Anorexia nervoasa sau numita simplu “anorexia” este o tulburare de alimentatie caracterizata printr-o

greutate corporala anormal de mica, frica intensa de a creste in greutate si o perceptie distorsionata
despre propria greutate.

Persoana care sufera de anorexie pune mare importanta pe controlul propriei greutati si forme
corporale, de multe ori acest lucru este realizat prin folosirea unor eforturi extreme care intervin in viata
de zi cu zi.

Pentru a preveni cresterea in greutate sau pentru a continua scaderea in greutate, persoanele cu
anorexie tind sa limiteze in mod sever cantitate de alimente consumata. O metoda de a controla aportul
de calorii este prin varsaturi autoinduse dupa masa, prin folosirea neresponsabila de laxative, suplimente
dietetice sau clisme. Aceste metode extreme sunt folosite si de persoanele care sufera de bulimie
nervoasa.

O alta metoda prin care se va incerca scaderea in greutate este exercitiul excesiv. Oricat de mult s-ar fi
scazut in greutate, persoana cu anorexie va continua sa aiba teama de cresterea in greutate.

Anorexia nu este o tulburare legata doar de alimentatie. Aceasta poate fi o metoda extrem de
nesanatoasa si in unele cazuri chiar periculoasa pentru viata, de a face fata problemelor emotionale.
Persoanele cu anorexie deseori catalogheaza silueta slaba cu respectul de sine sau cat valoreaza ca
persoana.

La fel ca si celelalte tulburari de alimentatie, anorexia poate pune stapanire asupra vietii si poate fi foarte
greu de combatut. Cu toate acestea insa, exista tratamente care pot ajuta in recapatarea controlului,
revenirea la obiceiurile sanatoase de alimentatie si chiar sa aiba un efect benefic asupra unor complicatii
serioase produse de anorexie.

Semne si simptome

Semnele si simptomele fizice ale anorexiei sunt legate de infometare. Anorexia include si probleme de
natura emotionala si comportamentala care implica deseori perceptii nerealiste legate de greutatea
corporala sau forma corpului si frica extrema de supraponderabilitate.

In majoritatea cazurilor este greu de observat aceste semne si simptome deoarece perceptia de greutate
corporala scazuta difera de la persoana la persoana. In acelasi timp, persoanele care sufera de anorexie
tind sa ascunda obiceiurile alimentare si problemele de natura psihica.

Simptome fizice

Semnele si simptomele fizice ale anorexie pot include:

– Scaderea extrema in greutate.

– Oboseala.

– Insomie.

– Vertij (ameteala) sau sincopa (lesin).

– Lipsa menstruatiei.
– Constipatie si dureri abdominale.

– Tensiune arteriala mica.

– Deshidratare.

– Brate sau picioare umflate.

Unele persoane care sufera de anorexie pot manca mese bogate apoi le elimina fortat, similar
persoanelor care sufera de bulimie. Insa persoanele cu anorexie sufera de greutate corporala anormal de
mica in timp ce persoanele cu bulimie au in general, greutate normala.

Simptome emotionale si comportamentale

Simptomele comportamentale ale anorexiei pot include tentative de a pierde din greutate prin:

– Restrictia severa de alimentatie prin dieta sau repaus alimentar (post).

– Exercitii excesive.

– Eliminarea fortata a alimentelor ingerate prin varstaturi autoinduse, laxative, clisme, produse pe baza
de plante sau suplimente dietetice.

Semnele si simptomele emotionale si comportamentale pot include:

– Preocupare legata de mancare, in unele cazuri aceasta include prepararea unor mese bogate pentru
ceilalti dar ele nu se servesc.

– Saritul frecvent peste mese sau refuzul de a manca.

– Consumul doar de alimente “sigure”, de obicei sunt alimentele cu numar mic de calorii si grasimi.

– Adoptarea unor obiceiuri rigide de alimentatie, de exemplu, doar mestecarea bolului alimentar, apoi
eliminarea acestuia din gura.

– Evitarea consumului de alimente in public.

– Cantarirea si masurarea repetata datorata fricii de supraponderabilitate.

– Irascibilitate.

– Insomnie.

