Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÂRE Nr. HG1117/2005

din 27.10.2005

cu privire la eficientizarea sistemului de asistenţă socială

Publicat : 11.11.2005 în MONITORUL OFICIAL Nr. 151-153 art. 1221 Data intrării în vigoare

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1.Se aprobă:

Concepţia eficientizării sistemului de asistenţă socială (se anexează);

Planul de acţiuni pentru eficientizarea modului de acordare a compensaţiilor nominative,

conform anexei.

2. Testarea noului mecanism de acordare a compensaţiilor nominative se va efectua în

cadrul proiectului-pilot (Nord, Centru, Sud), cu finanţarea acestuia din contul bugetului de
stat.

PRIM-MINISTRU VASILE TARLEV

Contrasemnează:

Pim-viceprim-ministru Zinaida GRECEANÎI

Ministrul sănătăţii şi

protecţiei sociale Valerian Revenco

Chişinău, 27 oc;tombrie 2005.

Nr. 1117.
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr.1117
din 27 octombrie 2005

CONCEPŢIA EFICIENTIZĂRII SISTEMULUI

DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

1. Obiectivele şi sarcinile implementării noului mecanism de direcţionare a

prestaţiilor

Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, aprobată prin Legea nr. 398 – XV din 2
decembrie 2004, ca elemente de bază, include şi măsurile de eficientizare a sistemului actual de
asistenţă socială, orientate spre direcţionarea prestaţiilor sociale celor mai vulnerabile pături ale
societăţii. În cadrul acestor măsuri se prevede introducerea acordării asistenţei sociale bazate pe
principiul verificării gradului de necesitate. În prezent prestaţiile sociale sînt acordate în baza
principiului categorial, fără a ţine cont de nivelul bunăstării beneficiarilor şi a veniturilor acestora.
Evaluarea veniturilor cetăţenilor, reprezintă o sarcină dificilă în virtutea existenţei sectorului
„tenebru” al economiei naţionale, veniturilor ascunse (spre exemplu, fluxul de mijloace financiare de
peste hotare ), consumului produselor proprii sub formă naturală etc. Plus la acestea, implementarea
noului principiu de acordare a asistenţei sociale, va necesita efectuarea unor modificări a actelor
legislative şi normative, a sistemului de administrare, precum şi testarea acestuia în cadrul unui
eventual proiect pilot în diferite zone ale republicii.

Obiectivul noului mecanism de acordare a asistenţei sociale este de a stabili elementele

conceptuale, căile de soluţionare, precum şi etapele de implementare ale acestora.

2. Situaţia actuală şi problemele conceptuale

2.1. Analiza situaţiei actuale

La moment, sistemul de asistenţă socială reprezintă 13 tipuri de prestaţii băneşti în baza

materialelor Sistemului Asistenţei Sociale. Analiza Prestaţiilor Sociale. Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale, 2004 (diverselor legi şi hotărîri), majoritatea cărora sînt acordate conform
principiului categorial, fără evaluarea veniturilor şi stării materiale reale a familiilor. Cadrul
legislativ continuă a fi dispersat şi necoordonat. O parte din prestaţiile sociale sînt acordate nu în
scopul de a reduce sărăcia, dar ca alocaţii pentru merite faţă de stat. Este necesar de menţionat că
în afară de ajutoare băneşti, sistemul de asistenţă socială oferă şi un şir de servicii sociale, şi anume:

Nr.d/o Prestaţii băneşti Sursa de Organizaţia care Numărul Suma

finanţare decide acordarea beneficia-rilor alocaţiilor
indemnizaţiei în 2004, în 2004,
persoane mii lei
(conform (conform
situaţiei de la situaţiei
1 ianuarie de la 1
2005) ianuarie
2005)
1 2 3 4 5 6

1. Compensaţii Bugetul de Casa Naţională de 255841 206416,6

nominative stat Asigurări Sociale, casele
teritoriale de asigurări
sociale
2. Alocaţii lunare de Bugetul de Casa Naţională de 23404 55 581,8
stat stat Asigurări Sociale, casele
teritoriale de asigurări
sociale
3. Alocaţii nominale de Bugetul de Casa Naţională de 28932 17992,5
stat pentru merite stat Asigurări Sociale, casele
deosebite faţă de teritoriale de asigurări
stat sociale
4. Compensaţii unice Bugetul de Casa Naţională de 948 8270,1
pentru prejudiciul stat Asigurări Sociale, casele
adus sănătăţii teritoriale de asigurări
participanţilor la sociale
lichidarea
consecinţelor
catastrofei de la
Cernobîl
5. Ajutoare materiale Bugetul de Casa Naţională de 2465 3925,6
unice anuale stat Asigurări Sociale, casele
teritoriale de asigurări
sociale
6. Compensaţii băneşti Bugetul de Casa Naţională de 3099 6809,5
în schimbul biletului stat Asigurări Sociale, casele
de tratament teritoriale de asigurări
sociale
7. Compensaţii unice Bugetul de Casa Naţională de 20 227,7
familiilor care şi-au stat Asigurări Sociale, casele
pierdut teritoriale de asigurări
întreţinătorul sociale
8. Indemnizaţii
adresate familiilor
cu copii:
indemnizaţia unică Bugetul de Casa Naţională de 6978/ 6527,2
la naşterea copilului stat, bugetul Asigurări Sociale, casele 19825 /3749,3
asigurărilor teritoriale de asigurări
sociale de stat sociale
1 2 3 4 5 6
indemnizaţia de Bugetul de Casa Naţională de 32618/ 33299,4
îngrijire a copilului stat, bugetul Asigurări Sociale, casele 12198 /16265,1
în vîrsta de pînă asigurărilor teritoriale de asigurări
la1,5 ani sociale de stat sociale
indemnizaţia de Bugetul de Casa Naţională de 3956/ 49244,4
îngrijire a copilului stat, bugetul Asigurări Sociale, casele 79313 /2285,2
de la 1,5 ani pînă la asigurărilor teritoriale de asigurări
16 ani sociale de stat sociale
9. Compensaţii băneşti Bugetele Secţiile de asistenţă 142 484 18714,3
pentru călătorie în locale socială şi protecţie a
transportul public familiei
(cu excepţia
taximetrului)
10. Ajutoare materiale Fonduri Secţiile de asistenţă 271976 41480,0
din Fondul de extrabugeta-re socială şi protecţie a
susţinere socială a familiei
populaţiei
11. Compensaţii anuale Bugetul de Secţiile de asistenţă 1586 287,4
pentru benzină, stat socială şi protecţie a
reparaţii, deservire familiei
tehnică a
automobilelor şi a
cărucioarelor
motorizate şi piesele
de schimb pentru
acestea
 12. Alocaţii pentru Bugetul de Casa Naţională de 9005 11772,5
îngrijire stat Asigurări Sociale, casele
teritoriale de asigurări
sociale
13. Ajutoare de deces Bugetul de Casa Naţională de - 521,3
stat Asigurări Sociale, casele
teritoriale de asigurări
sociale
Servicii sociale
Asistenţa socială 19 900
acordată bătrînilor
şi invalizilor la
domiciliu
Cantine de ajutor 4295
social
Prînzuri calde la 938
domiciliu
beneficiarilor solitari
Centre de reabilitare 24/915
pentru
copii/beneficiari
1 2 3 4 5 6
Aziluri pentru 14/396
persoane în
etate/beneficiari
Asistenţa socială - -
acordată copiilor
aflaţi în dificultate

