Gerard de Villiers Agenda Kosovo

5/24/2018 GerarddeVilliers-AgendaKosovo 1.010-slidepdf.
com
Gérard de Villiers
Agenda Kosovo
CAPITOLUL I.
Caporalul Mărio Vanzetti, din regimentul 7 Bersaglieri, aprinse u un gest ma!inal
proietorul enorm "i#at pe marginea r$pei ad$ni pe "undul ăreia urgea r$ul Bistria. Apa treea
prin spatele mănăstirii ortodo#e din Vesa%i &eani, una din ele mai 'e(i din )oso'o, *n are
trăiau *n+ur de treizei de ălugări s$ri. Puterniul "asiol lumină imediat malul p$nă la mia
pasarelă din lemn are treea peste Bistria.
-oldatul italian aprinse apoi *nă două proietoare mai mii are luminau lima de păm$nt
dintre "irul de apă !i zidurile de piatră *nalte de ini metri ale mănăstirii, unde erau instalate
araa !i toaletele transportaile ale postului de gardă al )O/, are "ăea parte din adrul
aestui stailiment izolat, situat la grani0a dintre Muntenegru !i )oso'o, *n Alpii alanezi. Peste
tot *n+ur alternau dealurile *mpădurite !i r$pele ad$ni. Un alt deta!ament al )O/, mult mai
important, era instalat *n "a0a intrării prinipale a mănăstirii, pe drumeagul de păm$nt are mergea
din satul &eani spre "rontiera u Muntenegru, urm$nd alia r$ului Bistria. Un punt de ontrol,
preedat de ariere, permitea "iltrarea irula0iei 1 redusă la $te'a 'e(iule !i tratoare 1 pentru
a e'ita 'izitatorii nepo"ti0i. /ulouri mari de s$rmă g(impată se *ntindeau de2a lungul !an0urilor,
iar )O/ instalase pe dealurile din "a0a !i din spatele mănăstirii două posturi de santinelă,
oupate permanent.
Bine*n0eles, daă ar "i apărut proleme, solda0ii italieni puteau ere *ntăriri, taăra lor
"iind instalată aproape de satul &eani, la 34 minute de mers u ma!ina.
Mănăstirea "ăea parte din enla'ele s$re!ti e#trem de sensiile din )oso'o, pe are
treuiau să le prote+eze "a0ă de orie a0iune ostilă. &e la a0iunile antis$re din martie 5446, *n
are grupuri de %oso'ari dezlăn0ui0i se năpustiseră peste satele !i mănăstirile *nă oupate de s$ri
*ntr2un )oso'o de aum pur etni 1 4 dintre %oso'ari au origine alaneză 1 )O/ 'oia să e'ite
asolut orie nou inident are putea să a"eteze "ragilul proes de independen0ă pre'ăzut pentru
"inele anului 5447. 8n 5446, "useseră 59 de mor0i !i :44 de răni0i, entrul ora!ului Prizren "usese
inendiat, a !i mia mănăstire de maii din &e'ie, de pe 'alea &renia, unde ataatorii %oso'ari
au pro"anat ioanele, după are au dat "o lădirii.
&in iunie 3. )oso'o, *n ontinuare, o"iial, pro'inie s$ră, trăia *n tensiune. &upă
mul0i ani de ;răzoi de elierare< puterni *nura+at de -tatele Unite !i Uniunea =uropeană,
omardamentele asupra -eriei din anul 3 *l "or0aseră pe pre!edintele s$r, -loodan
Milose'i, să e'aueze )oso'o. Oupat de trupele >ATO 1 )O/ !i administrat de un organism
interna0ional, Misiunea >a0iunilor Unite *n )oso'o, aesta a!tepta de atuni să i se staileasă
soarta.
http://slidepdf.com/reader/full/gerard-de-villiers-agenda-kosovo-10-10 1/122
5/24/2018 GerarddeVilliers-AgendaKosovo 1.010-slidepdf.com
)oso'arii relamau independen0a u tot mai multă insisten0ă, *n timp e s$rii nu 'oiau să
audă de a!a e'a.
-itua0ia ritiă apăruse *n urma unui mare aes de la!itate a puterilor oidentale, la
on"erin0a de la /amouillet menită să deidă 'iitorul )oso'o, *n 3. 8n graa lor de a pune
apăt noului răzoi din Balani, negoiatorii oidentali promiseseră s$rilor ă pro'inia
)oso'o 'a răm$ne
independen0a. &upă*n9 ontinuare s$ră, iar
ani de pălă'răgeli %oso'arilor
(aotie, ă *!i*n'or
se stagna o0ine
aela!i "oarte
punt? repede ar "i "ost
>ormal,
su"iientă o rezolu0ie a Consiliului de seuritate al >a0iunilor Unite, are să *nlouiasă /ezolu0ia
3566 unde se statuase autonomia )oso'o, pentru a rezol'a prolema. &ar /usia sărise *n spri+inul
-eriei !i a'ertizase ă *!i 'a e#erita dreptul de 'eto "a0ă de orie rezolu0ie a Consiliului de
seuritate are ar aorda independen0ă %oso'arilor. Ori, ae!tia, sătui de permanenta am$nare,
amenin0au, după un ultim armisti0iu de 54 de zile, are e#pira la 34 deemrie 5447, u
prolamarea unilaterală a independen0ei.
Aeastă perspeti'ă dădea "risoane tuturor diploma0ilor Uniunii =uropene. Independen0a,
are ar delan!a o rea0ie *n lan0 *n aeastă zonă instailă, risă să arune *n aer din nou Balanii.
Ast"el, ei 37.444 de solda0i ai )O/ se pregăteau pentru e era mai rău, (iar daă nu era nimi
sigur. At$0ia
Aestoameni a'eau
minusul interes
teritoriu dea situa0ia
34.944 %m5să 1seam
termine rău.
$t un departament "ranez mare 1 "usese
di'izat *n ini zone militare ontrolate de ran0a, Ungaria, -tatele Unite, turi !i italieni. Ae!tia
din urmă primiseră regiunea dintre Alania !i Muntenegru, la 'est, ea mai agitată. Mănăstirea
Vesa%i &eani era puntul el mai ;sensiil<, pe are *l supra'eg(eau a pe oala de lapte pusă la
"iert. Orie "ri0iune *n aeste insuli0e religioase era resim0ită *n -eria a o dramă na0ională.
&in "eriire, drumul are deser'ea mănăstirea nu era prea irulat, doar $0i'a 0ărani !i
mii tra"ian0i are mergeau să umpere artu!e u 0igări, mult mai ie"tine *n Muntenegru, din
satul Pla', a"lat la 'reo 34 %ilometri de "rontieră.
@
@@
dormitorBeppe
!i salăorlani,
de gardăal !i
doilea soldat de
se apropie dinmalul
miulaum
post de pază, a
luminat ie!iziua,
din srut$nd
araa are le ser'ea
ărarea are drept
oora p$nă la r$u. Pasarela din lemn are treea peste "irul apei, dădea *ntr2un drum *ngust e
duea *n satul %oso'ar &eani, la o distan0ă de  %ilometri. iua, era destul de "re'entat ăi, pe
'ersantul dealului, deasupra pasarelei, era un iz'or a ărui apă, potri'it louitorilor, 'indea tot
"elul de oli. >oaptea, nu era nii 0ipenie de om. Cirula0ia nu era mai aglomerată nii pe drumul
are treea pe l$ngă intrarea *n mănăstire, apărată douăzei !i patru de ore din douăzei !i patru.
=(ipa0i u ă!ti, 'este antiglon0, arme, solda0ii )O/ interzieau aesul *n mănăstire. >imeni
nu a'ea dreptul să o 'iziteze "ără o in'ita0ie de la iguman3 sau o autoriza0ie de la )O/, are nu
se elierau de$t "oarte rar.
