3 io REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE

peştele. Acum în stânga ne ţine tovărăşie Nistrul, iar în dreapta

dealuri pietroase de pe care s’au prăvălit stânci pe care un drum
îngust şi prundit de ape le ocoleşte.
Satul cu case de piatră, frumoase şi curate, cu garduri de
piatră, cu şuri şi magazii de piatră, stă înghesuit în vale, ascuns
după înălţimile din dreapta şi lăsând doar câmp larg ochilor, din­
colo pe şesul ucrainean.
Nu adie boare, dar răcoarea creştea dintre pietre, din pământ;
se toarcea dintre stâncile unde s’ascund vulpile. E o linişte de
miez de noapte, un aer tare şi bun şi o dumnezeiască poezie aici,
la hotar de ţară.
Ce frumoasă este Basarabia noastră aici la malul Nistrului,
ca şi la malul Prutului, ca pretutindeni, la Dunăre sau spre live­
zile Hotinului, pe ’ntinsul Bugeagului sau în preajma cetăţilor
care o străjuesc.
Moldova mea, Moldova dumitale, Moldova noastră, raiul cel
mai scump al ţării. . .
Soarele de mult nu se mai vede, dar puterea lui se sprijină pe
creştetul dealurilor de piatră pe care se propteşte şi cerul, limpezit
ca o fereastră spălată. Am vrea să stăm pe loc aici, între pietre şi
fluviu, în reveneala din ape şi stânci, să iasă căldura din noi, să
ne împrospătăm sufletul, să ne răcorim trupul. 'Mergând la pas,
că nu ne grăbeşte nime, intrăm în Voroncău în asfinţitul care
măcina pulbere de aur peste umbrele apusului. Ce case frumoase,
curate, cu cerdacuri largi, ce gospodării ticluite cu isteţime,
cu dragoste, cu moldovenească pricepere.
In ogradă se cunoaşte vrednicia bărbatului ; pe pereţii caselor,
albi, pe brâele dinprejurul ferestrelor, pe prispele curat lipite,
hărnicia femeii.
Aşa-s de frumoase casele că parcă-s scoase la concurs gos­
podăresc. Şi nu ştii asupra căreia să te opreşti cu ochii şi nu
te ’nduri să ieşi dintre ele prin începutul înserării, pe drumul
care uşor aburcă printre ogoare cu păpuşoi, în pacea care far­
mecă inimile.
— De-amu nu mai avem până ’n Zăluceni. Să fie vro 3 vrâste...
Dar nu mă mai interesează depărtarea; dimpotrivă, aş vrea să
călătoresc toată noaptea sub cerul care trebue să-şi aprindă în
curând lumânările.