După cum s-a menţionat mai sus, toate beneficiile băneşti sînt oferite numai în cazul apartenenţei la
anumite categorii de populaţie. De menţionat că, categoriile în cauză nu întotdeauna reprezintă cele
mai sărace grupuri ale populaţiei. O situaţie aparte reprezintă posibilitatea de a obţine cîteva tipuri
de prestaţii de către una şi aceiaşi persoană, în cazul în care aceasta se atribuie la mai multe
categorii. Numărul prestaţiilor, de asemenea, variază de la 15 - pentru persoanele participante la
lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, pînă la 2-3 pentru copiii invalizi. De menţionat că,
categoria cea mai săracă (potrivit rezultatelor monitorizării sărăciei) sînt familiile cu copii, care
beneficiază doar de o singură indemnizaţie. Evidenţa beneficiarilor se ţine pe programe diferite şi
este imposibil de a stabili numărul prestaţiilor şi a cuantumului total al acestora de care beneficiază
o familie sau alta. În afară de aceasta, în componenţa familiei pot fi două sau mai multe persoane
care au dreptul la cîteva prestaţii băneşti, însă evidenţa la acest compartiment în practică lipseşte.

Astfel, este necesar de a asigura unificarea treptată a tuturor programelor de asistenţă

socială (compensaţii nominative, indemnizaţii familiilor cu copii neasigurate, ajutor
material adresat familiilor sărace, alocaţii sociale etc.) , bazată pe un singur criteriu, şi
anume în funcţie de mărimea venitului mediu pe un membru al familiei sau nivelul
sărăciei, dacă acest indice va fi stabilit prin lege, pe o formă unică de solicitare, precum şi
a unui sistem simplificat de administrare.

2.2. Elemente conceptuale şi soluţii

În baza discuţiilor în cadrul atelierilor de lucru, cu participarea specialiştilor din ministerele şi

departamentele interesate, a fost identificat un şir de elemente conceptuale care necesită a fi
soluţionate. Variantele de soluţionare sînt prezentate în tabelul de mai jos:
Nr. Elemente conceptuale Soluţii conceptuale
d/o

1 2 3
1. Tipul sistemului de Ţînînd cont de complexitatea fenomenului de
utilizare a asistenţei sărăcie şi necesitatea evaluării ample a situaţiei
sociale în general familiilor nevoiaşe în condiţiile Republicii
Moldova se consideră oportun utilizarea
sistemului mixt de evaluare. Acest sistem
trebuie să includă atît evaluarea venitului global
al familiei în cauză, cît şi alţi parametri de
bunăstare a familiei. Aceşti parametri (“filtre”),
vor fi utilizaţi pentru prevenirea acordării
beneficiilor persoanelor, care au venituri
netransparente, spre exemplu din economia
tenebră
2. Noţiunea de bunăstare în Bunăstarea trebuie să fie tratată ca un fenomen
contextul beneficiilor de mai larg decît doar o sumă a veniturilor pe care
asistenţă socială o posedă familia. În noţiunea bunăstării trebuie
să fie incluse şi elemente ce ţin de nivelul de
trai, consumul nemijlocit al produselor proprii,
posedarea bunurilor imobiliare etc.
3. Bunăstarea şi veniturile Ţinînd cont de diferenţa esenţială a bunăstarii,
în localităţile urbane şi veniturilor şi cheltuielilor în localităţile urbane
rurale; Diferenţa dintre şi rurale, este necesar de a lua în considerare
acestea aceste diferenţe în acordarea beneficiilor
sociale. Acest lucru va fi implementat prin
utilizarea diferitelor filtre specifice pentru
localităţile urbane şi rurale
4. Nivelul necesităţilor Se impune urgentarea Legii privind minimul de
existenţă şi a nivelului de acoperire a acestuia
care va fi utilizată ca punct de reper al nivelului
de trai. Stabilirea acestui indicator trebuie să fie
adecvat, dar într-un număr nu mai mare decît
pentru 2-3 grupuri sociale şi demografice.
Nivelul de acoperire a nivelului de necesităţi
trebuie să fie aprobat anual, ţinînd cont de
posibilităţile bugetului de stat
5. Componente ale venitului Venitul global va reprezenta suma mijloacelor
global obţinute sub formă bănească şi naturălă într-o
anumită perioadă de timp, obţinute din munca
retribuită, din activităţile antreprenoriale,
prestaţiile sociale, veniturile de la folosirea
terenurilor agicole din gospodăria ţărănească şi
loturile de pe lîngă casă, precum şi cele obţinute
de la creşterea animalelor şi păsărilor, altor
tipuri de venituri
6. Tipurile de prestaţii
sociale
7. Periodicitatea de evalua-
re, termenul de achitare
8. Rolul şi responsabilităţile
personalului şi ale
autorităţilor publice
locale
Se impune necesitatea de a separa prestaţiile
acordate pentru meritele cîştigate (alocaţiile
lunare de stat, pensiile şi beneficiile băneşti ale
participanţilor la lichidarea consecinţelor
avariei de la Cernobîl, alocaţiile nominale
pentru merite deosebite faţă de stat etc.), de
cele de asistenţă socială persoanelor nevoiaşe.
Principalele căi de reorientare a beneficiilor
băneşti sînt:
simplificarea acordării prestaţiilor sociale prin
reducerea numărului lor, concomitent cu
întroducerea indemnizaţiei de necesitate
(sărăcie);
reducerea combinaţiilor de beneficii acordate
persoanelor din diferite categorii;
fixarea cuantumului prestaţiilor pentru merite
deosebite
Perioada de evaluare a venitului global al
familiei care solicită asistenţă socială şi
achitarea plăţilor, trebuie să fie de un an
calendaristic, cu o posibilă reducere a acesteia
pînă la 6 luni
Întru acordarea corectă a beneficiilor sociale,
organele de asistenţă socială şi protecţie a
familiei, vor colabora cu autorităţile locale
abilitate cu dreptul de decizie.
În cadrul dezvoltării institutului de asistenţă
socială este necesar de a activa în două direcţii
importante: (1) evaluarea şi verificarea
veniturilor şi nivelului de trai al familiilor
beneficiare de prestaţii sociale; (2) simplificarea
accesului persoanelor nevoiaşe la sistemul de
asistenţă socială.
Autorităţilor administraţiei publice locale le
revine un rol important în îmbunătăţirea
accesului beneficiarilor la sistemul de asistenţă
socială. Aici este binevenită instituirea, în cadrul
primăriei a unităţii de asistent social, aşa cum
prevede Legea asistenţei sociale nr.547 - XV din
25 decembrie 2003 . Detaliile în vederea
organizării lucrului asistentului social vor fi
aprobate şi testate în cadrul eventualului
proiect pilot.
Concomitent, în scopul reducerii marginalizării
păturilor socialmente vulnerabile (vagabonzii
ş.a.), este necesar de a dezvolta în continuare
colaborarea şi cooperarea cu ONG-urile care
activează în domeniu
9. Administrarea Este necesar de a clarifica rolurile şi
responsabilităţile în acordarea prestaţilor de
asistenţă socială. Asistentul Social va juca un rol
esenţial în verificarea veniturilor şi nivelului de
trai. În acest context este necesar de a
determina rolul Asistentului Social în sistemul
nou, precum şi de a prevedea atribuţiile
acestuia.
Pentru evidenţierea beneficiarilor va fi utilizată
Cererea Unică de Protecţie Socială (CUPS).
Crearea contului unic pentru toate prestaţiile de
asistenţă socială este un element esenţial pentru
simplificarea sistemului. Contul preconizat va
permite evidenţa tuturor prestaţiilor sociale şi a
cuantumului acestora ceea ce va da posibilitatea
diminuării erorii excluderii sau includerii
solicitantului în sistemul de asistenţă socială.
Pornind de la importanţa administrării
prestaţiilor sociale, eficientizarea acestora se
consideră raţional de efectuat în două etape:
1) separarea responsabilităţilor în procesul
acordării prestaţilor sociale. Secţiile de
asistenţă socială şi protecţie a familiei vor
evalua situaţia materială a beneficiarilor şi vor
lua decizia privind acordarea asistenţei. Casa
Naţională de Asigurări Sociale, în baza deciziei
luate, va efectua achitarea prestaţiilor, va
menţine baza de date şi va efectua
monitorizarea asupra achitării prestaţiilor;
2) acordarea, plata şi evidenţa prestaţiilor de
asistenţă socială vor fi preluate complet de către
secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei
Important:
Decizia finală va fi luată în baza rezultatelor
proiectului-pilot
10. Realocarea mijloacelor Întroducerea unui sistem mai eficient de
financiare direcţionare a prestaţiilor sociale spre cei mai
nevoiaşi, va contribui nemijlocit la posibilitatea
de a redistribui mijloacele financiare existente
(la prima etapă a compensaţiilor nominative).
Redistribuirea mijloacelor financiare pentru
plata prestaţiilor sociale, îndeosebi a
compensaţiilor nominative, trebuie efectuată în
cadrul existent de administrare a finanţelor
publice, şi anume în Cadrul de Cheltuieli pe
Termen Mediu (CCTM) şi dezvoltării bugetului
pe programe şi performanţe
 11. Implementarea Implementarea noului sistem de acordare a
proiectului pilot asistenţei sociale va depinde totalmente de
rezultatul testării acestuia în cadrul proiectului
pilot. Scopul testării este de a verifica
viabilitatea prevederilor legislative în diferite
condiţii şi de a testa mecanismele administrative

