Tipuri de curriculumTermenul de curriculum este un concept destul de răspândit astăzi, ce ne trimite

cugândul, în forma sa simplă, la programa şcolară ce trebuie respectată şi parcursă de-a lungulanilor
şcolari, iar în forma sa compusă – „curriculum vitae” – la faimosul „C”, indispensabiloricui doreşte să
aplice pentru o anume slu!bă" #ntr-adevăr, provenind din limba latină, în sensulsău figurat, termenul
are semnifica$ia de „curs”, sensul depinzând în func$ie de combina$iileconte%tuale" #n cazul de
fa$ă, anume în domeniul educa$ional, profesorul univeristar doctor &an'otolea defineşte
curriculumul ca „un traseu de învă$are bine-definit”, această defini$iesurprizând într-adevăr esen$a
conceptului, care are o largă utilizare în aria educa$ională" #n ceeace priveşte evolu$ia sa semantică,
pe de o parte, tendin$ele conservatorii privesc utilizarea sa îndomeniile strict legate de aria
educa$ională, şi anume, ceea ce $ine de programa şcolară" 'e dealtă parte, tendin$ele reformatoare
propun e%tinderea utilizării termenului asupra tuturor conte%telor formale, non-formale sau
informale de care beneficiază elevul în totalitateae%perien$elor sale de învă$are" Tot mai des este
folosit termenul de „curriculum informal”"(%istă mai multe tipuri de curriculum, care sunt oarecum
sub umbrela „curriculumuluina$ional”, acesta înglobând totalitatea practicilor de învă$are de care un
elev trebuie să beneficieze de-a lungul parcursului său educa$ional, e%perien$e care trebuie să fie
asigurate deinstitu$iile specializate, scopul fiind acela de a atinge obiectivele stabilite prin )egea
(duca$iei*)(+ ./0" Tot în legătură cu acest concept putem aduce în discu$ie şi tipurile de
învă$ământcare e%istă în prezent, şi anume, învă$ământul „centrat pe materie” şi învă$ământul
„centrat peelev”" 'rimul tip reprezintă de fapt învă$ământul tradi$ional care tratează elevii pornind
de laacelaşi nivel pentru to$i şi urmărind atingerea aceloraşi finalită$i, desfăşurându-se în
conformitatecu o sc1emă clasică, centrându-se pe parcurgerea materiei bine definite" 2etodele de
evaluaresunt cele tradi$ionale, şi anume, după înc1eierea unei lec$ii  capitol predat, elevii sunt
testa$i prinlucrări de control sau prin clasica „ascultare” *interogarea orală0" 2aterialul predat este
reluat prin anumite e%erci$ii special desemnate pentru consolidarea no$iunilor proaspăt asimilate"
&easemenea, predarea este de tip frontal, iar profesorul este cel care realizează
selectareamaterialului predat" Celălalt tip de învă$ământ este cel modern, în care la realizarea
procesuluieduca$ional contribuie atât profesorul, cât şi persoane din e%terior" Totodată, stilul de
predare estedemocratic, atât normele administrative, cât şi cele legate de selectarea con$inuturilor
predate, putând fi stabilite de comun acord cu elevii, prin consultarea acestora" (levii pot fi c1iar
distribui$i în grupuri mai mici, c1iar apar$inând unor categorii de vârstă diferite" 3pa$iul şimobilierul
puse la dispozi$ie sunt utilizate adesea în moduri creative, inovatoare4 metodele deevaluare folosite
sunt cele formative, $elul lor fiind stimularea proceselor cognitive" #n cele ceurmează, voi realiza
clasificarea curriculumului în mai multe tipuri"'rimul tip de curriculum este cel

formal

, care coincide de fapt cu cel

naţional

, răspunzândfinalită$ilor sistemului educa$ional na$ional" Curriculumul formal este transmis de către

institu$iacentrală spre institu$iile de învă$ământ şi reprezintă programa şcolară care trebuie parcursă
deelevi de-a lungul unui an şcolar" &e e%emplu, curriculumul formal pentru clasa a 5-a
pentrudisciplina matematică prevede ca elevii să asimileze no$iunile introductive în ceea ce
priveştegeometria, orele de studiu fiind împăr$ite în ore de algebră şi ore special dedicate
geometriei"Curriculumul formal cuprinde atât trunc1iul comun, cât şi disciplinele op$ionale"
Curriculumulformal este cuprins în cadrul documentelor oficiale care reglează con$inuturile destinate
predăriişi asimilării de către elevi" Tot în această categorie intră aşa-numitele documente „de politică
aeduca$iei”, care se împart, la rândul lor, în două clase" #n primul rând, sunt acele documente care

