează.
Ameliorări în timp real.
 Adecvarea comportamentului propriu la situaţia dată. Adecvarea răspunsului la tipul de cerinţă.
 Gestionarea adecvată a diferitelor situaţii ivite în timpul activităţii de predare-învăţare.
 Captarea interesului pentru activitatea de formare şi menţinerea acestui interes pe parcursul
predării. Trezirea interesului de căutare şi cunoaştere, de formare şi perfecţionare pe termen
lung.
 Oferirea unor răspunsuri educative ca profesor în variate situaţii dificile (joc de rol).
 Conceperea unor abordări variate a expunerii aceleiaşi teme (joc de rol).
 Conceperea teoretică a unui sistem educativ modern (dezbatere academică).
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile faţa de domeniul ştiinţific /
cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice / promovarea unui sistem de
valori culturale, morale şi civice / valorificarea optimă si creativa a propriului potenţial în activităţile
ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea
în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la
propria dezvoltare profesionala)
 Aprecierea critică a sistemului tradiţional de educaţie din România contemporană.
 Abilitatea de se exprima în raport cu principalele competenţe profesionale cerute unui cadru
didactic: ştiinţifice, educative, culturale, moral-afective;
 Evaluarea critică a activităţii altor profesori de liceu şi învăţământ superior precum şi din spaţiul
nonformal adresat adulţilor.
 Asigurarea calităţii activităţii didactice în cadrul procesului educativ.
 Identificarea unor modalităţi de asigurare a calităţii actului didactic şi a funcţiei educative a
evaluării.
 Asigurarea suportului pentru dezvoltarea afectivă şi morală a copiilor şi tinerilor.
 Abilitatea de implicare echilibrată pentru a susţine copiii şi tinerii când întâmpină probleme.
 Aprecierea problemelor ce ţin de competenţa consilierului şcolar şi colaborarea cu acesta.

Conţinuturi (tematica detaliată)

1. Conceptele: psihologia vârstelor, psihologia copilului, educaţia copilului, educaţia

adolescentului, educaţie morală, centrarea educaţiei pe copil, educaţie pentru libertate şi
responsabilitate
 Psihologia vârstelor – elemente de bază pentru identificarea caracteristicilor
fiecărei vârste din perspectiva intereselor pentru învăţare, a curiozităţilor, a
nevoii de formare moral-afectivă, a relaţiilor educative, a evaluării la diferite
vârste, a diferitelor posibilităţi de organizare a situaţiilor educative; a
problemelor cu frecvenţă crescută.
 Psihologia copilului – etape ale dezvoltării afective, caracteristici ale educaţiei
socio-morale a copilului.
 Educaţia adolescentului – caracteristici psihopedagogice ale educaţiei la această
69
 vârstă.
 Educaţie morală – o abordare transdisciplinară.
 Centrarea educaţiei pe copil – pregătirea profesorului pentru distributivitatea
afectivă, pentru flexibilitatea în comportamentul didactic şi alegerea metodelor
de predare, pentru echilibru şi maturitate afectivă.
 Educaţie pentru libertate şi responsabilitate – pregătirea profesorului pentru a fi
model, pentru a se supune el însuşi cerinţelor pe care le impune, pentru a avea
încredere în sine şi în oamenii cu care lucrează, în capacitatea de dezvoltare
armonioasă a copiilor, pentru a realiza o educaţie menită să sporească
independenţa în studiu şi în practicarea domeniului, să sporească treptat
implicarea responsabilă a oamenilor cu care lucrează.

2. Echilibrul afectiv al profesorului – maturitatea sa

 Capacitatea de a înţelege comportamente ce ţin de vârstă, personalitate şi
situaţie a celor implicaţi în procesul didactic.
 Capacitatea de a întârzia reacţia (de a nu reacţiona la îndemnul primului impuls).
 Capacitatea de a nu răspunde cu aceeaşi monedă.
 Amânarea concluziilor, verdictelor pentru o mai bună lămurire.
 Păstrarea unei coerenţe interne în orice condiţii şi contexte.
 Flexibilitate, adaptabilitate şi constanţă.
 Capacitatea de a fi asigurator.
 Capacitatea de a gestiona situaţii diverse.
 Capacitatea de a gândi în timp real.
 Abilitatea de a stabili relaţii multiple în acelaşi timp.
 Aptitudinea de a-i asculta activ pe ceilalţi, de a învăţa de la ei.
 Capacitatea de autoechilibrare, de gestionare de sine, de autoevaluare.
 Capacitatea de a fi echitabil, de a nu privilegia şi de a nu defavoriza, de a nu
eticheta, de a nu judeca în funcţie de părinţi statut social, material, profesional.
 Aptitudinea de a respecta şi valoriza oamenii pentru felul cum sunt ei înşişi.
 Capacitate de manifestare creativă, sublimativă, culturală.
 Dorinţă de devenire, creştere, perfecţionare, învăţare, evoluţie.