3. Variantele posibile de eficientizare a prestaţiilor

Întru direcţionarea prestaţiilor sociale spre cele mai nevoiaşe pături ale societăţii, în calitate de
criterii privind acordarea dreptului la aceste prestaţii, pot servi diverşi indicatori. Studiile efectuate
cu privire la programele de indemnizaţii din întreaga lume, au demonstrat că cele mai rezultative
sînt verificarea veniturilor, proxi-evaluarea (sistemul de puncte), identificarea beneficiarilor la nivel
local, orientarea demografică la copii (care oferă în ansamblu rezultate vizibile). De menţionat că
orientarea demografică la adulţi este mai puţin eficientă. De asemenea, s-a stabilit că metoda în
cauză asigură doar 20% din succes, restul – 80% - revin mecanismelor administrative, ceea ce ne
atenţionează asupra importanţei instituţiilor şi practicilor de administrare.

Reieşind din cele menţionate, în condiţiile Moldovei, este posibil de aplicat unul din cele 3
mecanisme de direcţionare a prestaţiilor sociale bazate pe:

venitul global al familiei;

sistemul de puncte (proxy) ;

sistemul mixt de testare a veniturilor, cu utilizarea „filtrelor”.

3.1. Venitul global al familiei

Evaluarea venitului global al familiei reprezintă cea mai directă şi cea mai simplă metodă de
direcţionare a prestaţiilor sociale, care permit de a stabili direct dreptul la aceste prestaţii. În cazul
de faţă cuantumul prestaţiei respective va constitui diferenţa dintre cuantumul venitului global şi
nivelul minim garantat (minimul de existenţă). Guvernul prin Hotărîrea nr. 1084 din 4 octombrie
2004 a aprobat Regulamentul cu privire la modul de determinare a venitului global al unei persoane
(familii), care în esenţa sa pune baza metodologică pentru noul sistem de direcţionare a prestaţiilor
sociale.

Deşi Regulamentul nominalizat reprezintă o bună fundamentare pentru evidenţa veniturilor, totuşi
există un şir de probleme ce ţin de aplicarea acestuia.

În primul rînd, structura venitului global al familiei este foarte dispersată şi conţine un număr mare
de venituri mici care deseori poartă un caracter întîmplător. Structura veniturilor este practic
aceeaşi pentru toate familiile „sărace” şi „bogate”. Această situaţie ar însemna de facto că cea mai
mare parte a veniturilor va fi ascunsă la solicitarea prestaţiei, iar verificarea veniturilor va
reprezenta o sarcină administrativă dificilă.

În al doilea rînd, veniturile familiei includ venituri şi încasări din surse, ale căror verificare este
imposibilă (de exemplu, pentru lucrul la negru şi mandatele de la rudele care lucrează peste hotare,
care în anul 2003 au atins 25-30% în raport faţă de PIB).

În al treilea rînd, indicele venitului global nu indică totalmente bunăstarea familiei. De exemplu, o
mamă solitară care locuieşte în oraş cu doi copii şi lucrează la piaţă beneficiază de un salariu de 300
lei, deci ea are acelaşi venit global ca şi un invalid de gradul III care locuieşte în sat, primeşte pensie
de 100 lei şi dispune de 1,5 ha de teren agricol, dat în arendă. Este evident că, condiţiile şi calitatea
vieţii lor variază esenţial.

În al patrulea rînd, veniturile băneşti obţinute diferă considerabil de cheltuielile şi necesităţile

familiei. Aceasta are loc mai cu seamă datorită consumului în formă naturală a produselor proprii,
cultivate sau produse de pe terenul de lîngă casă în gospodăriile ţărăneşti (de fermier), sau obţinute
în calitate de plată pentru terenurile agricole date în arendă. În virtutea acestor circumstanţe,
indicele venitului global calculat, încetează a mai fi indicatorul principal al situaţiei materiale reale a
persoanei/ familiei.

Oraşele mari Localităţile rurale

Desenul nr. 1. Consumul şi veniturile

„verificate” (lei pe lună).