Măsurile erau luate din moti'e oieti'e, aeastă regiune din )oso'o "usese *ntotdeauna
*n "runtea luptei pentru independen0ă, iar &eani, un "oar al e#tremi!tilor antis$ri. 8n timpul
ionirilor din 5446, o mul0ime *n"uriată luase u asalt mănăstirea, u inten0ia lară de a o arde !i
de a2i masara pe oupan0i. &eta!amentele de solda0i suedezi are păzeau atuni loul, nu mai
putuseră 0ine piept ataatorilor de$t trăg$nd pe deasupra lor u mitraliere de 35,7, eea e *i mai
lini!tise.
>u era o preau0ie inutilă. La 344 de %ilometri de aolo, *n 'alea &renia, uiul luptei de
independen0ă %oso'ară, louitorii reu!iseră să treaă de ara+ele solda0ilor danezi are apărau o
miă mănăstire, omplet izolată *n mi+loul pădurii, !i să dea "o lădirii 'e(i de seole. -e
reu!ise e'auarea u eliopterul a elor !apte ălugări0e are louiau aolo, e'it$nd să "ie arse de
'ii. Apoi, ălugări0ele se *ntorseseră la ruinele mănăstirii lor, a"late *n urs de reonstru0ie pe
(eltuiala Uniunii =uropene.
&in ne"eriire, ei 37.444 de solda0i )O/ nu erau mereu siguri ă 'or putea e'ita eea
e era mai rău. &in 3, data retragerii trupelor s$re!ti, popula0ia s$ră din )oso'o su"erise o
puri"iare etniă pro"undă, su pri'irea neputinioasă a MI>U)5, inapailă să realizeze
*mpăarea a douăpopor
)oso'o, popula0ii are se urau.
de apro#imati' 5 milioane de louitori, de'enise +uăria =uropei !i a
-tatelor Unite.
8n 3, sopul delarat era de a se a+unge la un )oso'o multietni *n are s$rii,
alanezii, e'reii, rromii !i goranii, ar "i trăit *n lini!te, su onduerea administratorilor
interna0ionali. &egeaa, sentimentele une nu erau agreate *n )oso'o, popor "ormat 4 din
alano"oni musulmani, dar integrat *n -eria are *l onsidera a "i leagănul na0iunii. Pe parursul
anilor, $te'a sute de mii de s$ri 'eniseră să se instaleze *n mi+loul numeroaselor mănăstiri
ortodo#e. &e!i %oso'arii *!i satis"ăeau ser'iiul militar *n armata iugosla'ă, s$rii *i onsiderau
a pe ni!te ;"ra0i in"eriori<. C$nd, *n anii 94, o mi!are de independen0ă *nepuse să se mani"este,
represiunea "usese rutală. Tema mi!ării eraD ;)oso'o este -eria<.
de teatru/ezisten0a, a+utată$nd
din iunie 34, de -tatele
trupeleUnite
s$re!ie'auaseră
anumite 0ări europene,
)oso'o. se timp
Apoi, dez'oltase p$nă 9laani,
de aproape lo'itura
%oso'arii "useseră 0inu0i su ontrol u dolari, uuro!i să2!i reonstruiasă 0ara pe anii
ontriuaililor europeni, *n aeea!i perioadă, se negoia u s$rii pentru o independen0ă o"iială.
8n iuda unelor inten0ii ale MI>U), popula0ia s$ră din )oso'o se redusese onsiderail. La
*neput *ngrozi0i de dorin0a de răzunare a %oso'arilor, are nu "useseră *ntr2ade'ăr ine trata0i de
ătre -eria, mul0i s$ri pleaseră odată u trupele lui Milose'i. Apoi, prin mii masare,
onretizate *n asasinate u 0intă lară !i prin inendii, %oso'arii alano"oni !i musulmani
dăduseră s$rilor de *n0eles ă nu erau ine'eni0i *n )oso'o.
;Con'ie0uirea pa!niă< nu e#istase niiodată de$t *n mintea gu'ernatorilor MI>U),
*n(i!i *n irourile lor limatizate. 8n 5447, nu mai erau de$t 34.444 de s$ri *n )oso'o, dintre
are 'reo :4.444

;enla'e<, printreregrupa0i *n nord,
are $te'a de2a lungul
sate s$re!ti are r$ului IlariarE
*nă mai eilal0i
rezistau, erauunei
sortite plea0i *n di'erse
dispari0ii sigure,
a'$nd *n 'edere ă to0i tinerii "ugiseră *n -eria.
Mărio Vanzetti !i Beppe orlani, memri mode!ti ai )O/, disloa0i de o lună de zile
pentru paza mănăstirii din &eani, se pregăteau să2!i petreaă ea de2a treia noapte pe plat"orma
situată *ntre zidurile *nalte ale mănăstirii !i r$u, *n ondi0ii de on"ort sumar. Cum nu a'eau 'oie
să intre *n mănăstire, erau a ni!te nau"ragia0i pe o insulă pustie, *n s(imuri ontinue pentru a
'eg(ea pre0io!ii ălugări.
8n piioare pe malul r$ului, Beppe orlani arună o pri'ire nelini!tită spre dealul
*mpădurit a"lat de ealaltă parte. 8n urmă u 6 luni, un tip rău inten0ionat trăsese o ra(etă /PF 7
spre mănăstire, din ael lo. -la'ă &omnului, proietilul treuse peste zid, "ără a inendia iseria
din seolul a? GIII2lea.
&ar inten0ia putea e#ista *n ontinuare.
I se alătură lui Mărio Vanzetti are supra'eg(ea ărarea e oora spre r$u. Fra0ie
proietorului, pasarela se 'edea a la lumina zilei. -oldatul se *ntoarse spre amaradul său.
H Crezi ă 'a 'eni
Mano Vanzetti dădu din umeri !i ridiă ureaua pu!tii de pe asalt.
H Crezi *n miraole
8nainte de a se instala *n postul de pază, "useseră *nsărina0i să se oupe de apro'izionarea
u apă !i ăuturi pentru unitatea lor. 8n mod normal, solda0ii )O/ nu a'eau nii un ontat u
popula0ia loală !i se apro'izionau din 0ările lor. ără permisii, "ără ie!iri *n ora!. Totu!i, unită0ile
)O/ erau autorizate să *!i proure ăuturile din zonă.
Ast"el, timp de o lună. Mărio Vanzetti !i Beppe orlani oor$seră *n "ieare zi *n &eani
pentru a umpăra apă minerală !i suuri. Ori, miraol, '$nzătoarea are *i ser'ea era o runetă u
"orme rotunde, pri'irea arzătoare !i un ust de un al lăptosE "emeia ălmă+ea e'a italiană? Cu
"ieare oazie, s(ima
Pentru ei, $te'a lui
era supliiul u'inte u ei
Tantale, doiodată
ăi, solda0i, glumind u
e terminau ei !i, e2i drept,
umpărăturile, *i *ntăr$ta.*n
se *ntoreau
taăra lor a"lată la marginea satului, "ără să mai poată ie!i de aolo. Ar "i 'rut să2!i *nt$lneasă
;uerirea< lor !i *n altă oazie. V$nzătoarea se numea Adile !i a'ea o slăiiune 'iziilă pentru
Beppe orlani, are semăna oareum u un dansator monden, u ioul său !i o(ii de uloarea
ărunelui.
=ra a !i um ar "i "ost pe altă planetă.
8nainte de a "i trimi!i la noul post, Beppe orlani, "asinat de gura ro!ie !i de s$nii ali !i
mari ai Adilei, *!i luă inima *n din0i.
H >u o să ne mai 'edem, o"tase el, de m$ine suntem trimi!i la mănăstire.
H Păat? -e resemnase Adile are părea *ntristată de aeastă pleare. = o prostie ă nu
pute0i 'eni *n ora!.