– Acoperirea corpului cu mai multe straturi de haine.

– Analiza frecventa in fata oglizii pentru defecte percepute doar de sine.

De obicei persoanele cu anorexie nu doresc tratament. Dorinta de a ramane cu o silueta slaba este mai
puternica decat ingrijorarile de sanatate. Din acest motiv este bine de discutat cu persoana in cauza si
incurajarea acesteia sa vorbeasca cu un medic specialist.

Cauze
Cauzele exacte ale anorexiei nu sunt cunoscute. Ca si in cazul altor boli, cauzele pot fi datorate unei
combinatii de factori biologici, psihologici si de mediu.

– Factori biologici. Cu toate ca nu sunt stiute clar care gene sunt implicate in anorexie, ar putea exista
schimbari genetice care ar putea creste riscul de a dezvolta anorexie. Unele persoane pot avea tendinta
genetica spre perfectionism, sensitivitate si perseverenta. Toate aceste trasaturi sunt asociate cu
anorexia.

– Cauze psihologice. Unele persoane cu anorexie pot avea trasaturi obsesiv-compulsive. Aceste trasaturi
fac mai usoara mentinerea unei diete stricte. Unele persoane pot aplica restrictia alimentara ca raspuns
la un nivel mare de anxietate, sperand ca prin infometare va ameliora anxietatea.

– Factori de mediu. Cultura moderna din Vest promoveaza silueta slaba. Succesul si valoarea personala
sunt asociate des cu o silueta slaba. In acelasi timp, presiunea data de anturaj poate impinge pe cineva
sa isi doreasca aceasta silueta, in special in cazul fetelor tinere.

Factori de risc

Anorexia este mai des intalnita in fete si femei. Insa tulburarile de alimentatie au inceput sa creasca si in
randul baietilor si barbatilor, probabil din cauza presiunii sociale.

In acelasi timp, anorexia este mai des intalnita in randul adolescentilor. Cu toate aceasta insa, oricine
poate dezvolta aceasta tulburare, la orice varsta, chiar daca este mai rar intalnita peste varsta de 40 de
ani.

Adolescentii sunt mai predispusi riscului datorita schimbarilor corporale provocate de pubertate si
datorita presiunii date de anturaj. Un alt motiv ar fi ca adolescentii sunt mai sensibili la critica legata de
forma corpului si greutate.

Anumiti factori cresc riscul de dezvoltare a anorexiei, acestia includ:

– Factori genetici. Schimbari ale unor anumite gene pot creste riscul de dezvoltare a anorexiei. In acelasi
timp, persoanele care au o ruda de gradul 1 (parinte, frate sau copil) care au avut sau au anorexie, au si
ele risc mai crescut.

– Dieta si infometarea. Dieta reprezinta un factor de risc pentru dezvoltarea unei tulburari de
alimentatie. Exista dovezi clare ca multe simptome ale anorexiei sunt de fapt simptome ale infometarii.
Infometarea afecteaza creierul si influenteaza schimbarile de dispozitie, anxietate si probleme legate de
gandire.

– Tranzitiile. Fie ca este vorba de o scoala noua, de o casa noua, slujba sau relatie noua, decesul sau
imbolvanirea unei persoane apropiate. Toate aceste schimbari pot produce un stres emotional si pot
creste riscul de a dezvolta anorexia nervoasa.

Complicatii

Anorexia poate avea multe complicatii. In cazul cel mai sever, anorexia poate fi fatala. Moartea poate sa
apara subit, chiar si cand persoana nu este extrem de subponderala. Decesul poate sa apara in urma
batailor neregulate ale inimii (aritmia cardiaca) sau din cauza unui dezechilibru electrolitic. Alte
complicatii ale anorexiei includ:

– Anemia

– Probleme cardiace cum ar fi aritmia cardiaca sau insuficienta cardiaca.

– Osteoporoza (pierderea masei osoase), astfel creste si riscul de aparitie a fracturilor.

– Pierderea masei musculare.

– In cazul femeilor, absenta ciclului menstrual.

– In cazul barbatilor, nivel scazut de testosteron.

– Probleme gastrointestinale cum ar fi constipatia, balonare sau stare de greata.