În desenul nr.1 sînt prezentate datele privind consumul gospodăriilor (fiind excluse plăţile pentru
serviciile comunale), veniturile acestora şi consumul bunurilor de producţie proprie. În venitul
„verificat”au fost incluse veniturile, care pot fi verificate în sistemul real al asistenţei sociale, şi
anume, veniturile din activitatea de bază, veniturile din sistemul asigurărilor sociale şi asistenţei
sociale. Veniturile din activităţile accidentale şi cele de la alte gospodării nu au fost luate în
considerare. Rezultatele obţinute permit a face un şir de concluzii importante:

1) indicele venitului calculat, deşi este legat de bunăstarea familiei, variază de la cel mai
neînsemnat. Dacă raportul consumului dintre prima şi ultima decilă (coeficientul decilar) constituie
9,5, atunci raportul privind veniturile atestate - doar 2,8 (iar în sate - doar 2,1);

2) drept rezultat, familiile care se deosebesc esenţial în ceea ce priveşte nivelul bunăstării
(consumului), dar se deosebesc neesenţial în cea ce priveşte mărimea veniturilor atestate, vor avea
şanse practic egale la obţinerea indemnizaţiei. Aceasta conduce la faptul că erorile de includere şi,
mai ales de excludere din sistem, vor fi considerabile;

3) mărimea indemnizaţiei va fi practic aceeaşi pentru toate familiile şi destul de scăzută, dat fiind că
chiar şi o mică avansare a nivelului minim garantat va conduce la creşterea simţitoare a numărului
de beneficiari.

În baza celor expuse se poate conchide că, deşi venitul global al familiei trebuie şi poate
deveni elementul principal al noului principiu de acordare a asistenţei sociale, el suferă de
un şir de lacune. Acestea pot fi înlăturate, sau în cazul unei evidenţe mai amănunţite (ce va
conduce inevitabil la creşterea costului de administrare a sistemului), sau prin
introducerea în sistem a factorilor suplimentari de corectare.

3.2. Sistemul de punctaj (proxy)

Sistemul de punctaj (proxy) se deosebeşte radical de sistemul de calcul al venitului global, care în
esenţa sa tinde să completeze sistemul menţionat în punctul 3.1 la evidenţierea beneficiarilor de
prestaţii sociale, cu un număr impunător de indicatori. Astfel, fiecărui solicitant i se atribuie un
punctaj anumit, în funcţie de care se acordă dreptul la obţinerea prestaţiei.

Sistemul de punctaj ( METSA) a fost elaborat în cadrul proiectului ”Asistenţă Socială şi Acces
Prioritar la Energie” (LIESAP), care are în componenţa sa două etape, funcţii (funcţia de negare şi
funcţia de bunăstare). La prima etapă, funcţia de negare exclude acele gospodării, care apriori nu au
nevoie de ajutor. Se utilizează în acest scop 9 indicatori pentru:

persoanele care practică activitatea de antreprenoriat şi sînt înregistrate oficial. Se face excepţie
pentru persoanele, venitul net al cărora obţinut din asceastă activitate, nu depăşeşte minimul de
existenţă;

venitul mediu al gospodăriilor depăşeşte minimul necesar pentru existenţă;

persoanele instituţionalizate, aflate la întreţinere de stat completă;

deţinătorii de mijloace de transport, destinate pentru transportarea mărfurilor şi a pasagerilor

(peste 8 locuri, inclusiv şoferul);

proprietarii a mai mult de un autoturism funcţional (se exclude categoria A şi transportul pentru
invalizi) sau automobilele cu vîrstă mai mică de 3 ani de la data producerii;

proprietarii a mai mult de un imobil (apartament, casă etc.);

persoanele care au surplus la apartament, sau vile de tip vară- iarnă;

deţinătorii de maşini agricole funcţionale (categoria “h”, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului

nr.52 din 23 ianuarie 2001);

deţinătorii de terenuri agricole cu venituri medii ce prevalează asupra pragului de rentabilitate a

pămîntului .

La etapa a II-a, funcţia bunăstării, se evaluează situaţia materială a gospodăriilor conform gradaţiei
de la 0 la 1. În acest scop se utilizează 32 de factori ai gospodăriilor (familiilor), grupate în 8 factori
complecşi, şi anume: factorul venitului, factorul capacităţii de muncă, factorul localităţii (oraş/sat),
factorul serviciilor comunale, factorul invalidităţii, factorul mijloacelor de transport, factorul
spaţiului locativ şi factorul privind numărul de camere. Şi, în sfîrşit, toate gospodăriile care
acumulează un punctaj care depăşeşte anumite niveluri ale limitei, vor obţine dreptul la
indemnizaţii, iar toate gospodăriile cu punctaj mai mare decît cel determinat – nu vor beneficia de
acest drept.

Analiza modelului METSA a fost efectuată de către Remco Oostendorpom de la

Universitatea Liberă din Olanda. Au fost evaluate consecinţele implementării unui atare
sistem, modelele puternice şi slabe, căile de îmbunătăţire ale acestora.

Ne-am propus să efectuăm analiza aplicării modelului METSA în baza datelor Studiilor Bugetelor
Gospodăriilor casnice efectuate de către Biroul Naţional de Statistică în anul 2003. Pentru fiecare
familie a fost calculat punctajul METSA, precum şi probabilitatea “retezării” familiei datorită funcţiei
logice a modelului. Rezultatele sînt ilustrate în desenul 2. După cum se vede, punctajul mediu
METSA oglindeşte veridic situaţia familiei, dar oferă rezultate mai favorabile pentru oraş (mai ales
în urbele mari), decît sate. Rezultate analogice se conţin şi pentru funcţia logică, care „retează”
0,5% din familii din decila întîia (mai săracă) şi 14,5% familii din decila a zecea (mai asigurată) la
sate, în comparaţie cu oraşele mari — 1,0% familii din decila întîia şi 62,5% din decila a zecea.

Generalizarea rezultatelor investigaţiilor conduc la următoarele concluzii:Desenul 2. Eficienţa

modelului METSA
sistemul de punctaj METSA poate să îmbunătăţească esenţial acordarea prestaţiilor sociale în
comparaţie cu sistemul categorial existent;

adresarea de bază a modelului METSA constă în includerea factorului venitului (dificil şi potenţial
incorect). Deci, şi fără acesta modelul funcţionează destul de bine, reprezentînd 73% de mijloace
pentru 40% de familii mai sărace, în comparaţie cu 43% din sistemul categorial existent. Astfel,
utilizarea parametrilor suplimentari (funcţiilor logice sau filtrelor) în noul sistem este mai mult decît
oportună;

modelul METSA nu calculează veniturile în formă naturală şi se orientează spre familiile cu venituri
băneşti scăzute (cash poor), fapt care în condiţiile gospodăriei naturale mari din Moldova poate fi
incorect. În legătură cu acesta, se cere prelucrarea sistemului METSA în baza unui studiu naţional,
ţinîndu-se cont de toate veniturile, inclusiv cele obţinute sub formă naturală. În afară de acestea, în
procesul studiilor pentru elaborarea METSA au fost apriori excluse toate gospodăriile de casă,
„retezate” prin funcţia de negare, de aceea eroarea excluderii nu poate fi evaluată;

între timp, aplicarea sistemului de punctaj de tipul METSA în sistemul hibrid categorial, poate să
îmbunătăţească esenţial adresarea, reducînd eroarea includerii;

pentru implementare este necesară înfăptuirea pas cu pas (de exemplu, bazată pe un număr limitat
de raioane sau tipuri de indemnizaţii), ceea ce necesită evaluarea costului pentru administrarea unui
atare sistem.