Beppe orlani a'usese atuni o inspira0ie de geniu.
H &e e nu ai 'eni tu să ne salu0i aolo Propuse el.
T$năra tresărise.
H La ălugări? =!ti neun?
H >u, nu la ei, *n spate, preizase t$nărul soldat, e#pli$ndu2i unde erau instala0i. Po0i
'eni pe potea are merge pe l$ngă r$u, e de mers 'reo +umătate de oră. >u a'em nimi de "ăut
toată ziua.
8n iuda dorin0ei 'iziile pe are o a'ea de a spune ;da<, Adile protestase.
H >u, nu, o să "iu 'ăzută?
H Po0i 'eni seara? >imeni nu te 'a remara, răspunse Beppe.
Tomai
zisese "oarte *nărau ultima utie u suuri $nd Adile *i trimisese o o(eadă arzătoare !i
repedeD
H Voi *nera?
Pri'irea ei rămăsese lipită de ea a lui Beppe mai multe seunde !i t$nărul italian sim0ise
ă ea *l dorea. Treuise să "aă un e"ort uria! pentru a nu2i uprinde imediat s$nii u m$inile. &e
atuni, 'isa *n ontinuu la Adile. ără prea mare speran0ă.
Voea amaradului său *l smulse din 'isare.
H an ulo? Pri'e!te?
8ntindea ra0ul spre r$u. Beppe orlani oser'ă o siluetă are tomai tra'ersa pasarela. O
"emeie *n "ustă lungă se pregătea să o ia pe ărarea are duea spre spatele mănăstirii, aolo unde
erau ei. T$nărul soldat, su e"etul adrenalinei, sim0i um se#ul i se *ntăre!te rus. >u putea să2
!i ia o(ii de la silueta are tomai 'enea spre ei, a !i um i2ar "i "ost teamă să nu dispară. &aă
t$năra %oso'ară 'enea la aea oră, u risurile pe are !i le asuma, sopul era lar.
H Lepădătură? -ă ai gri+ă, zise Mărio Vanzetti, *nainte de a se *ntoare *n araă.
@
@@
Cei zee ăra0i, u "e0ele masate de agule negre, *naintau *n !ir indian de2a lungul unei
potei *nguste are !erpuia pe 'ersantul dealului, in'iziil din auza 'egeta0iei dese. 8ntor$nd
pri'irea spre st$nga, puteau 'edea silueta *ntuneată a mănăstirii din &eani, de ealaltă parte a
r$ului, u luminile găluiD ălugări *n (iliile lor, itind sau rug$ndu2se. &istan0a0i la $0i'a metri,
ăra0ii mergeau u pas rapid, *ntr2un *ntuneri total.
Cini dintre ei a'eau agă0ate de umăr $te un )ala!ni%o', iar ultimul duea *n spate un
/PF 7 !i trei ra(ete *n (usele din p$nză. Cel din "runtea !irului se opri $te'a lipe, asultă
zgomotele nop0ii, apoi o luă pe o ărare e oora spre "undul 'ăii. Agă0$ndu2se de tu"i!uri pentru
adin
nu"runtea
alunea!irului
pe solul umed,
sim0i eilal0i *lpietri!ul
su piioare urmau, *ntr2o
aliei lini!te
r$ului.asolută. &upă un
-e opri, eilal0i s"ert de oră, tipul
alătur$ndu2i2se !i
aple$ndu2se *n a!teptarea ordinelor. Je"ul lor, pe are *l !tiau su porela de ;Vula<, ridiă
m$nea de p$nză a luzonului pentru a se uita la easul u adran luminos. 8nă un s"ert de oră.
Pre"erase să *!i ia o mar+ă de siguran0ă. Pri'irea i se *ndreptă spre mănăstireD ele două lumini0e
se stinseseră. &oar lumina rudă a proietorului, de dedesut, departe *n st$nga, se mai 'edea *n
noapte. O noapte senină, u un er *nstelat.
@
@@
Adile U%o ie!i de pe ărare !i se opri să2!i tragă su"letul, *n mi+loul "asiolului de
lumină. Beppe orlani sim0i instantaneu um sali'ează. T$năra *!i prinsese părul negru *ntr2un
o,argint,
din gura ro!ie *i ie!ea
al ărei !i maiad$n
deolteu mult*n
*nVe'iden0ă
*i punea!i*npurta o ro(ie
'aloare s$niineagră lungă, aoperită u 0e(ini
mari ali.
8năl0ată u sandale u talpă ompensată, era pu0in mai *naltă de$t Beppe orlani. Aesta
'eni spre ea.
H &răgu0 ă ai 'enit? ău el, u g$tul usat.
Brus, se sim0i +ena. Adile U%o pri'i *n +urul ei.
H Unde este olegul tău
H 8n postul de pază, zise Beppe. &oarme.
>u treuia să *l deran+eze. 8!i puse +os asa, pu!a !i se dezrăă de 'esta antiglon0,
răm$n$nd doar *n uni"ormă. Apoi, *i "ău semn tinerei.
H Vino.
-e duseră la umra zidului, departe de lumina rutală a proietorului. Adile U%o pri'i
*nspre araă.
H =!ti sigur ă doarme
H &a, +ură italianul.
8n timp e Mărio Vanzetti treuia să pri'easă *nneunit. -e apropie de t$nără, destul
pentru a2i sim0i respira0ia aldă.
H >u pot răm$ne mult timp? Murmură ea. =!ti sigur ă nu 'ine nimeni
H Călugării nu ies niiodată noaptea, o asigură Beppe orlani, iar olegii din postul a"lat
*n "a0a mănăstirii nu au 'oie să se deplaseze.
Pe "uri!, se apropie !i mai mult !i *!i puse m$na pe !oldul Adilei U%o, de'or$nd2o din
pri'iri.
H =!ti "rumoasă? Jopti el u 'oe g$tuită.
Atingerea oapsei alde su degetele lui *l *nneunea. >iiodată nu mai dorise at$t de tare
o "emeie. Brutal, "ără să *!i dea seama, se lipi de t$năra %oso'ară. =a păru ă *ntoare apul $nd
el 'ru să o sărute apoi, "oarte repede, *l lăsă să2i introduă o limă a'idă *n gură. 8n $te'a
seunde, erau str$ns lipi0i unul de elălalt, sărut$ndu2se *n 'oie. C$nd Beppe prinse un s$n *ntre
degete, rezu ă 'a e+aula pe lo. -e#ul lui urla de dorin0ă, su p$nza uni"ormei.
Adile se dezlipi !i zise din nouD
H Opre!te2te? Treuie să "im umin0i, treuie să ple.
Ca !i um ai smulge o uată de arne de la un tigru *n"ometat.
T$nărul italian trase de ro(ie !i s$nii mari ali ie!iră aproape omplet din deolteu.
8nepu să2i maseze sălati. Adile se lăsă m$ng$iată $te'a minute, lipită de el, e#itată de se#ul
*ntărit al t$nărului pe are *l sim0ea lipit de adomenul ei. Apoi *l *ndepărtă.
H Putem "i 'ăzu0i? Jopti ea. >u putem merge *n altă parte 8n interiorul mănăstirii. =ste o
u!ă, aolo.
p$nă la ="eti',
r$u. o u!ă miă din lemn se des(idea *n perete, permi0$nd ălugărilor să ooare
H >u, "ău Beppe, este *nuiată pe dinăuntru.
eril, tomai se des(eia la nasturii uni"ormei.
Adile arătă atuni spre aina de KC (imi.
H Aolo
Beppe nu ar "i *ndrăznit să2i propună, dar nu treuia să "ie mai regalist de$t regele. P$nă
la urmă, daă ea 'oia să o "aă *n udă. ='ident, olegul lui, Mărio nu *i mai putea 'edea !i se
supăra. &ar nu a'ea de ales.
