Sunteți pe pagina 1din 5

REZUMATUL

Permițând o evaluare completă a calităților elevului (înțelegerea textelor, aptitudinile privind


reflecția, analiza, logica, observarea/capacitatea de a discerne rapid esențialul/ structurile logice ale
unui text, gradul de stăpânire a limbii), rezumarea unui text este un item care, nu de puține ori, dă
bătăi de cap în cadrul testelor.

A rezuma înseamnă a rescrie un text, cu o economie de mijloace, păstrând echivalența


informativă. Rezumând, se propune un text nou, original, dar fidel textului-suport. Cu alte cuvinte,
rezumatul este o versiune concentrată a unui text. Citind rezumatul unui text, cineva trebuie să
înțeleagă conținutul, să aibă foarte limpede în minte ce anume se transmite, fără să mai fie nevoie să
se recurgă la textul-suport.

I. Etape în realizarea rezumatului


Pentru realizarea unui rezumat, se poate recurge la una dintre următoarele strategii: reducerea
textului la subiect și idei principale, urmată de extinderea lor în rezumat sau transformarea direct a
textului în rezumat, prin înlăturarea informațiilor lipsite de relevanță și reformularea secvențelor
identificate ca esențiale. (Pamfil, 2003, p.124).

ETAPELE în realizarea unui rezumat corect sunt următoarele:

1. Citirea cu atenție a textului;


2. Recitirea textul-suport, observând înlănțuirea ideilor, tema și cuvintele-cheie; se recomandă
sublinierea indicilor spațio-temporali și a personajului/personajelor participante la acțiune;
3. Delimitarea logică a secvențelor (o unitate textuală este, de cele mai multe ori, expresia unei
idei ce se poate formula succint);
Observație: întrebarea „Care este lucrul cel mai important prezentat de autor/narator în acest
paragraf?” conduce la formularea ideilor principale; acestea, în succesiunea lor, alcătuiesc planul
simplu de idei ce devine planul redactării rezumatului.

4. Recitirea textului în ansamblu și găsirea elementelor de legătură între etapele acțiunii;

Observație: Una dintre tehnicile de rezumare este reducția (până la numărul de cuvinte specificat în
cerință), ce constă în eliminarea exemplelor, a explicațiilor, a enumerațiilor, a descrierilor. Se
păstrează nucleele, elementele esențiale purtătoare de sens.

5. Realizarea efectivă a rezumatului, ținând seama de convențiile specifice;

6. Recitirea cu atenție a rezumatului, asigurându-te că răspunde la întrebările esențiale: “Cine?”


,“ Ce face?”, “ Când?”
II. Repere în realizarea unui rezumat
- orice rezumat trebuie să aibă minimum trei alineate- corespunzătoare introducerii, cuprinsului și
încheierii;
- în rezumat se redă, pe scurt, acțiunea din fragment/ operă/text, urmărindu-se prezentarea
evenimentelor în ordinea apariției în text; pentru aceasta, se recomandă, pentru înlănțuirea
etapelor acțiunii, folosirea unor conectori de tipul: la început, apoi, între timp, de îndată ce, pe
urmă, de aceea, deși, pe când, pentru + verb la infinitiv, după aceea etc.
- rezumatul nu trebuie să depășească 1/3 din textul inițial;
- nu apar citate sau aprecieri personale; relatarea este obiectivă, fără implicare emoțională sau
afectivă, fără referiri la autor sau la procedee de expresivitate; tocmai de aceea, nu apar
introduceri de tipul: În text este vorba... , ci se începe direct cu acțiunea.
- verbele și pronumele se află exclusiv la persoana a III-a;
- se transformă vorbirea directă în vorbire indirectă; în consecință, verbele nu apar la imperativ
niciodată, se renunță la linia de dialog, la interjecții și la vocative.
- nu sunt admise detaliile nesemnificative, motiv pentru care se exclud descrierile;
- nu se recurge niciodată la imperfect sau perfect simplu;
- vocabularul trebuie să fie adecvat- nu se folosesc cuvinte și expresii din limbajul curent, nici
regionalisme;
- se recomandă evitarea repetițiilor;
- prin gerunziu, un ansamblu de informații poate fi concentrat într-un sigur cuvânt;

III. Criterii de evaluare a rezumatului


(preluate din “O didactică a limbii și literaturii române”)

