GENURI SI SPECII LITERARE – exercitii RECAPITULATIVE

GENUL EPIC
Fişa de lucru nr.1 SCHITA
Se dă textul:

Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n
București de 10 mai.
Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și
nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă
nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște
cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge
în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat:
– Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie!
– Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana.
Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria. I.L.Caragiale, D-l Goe…

1. Defineşte schiţa ca specie a genului epic.

_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

2. Menţionează trei trăsături ale schiţei regăsite în fragmentul dat.______________________

.______________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

3.Extrage un indice de timp si unul de spaţiu din textul citat.

_____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
4.Numeşte personajul principal al operei prezentate mai sus., menţionând două modalităţi de caracterizare a lui.
__________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________

Fişa de lucru nr.2 NUVELA

Se dă textul:

Fusese școlar bun. Clasele primare le învățase la Domnu Ghervescu, în sat la el. D. Ghervescu l-a văzut
așa cuminte și cu dragoste de carte și-i s-a făcut oareșicum mila. El avea un frate, popă la București - i-a scris
un răvaș lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat și, cum băiatul
e sărac și-ar vrea să învețe mai departe, ar fi bine […] să-l ia pe lângă dânsul și să-l dea acolo la gimnaziu.
1
Mai târziu - cine știe ce va putea ieși din această binefacere…
Frate-său i-a răspuns și el, printr-o scrisoare lungă, că-l primește bucuros […].
Așa că lucrurile s-au pus iute la cale .Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai
împrumutat câte o bucațică de pânză de prin sat, de i-a făcut și ea ce s-a priceput, ca o mamă - și pe la
pârguitul strugurilor s-a despărțit, cu lacrămile pe obraz, de singura odrasla a casei şi singura mângâiere
- Radule, mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo…
Și s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus și răbdător. Câteva zile, la început, il cam
zăpăcise orașul acesta mare, în care el venise pentru întâia oară. Podoabele prăvăliilor cu geamuri cât ușa,
zgomotul trăsurilor, învălmașeala lumii, casele mari cu câte patru rânduri îi ațâțau curiozitatea lui de copil
neobișnuit cu astfel de lucruri, îl opreau în loc câteodată, iar feluritele impresii îi năvăleauîn cap valvârtej și-i
târau gândurile și mirarea ca într-un șuvoi năprasnic. […]
Vara, la vacanța cea mare, îndată după împărțirea premiilor, își strângea lucrușoarele, săruta frumos
mâna părintelui și mamei preotese, își lua legătura la subțioară și pleca pe jos acasă, cu inima plină de dor, de
bucurie și de nerăbdare.
Iar mama Ilinca, în toti anii, la ziua aceea, deretica mai frumos prin casă, gătea toate pentru de-ale
mâncării […].Și cât îi ea de trecută, de slabă și bătută de necazuri, dar fața îi intinerește când vede pe Radu
viind*; […] se repede în cale-i și într-un suflet e la poarta țarinei*.”
(AlexandruVlahuță, Din durerile lumii)

1. Defineşte nuvela ca specie a genului epic

___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
2 Menţionează trei trăsături ale nuvelei regăsite în fragmentul dat .
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________
3.Una din trăsăturile nuvelei este atenţia acordată de autor personajului principal, - personaj văzut în evoluţie şi a
cărui caracterizare se face direct sau indirect. Argumentează această afirmaţie pe baza fragmentului citat.
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

4.Transcrie din textul suport un reper temporal .________________________________________________

Fişa de lucru nr.3 ROMANUL

Se dă textul:
Ioana şi Maria aşteptau nerăbdătoare în poiana amintită sosirea întârziaţilor. E adevărat că o bună
bucată de vreme, preocupate să citească două romane de aventuri, n-au simţit scurgea timpului. Până când s-au uitat la
ceas, amândouă o dată, apoi una la alta, apoi tot mai insistent pe cărarea care urca domol spre poiană.

- Poate că dacă ar fi fost Victor, sau Ursu...încercă Ioana, foarte timidă, să deschidă conversaţia. Maria înţelese
gândul neterminat al noii sale prietene.

- Imposibil! spuse ea. Trebuie să apară dintr-un moment în altul. Am trecut doar prin atâtea întâmplări! Îi cunosc.
E un fleac pentru ei să afle unde e poiana...Ţi-a plăcut cartea?
2
 - Şi da, şi nu, răspunse fără prea mare plăcere Ioana. Nu pot să înţeleg un lucru. De ce aproape toate romanele de
aventuri, romane care se adresează mai ales tineretului, au ca eroi principali oameni maturi? Eu aş vrea să fie toţi tineri,
să aibă vârsta noastră. Nu crezi că ne-am identifica mai uşor cu eroii cărţilor?
- Asta e şi părerea mea, zâmbi Maria. Dar noi n-avem nicio putere. Totul depinde de părerea autorilor. Şi ei, aşa
cum ai spus, au predilecţie pentru ...