H Bene? A'anti? Jopti el.
&es(ise u!a !i o *mpinse pe t$nără *năuntru. ără să 'rea, Adile se trezi a!ezată pe
(iu'etă
ă pulsul !i*i imediat Beppe
e#plodează *!isim0i
$nd ăgă um
m$inile *n deolteul
degetele Adilei *iei,soteau
so0$ndu2i
se#ulomplet s$nii a"ară.
*ntărit a"ară Crezu
din pantalon.
ără mena+amente, se apleă !i *l ăgă *n gură.
@
@@
Cu un gest, ;Vula< "ău semn to'ară!ilor săi să2l urmeze. &in $0i'a pa!i, tra'ersase r$ul
aproape seat !i a+unse pe malul pe are se a"la mănăstirea. O ărare aproape in'iziilă !erpuia pe
mal. 8n st$nga, la 'reo 344 de metri, se 'edea *n ontinuare proietorul are lumina alia r$ului,
dar ei se a"lau *n umră.
8n $te'a minute, ei zee ăra0i a+unseră l$ngă mănăstire, d$nd *ntr2un teren de"ri!at, *n
dreapta zidului are mergea p$nă la !osea. -er'ea drept atelier *n aer lier !i depozit de lemne.
Cei zee ăra0i

prinipal de pazăseallipiră de zid. =rau *n partea opusă !oselei, la 'reo 344 de metri de postul
italienilor.
&upă e asultă un timp, ;Vula< merse de2a lungul zidului !i a+unse la o u!ă din lemn are
dădea *n interiorul mănăstirii. Puse m$na pe ză'orul din lemn !i *l răsui "ără di"iultate. Apoi,
trase spre el !i u!a se des(ise silen0ios spre grădina mănăstirii !i iseriii din seolul al GIII2lea.
8n dreapta lui, ;Vula< distingea aleea lungă are ura spre intrarea prinipală a mănăstirii. 8n "a0ă,
o altă alee duea spre (iliile ălugărilor, *ntre parter !i primul eta+.
Luna lumina sla loul. ;Vula< se apleă !i 'eri"iă daă pumnalul era ine a!ezat la
izmăD daă dădea peste 'reun ălugăr somnamul, *l *n+ung(ia. >ii 'oră să *l lase să *nure
misiunea. Cu inima ăt$nd puterni, treu de mia u!ă, intr$nd *n mănăstire, urmat de oamenii
săi, are mergeau pe peluză a să nu se audă pietri!ul. 8!i atingea sopul propus.
CAPITOLUL II.
Beppe orlani soase un mormăit sălati *n momentul *n are se eliera *n gura Adilei
U%o "ără să se mai poată a0ine. Plăerea lui "u at$t de 'iolentă *n$t i2ar "i smuls s$nii. Totu!i,
liidoul său nu era almat !i era la "el de e#itat. Apu$nd2o pe Adile de o, *nepu să se mi!te
*n gura ei !i, 'r$nd ne'r$nd, ea treui să *!i ontinue "ela0ia, u un e"et aproape imediat.
&e aeastă dată, $nd se *ntări din nou, t$nărul italian s(imă tatia. /idi$nd2o de
susuori, *i ăgă m$na su ro(ia neagră pe are i2o ridiă p$nă pe urtă. &egetele lui apuară
elastiul unui (ilot pe are *l trase *n +os "urios. 8neră apoi să o penetreze pe "ată dar era +enat
de (iu'etă. Atuni, o răsui pe Adile !i o lipi de peretele lateral al ainei. Adile *l a+ută
amr$ndu2se !i mădularul lui se *n"ipse rapid *n p$nteele ei. T$nărul soldat soase un geamăt
de u!urare.
8n "ine, "ăea se#? Cu mi!ări puternie are "ăeau să tremure aina, u m$inile rispate
pe s$nii Adilei, are *nepu să geamă tot mai tare. 8nneunit, Beppe orlani *i puse m$na peste
gură ontinu$nd să se mi!te. Caina de KC era zguduită !i in'adată de plăere. Adile *!i *n"igea
din0ii *n8!i
palma ăratului,
zise ă "ără a dar
o 'a sodomiza, aesta
erasă oser'e
prea t$rziuDmăar.
e+aulă pentru a doua oară.
Amor0ită, Adile U%o rămase lipită de perete, penetrată, u inima ăt$nd repede. Beppe
realiză ă totu!i nu putea !i a treia oară !i se retrase. =ra totu!i o seară plăută? >u s2ar "i g$ndit
ă aeastă 0ărănu0ă 'ine p$nă aolo pentru a "ae se#. M$ndru, onluzionă ă etniii %oso'ari
treuiau să aiă penisuri mii.
@
@@
8ner$nd să se on"unde u zidul interior al mănăstirii, oamenii lui ;Vula< *!i 0ineau
respira0ia. U!ile $tor'a (ilii erau la $0i'a metri de ei. ;Vula<, *nso0it de unul dintre ei, tomai
intra pe "uri! *n (ilia ea mai apropiată, are dădea su o aradă dinspre poarta din spatele
mănăstirii. &oar
Brus, apăsărăma!i
eilal0i pe lan0ă.
a"ară>ii o (ilies$r0$itul
tresărirăD nu era *nuiată u terasei
ta'anului (eia. de deasupra lor india o
prezen0ă. Vreun ălugăr are, de insomnie, *!i "ăea plimarea. La  metri deasupra lor? &ar
pentru a2i putea 'edea, ar "i treuit să se aplee mult peste alustradă? -e on"undau u peretele,
gra0ie (ainelor negre.
8nremeni0i, a!teptau u m$inile rispate pe arme. -olda0ii italieni ai )O/ erau la
apro#imati' 344 de metri, la apătul aleii are duea spre poartă. Puteau să a+ungă *n $te'a
minute !i să (eme *ntăriri are le2ar "i "ăut imposiilă retragerea.
-e *ntoarseră spre u!a (iliei de unde nu se auzea nimi. Cei doi memri ai e(ipei erau
intra0i de+a de aproape 5 minute.
@
@ @ orlani ie!i din aina de KC, epuizat !i satis"ăut, amor0it de plăerea puterniă
Beppe
pe are tomai o sa'urase. O 'oe !optită *n spatele lui *l "ău să tresară.
H >emerniule? >u te2ai plitisit?
8I 'ăzu pe amaradul său Mărio Vanzetti, ie!it pe "uri! din postul de pază.
H Ji? Ji? B$igui el, era super.
8i tremurau piioarele. Brus, oor$nd pri'irea, zări e'a ie!it din pantalonii uni"ormei
eluilalt soldat. Colegul său *!i sosese se#ul a"ară !i se mastura *net. Beppe orlani realiză ă
era mai mare a al lui.
H Te deran+ează daă mă du !i eu 8ntreă timid Mărio Vanzetti. >u mai pot. C$nd am
auzit2o um geme.
Beppe orlani nu se g$ndise la asta. 8ntoarse apul spre aina u u!a *n(isă. P$nă la
urmă, el *!i "ăuse treaa !i daă *i "ăea plăere olegului său.
H &u2te? Jopti el, dar ai gri+ă să nu 0ipe?
Cu un mers de somnamul, se *ndreptă spre araă !i se tr$nti pe u!etă, re'ăz$nd *n
minte minunatele ultime 34 minute. -im0ea *nă *n palmă arnea aldă a s$nilor mari !i ali ai
%oso'arei.
@
@@
ratele Momilo Padro'i dormea ad$n, $nd auzi un zgomot la u!a lui. -e ridiă *n "und
!i aprinse lumina, rez$nd ă era un $ine are intrase pe u!a lăsată *ntredes(isă.