desemnează obiectivele procesului educa$ional la nivel macrostructural" 6ceste documentefi%ează

aspira$iile şi $intele cu privire la profilul absolven$ilor sistemului educa$ional şi includabilită$ile
finale pe care aceştia trebuie să le stăpânească în diverse domenii, baga!ul decunoştin$e necesar
pentru via$a în societate" 7 a doua clasă de documente de politică a educa$ieieste reprezentate de
acele documente care fi%ează obiectivele procesului la nivel microstructural,clasificându-le în
„obiective pedagogice generale” şi „obiectivele pedagogice specifice”" 'rintree%emplele de
documente politice educa$ionale se numără manualele şi programele şcolare, precum şi planurile de
învă$ământ"6l doilea tip de curriculum este cel

comun

, care mai poartă şi denumirea de

trunchicomun / central / general / nuclear

care cuprinde totalitatea disciplinelor care sunt aceleaşiindiferent de specializare, filieră sau profil,
fiind în conformitate cu finalită$ile educa$ionalegenerale, prin parcurgerea anumitor discipline de
bază urmărindu-se asigurarea unui nivel mediu pentru dezvoltarea unui set mediu de abilită$i, de
competen$e importante pentru via$a în societate"6stfel, este garantat accesul egal la informa$ie,
conform principiilor democratice" &e asemenea,trunc1iul comun este completat de o serie de
discipline op$ionale adi$ionale"Curriculumul

specializat

este cel de-al treilea tip de curriculum, ce desemnează programaspecifică care se referă atât la
învă$ământul voca$ional, precum liceele de artă, liceele cu profil pedagogic sau religios, cât şi la
diferen$ierea ce se face între profilele real şi uman, fiecarespecializare având, pe lângă trunc1iul
comun, anumite discipline caracteristice" &e e%emplu,elevii de la clasele cu profil uman nu mai
studiază matematică, fizică, biologie şi c1imieîncepând cu clasa a -a *momentul când educa$ia nu
mai este obligatorie0, ci o materieinterdisciplinară, numită „8tiin$e”, care înglobează anumite
concepte comune disciplinelor men$ionate anterior" Totodată, ei studiază anumite materii specifice
profilului lor în plus fa$ă deelevii de la clasele cu profil real, precum sociologia sau literatura
universală" 9n alt e%emplu înacest sens îl constituie clasele cu profil bilingv sau intensiv, acestea
având o anumită materie*precum o limbă străină sau matematica şi informatica0 căreia i se acordă o
aten$ie sporită, elevii beneficiind de un număr mai mare de ore acordat acesteia, spre deosebire de
clasele obişnuite"6stfel, elevii de la o clasă cu profil bilingv engleză *cel pu$in în oraşul din care eu
provin0 auşase ore de engleză pe săptămână, una dintre ele fiind dedicată unei materii în plus, care le
oferăelevilor informa$ii culturale specifice în legătură cu $ara a cărei limbă o studiază, :egatul 9nit
al2arii ;ritanii şi 5rlandei de +ord" 6stfel, în clasa a noua ei studiază geografia acestei $ări, înclasa a
zecea istoria, urmând ca în clasele a unsprezecea şi a douăsprezecea să studiezeinterferen$ele
culturale, având posibilitatea realizării unei compara$ii între propria $ară şi cea alimbii $inta" &e
asemenea, în cadrul olimpiadelor şcolare, astfel de elevi pot primi subiectediferen$iate, adaptate
nivelului lor, care este mai ridicat decât clasele care studiază materiarespectivă într-un ritm
normal"9n tip mai special de curriculum este cel

ascuns
, care este un concept mai dificil dedefinit, ce se referă la mesa!ele „subliminale” prezente în
programele şi manualele şcolare cuscopul de a influen$a elevii într-o anume direc$ie de gândire" 9n e
%emplu de mesa! subliminal ar putea fi accentul pus de profesori pe anumite materii, a căror
importan$ă pare să o întreacă pe acelorlalte, acestea fiind discipline „de bază”, de pildă, româna şi
matematica, considerate a fimult superioare muzicii sau sportului, de e%emplu, concep$ie eronată,
întrucât efectele beneficeale muzicii şi sportului asupra psi1icului şi fizicului copilului sunt de
necontestat" &e asemenea,un alt tip de mesa! subliminal poate include tendin$ele discriminatorii la
adresa elevilor de altăetnie sau care provin din familii cu posibilită$i financiare reduse, profesorii
având nevoie de