3. Competenţe de comunicare ale profesorului

 Capacitatea de a asculta activ.
 Capacitatea de a-şi modifica discursul în timp real în funcţie de parcursul
discuţiei.
 Competenţa de a impulsiona şi stimula exprimarea celorlalţi.
 Aptitudinea de a-i ajuta pe alţii să-şi descopere propriile lor răspunsuri.
 Abilitatea de a avea atenţie distributivă la exprimările dintr-un grup.
 Capacitatea de a stimula exprimarea tuturor participanţilor la discuţie.
 Disponibilitatea de a înţelege, de alămuri, de a îmbunătăţii comunicarea.
 Gestionarea conflictelor din comunicare.
 Abilitatea de adecvare a exprimărilor proprii la ascultător şi la situaţie.
 Claritate, conciziune, corectitudine, coerenţă în exprimare.
 Capacitatea de a trezi interesul pentru ascultare şi a-l menţine.
 Abilitatea de a construi imagini auditive pentru fixarea celor spuse.
 Deschidere şi disponibilitate pentru comunicare.

4. Inserţia socio-culturală şi în comunitatea ştiinţifică

 Atitudini pozitive şi creatoare în domeniul propriu;
 Colaborare cu colegi ai comunităţii ştiinţifice sau artistice din domeniul din care
face parte.
 Calitatea de membru implicat al comunităţii şcolare şi al comunităţii de susţinere
a şcolii.
 Capacitatea de a se implica cu responsabilitate în social.
 Apartenent al culturii populaţiei din care face parte şcoala, cunoscător şi
cultivator al acestei culturi.
 Practicant firesc al regulilor de trai în comunitate, al legilor comunităţii de
apartenenţă, al principalelor valori general umane.
 Capacitatea de a se simţi realizat în domeniul său profesional.

70
5. Competenţe didactice şi pedagogice
 Capacitatea de adecvare a procesului didactic la adresanţi şi la situaţia de
învăţare.
 Capacitatea de individualizare a procesului didactic.
 Abilitatea de a stimula interesul pentru cunoaştere şi de a spori curiozitatea celor
cu care lucrează.
 Aptitudinea de a colabora cu alţi profesori, cu oameni creativi din domeniu, cu
părinţii.
 Capacitatea de accesibilizare a conţinutului predat.
 Gândire sintetică şi analitică, logică şi exploratorie.
 Deschiderea către interdisciplinaritate. Redesignarea procesului didactic care
are ca scop formarea de competențe de cunoaștere și înțelegere, de explicare și
interpretare, instrumental aplicative și atitudinale.
 Capacitatea de a colabora cu oamenii cu care lucrează pentru a-i implica în
propriul lor proces de formare.
 Interesul pentru formare permanentă, pentru desăvârşire de sine.
 Răspuns adecvat la solicitările oamenilor cu care lucrează.
 Utilizarea capacităților de autoformare și autoevaluare ale oamenilor aflaţi în

 Încredere în puterea educaţiei.

formare.

71
 Bibliografie

Apfel Dorfer Gerard – Arta de a cultiva relaţii durabile (2007) – Editura Trei, Bucureşti

De Bono, E. – Gândirea laterală (2003) – Editura Curtea Veche, Bucureşti

S. Breban, E. Gongea, G. Ruiu, M. Fulga (2008) – Metode interactive de grup – Editura Arves,
Bucureşti,

Bradberry Travis – Inteligenţa emoţională (2008) – Inteligenţa emoţională – Editura

Amalteea, Bucureşti

Cerghit, I.; Neacşu, I.; Negreţ–Dobridor, I.; Pânişoară, I.O. (2001) – Prelegeri pedagogice –
Editura Polirom, Iaşi

Cernat, V. (2005) – „Psihologia stereotipurilor” – Editura Polirom, Iaşi

Ciolan, L. (2002) – ”Paşi către şcoala interculturală. Ghid de educaţie interculturală pentru
cadrele didactice” – Editura Corint, Bucureşti