/eu!i să 'adă doi ăra0i u agule, *mrăa0i *n negru, *nainte a unul dintre ei să se
arune asupra lui, tr$ntindu2l *n pat. O m$nă u mănu!ă neagră *l str$nse de g$t !i o 'oe *i !opti
la ure(e, *n s$ro2roatăD
H >u 0ipa,
Paniat, alt"el telaomor?
u pulsul ă e *0i
544, t$nărul spun !isetotul
ălugăr 'a =ra
ridiă. "i ine. /idiă2te
*ntr2o ăma!ă u!or.
de noapte !i *n
(ilo0i, ăros, "oarte sla, miop !i nu a'ea delo "or0ă "iziă. >ii nu se g$ndi să opună rezisten0ă
ataatorilor. =ra o răpire? Inrediil? Ce "ăeau solda0ii are treuia să *i ;păzeasă< Băratul *i
dădu drumul din str$nsoare !i treu *n spatele lui, pun$ndu2i m$na peste gură.
H 8nal0ă2te? 8i !opti.
Pe pipăite, t$nărul ălugăr *!i *năl0ă oanii. Imediat *i imoilizară ra0ele u ătu!e are
*i intrau *n arne. Cei doi *l soaseră din (ilie !i unul dintre ei *i repetă, pun$ndu2i lama unui
pumnal la g$tD
H &aă 0ipi, *0i tai eregata.
Cei trei ie!iră de su aradă !i se *ndreptară spre "undul grădinii, apoi treură de poarta
are dădea
Aiaspre e#terior.
dispărură ei trei, $nd al0i doi memri ai e(ipei de omando des(iseră u!a (iliei
din "a0a lor. Aeasta se des(ise u un s$r0$it u!or !i 'ăzură un ărat *ngenun(eat l$ngă patul
său, u"undat *n rugăiune, la lumina unei 'eioze ro!ii. >u apuă să se ridie ă de+a era pe
+umătate sugrumat.
C$nd Adile U%o 'ăzu u!a ainei des(iz$ndu2se, se g$ndi ă e"emerul ei amant se
*ntorea. 8!i sim0ea *nă piioarele moi !i protestă *n !oaptăD
H >u, nu, treuie să ple.
8nurată, 'orise *n alaneză. &e+a, noul2'enit o *mpingea spre perete !i sotoea rutal
su ro(ia ei lungă, ignor$ndu2i s$nii răma!i dezgoli0i.
H >u, repetă ea.
ei atinse&oar ă gol
un se# el era a o tornadă.
!i "ierinte. O onsisten0ă
&upă m$nă smulse !i (ilotul
lungime,perealiză
are tomai !i2lel
ă nu era ridiase, iar m$na
are tomai o
penetrase mai de'reme? &e+a, elastiul (ilotului se rupse. Lipit de ea, ataatorul merse diret la
0intă. 8ndoind u!or genun(ii, *!i apropie se#ul de el al Adilei apoi *mpinse rus, *n"ig$ndu2se
*n adomenul %oso'arei.
Aeasta sim0i um i se taie respira0ia datorită 'iolen0ei ataului !i nii nu apuă să se
opună. &e+a, ăratul se dezlăn0uia "urios, mi!$ndu2se repede. &ar pozi0ia era inon"ortailă !i
se#ul *i ie!i a"ară. Imediat, o *ntoarse, *i ridiă ro(ia !i, de aeastă dată, se *n"ipse *n ea mai u!or,
murmur$nd $te'a u'inte la ure(ea ei.
H O să o iei *n "und, t$r"a? 8n "und?
iindă 'orise *n italiană, Adile nu *n0elese sensul u'intelor dar sim0i um se#ul lui
merge mult mai departe de$t al preedentului. Lipită de peretele din plasti, ea se lăsă
sodomizată.
@
@@
=ra a inea (ilie *n are intrau. &e+a, patru ălugări dispăruseră *n *ntuneri prin porti0a
din lemn, esorta0i de răpitori. ;Vula< (otăr$se să proedeze ast"el pentru a limita paguele, daă
erau surprin!i. ieare e(ipă de $te doi inludea un ărat *narmat, apail să *netineasă un
e'entual ontraata al solda0ilor italieni. Pu0in proailD o lini!te pro"undă domnea *n ontinuare
peste mănăstire !i (iar !i zgomotele de pe terasa de deasupra *netaseră. Călugărul se *ntorsese

la somn.
&e aeastă dată, du(o'niul pe are *l treziseră era *nalt !i ine "ăut, ăros a !i eilal0i.
/eu!i, pentru $te'a seunde, să sape din m$na are *l sugruma !i sr$!ni *n s$răD
H Ce 're0i Cine sunte0i
Lama
H Taiunui
saupumnal
te omor?se *n"ipse pu0in *n adomenul lui !i o 'oe *i ziseD
8nremenit, se supuseD !i el dormea *n (aine sumare. 8ntr2o lipă "u *năl0at, *nătu!at !i
*mpins a"ară din (ilie. Unul dintre răpitori *i 0inu m$na la gură, p$nă e ie!iră din mănăstire.
C$nd treură de porti0a din lemn, ultimul dintre ataatori o *n(ise u gri+ă !i puse la lo ză'orul
mare, alătur$ndu2se apoi to'ară!ului său are *l *mpingea pe ălugăr spre r$u. Coor$ră panta "ără
nii o 'oră. /estul grupului *i a!tepta de ealaltă parte a apei, asun!i *n tu"i!uri. Toată
opera0iunea nu durase mai mult de 54 minute. ;Vula< ridiă pri'irea spre promontoriul unde era
instalat proietorul. >ii o mi!are *n aea parte.
H -ă mergem, !opti el.
Urară p$nă la ărarea are duea *n satul &eani. Mai a'eau el mult o +umătate de oră.
@@
Pentru a treia oară, Mărio Vanzetti se *n"igea *n adomenul tinerei alaneze. Caina de
KC se mi!a su lo'iturile lui !i reu!i u greu să a+ungă la orgasm. Bine*n0eles, o "or0ase pe
%oso'ară să *i sugă memrul dar, *n iuda tinere0ii, era peste posiilită0ile lui. 8n "ine, *!i elieră
pu0ina spermă are *i mai rămăsese u un geamăt *n"undat !i se retrase lent din adomenul
inundat, 0in$ndu2!i respira0ia.
H =!ti ună? Murmură el *n italiană, m$ng$ind "undul Adilei U%o. Ar treui să 'ii mai
des.
=a nu răspunse, iar el ie!i, *n(eindu2se la pantalon !i inspir$nd aerul răoros al nop0ii. 8i
'enea să $nte !i să danseze. -e *ntoarse *n araă, *l zări prin *ntuneri pe Beppe, *ntins pe u!eta
lui, sa'ur$ndu2!i
H La naia,!i el,
eorgasmele.
treaă? ise el.
Beppe nu răspunse. Adormise. Mărio Vanzetti se *ntinse !i el, u inima *nă palpit$nd !i
adomenul arz$nd. U!urat. 8n mod normal, onsemnele )O/ ereau a, *n permanen0ă, o
santinelă să stea a"ară, dar nimeni nu ar 'eni să 'adă e "ăeau. Cel pu0in, nu *nainte de răsărit.
Cei de la posturile din "a0ă erau oliga0i să tra'erseze mănăstirea pentru a a+unge p$nă la ei !i nu
"ăeau asta de$t *n az de urgen0ă.
ără să *!i dea măar seama, Mărio Vanzetti ăzu *ntr2un somn de reuperare.
@
@@
Cei inisprezee ăra0i *naintau u pa!i repezi pe ărarea in'iziilă din pădure. ;Vula<,
*n "runte, *nepea să zăreasă luminile din &eani. 8nă un s"ert de oră de mers. Cei ini ălugări
răpi0i mergeau !i ei tău0i, teri"ia0i, *nremeni0i, lătin$ndu2se pe terenul deni'elat. C$nd unul
dintre ei *netinea, primea o lo'itură puterniă *n spate, *nso0ită de o amenin0are *n !oaptă. >u
putuseră să 'oreasă !i nu *n0elegeau unde 'oiau să *i duă. Tot e *!i doreau, era să se opreasăD
aest drum era epuizant.