PARAMETRII FIȘEI DE EVALUARE

Conținutul textului  adecvarea la tema precizată în sarcina


de lucru
Dimensiunea lingvistică  utilizarea corectă a elementelor de
gramatică și vocabular, a ortografiei
și punctuației
Dimensiunea textuală  utilizarea regulilor și procedeelor care
asigură coerența și coeziunea textului
 respectarea unui tipar textual
Dimensiunea discursivă  adaptarea scrierii la scopul
comunicării și la publicul pentru care
este scris textul (registrele limbi,
modul de adresare, tonul formal sau
nonformal)
Dimensiunea estetică  așezarea în pagină
 lizibilitate

Pornind de la fișa generală, se pot alcătui criterii pentru evaluarea corectă a unui rezumat:

Criterii pentru evaluarea REZUMATULUI Observații/ Sugestii

 Rezumatul conține ideile principale ale


fragmentului dat, dovedind înțelegerea textului.
 Se reflectă strict la ceea ce se povestește, nu la cine
sau cum povestește.
 Relatarea este la persoana a III-a, cu folosirea unui
ton neutru; respectă succesiunea faptelor,așa cum
apar ele în fragment/text.
 Folosește corect timpurile verbale care redau
anterioritatea și posterioritatea în raport cu acțiunea
principală.
 Transformă textul dialogat în text narativ.
 Efectuează corect transformările, modificând
adverbele de loc (aici acolo), pronumele
demonstrativ (acesta acela) și înlocuind
regionalismele cu termeni din limba literară.
 Respectă normele de exprimare literară, de
punctuație și de ortografie.
 Exprimarea este coerentă (enunțurile sunt logice,
nu apar secvențe neterminate, există continuitate
între enunțuri, se utilizează corect conectorii de
cauzalitate sau cei temporali).
 Se respectă limita de cuvinte precizate în cerință.

La evaluarea națională, sunt punctaje diferite pentru conținutul și redactarea rezumatului. Astfel,
conținutul rezumatului se punctează după următoarea grilă:
− formularea ideilor importante, dovedind înțelegerea textului 6 puncte
▪ formularea tuturor ideilor importante, menționarea personajelor, dovedind înțelegerea completă a
textului – 6 puncte
▪ formularea ideilor importante, cu introducerea unor idei nesemnificative, menționarea
personajelor, dovedind înțelegerea completă a textului – 4 puncte
▪ formularea ideilor importante, cu introducerea mai multor idei nesemnificative, menționarea
selectivă a personajelor importante, dovedind înțelegerea parțială a textului – 2 puncte
▪ formularea unor idei lipsite de relevanță pentru lumea textului, transcrierea unor secvențe din text –
1 punct
− prezentarea evenimentelor în succesiune logică: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; lipsa
logicii – 0 puncte 2 puncte
− respectarea regulilor de alcătuire a unui rezumat 4 puncte
▪ utilizarea persoanei a III-a, transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă – 1 punct
▪ prezentarea ideilor cu propriile cuvinte, fără utilizarea citatelor – 1 punct
▪ utilizarea verbelor la moduri și timpuri adecvate – 1 punct
▪ tonul neutru/obiectivitate – 1 punct
Redactarea corectă a rezumatului aduce 8 puncte candidatului, acordate respectând următoarele
criterii:
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– respectarea ortografiei: 0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0
puncte
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte
– lizibilitatea și respectarea limitei de cuvinte 1 punct
Se vine și cu două precizări importante, anume că rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de
motto și că punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are numărul
minimde cuvinte specificat în cerință și dezvoltă subiectul propus.

IV. Concluzii
Rezumatul este o compunere care permite evaluarea capacității de analiză și de sinteză a
celui ce o elaborează, căci implică menținerea echivalenței informaționale, economia mijloacelor de
exprimare și adaptarea la o nouă situație de comunicare. Strategiile care vizează formarea capacității
de rezumare se înscriu pe două direcții, dar o lectură și o analiză inteligente ale textului-suport
conduc la reușită. În principal, rezumatul implică următoarele trei operații: înțelegere, selectare,
reformulare. Se recomandă ca în notarea rezumatului să fie apreciată înțelegerea textului, nu
operația mecanică de reducere a lui la un anumit număr de cuvinte.
Bibliografie:

1. Sâmihăian Florentina, O didactică a limbii și literaturii române, Editura Art, 2014;


2. Sâmihăian Florentina, Dobra Sofia, Halaszi Monica, Davidoiu Roman Anca, Corcheș Horia,
Limba și literature română. Ghidul profesorului (clasa a VI-a), Editura Art, 2020.

S-ar putea să vă placă și