– Tensiune arteriala mica.

– Probleme renale.

Daca o persoana care sufera de anorexie devine sever subnutrita, fiecare organ din corp poate fi afectat
si lezat, inclusiv creierul, inima si rinichii. Exista posibilitatea ca aceste efecte negative asupra organelor
sa fie ireversibile.

Pe langa complicatiile de natura fizica, persoanele cu anorexie tind sa aiba si alte tulburari mintale cum
ar fi:

– Depresie, anxietate sau alte tulburari de dispozitie.

– Tulburari de personalitate.

– Tulburare obsesiv-compulsiva.

– Abuzul de alcool si alte substante.

– Ganduri legate de suicid sau chiar tentative.

Metode de prevenire

Nu exista o metoda garantata de a preveni anorexia. Medicul de familie sau medicul pediatru ar putea
identifica simptomele timpurii ale anorexiei si ar putea interveni in prevenirea dezvoltarii acesteia. De
exemplu, acestia pot pune intrebari legate de obiceiurile alimentare si parerea de sine cu privire la corp
si aparente.

Diagnosticare

Daca pacientul este suspectat ca sufera de anorexie nervoasa, doctorul va efectua cateva teste si
examene pentru a pune clar diagnosticul, pentru a inlatura alte cauze asociate cu pierderea in greutate si
pentru a verifica pentru eventuale complicatii. Aceste teste pot include:

– Examen fizic. Acesta poate include masurarea greutatii, a inaltimii, verificarea semnelor vitale cum ar fi
pulsul, tensiunea arteriala, temperatura.

– Teste de laborator. Acestea pot include o hemoleucograma completa dar si analize mai specializate
pentru a verifica proteinele si electrolitii si pentru a verifica daca rinichii, ficatul si glanda tiroida
functioneaza normal. Se mai pot cere si teste de urina.

– Evaluare psihologica. Un medic specialist va intreba persoana despre gandurile sale, parerile sale si
despre obiceiurile alimentare. Acestia mai pot cere si completarea unui chestionar psihologic.

– Alte teste. Acestea includ radiografii pentru a verifica densitatea osoasa, pentru a verifica daca exista
fracturi osoase sau fracturi de stres. Mai pot verifica prezenta pneumoniei sau a problemelor cardiace.
Pentru a verifica problemele de natura cardiaca se va efectua o electrocardiograma.

Tratament

Tratamentul pentru anorexie consta intr-o abordare de echipa. Aceasta echipa include doctori, medici
specialisti in sanatatea mintala si dieteticieni, toti cu experienta in tulburarile de alimentatie. Terapia si
educatia nutritionala sunt foarte importante pentru o recuperare continua.

Tratamentul difera de la caz la caz. De exemplu, unele persoane care sufera de anorexie pot necesita
internare in spital datorita complicatiilor aparute in urma bolii cum ar fi aritmie cardiaca, deshidratare,
dezechilibru electrolitic.

De obicei, prima tinta a tratamentului este de a readuce persoana la o greutate corporala normala. In
acest proces de recuperare va fi implicat doctorul de familie, psiholog , dietetician si membrii de familie
care vor ajuta in mentinerea obiceiurilor sanatoase de alimentatie.

Alta forma de tratament folosita des in tratarea persoanelor cu anorexie este psihoterapia. Aceasta
poate fi terapia familiala, folosita cel mai des in cazul adolescentilor deoarece acestia de obicei nu pot
lua decizii bune legate de alimentatie, astfel parintii trebuie sa sara in ajutorul copilului si sa il mentina pe
calea sanatoasa.

Pentru adulti, cel mai adesea este folosita terapia individuala. Scopul acesteia este de a normaliza
tiparele de alimentatie si pentru a sustine cresterea in greutate. Al doilea scop al acestei terapii este de a
schimba ideile distorsionate cu privire la corp si cresterea in greutate.

In ceea ce priveste medicamentele, nu a fost aprobat pana in momentul de fata niciun medicament
pentru tratarea anorexiei. Insa, antidepresivele si alte medicamente pentru tulburarile psihice ar putea
ajuta persoanele care sufera si de alte tulburari mintale cum ar fi depresia sau anxietatea.