Claxton Guy (2006) – Fiţi creativi – Editura curtea Veche, Bucureşti

S.Clerget (2008) – Criza adolescenţei – Editura Trei, Bucureşti

Dave, R.H.coord. (1991) – Fundamentele educaţiei permanente – Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti

Farca, S. (2010) – Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori – Editura Trei,
Bucureşti

Foster Jack (2006) – O idee genială. Cum să faci să ai idei bune – Editura Humanitas, Bucureşti

Glickman Rosalene (2003) – Gândirea optimă. Dincolo de gândirea pozitivă – Editura

Humanitas, Bucureşti

Hollis, M. (2001) – Introducere în filosofia ştiinţelor sociale – Editura Trei, Bucureşti

Jung, C.G. (2006) – Dezvoltarea personală – în Opere complete, Editura Trei, Bucureşti

Paloş, R. (coord.); Sava, S.; Ungureanu D. (2007) – Educaţia adulţilor – Editura Polirom, Iaşi

G. Pico della Mirandola (1991) – Despre demnitatea omului – Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Stan, E. (2004) – ”Pedagogie postmodernă” – Institutul European, Iaşi

72
 Strategii didactice

Activitatea didactică de la cursul Dezvoltare personală pentru profesia didactică se bazează pe:
- analiza şi comparativă a mai multor modele de relaţionare a profesorului cu copiii;
- descoperirea aspectelor problematice are apar în procesul de educaţie la diferite vârste şi situaţii de
învăţare;
- examinarea modalităţilor de răspuns educativ al profesorului pentru un impact pozitiv în formarea
morală a copiilor şi tinerilor;
- identificarea propriilor dificultăţi de comunicare şi relaţionare pentru tratarea constructivă a acestora;
- analiza impactului posibil pe care îl poate avea o relaţionare defectuoasă a profesorului cu copiii;
- formarea competențelor moral-afective necesare profesorului în activitatea sa.
- formarea abilităţii de adecvare a comportamentului profesorului şi a metodelor alese de predare
interesul şi personalitatea fiecărui copil în parte.

 Dezbaterea academică;
Ca metode vor fi utilizate:

 Dialogul socratic;
 Jocul de rol;
 Problematizarea;
 Studiul de caz;
 Analiza experiențelor personale (ca elev, student, ca student în practică, ca profesor);
 Analiza așteptărilor proprii;
 Analiza impactului pe care îl au greşelile educative asupra dezvoltări moral-afective a copiilor şi

 Punerea în practică a celor discutate teoretic şi aplicate în jocul de rol;

tinerilor

 Analiza impactului acţiunilor practice.

Evaluare

Activităţi ce pot fi evaluate Activităţi concrete de evaluare Ponderi

stabilite în notare,
exprimate în %
{Total=100%}:

Răspunsurile la examen / Examinare orală 15%

colocviu (evaluarea finala)
Implicarea practică şi reflectarea Aprecierea implicării în practica 30%
asupra propriei implicări şi a altora pedagogică

Implicarea în activitate pe Testare continuă a prezenţei la 30%

parcursul anului curs (foarte activă, activă, pasivă,
inexistentă)
Activităţile gen teme / referate / Aprecierea prezentării unui proiect 10%
eseuri / traduceri / proiecte etc. sau referat
Activitate de autoevaluare autoevaluare 15%

73
 Timpul total (ore pe semestru) estimat pentru activităţile de studiu individual pretinse
studentului
(sunt completate cu „/” activităţile care nu sunt cerute)
Activitățile sunt individualizate în funcție de alegerea fiecărui student în parte

Activitate Nr. ore - Nr. ore-participare

participare activă minimală
1 Descifrarea şi studiul notiţelor de / /
curs
2 Studiu după manual, suport de 10 5
curs
3 Studiul bibliografiei minimale 10 5
indicate
4 Documentare suplimentară în 10 5
bibliotecă
5 Activitate specifică de pregătire a 6 0
seminarului
6 Realizare teme, referate, eseuri, 10 0
traduceri
7 Pregătire specifică de pregătire a 15 10
practicii
8 Pregătire prezentări orale 4 0
9 Pregătire examinare finală 2 10
10 Consultaţii 5 0
11 Documentare pe teren 15 10
12 Documentare pe internet 3 5
13 Elaborare instrumente de / /
evaluare
14 Alte activităţi: elaborare de 10 0
proiecte…
Timpul total (ore pe semestru) de studiu individual = maxim 100; minim 50

Data completării: Semnătura titularului:

74