3.3. Sistemul mixt de testare a veniturilor cu „filtre”

Sistemul mixt de testare a veniturilor cu „filtre” are drept scop concretizarea posibilei informaţii
incorecte sau incomplete despre venituri. Pentru aceasta la sistemul de determinare a venitului
global, sînt adăugate filtre, care permit excluderea din sistem a familiilor care nu au nevoie de ajutor
social, şi concentrarea personalului de specialitate asupra calculării venitului global familiilor
sărace. În afară de aceasta, într-un atare sistem mărimea venitului global se completează
cu venit calculat sau impus, pentru corectarea veniturilor neatestate (pămînt).

La etapa I-a are loc excluderea din start a familiei în baza caracteristicilor gospodăriilor, cum ar fi
prezenţa bunurilor sau posibilităţile de obţinere a veniturilor. Este necesar de menţionat că,
asemenea „filtre” pot avea legătură directă cu veniturile neatestate (nedeclarate), compensîndu-le
reuşit. De exemplu, dispunerea de un autocamion este legată de obţinerea unor venituri sporite
(servicii de transport); dispunerea de surplus de spaţiu locativ în oraş permite darea în chirie a
acestuia; mandatele de la rudele de peste hotare pot fi utilizate preponderent în scopul procurării
imobilului etc.

La etapa a II-a are loc calcularea venitului total pentru familiile care au fost supuse sistemului de
„filtre”. Conform calculelor, veniturile atestate ale celor mai sărace familii, sînt aproape de
parametrii consumului lor, fapt care micşorează eroarea la etapa I-a. Acest lucru se explică prin
faptul că, sursele de venituri în familiile sărace sînt mai puţin diversificate, de obicei acestea
reprezintă una sau două surse, de regulă uşor controlabile.

Desenul 3. Componenţa modelului de direcţionare cu filtre

Posibilitatea utilizării diverselor filtre şi calculării definitive a veniturilor este examinată în cele ce
urmează.
3.3.1. Voinţa de a lucra

Voinţa de a lucra şi eforturile proprii sînt foarte importante pentru a evita întreţinerea şi dependenţa
excesivă de sistemul de asistenţă socială. De aceea, este necesar de a stabili următoarele condiţii
primare pentru a refuza oferirea asistenţei sociale: «membrii familiei apţi de muncă nu lucrează, nu
fac serviciul militar, nu fac studii la secţia de zi ale instituţiilor de învăţămînt superior şi instituţiilor
de învăţămînt profesional-tehnice (în afară de persoanele care sînt recunoscute în modul stabilit ca
şomeri şi care, conform informaţiei agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă, nu încalcă
prevederile legislaţiei despre angajarea în cîmpul muncii; persoanele care îngrijesc copii pînă la 3
ani, invalizi de gradul I, copii invalizi pînă la vîrsta de 16 ani sau bătrîni care au atins vîrsta de 80
ani)»

3.3.2. Proprietarii de terenuri agricole

Proprietatea asupra terenului reprezintă un factor important la aprecieirea situaţiei materiale a

familiei. După cum se ştie, în urma reformei funciare, practic toate familiile rurale au devenit
proprietari de terenuri. Conform cercetării bugetelor gospodăriilor casnice în anul 2003, în mediul
rural circa 21% gospodării deţineau terenuri agricole primite în contul terenurilor echivalente, loturi
pe lîngă casă şi terenuri situate în extravilanul satului, cu suprafaţa de pînă la 1 ha, restul 79%
dispuneau de sectoare mai mari.

Majoritatea familiilor utilizează terenurile în cauză pentru a obţine producţie agricolă ce nu necesită
tehnologii complicate de cultivare (cartof, legume, porumb), şi care sînt folosite, în special, pentru
consumul propriu sau comerţul mărunt. Culturile care necesită un nivel mai înalt de tehnologizare
sînt cultivate pe sectoare mai mari, fiind utilizate tehnică, fertilizanţi şi pesticide.

Astfel, se conturează două variante de evidenţă a veniturilor obţinute în urma prelucrării pămîntului
pentru acordarea asistenţei sociale, şi care pot fi utilizate simultan:

prima – evidenţa veniturilor obţinute din exploatarea pămîntului în formă de venit normativ;

a doua – utilizarea „filtrelor” privind existenţa pămîntului şi posibilitatea prelucrării acestuia. Aceste
variante pot fi îmbinate.

Reieşind din argumentările aduse mai sus, în calitate de „filtru” pot fi utilizate 3 ha de pămînt pentru
o gospodărie casnică.

Concomitent, pe parcurs, acest „filtru” poate fi precizat, luîndu-se în considerare posibilităţile de

prelucrare a pămîntului. În afară de aceasta, este necesar de a examina modul evidenţei veniturilor
obţinute din darea în arendă a pămîntului. Conform investigaţiilor, mai mult de jumătate din
pămînturi în prezent sînt date în arendă. De menţionat că, majoritatea celor care dau terenurile
asgricole în arendă sînt pensionari.

3.3.3. Proprietarii de automobil

Automobilul (în afară de mijloacele de transport pentru invalizi) şi alte mijloace pentru transportarea
mărfurilor şi persoanelor, pe de o parte, reprezintă indicatorul bunăstării familiei, pe de altă parte –
oferă posibilitatea de a obţine venituri suplimentare. Totodată, este necesar de a ţine cont şi de
starea tehnică a automobilului. Valoarea reziduală a automobilului de producţie sovietică în vîrstă de
peste 10 ani este foarte mică, fiind dificil a le exploata sau a le vinde. Suplimentar, „filtrul” în cauză
poate fi precizat, apelîndu-se la vechimea automobilului la momentul procurării acestuia.

3.3.4. Proprietarii de imobil

Dispunerea de imobil, mai cu seamă a cîtorva, permite de a separa exact gospodăriile nevoiaşe de
cele asigurate.

3.3.5. Procurarea imobilului

Procurarea imobilului (sau a altor bunuri de lux) permite de a identifica familiile nevoiaşe. Este
necesar de menţionat că, indicatorul în cauză poate fi utilizat şi pentru evidenţa încasărilor de peste
hotare. Potrivit rezultatelor investigărilor desfăşurate în Moldova, precum şi în alte ţări (de exemplu,
Armenia, Maroc şi Iordania) cea mai mare parte din banii expediaţi din străinătate sînt utilizaţi
pentru procurarea spaţiului locativ sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Utilizarea „filtrului”
respectiv necesită investigări suplimentare, studierea posibilităţii de obţinere a informaţiei, precum
şi aprobarea acestui „filtru” în cadrul proiectului pilot.