multă în$elepeciune pentru a gestiona situa$ii de acest gen şi de a transmite celorlal$i elevi
oinfluen$ă pozitivă prin propriul fel de comportare fa$ă de persoanele în cauză"6l cincilea tip de
curriculum este cel

nonformal

, ce se află în strânsă legătură cu educa$ianonformală, un tip modern de educa$ie, care vizează

completarea procesului educa$ional teoretic prin diverse activită$i practice, menite să contribuie la
consolidarea no$iunilor asimilate de elevi,desfăşurate tot în cadrul institu$ionalizat, dar în afara
şcolii" Cel mai grăitor e%emplu în acestsens în ceea ce priveşte societatea românească este
programul „8coala 6ltfel”, în cadrul căruia,timp de o săptămână, sub îndrumarea cadrelor didactice,
elevii participă la diverse activită$i, precum e%cursii, vizitarea muzeelor etc" 6stfel, elevii au
posibilitatea unei abordăriinterdisciplinare a educa$iei şi îşi dezvoltă anumite abilită$i, precum munca
în ec1ipă"Curriculumul

informal

reprezintă următorul tip şi, la fel ca cel anterior, acesta este strânslegat de un alt gen de educa$ie, şi
anume, cea informală, care face referire la ansamblulinfluen$elor educa$ionale cu un caracter
spontan, în afara institu$iilor de învă$ământ, lipsite deanumite finalită$i bine trasate, dar care
contribuie la realizarea procesului educa$ional" 6cestea serealizează prin interac$iuni sociale, precum
discu$ii în familie sau în grupul de prieteni, ce au casubiect diverse teme culturale prezente în căr$i,
spectacole de teatru, filme etc" Toate acestea îşiaduc aportul la formarea personalită$ii individului,
într-un conte%t rela%at, stimulând proceselecognitive"Cel de-al şaptelea tip de curriculum este cel

local

, care poartă şi numele de

curriculum ladecizia şcolii

" 6cesta are în vedere materiile op$ionale alese la nivelul fiecărei institu$ii deînvă$ământ, în func$ie
de anumite criterii" &e e%emplu, într-un oraş cu o industrie minieră sauforestieră, şcolile pot
colabora cu anumite fabrici sau companii care propun astfel de disciplineop$ionale, scopul final fiind
instruirea elevilor pentru ocuparea de viitoare locuri de muncă îndomeniul respectiv" 'rintre riscurile
care pot apărea se numără lipsa cadrelor didacticespecializate, precum şi posibilitatea ca grupele
pentru astfel de op$ionale să nu se formeze dincauza interesului scăzut al elevilor pentru o astfel de
instruire"9ltimul tip de curriculum este cel

personalizat
sau

individualizat

, care se referă laadaptarea programului de studiu *curriculumului formal0 la nivelul şi nevoile

distincte ale unor elevi afla$i în anumite situa$ii speciale, precum pregătirea pentru olimpiade sau
corigen$e"'rofesorul alocă un timp special de pregătire a elevilor, în afara orelor, aducându-le
materialesuplimentare şi lucrând cu ei la un alt nivel *mai ridicat, în cazul olimpicilor0 fa$ă de cel al
clasei"Toate aceste tipuri de curriculum au ca rădăcină comună asigurarea unui anume nivel
decunoştin$e elevilor, cu scopul de a le da pregătirea necesară dezvoltării personale şi vie$ii
însocietate, ocuparea unui loc de muncă, dezvoltarea unei cariere într-un anumit
domeniu"Curriculumul poate fi analizat din două perspective, şi anume, perspectiva
procesuală,reprezentată de specialiştii metodici din domeniul profesional respectiv, şi
perspectivastructurală, dată de elementele constituente ale curriculumului şi legăturile dintre ele" #n
ceea ce priveşte statul român, finalită$ile curriculumului na$ional sunt prevăzute în cadrul )egii
educa$ieina$ionale ./