8n "ine, ărarea oor* !i a+unseră *ntr2un spa0iu des(is, (iar *n spatele satului. Un
mozai de $mpuri !i de planta0ii. Continuară *n !ir indian, tău0i. ratele Momilo Padro'i se
*ntreă unde erau du!i. 8ntr2un )oso'o ontrolat de )O/, risau să "ie găsi0i rapid. Alerta 'a "i
dată din zori, la prima rugăiune, pe la patru diminea0a, $nd eilal0i ălugări le 'or remara lipsa.
>u 'a mai "i timp să a+ungă departe.

@
@@
Adile U%o a+unse g$"$ind la puntea din lemn de peste r$u. Cu "a0a arz$nd, moartă de
ru!ine !i "r$ntă de plăere. >ii nu *!i mai luase (ilo0ii rup0i iar sperma elor doi aman0i
suesi'i
a!tepte, darsenu
surgea pe piioare.
*i on'enea Bine*n0eles,
ă "ăuse dragostemerg$nd să2l 'adă
!i u olegul lui. -epeonsolă
t$nărul zi$ndu2!i
italian, !tiaăla"usese
e să se
'iolată, eea e era am ade'ărat.
Cei doi tineri 'irili *i o"eriseră lipe "oarte plăute.
8n orie az, amia ei Iliriana se 'a des"ăta u po'estirea ei. =a o s"ătuise să meargă la
aeastă *nt$lnire destul de neuneasă. Adeptă m$ndră a independen0ei, a'ea un 'ăr la aga, eea
e *i dădea o anumită autoritate *n satul populat de radiali antis$ri. Tatăl ei administra o sta0ie
de enzină la intrarea *n sat !i era, !i el, un "ost memru al UC).
Iliriana, de $nd Adile *i 'orise de italianul ei, o instiga să meargă la el. O *ntrease (iar
!i *n e zi merge, lăs$nd să se *n0eleagă ă ar putea să o *nso0easă. 8n a+un, Adile o anun0ase, dar
Iliriana se răzg$ndise.
T$năra
pentru aea orăD%oso'ară se lătină
;tu"2tu"<2ul !i ăzu.
unui motor *n /idi$ndu2se,
doi timpi? =ra auzi deodată
preum un la
ele de zgomot nepotri'it
;daous<, mini2
amionete motorizate importate din C(ina, u g(idoane mari are le "ăeau să semene u arle
&a'idson. Le 'edeai mereu pe drumurile de 0ară iar unii rromi le trans"ormaseră *n ma!ini de tăiat
lemne, mont$nd la motor o p$nză irulară. Apoi mergeau din sat *n sat, să taie lemn de "o
pentru 0ăranii are nu a'eau u e să se deplaseze. &oar ă nimeni nu lura noaptea, de oiei.
Adile *!i zise ă 'reunui a'ea insomnie.
Parursese 344 de metri $nd zgomotul *netă a!a um *nepuse iar ea nu se mai g$ndi.
@
@@
Calm, ;Vula< des"ău platoul din o0el pe are se puneau u!tenii !i porni motorul
utila+ului.
la peste N44Arde
"i metri
'rut săde*lsat,
aopere
l$ngăuunomaldăr
pătură,enorm
at$t dede
mare i sepe
lemne părea
are'aarmul. &in "eriire
rromii *nepuseră să leerau
taie
de $te'a zile. Pleau din &eani seara !i se *ntoreau diminea0a de'reme.
ee metri mai departe, restul omandoului a!tepta, su !opron. ;Vula< "ău semn !i doi
dintre oamenii săi se ridiară, *mping$ndu2l pe Momilo Padro'i. Aesta se lătina pe piioarele
lungi !i slae !i nu *n0elegea e 'oiau de la el. Totul se petreu "oarte repede. Unul din oameni *l
"or0ă să *ngenun(eze *n timp e altul, 0in$ndu2l de păr, *i puse g$tul pe plaa din o0el.
;Vula< doar *mpinse un le'ier ine uns !i lama irulară treu prin g$tul ălugărului a
printr2un lemn. Capul "u separat de orp *n $te'a seunde. =ra mai pu0in rezistent de$t un utu
de "ag. Corpul ăzu *ntr2o parte !i ;Vula< puse apul *ntr2un o! de nuiele adus speial. &e+a, al0i
doi oameni ai săi *l adueau pe al doilea ălugăr. >ii aesta nu on!tientizase !i nu opusese
rezisten0ă. 8n e#at 7 minute, ei ini ălugări "ură deapita0i, "ără prea mare e"ort.
Aia a+unse *n o! ultimul ap, ă !e"ul omandoului opri motorul !i pri'i *nspre sat. >ii
o luminăD zgomotul motorului nu atrăsese aten0ia.
A+utat de unul din oamenii săi, luă o!ul !i se *ndreptă spre !osea, *n timp e se pierdea
din nou *n pădure pentru a ie!i de aolo mai t$rziu.
;Vula< *i 'a mai re'edea, ple$nd !i el imediat e ultima parte a misiunii era *ndeplinită.
@
@@
Pe la patru !i +umătate diminea0a, >asmi Tai, administratorul (otelului Iliria, situat la

intrarea *n satul &eani, (iar la marginea !oselei, "u trezit de lo'ituri 'iolente la u!a (otelului. -e
duse să des(idă !i se trezi nas *n nas u doi solda0i u un aer supărat, u!or de reunosut după
(ipiurile lor ro!ii u pană.
H Ce se petree 8ntreă el.
TreuieH să Cini
ăutămălugări auA0i
prin sat. "ostremarat
răpi0i *n e'a
noaptea aeasta de la mănăstire, anun0ă o"i0erul italian.
suspet
H >u, dormeam, $igui %oso'arul, *nă ame0it de somn.
arurile mai multor auto'e(iule ale )O/ luminau *mpre+urimile. -olda0ii *nepeau să
se des"ă!oare peste tot, ar$nd drumul !i intr$nd printre ase. Brus, o e#lama0ie *ngrozită
izuni e'a mai departe. O"i0erul italian s(imă $te'a 'ore *n lima sa u unul din militari !i
*l trase rutal după el pe %oso'ar.
H A'anti?
>asmi Tai se lăsă ondus, a+ung$nd la un grup de solda0i italieni str$n!i la $0i'a zei de
metri distan0ă. To0i pri'eau pe +os. Lootenentul *ndreptă lanterna spre ini oiete a"late pe +os,
*n er, u o ($rtie ală *n mi+lo.
H Jti0i ine a omis
Administratorul de laaeastă oroaremut,
Iliria rămase 8ntreă el u 'oe
*nremenit, slaă.pri'ind ele ini apete
oripilat,
ăroase u o(ii *n(i!i. &eapita0i a de o g(ilotină. Partiipase la rezisten0ă, dar nu 'ăzuse
niiodată o asemenea oroare. O"i0erul italian *i *ndreptă apul spre ($rtia pusă pe +os *n mi+loul
apetelor tăiate.
H Ce srie aolo
)oso'arul $igui lentD
H U+it e zi te )oso'es.
H Ce *nseamnă
H Lupii >egri din )oso'o.
H Ji restul
)oso'arul
;Independen0ă *!i *ng(i0i
imediată. sali'a
Aesta este!i un
traduse
prim u o 'oe tremurată
a'ertisment insrip0ia
pentru to0i inamiiiu)oso'o2ului
litere ro!iiD lier.
Am e#eutat ini memri ai "or0elor de oupa0ie s$re. Vor urma al0ii.<
Al a 'arul, lootenentul "ău ma!inal semnul ruii !i $iguiD
H Mama mia?