(Constantin Chiriță, Cireşarii, III, Roata norocului)

1. Menţionează două argumente potrivit cărora fragmentul menţionat face parte dintr-un roman .
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
2. Defineşte romanul ca specie a genului epic.
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________

3.Menţionează un indice de spaţiu amintit în fragmentul dat.

________________________________________________________________________________________________
4. Alcătuieşte în maxim cinci rânduri rezumatul fragmentului citat.

Fişa de lucru nr.4 BASMUL

Se dă textul:
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor, lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară pe unde umblă și trece împăratul cu
voinicii săi, era odinioară o crâșmă. La crâșma aceea era o crâșmăriță; crâșmărița avea o fată, și pe fată o chema
Florița. [...]

Într-o bună dimineaţă, crâşmarul s-a dus după lemne la pădure... și... iaca ce să vezi: pe o poiană
limpede şi plină de flori a aflat o fetiţă ce se juca cu nişte pui de căprioară. Cum, când şi de unde să fi ajuns
copiliţa asta prin codru, aceea minte pământească nu poate s-o priceapă. Doar a crescut ca şi florile din
pământ; doar a căzut ca şi stelele din cer, sau s-a prefăcut cumva, pe nepricepute, din văzduhul curat. Destul
cum c-atâta era de frumoasă fetiţa asta, încât, de-ar fi fost să fie din om, ar fi trebuit să fie - cel puţin -fată de
împărat. Cine ştie?... [...] Crâşmarul s-a lăsat de lemne, a luat fata în braţe; a dus-o acasă... şi de aici înainte a
fost fata de suflet a lui şi a crâșmăriţei. [...]
Într-o zi de dimineaţă trece vestea din gură în gură până ce ajunge la crâ șma din codru cum că peste
ziuă are să treacă împăratul pe aici pe lângă crâșmă, cu voinici, cu curte și cu mare lucru și treabă... [...]
Crâsmăriţa […] dă în dreapta, dă în stânga, sparge, șterge, curăţeşte, s-a chitit*, s-a pieptănat... […]
Când se sămţi gătită cum se cade, ea se puse înaintea căutătoarei, privi îndelungat şi cu drag la faţa sa, apoi
grăi:
- Frumoasă sunt, oglindă?
3
 - Frumoasă, zău, răspunse căutătoarea; pe de o sută și pe de o mie de ori însă e mai frumoasă Floriţa,
pentru că ea are o faţă ca zorile dimineţii, ochi ca și câmpul cerului și trup ca raza soarelui. […]
(Ioan Slavici, Floriţa din codru)
*a se chiti-a se aranja

1. Defineşte basmul popular ca specie a genului epic.

2. Ilustrează trei trăsături ale basmului popular regăsite în fragmentul dat.

__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
3.Extrage din fragmentul dat secvenţa care precizează reperele spaţio-temporale ale acţiunii.
_________________________________________________________________________________________

4.Numeşte ,argumentându-ţi afirmaţia – două dintre momentele subiectului regăsite în fragmentul

citat. .________

Fişa de lucru nr 5 fabula

Se dă textul:

Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare
Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.
Căţelul Samurache, ce şedea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Şi că nu au mândrie, nici capricii deşarte,
S-apropie îndată
Să-şi arate iubirea ce are pentru ei:
"Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,
Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei."
- "Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie,
Noi, fraţii tăi, potaie!
O să-ţi dăm o bătaie
Care s-o pomeneşti.

Grigore Alexandrescu, Câinele şi căţelul

1. Menţionează două argumente potrivit cărora fragmentul citat apartine fabulei.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

2. Defineşte fabula ca specie a genului epic ,precizând si trei trăsături ale acesteia.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________________________________
______________________________________________
3. Numeşte personajele regăsite în fragmentul de mai sus încercând să precizezi ce tipuri umane / defecte
personifică fiecare dintre ele.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
4
4. Caracterizează în 6-7 rânduri unul dintre personajele fragmentului citat.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

Fişa de lucru nr.6 BALADA POPULARA

Se dă textul:

Foicica fagului, Şi de cetine coprinsă,

La poalele muntelui, Şade Toma Alimoş,
Muntelui Pleşuvului, Haiduc din Ţara-de-Jos,
În mijlocul Nalt la stat,
Câmpului Mare la sfat
La puţul Şi vitez cum n-a mai stat.
Porumbului, Şade Toma tolănit
Pe câmpia verde, -ntinsă, Şi cu murgul priponit
Toma Alimoş

1.Numeşte personajul principal al fragmentului citat şi extrage din textul- suport secvenţa care face referire la
originea / statutul personajului.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

2. Identifică în fragmentul citat un motiv specific literaturii populare.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

3. Menţionează trei trăsături ale baladei populare regăsite în textul citat.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________
_______________________________________________________
4.Caracterizează în 6-7 rânduri personajul principal al operei prezentate mai sus.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

GENUL LIRIC
Fişa de lucru nr.7 PASTELUL

Se dă textul:
5
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi. Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.