Este raţional de a limita obţinerea dreptului de asistenţă socială în cazul în care familia solicitantă
sau unul dintre membrii acesteia, în anul precedent datei depunerii cererii, a făcut o achiziţie ce
depăşeşte de 5 ori minimul de trai al familiei respective. În condiţiile Republicii Moldova suma în
cauză (circa 3600 lei) ar permite, cel puţin, achitarea unui contract de studii pe un semestru, într-o
instituţie de învăţămînt superior, ceea ce ar însemna că familia/ persoana respectivă, nu este cea
mai nevoiaşă.

3.3.6. Mărimea spaţiului locativ şi numărul de odăi

Dimensiunile spaţiului locativ şi numărul de odăi reprezintă un indicator important, în special pentru
localităţile urbane. În primul rînd, mărimea spaţiului locativ este în funcţie directă de bunăstarea
familiei. În al doilea rînd, odăile libere pot fi utilizate pentru obţinerea veniturilor suplimentare din
darea lor în chirie.

În baza cercetării bugetelor gospodăriilor casnice, numai 10% din familiile din decila I, cea
mai săracă, dispun de mai mult de o cameră pentru o persoană, în comparaţie cu 35% în
mediu pentru decilele V-X. În afară de aceasta, 40% din familiile din decila I dispun de mai
puţin de 9 m² de spaţiu locativ pentru o persoană, spre deosebire de 20-25% pentru restul
decilelor. În acelaşi timp, numărul de camere este important numai în oraşele mari,
deoarece în oraşele mici şi sate posibilităţile de a utiliza spaţiul pentru obţinerea venitului
este limitat.

Se consideră raţional limitarea accesului la asistenţă socială a familiei nevoiaşe, care locuieşte în
mun. Chişinău sau mun. Bălţi şi posedă un apartament, cu un număr de odăi ce depăşeşte o odaie
pentru fiecare membru al familiei ( cu excepţia cazurilor prevăzute de lege).

3.3.7. Utilizarea serviciilor comunale

Utilizarea serviciilor comunale, în special a energiei electrice şi a telefonului, reflectă veridic

posibilităţile familiei şi, evident, veniturile acesteia. Astfel, numai 20% din familiile din decila I
consumă peste 60 kWt-ore de energie electrică pe lună, şi numai 5% -- peste 100 kWt-oră. Pentru
decila a X, cea mai asigurată, aceşti indicatori constituie 60% şi, respectiv, 30% peste 100 kwt-oră. O
situaţie similară se atestă şi în cazul convorbirilor telefonice. Astfel, numai 30% din gospodăriile
decilei I depăşesc setul de bază în sumă de 24 lei, în timp ce pentru decila a X acest indicator
constituie 70%.

Totodată, utilizarea acestui „filtru” la moment este dificil de utilizat din cauza dificultăţii de
colectare a informaţiei necesare.

3.3.8. Activitatea de antreprenoriat şi dispunerea de întreprindere proprie

Antrenarea în activitatea de antreprenoriat şi dispunerea de întreprindere înregistrată,
permit familiei să beneficieze de venituri stabile. Conform rezultatelor investigaţiilor
bugetelor gospodăriilor casnice, cea mai mare parte a veniturilor revine celor mai
asigurate gospodării.

3.3.9. Studii superioare în bază de contract

Este cunoscut faptul că, deseori, banii primiţi de peste hotare sînt utilizaţi şi pentru achitarea
studiilor în instituţiile de învăţămînt superior în bază de contract.

Actualmente, în Moldova, aproximativ 10% din numărul total de studenţi, ce işi fac studiile în bază
de contract aparţin celei mai puţin asigurate quintile. Concomitent, circa 50 % din numărul total de
studenţi provin din a cincea, cea mai bine asigurată quintilă. Această situaţie ne permite să
concluzionăm că, pe de o parte, accesul la studiile superioare poate fi considerat ca un criteriu al
creşterii economice, pe de altă parte, apare întrebarea, cum o persoană din cadrul unei familii
socialmente vulnerabile poate să-şi achite contractul de studii.

În general chestiunea accesului la studiile superioare necesită efectuarea unor investigaţii detaliate,
din care motiv „filtrul” menţionat poate fi utilizat pe viitor în paralel cu simplificarea accesului de
obţinere a studiilor superioare pentru familiile socialmente vulnerabile.

Desenul 4. Distribuirea studenţilor, care îşi fac studiile în bază de contract, pe quintile

3.3.10. Sumarul testării „filtrelor”

Eficacitatea „filtrelor” este ilustrată în tabelul de mai jos. El indică partea gospodăriilor casnice
„retezate” din diferite quintile în baza utilizării „filtrelor”.

Tabel. Sumarul testării filtrelor

Filtrele Quintile Total

1 2 3 4 5
(cei mai (cei mai
nevoiaşi) asiguraţi)
Automobil pînă la 5 0,6 0,1
ani
Automobil pînă la 10 1,1 2,8 0,8
ani
Mai mult deсît 1 0,6 0,1
automobil
Altă locuinţă 0,6 1,6 2,0 0,5 2,2 1,4
Mai mult decît o 2,7 5,1 5,4 12,2 5,2
odaie în oraşe mari
(Chişinău, Bălţi)
Studii superioare în 0,6 3,2 2,0 2,2 5,5 2,8
bază de contract
Consumul energiei 20,1 23,5 25,4 30,8 41,4 28,4
electrice constituie
mai puţin de 60 kw şi
100 kw pentru casele
(apartamentele)
dotate cu plite
electrice
 Consumul energiei 20,1 23,5 25,4 30,8 41,4 28,4
electrice constituie
mai puţin de 60 kw
Consumul energiei 1,3 6,4 5,1 11,9 13,8 7,9
electrice constituie
mai puţin de 100 kw
Distribuirea
pămîntului conform
suprafeţei
fără pămînt 16,2 20,9 21,8 22,2 36,5 23,7
mai puţin de 1.0 ha 26,0 17,1 22,3 18,4 18,2 20,2
1.0-1.5 ha 7,1 12,8 11,2 11,4 8,8 10,4
1.5-2.0 ha 16,2 11,8 14,7 16,2 15,5 14,8
2.0-2.5 ha 4,5 4,8 7,6 7,6 3,3 5,6
2.5-3.0 ha 8,4 7,5 3,0 6,5 5,5 6,1
peste 3.0 ha 21,4 25,1 19,3 17,8 12,2 19,1

3.3.11. Concluzii şi perspective

Utilizarea sistemului de „filtre”, în îmbinare cu metoda evaluării venitului global, permit

de a îmbunătăţi eficienţa mecanismului de adresare, precum şi de a obţine o evaluare mai
complexă a situaţiei familiei. „Filtrele” şi evaluarea venitului total pot funcţiona împreună,
completîndu-se reciproc. În afară de aceasta, utilizarea „filtrelor” permite de a optimiza
administrarea sistemului, reducînd cheltuielile pentru determinarea veniturilor mici şi
greu definite.

Pentru implementarea sistemului de „filtre” în îmbinare cu evaluarea venitului global este necesar
de a aplica metoda pas cu pas.

