Nume și prenume student: Dumitrașcu Mara-Georgiana

Specializarea: limba și literatura română-limba și literatura germană

Interval seminar: miercuri 16:00-18:00

Sintagma verb copulativ+nume predicativ-predicat nominal sau altceva

Autorii Gramaticii limbii române, volumul al doilea Sintaxa cât și Autoarea Hoarță-
Lăzărescu Luminița consideră că predicatul nominal este alcătuit dintr-un verb copulativ la
mod personal și dintr-unul sau mai multe nume predicative, de exemplu: ,,Trandafirii pot fi
roșii, albi sau galbeni.’’ 1 În Gramatica limbii române volumul al doilea, Sintaxa se vorbește
despre faptul că în afară de verbul a fi, se mai pot folosi cu funcțiune copulativă și alte verbe
care, în anumite situații, au conținut semantic mai slab și, de aceea, nu pot forma predicatul
decât împreună cu un nume predicativ.2 Iată câteva din aceste verbe: a deveni, a face, a ieși, a
ajunge, a însemna (când are sens de a reprezenta, a semnifica).3 Autoarea Neagoe Elena
consideră că nu există o listă de verbe copulative asupra căreia toți cercetătorii să fi căzut de
acord.4
Autorul Neamțu G.G susține faptul că pentru a forma un predicat cu înțeles de sine stătător
reclamat de îndeplinirea funcției lui comunicative, verbul nepredicativ își asociază încă un
verb, al cărui înțeles lexical este deplin.5 Fiindcă acest al doilea termen este de regulă un nume
(substantiv sau substitut) și face parte din predicat, el este denumit în gramatica limbii noastre
nume predicativ.6 Autorii Gramaticii limbii române, volumul al doilea, cât și autoarea Hoarță-
Lăzărescu Luminița, sunt de părere că numele predicativ poate fi exprimat printr-un
substantiv, un adjectiv substantivizat sau un pronume (în nominativ și, precedat de o
prepoziție în genitiv sau în acuzativ), un adjectiv, un numeral, un verb la supin sau la infinitiv,
un adverb sau o interjecție.7 De exemplu: ,,Tu ești deșteptul?’’, ,,Viața ta e în primejdie.’’ etc.8
Doamna profesor Hoarță-Lăzărescu Luminița consideră că existența predicatului nominal
ca funcție sintactică este posibilă doar atunci când există în propoziție un subiect exprimat sau
dedus din context, deoarece acesta descrie sau caracterizează subiectul. 9 Autorul Neamțu G.G
este de părere că cele două componente ale predicatului nominal se raportează deopotrivă la

1
HOARȚĂ-LĂZĂRESCU, Luminița, ,,Probleme de sintaxă a limbii române’’, Editura Cermi, Iași, 1999, p. 61
2
***Gramatica limbii române, vol. II, ediția a II-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București,
1966, p.100
3
Ibidem
4
NEAGOE, Elena, ,,Observații asupra definiției verbului copulativ’’, în Cercetări lingvistice, nr.1, 1969, p.96
5
NEAMȚU, G.G, Elemente de analiză gramaticală, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1989, p.154
6
Ibidem
7
Gramatica limbii române, op.cit., p.103
8
Ibidem
9
HOARȚĂ-LĂZĂRESCU, Luminița, op.cit., p.61
Nume și prenume student: Dumitrașcu Mara-Georgiana
Specializarea: limba și literatura română-limba și literatura germană
Interval seminar: miercuri 16:00-18:00

subiect, fiecare prin mijloace proprii, respectiv verbul nepredicativ prin acord în număr și
persoană, iar numele predicativ, în funcție de partea de vorbire prin care este exprimat, prin
acord (adjectivul), prin prepoziție (substantivul, pronumele, verbul la infinitiv și supin etc.),
caz (substantivul, pronumele, numeralul) etc.10
Teoria și practica analizei sintactice consideră predicatul nominal o funcție unitară,
constituită din două elemente după modelul verb copulativ+nume predicativ. 11 În timp ce
verbul copulativ (la mod personal) se manifestă o singură dată, numele predicativ poate fi
multiplu (un șir de nume predicative coordonate sau chiar un nume predicativ coordonat cu o
propoziție predicativă).12
Autoarea Neagoe Elena se pronunță pentru interpretarea separată, ca funcții sintactice
distincte, a verbului copulativ și a numelui predicativ. 13 În exemplul: De-a fi-n vecii o strajă
mă-nspăimântă. (T. Arghezi), verbul a fi este aici nepredicativ, neavând nici unul din
sensurile care-i conferă predicativitate. Numele său predicativ este o strajă și întreaga
construcție de-a fi o strajă provine din contragerea unei completive indirecte cu nuanță
cauzală. 14Dacă admitem că predicatul nominal este o singură funcție, fără îndoială că trebuie
să admitem că și de-a fi o strajă este un complement indirect realizat printr-un verb copulativ
la infinitiv și numele lui predicativ.15
Sunt de părere că predicatul nominal este foarte special, asta după ce am analizat teoriile pe
care le-a stârnit în gramatica limbii române. Totodată consider (după ce am analizat teoria
autoarei Neagu Elena, cu referire la faptul că numele predicativ și verbul copulativ pot alcătuit
împreună alte funcții sintactice într-o propoziție, alta decât cea de predicat nominal) că
definiția verbului copulativ oferită de autorii pe care i-am menționat anterior este incompletă,
întrucât aceștia ne aduc la cunoștință faptul că verbul copulativ este acel verb care nu poate
forma singur predicatul într-o propoziție, când ar trebuie în plus să se menționeze și faptul că
împreună cu numele predicativ poat alcătui și alte funcții sintactice.

10
NEAMȚU, G.G, op.cit., p.155
11
NEAMȚU, G.G, ,,Termeni regenți pentru determinanți (complementele) predicatului nominal’’, în Cercetări
lingvistice, nr.1, 1972, p.52
12
Ibidem
13
NEAGOE, Elena, op.cit., p.96
14
Ibidem
15
Ibidem
Nume și prenume student: Dumitrașcu Mara-Georgiana
Specializarea: limba și literatura română-limba și literatura germană
Interval seminar: miercuri 16:00-18:00

Bibliografie
***Gramatica limbii române, volumul II, ediția a II-a, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București, 1966, pp.100-103

HOARȚĂ-LĂZĂRESCU, Luminița, ,,Probleme de sintaxă a limbii române’’, Editura Cermi,

Iași, 1999, p.61

NEAGOE, Elena, ,,Observații asupra definiției verbului copulativ’’, în Cercetări lingvistice,

nr.1, 1969, p.96

NEAMȚU, G.G, Elemente de analiză gramaticală, Editura Ștințifică și Enciclopedică,

București, 1989, p.154-155

NEAMȚU, G.G., Predicatul în limba română, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București,

1986, p. 54

NEAMȚU, G.G, ,,Termeni regenți pentru determinanți (complementele) predicatului

nominal’’, în Cercetări lingvistice, nr.1, 1972, p.52