Cu pa!i nesiguri, se duse spre ma!ina 6#6 Touareg a "or0elor )O/ !i apelă
Comandamentul de la Pristina. -itua0ia *l depă!ea.
8n $te'a minute, )P6 !i MI>U) 'or "i pe drum !i *ntreg )oso'o se 'a trezi *n oroare.
&in 3, se temeau de un at arar de aest gen !i treuia să i se *nt$mple tomai lui.
CAPITOLUL III.
/a"ale 'iolente de '$nt măturau mia plat"ormă a aeroportului din Pristina unde nu era
de$t un singur a'ion, un o%%er al Male', u destina0ia Budapesta. A'eai impresia ă norii gro!i
!i negri are aopereau dealurile de la orizont 'or stri'i miile ase din ărămizi ro!ii are
deorau peisa+ul plat.
O 'reme sinistră, apăsătoare.
C$nd Mal%o intră pe pasarelă, o ra"ală de ploaie glaială *i iiui "a0a !i ar "i 'rut să se
*ntoară *n a'ionul are *l adusese de la L+ul+ana din -lo'enia. =ra *ngrozitor de ompliat să
a+ungi *n )oso'o, iar =l%o )risantem treuise să *l duă u ma!ina de la astelul din Liezen la
L+ul+ana, unde se *marase *ntr2un 'e(i a'ion &=  al ATN are părea gata să se
dezintegreze.
Pasagerii zorului de la L+ul+ana alergau su ploaie pentru a a+unge la aerogară !i li se

alătură !i el. /egreta de+a seara petreută u Ale#andra *n apitala slo'enă. ormalită0ile poli0iei
erau reduse la ele mai simple proeduri, )oso'o ne"iind u ade'ărat o 0ară, i doar un teritoriu,
su administrarea O>U. Aia *!i reuperase aga+ele, ă un t$năr ras *n ap, *mrăat *ntr2un
ostum gri, ra'ată, u alură de adru superior, se apropie de el.
H Mister
&a. Linge
H -unt Vernon -tillQell !i treuie să 'ă *nso0es la (otel. &upă aeea, a'e0i *nt$lnire la
misiune, u doamna Pamela Bearden.
H Misiune
T$nărul amerian z$mi.
H &a, aii a!a numim noi amasadele. &oamna Bearden tomai a sosit de la >apoli !i 'ă
a!teaptă.
Pamela Bearden era responsaila CIA pentru )oso'o, o e#elentă speialistă, *l asigurase
!e"ul sta0iei de la Viena on'ing$ndu2l să meargă la Pristina, apitala 'iitorului )oso'o
independent.
Luară
!i aproape lode*ntr2un
la "el enorm
lindat, 6#6deCadilla
pilotat o londă=salade negru, la
u "a0ă ingrată "el de masi'deao#er.
!i onstitu0ie un tan Arams
oarte repede după e părăsiră aeroportul, intrară *ntr2un !ir interminail de ma!ini are
*naintau *net. Autostrăzile era neunosute *n )oso'o !i !oselele u două enzi nu reu!eau să
asoară nenumăratele ma!ini 6#6 ale organiza0iilor interna0ionale, )O/, MI>U), O-C= !i
alte sigle arare. Cum %oso'arii, aia ie!i0i de su oupa0ia s$ră, *!i luaseră ma!ini, pur !i
simplu nu se mai putea irula. ăură un s"ert de oră a ă tra'erseze )oso'o Polie:. Pe 59 iunie
39, turii *i *n'inseseră aii pe s$ri. Ae!tia po'esteau *nă despre ătălie a !i um s2ar "i
*nt$mplat *n a+un. &upă 7 seole, nu mai răm$nea din aeastă ătălie eroiă de$t un t$rgu!or trist
"ără nii un "arme, *ntins de2a lungul !oselei spre Pristina. Totu!i, -eria o"iială ontinua să
'enereze aest lo *nărat de istorie !i să *l re'endie. Cam a Alsaia !i Lorena pentru ran0a
după răzoiul
mul0imea din 3974.
gri, prost Mal%o,taraele
*mrăată, prin geamurile
de "ruteu!iurme
legumede ra(itie,
gloan0e ale Cadilla2ului,
asele desoperi
mo!tenite din
omunism.
)oso'o nu produea nimi, *n a"ară de o proastă impresie. Rara trăia din anii diasporei,
%oso'arii emigran0i *n Fermania sau =l'e0ia. Ae!tia, *n "ieare 'ară, gra0ie ;ogă0iei< lor,
re'eneau *n 0ară să raoleze ele mai "rumoase "ete. Pe lo, anumite ;"amilii<, unele mai ma"iote
de$t altele, *!i *mpăr0eau di"erite a"aeri neurate !i trăiau "oarte ine, dar %oso'arul de mi+lo,
0ăran oi!nuit u muna !i rădător, trăia la limita sărăiei. Cu un !oma+ de :4, )oso'o se plasa
*n "runtea sărailor europeni. >u mai a'ea industrie, u e#ep0ia $tor'a mine *n nord, pe are era
oligat să le *n(idă, din auza poluării mari, !i o singură entrală eletriă pentru toată
pro'inia, pe ază de lignit, are umplea Pristina u "umul ei galen !i ur$t mirositor.
8n "ine, a+unseră la Pristina. Ploaia *netase. 8n timp e mergeau pe strada Bill Clinton,
Mal%o remară, aliniate pe trotuare, zei de mii generatoare, *ntreruperile de urent !i de apă
erau "re'ente, eea e omplia 'ia0a.
H Am a+uns? Anun0ă Vernon -tillQell.
umătate din pararea de la Frand otel Pristina era oupată de ma!inile 6#6 ale
organiza0iilor interna0ionale. Mal%o intră *n (olul luguru al Frand otel2ului. Ultima dată $nd
mai "usese aolo, era *n iunie 3. &upă 9 ani, nimi nu se s(imase. 8n dreapta intrării, aela!i
magazin o"erea $te'a "e0e de masă 0esute *n C(ina !i re'iste 'e(i de mai multe luni. La st$nga,
te+g(eaua lungă de la reep0ie era pustie. C$nd să a+ungă *n amera sa de la eta+ul ini, onstată
ă li"tul din dreapta era tot de"et.
H -oses, *i zise t$nărului amerian.
La eta+e, o mo(etă 'erzuie !i pătată, *n per"et aord u iluminatul repusular, te
trimitea u g$ndul la sinuidere. Camera ar "i "ost depă!ită !i pentru o taără de onentrare.
Pentru
Mal%o a*!itele"ona, treuia
lăsă 'aliza să trei
!i oor*, uprin entrală
moralul !i să *n"run0i o anga+ată are 'orea engleza.
la păm$nt.
&in ini stele etalate pe aoperi!ul Frand otel, el pu0in patru erau omplet nemeritate.
H &oamna Bearden 'ă a!teaptă nerădătoare, *l asigură Vernon -tillQell.
H Mă *ndoies? $mi Mal%o.
Ca toată lumea, itise *n presă relatarea oriilului atentat omis la mănăstirea din &eani.
=#eutarea u s$nge ree a ini ălugări s$ri, răpi0i !i apoi deapita0i u un tăietor irular.
Bine*n0eles, nu arestaseră pe nimeni.
&e atuni, totul "ierea. )O/ treuse *n alarmă od ro!u, omunită0ile religioase s$re!ti
puliau "ără *netare omuniate aide, repro!$nd )O/ ă nu *i prote+ează !i auz$nd pe
%oso'ari ă sunt u to0ii asasini. La Belgrad, presa se dezlăn0uia, pre'ăz$nd alte masare !i
er$nd a armata
Toată s$ră
presa să luă
s$ră re'ină *n )oso'o
*n olimator pepentru a2i prote+a
%oso'arii pe louitori.
are ereau independen0ă pentru a putea
să2i asasineze mai u!or pe ultimii s$ri prezen0i *nă *n )oso'o. Aii tensiunea era palpailă,
sporită !i de nenumăratele punte de ontrol ale )O/ !i )P.