La etapa I-a este necesar de a stabili „filtrele” selectate, care pot fi utilizate în sistem şi de a
introduce modificările necesare în legislaţie şi în actele normative (2005 pentru compensaţiile
nominative).

La etapa a II-a este necesar de a efectua testarea sistemului la un şir de obiecte pilot de diverse
tipuri, pentru verificarea eficienţei „filtrelor”. Acoperirea pilotului poate fi extinsă, aplicîndu-se
Forma Unificată numai pentru culegerea informaţiei şi în raioanele nepilot (2006).

La etapa a III-a este necesar de a preciza „filtrele” şi/sau parametrii acestora şi de a începe
aplicarea lor la nivel naţional (2007).

La etapa a IV-a eficienţa „filtrelor” trebuie revăzută regulat cu introducerea corectărilor ulterioare.

4. Evaluarea eficienţii sistemului propus

Pentru a evalua eficienţa sistemul propus, a fost efectuată o modelare în baza datelor
obţinute în cadrul cercetării bugetelor gospodăriilor casnice pentru anul 2003 efectuate de
către Biroul Naţional de Statistică. În acest model au fost utilizate următoareale filtre:

automobil pînă la 5 ani;

a doua locuinţă;

numărul de camere locuibile ce revin la o persoană pentru toate oraşele mari;

 suprafaţa totală a terenurilor agricole mai mult de 2 ha.

Apoi au fost calculate veniturile care pot fi eventual evaluate fără eforturi deosebite
de administrare (salariu din activităţi remunerate permanent, veniturile din asigurări şi
asistenţa socială) şi venitul obţinut de la prelucrarea terenului agricol, calculat în baza
normativului de 60 lei la un hectar. A fost utilizat, de asemenea, minimumul de necesitate în
mărime de 314 lei (nivelul de acoperire de 50% a minimului de existenţă pentru anul 2003,
şi anume 628 lei) pentru o persoană

Rezultatele modelării sînt prezentate în desenele de mai jos.

În primul rînd, utilizarea sistemului propus permite reorientarea resurselor către cei nevoiaşi. Astfel,
dacă în sistemul prezent doar 30% din surse sînt adresate celor mai nevoiaşi din quintilele I şi II, în
noul sistem această cotă va constitui aproximativ 45%.

Desenul 5. Eficienţa orientării compensaţiilor : cota resurselor alocate

În al doilea rînd, eficacitatea sistemului creşte din contul scăderii resurselor adresate celor mai
asigurate quintile. Astfel, redurecea resurselor adresate quintilei V constituie aproximativ 85%.

Desenul 6. Impactul financiar: economisirea resurselor alocate

În al treilea rînd, are loc reducerea numărului de recipienţi de compensaţii nominative, din contul
quintilelor mai bine asigurate. Astfel, 63% şi 70% de recipienţi din quintila IV şi V pierd dreptul de a
primi compensaţii nominative.

Desenul 7. Eficienţa orientării compensaţiilor : reducerea contingentului de beneficiari

5. Administrarea şi noul mecanism de adresare

Aprobarea noului mecanism de acordare a asistenţei sociale va impune modificarea sistemului de

administrare.

În primul rînd, pentru simplificarea procedurii de depunere a cererii pentru obţinerea indemnizaţiei,
este necesar de a aproba forma unică de cerere pentru toate indemnizaţiile şi de a revedea
nomenclatorul documentelor, necesare pentru acordarea indemnizaţiei, fapt ce va permite
unificarea colectării informaţiei, simplificarea prelucrării acesteia şi, în ultimă instanţă, simplificarea
acordării indemnizaţiilor în baza criteriilor unice.

În al doilea rînd, există necesitatea stabilirii căilor de verificare a informaţiei şi determinarea rolului
inspectorului social în sistemul respectiv.

În al treilea rînd, este necesar de a oferi posibilitatea de a depune documente la primării.

5.1. Cererea Unică de Protecţie Socială (CUPS)

Implementarea Cererii Unice de Protecţie Socială (CUPS) este un mecanism simplu şi eficient din
punct de vedere administrativ şi are cîteva aspecte.

În primul rînd, introducerea Cererii Unice de Protecţie Socială (CUPS) va conduce nemijlocit la
simplificarea procedurii de administrare atît pentru beneficiari cît şi pentru organele abilitate cu
stabilirea şi plata prestaţiişor sociale. În prezent pentru acordarea diverselor plăţi sînt utilizate
diverse forme şi proceduri.

În al doilea rînd, va apărea posibilitatea unei evaluări complexe a beneficiarilor de prestaţii sociale,
formarea unui cont analitic unic şi crearea unui „paşaport social” al beneficiarului.

În al treilea rînd, implementarea Cererii Unice de Protecţie Socială (CUPS) va permite îmbunătăţirea
principiului nominativ al prestaţiilor sociale, stabilite şi achitate în baza „paşaportului”
beneficiarului şi a implementării noii metodologii de orientare a indemnizaţiilor.

5.2. Verificarea informaţiei şi asistentul social

Printre aspectele cele mai importante ale noului sistem este verificarea informaţiei depuse de
solicitant. La elaborarea modelului METSA, precum şi crearea „filtrelor”, este necesar de a examina
şi posibilităţile de verificare a informaţiei prezentate din surse independente. În prezent în Moldova
există diverse registre şi baze de date (inclusiv electronice), cu un volum solid de informaţie, care
corespund practic tuturor parametrilor prezentaţi de solicitant. Astfel, este necesar de a preciza
sursa de informare, posibilitatea obţinerii informaţiei, precum şi de a aproba regulamentul privind
schimbul de informaţii.

Totodată, o parte din informaţia prezentată este imposibil de a fi verificată în baza surselor existente
de informare, necesitînd astfel o verificare suplimentară de către organele teritoriale de asistenţă
socială. Pentru aceasta este necesar de a institui funcţia de asistent social la nivel local, căruia îi
poate reveni un rol dublu. Pe de o parte, el verifică informaţia prezentată de potenţialul beneficiar
de prestaţii, inclusiv cu vizitarea la domiciliu în scopul evitării obţinerii prestaţiilor de către
persoanele cărora acestea nu li se cuvine. Pe de altă parte, el poate evidenţia familiile nevoiaşe în
vederea includerii lor în sistemul de asistenţă socială.

De menţionat că, instituirea funcţiei de asistent social la scară naţională impune alocarea unor
resurse financiare suplimentare.

5.3. Administrarea prestaţiilor sociale

Reieşind din importanţa asistentului social se consideră raţional că în condiţiile Moldovei sînt
posibile două tipuri de administrare:

separarea responsabilităţilor la acordarea prestaţiilor. Secţiile raionale (direcţiile) de asistenţă

socială şi protecţie a familiei, vor evalua situaţia potenţialilor beneficiari şi vor lua decizia privind
stabilirea prestaţiei respective. Casa Naţională de Asigurări Sociale, în baza deciziei luate, va
efectua achitarea prestaţiilor, va ţine baza de date şi va efectua controlul asupra achitării prestaţiior
beneficiarilor.

acordarea, plata şi evidenţa prestaţiilor de asistenţă socială va fi preluată complet de către secţiile
de asistenţă socială şi protecţie a familiei.