Vasile Alecsandri, Iarna

1. Defineşte pastelul ca specie a genului liric

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

2. Identifică în textul dat trei trăsături ale

pastelului_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________.______
___________________________________________________________________________________

3. Extrage din text o imagine dinamică, o imagine vizuală şi o imagine senzitivă şi explică- la alegere –
semnificaţia uneia dintre ele.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

4.Numeşte trei figuri de stil regăsite în textul dat şi explică motivul pentru care textul poate fi considerat o
descriere literară în versuri.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

Fişa de lucru nr.8 DOINA POPULARA

Se dă textul:

Măi bădiță, floare dulce, Și te-aș măcina mărunt

Unde te-aș găsi te-aș smulge La morișca de argint;
Și-acasă la noi te-aș duce, Și te-aș cerne
Și te-aș răsădi-n grădină, Prin sprâncene
Și te-aș secera cu milă; Și te-aș frământa-n inele
Și te-aș face stog în prag, Și te-aș da inimii mele
Și te-aș îmblăti cu drag; Să se stâmpere de jele...

Măi bădiță, floare dulce,

1.Defineşte doina ca specie a liricii populare.

__________________________________________________________________________________________________

6
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

2. Identifică în textul dat trei trăsături ale doinei populare.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

3.Explică în maxim cinci rânduri mesajul versurilor citate.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

4.Menţionează trei trăsături ale genului

liric______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________.___________
______________________________________________________________________________

GENUL DRAMATIC
Fişa de lucru nr.9
Se dă textul:

Actul II, Scena V

MIȚA singură în costumul de la bal, apoi DIDINA asemenea

MIȚA (venind din dreapta pe dibuite): Am găsit fereastra din odăiță deschisă și am intrat... L-am nemerit? ori nu l-am
nemerit ? Da, trebuie să-l fi nemerit. Da, sunt o cremenală... (se retrage pe dibuite după paravan.)
DIDINA: Mare istorie!... Am înghețat așteptând afară în frig: a trebuit să intru înapoi pe fereastră. Nae trebuie să vie
numaidecât cu Pampon. Trebuie să pândesc când or intra aici, să ies pe fereastră și pe aici mi-e drumul. Să poftească pe
urmă d. Pampon acasă în costum de bal... să-l judec eu...

MIȚA: Auz mișcând... e cineva...

DIDINA: S-aprinz o lampă... (merge pe dibuite la masa cu lămpile)

MIȚA: Desigur e cineva...

DIDINA (a găsit chibriturile și aprinde lampa) : Așa...

MIȚA: A! (aparte) O femeie! dama de verde! (tare.) A! în sfârșit!

DIDINA (dând un țipăt de surprindere, se întoarce): A! (aparte.) O femeie! e republicana!

MIȚA (fierbând): V-ați speriat? pardon! Mă recomand! Mița Baston.

7
DIDINA (cu contenență): Mersi! și eu Didina Mazu.

MIȚA (jocul crescendo): Ce cauți aici, madamo ?

DIDINA (cu un ton mai sus): Da' d-ta ce cauți aici, madamo?

MIȚA (jocul crescendo): Eu sunt la amantul meu!

DIDINA (foarte de sus): Și eu sunt la amantul meu!

MIȚA (izbucnind): La amantul d-tale?... Amantul d-tale... a fost... era... este... amantul meu! D-ta, ca o infamă, mi l-ai
răpit! (luând o poză de atac și cu tonul tragic) Una din noi două trebuie să moară!

( D'ale carnavalului, I. L. Caragiale )

1.Numeşte specia literară în care se încadrează opera din care a fost extras fragmentul menţionat.
Defineşte-o.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

2.Menţionează rolul textului plasat între paranteze. .

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

3.Numeşte trei trăsături ale genului literar în care se încadrează opera din care a fost extras fragmentul
menţionat .
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

4.Menţionează care este modul de expunere folosit în text şi numeşte două roluri ale sale .
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

8
9