Decizia finală va fi luată în baza rezultatelor proiectelor-pilot.

Majoritatea structurilor administrative ale sistemului de asigurări sociale sînt amplasate în raioane,
de aceea accesul familiilor nevoiaşe din satele îndepărtate poate fi dificil. Problema poate fi
soluţionată prin acordarea posibilităţii de a depune documentele necesare la primării asistentului
social. Sarcina acestor împuterniciţi va consta în primirea setului de acte de la solicitant, verificarea
iniţială a documentelor şi transmiterea acestora organelor asistenţei sociale raionale, pentru
stabilirea prestaţiilor respective.

Acest sistem, de fapt, funcţionează cu succes şi se aplică în Moldova în cazul acordării

indemnizaţiilor pentru copii şi compensaţiilor nominative, cînd secretarul primăriei primeşte
documentele necesare şi le transmite organelor abilitate cu stabilirea şi achitarea acestora.

6. Etapele eficientizării sistemului de asistenţă socială

1. Elaborarea actelor legislative şi normative în vederea introducerii noului principiu

de acordare a compensaţiilor nominative în funcţie de venitul global al familiei/persoanei cu
aplicarea „filtrelor” - semestrul II, 2005.

2. Elaborarea cadrului legislativ şi normativ (Legea minimumului de existenţă, Legea

privind indemnizaţia de necesitate (sărăcie), pentru a trece la acordarera indemnizaţiei de
sărăcie la nivel naţional - pe parcursul anului 2005.

3. Testarea mecanismului expus în puntul 1, inclusiv administrarea acestuia -

februarie – octombrie 2006, în cadrul proiectului-pilot (Nord, Centru, Sud).

4. Aplicarea noului principiu de acordare a compensaţiilor nominative la nivel de ţară

- începînd cu 2007.

5. Întroducerea indemnizaţiei de sărăcie – 2008.

Anexă

la Hotărîrea Guvernului nr. 1117

din 27 octombrie 2005

Planul de acţiuni pentru eficientizarea modului de acordare a compensaţiilornominative

Nr.d/o Denumirea acţiunii Responsabili Termenul

de
executare
1 2 3 4
1. Reactualizarea metodologiei de Ministerul Economiei şi Semestrul I, 2006
calculare a minimumului de existenţă Comerţului,
prin: Biroul Naţional de
depistarea tendinţelor sezoniere de Statistică,
consum a produselor alimentare; Institutul Naţional de
perfecţionarea evidenţei mărfurilor Economie şi Informaţie
nealimentare şi serviciilor la
calcularea minimumului de existenţă;
determinarea preţurilor utilizate
pentru calcularea cuantumului
minimumului de existenţă
2. Perfecţionarea Instrucţiunii privind Ministerul Agriculturii şi Semestrul I, 2006
determinarea modului de calculare a Industriei Alimentare,
venitului global al familiei referitor la: Ministerul Economiei şi
utilizarea terenurilor agricole pentru Comerţului, Institutul
gospodăriile ţărăneşti; Naţional de Economie şi
specificarea actelor doveditoare şi Informaţie,
instanţelor de competenţa cărora ţine Ministerul Sănătăţii şi
eliberarea acestora Protecţiei Sociale
Biroul Naţional de
Statistică
3. Elaborarea proiectelor de modificare a Ministerul Sănătăţii şi Trimestrul IV, 2005
actelor legislative (Legea nr.933-XIV Protecţiei Sociale,
din 14 aprilie 2000, Legea asistenţei Ministerul Economiei şi
sociale nr.547-XV din 25 decembrie Comerţului, Ministerul
2003) privind aplicarea filtrelor la Finanţelor
testarea bunăstării populaţiei în
vederea acordării compensaţiilor
nominative
4. Elaborarea proiectului de lege privind Ministerul Economiei şi Trimestrul IV, 2005
minimumul de existenţă Comerţului,
Ministerul Sănătăţii şi
Protecţiei Sociale,
Ministerul Finanţelor
5. Perfecţionarea Instrucţiunii privind Ministerul Economiei şi Semestrul I, 2006
modul de calcul a minimumului de Comerţului,
existenţă Institutul Naţional de
Economie şi Informaţie,
Biroul Naţional de
Statistică
1 2 3 4
6 Definitivarea normativelor Ministerul Agriculturii şi Semestrul I, 2006
cheltuielilor materiale de producere a Industriei Alimentare
producţiei agricole în gospodăriile Ministerul Economiei şi
ţărăneşti (de fermier) de pe terenuri Comerţului, Ministerul
de diferite tipuri (cota mare, lotul de Sănătăţii şi Protecţiei
pe lîngă casă), pentru un grad-hectar, Sociale, Ministerul
din creşterea animalelor şi păsărilor şi Finanţelor,
aprobarea acestora Biroul Naţional de
Statistică
7. Elaborarea proiectului de hotărîre a Ministerul Sănătăţii şi Trimestrul IV, 2006
Guvernului cu privire la Registrul de Protecţiei Sociale,
evidenţă personificată în sistemul Casa Naţională de
protecţiei sociale în scopul creării Asigurări Sociale,
contului unic individual de acordare a Ministerul Finanţelor,
tuturor prestaţiilor sociale Ministerul Dezvoltării
Informaţionale,
autorităţile administraţiei
publice locale
8. Determinarea venitului global
normativ de la utilizarea terenurilor
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi
gospodăriilor personale auxiliare ale
cetăţenilor, precum şi de la creşterea
animalelor şi păsărilor
Ministerul Agriculturii şi Semestrul I, 2006
Industriei Alimentare,
Ministerul Economiei şi
Comerţului,
Biroul Naţional de
Statistică,
Institutul Naţional de
Economie şi Informaţie

9. Testarea mecanismului nou de Ministerul Sănătăţii şi Februarie-octombrie

acordare a compensaţiilor nominative Protecţiei Sociale, 2006
în cadrul proiectului–pilot Ministerul Economiei şi
Comerţului,
Ministerul Finanţelor
10. Modificarea Hotărîrii Guvernului Ministerul Sănătăţii şi Trimestrul IV, 2005
nr.689 din 10 iunie 2003 „Cu privire la Protecţiei Sociale,
organigrama şi statele de personal ale Ministerul Finanţelor,
aparatului preşedintelui raionului, Ministerul Economiei şi
direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni Comerţului,
din structura Consiliului raional” donatorii
11. Evaluarea sistemului administrativ Ministerul Sănătăţii şi Decembrie 2005
actual în condiţiile de aplicare a noului Protecţiei Sociale,
principiu de acordare a compensaţiilor Ministerul Economiei şi
nominative Comerţului, Ministerul
Finanţelor, Casa Naţională
de Asigurări Sociale
12. Perfecţionarea bazei normative, Ministerul Sănătăţii şi Trimestrul III, 2006
princi-piilor metodologice şi Protecţiei Sociale,
instrumentarului conform rezultatelor Ministerul Economiei şi
proiectului-pilot Comerţului,
Ministerul Finanţelor