Prolema era ă trupele O>U (aar nu a'eau pe ine să aute.
='ident, satul &eani, ai ărui louitori erau unosu0i pentru sentimentele antis$re!ti,
"usese răsolit *n amănun0ime, sătenii interoga0i, asele per(ezi0ionate. ără nii un rezultatD
omandoul uiga! 'enise din altă parte, dar nu se !tia de unde. Bene"iiaseră u siguran0ă de
ompliitatea unor loalnii, ăi doar sătenii puteau !ti ă rromii erau aolo pentru 9 zile u
tăietorul irular, lăsat nesupra'eg(eat noaptea.
&e atuni, etniii s$ri ereau 'e(iule lindate pentru a merge la pia0ă.
Bine*n0eles,
g$ndit 0ărilor toatăoligate
europene, presa din
să lume denun0a
reunoasă aeastăindependen0ă
'iitoarea rimă oriilă,aare dădea>umeroase
)oso'o. serios de
omentarii arătau u degetul spre e#tremi!tii %oso'ari are se remaraseră de+a *n treut prin
pogromurile antis$re!ti. Aest masaru era di"erit. =ra un at politi, plani"iat !i e#eutat u
s$nge ree, ale ărui prime onsein0e *nepeau să se "aă sim0ite.
Vernon -tillQell se *ntoarse spre Mal%o, *n timp e urau pe o stradă as"altată.
H Aten0ie, o să ne zg$l0$ie. Aminti0i2'ă drumul, $nd 'e0i re'eni la sediul misiuniiD aii,
la Pet -(op, se "ae la dreapta. =ste sens interzis dar nu este nii o prolemă. =ste strada -alim
Beris(a, apoi la st$nga strada 56 Mai.
="eti', enormul 6#6 *nepu să se legene "urios. -trăzile *nguste de pe dealul Areira, la
'est de Pristina, unul din ele mai elegante artiere ale ora!ului, erau des"undate a un drum
a"rian. Cuprin!i de o "renezie de re*nnoire, %oso'arii *nlouiau toate pa'a+ele, des"und$nd solul
spre disperarea misiunilor străine, *n mare parte regrupate pe aeste străzi *nguste. 8n "ine,
Cadilla2ul treu printre st$lpii din iment pentru a opri *n "a0a unei plăi din o0el esamotailă
are dispăru *n păm$nt. Plăile grele !i negre are "ormau gardul se dădură la o parte, "ă$nd lo
unei magni"ie lădiri ale u trei eta+e, *n "a0a ăreia "lutura drapelul amerian.
Pe l$ngă importanta lor partiipare la )O/, amerianii pompau *n )oso'o grămezi de
dolari, mituiau to0i politiienii !i dispuneau de mii de ;senzori< pentru a urmări situa0ia atent.
&aă partea militară era ondusă de la >apoli prin Cartierul Feneral -ud al >ATO, restul
depindea de &epartamentul de -tat !i de CIA. Po'estea de dragoste dintre alanezii %oso'ari !i
-tatele Unite *nepuse *n iunie 39 printr2o *nt$lnire e a'usese lo la unu *ntre /i(ard
olroo%s, pe atuni seretar de stat amerian, adiă ministru al a"aerilor e#terne, !i !e"ul UC).
Oripilat, /i(ard olroo%s desoperise ă ae!ti răz'răti0i se salutau u pumnul ridiat? Ca
so'ietiii? Pentru a2i "ae să s(ime taăra, o ploaie de dolari se aătuse peste ei de atuni.
Ur$nd peronul de la misiunea ameriană, Mal%o se *ntrea de e oare amerianii, are
dispuneau de at$tea
puliă "aptul mi+loae
ă ei "ăeau *n aeastă
legea 0ară minusulă,
*n )oso'o, *l (emaseră
după on"erin0a *n a+utor. =ra
de la /amouillet. de notorietate
/idiă o(ii !i *!i
re0inu o mi!are de retragere. O alenă e!uată *l a!tepta *n apul sărilor. O "emeie u o alură
aproape monstruoasă, păr lond are părea ă nu mai 'ăzuse !amponul un ininal, o "a0ă rotundă
!i plină, *mrăată *ntr2o (aină gri !i un pantalon "ără "ormă.
H Kelome *n )oso'o? ise ălduros reatura, *ntinz$nd lui Mal%o o m$nă grasă. Am
auzit 'orindu2se multe despre dumnea'oastră.
Pamela Bearden era moartea liidoului. Treuia să se străduiasă pentru a pri'i *n "a0ă
aest orp di"orm, datorat +un%2"ood2ului, dar u o(i ala!tri e slipeau de inteligen0ă. &in
spatele ei apăru replia masulină, un uria! de aproape 5 metri are se apropia de două (intale.
H Colonelul Malolm Tustin, anun0ă Pamela Bearden. O"i0erul meu de legătură u
)O/. M$na lui Mal%o dispăru *n lopata amerianului !i urmă *n lădire uplul pa(idermi.
P$nă la o sală de on"erin0e unde se a"la de+a un t$năr u "igură dură, runet, elegant, pri'ire 'ie.
-e ridiă pentru a2l primi pe Mal%o. Pamela Bearden "ău prezentările.
H &omnul )adri But%a este !e"ul )-I)7. Conduea, *n perioada rezisten0ei, ser'iiul
de ontraspiona+ al UC). >e este de mare a+utor.
&ei, omologul loal al Pamelei Bearden. Luară lo *n +urul mesei, *n "a0a stilelor de apă
minerală !i a unei a"etiere a"late pe un *nălzitor. Ameriana se *ntoarse imediat spre Mal%o.
H &omnul ran% Capistrano, -peial Ad'isor "or -eurit de la Casa Ală, a insistat să
apelăm la dumnea'oastră.
H -unt "latat, răspunse Mal%o, dar păre0i de+a "oarte ine spri+ini0i.
>u 'oia să *!i "aă un inami din )adri But%a. Aesta z$mi meani. Pamela Bearden
ontinuăD
H Bine*n0eles, a'em atuuri, dar nu le a'em pe toate. Ori, ne on"runtăm u o situa0ie
e#trem de sensiilă. Pre!edintele Feorge K. Bus( 0ine neapărat a situa0ia *n )oso'o să răm$nă
su ontrol p$nă la o0inerea independen0ei, are treuie să 'ină *ntr2un 'iitor "oarte apropiat.
H C$nd
Ameriana "ău un gest e'azi'.
H Ultima rundă de negoieri *ntre memrii troiii9, %oso'ari !i s$ri se termină pe 34
deemrie. Aum pu0in timp, premierul %oso'ar, Agim -e%u, !i2a e#primat ini0iati'a de a
prolama unilateral independen0a )oso'o, la "oarte pu0in timp după aeastă dată. Con"orm
anga+amentelor, -tatele Unite 'or reunoa!te aeastă independen0ă, (iar "ără aproarea
Consiliului de -euritate al >a0iunilor Unite.
/usia a'ertizase u e#eritarea dreptului de 'eto "a0ă de independen0a )oso'o, "ără
aordul s$rilor. Ori, /usia a'ea un lo permanent *n Consiliul de -euritate. /eunoa!terea
O>U e#lusă, nu mai răm$neau de$t solu0ii rele sau "oarte rele, pentru ine#triaila dezordine a
minorită0ilor *n Balani.
Atuni, *n anelarii, *nepură rugăiunile intens. Ti2ta2ul omei u e#plozie *nt$rziată
al on"erin0ei de la /amouillet se auzea din e *n e mai tare. Un inident um era masararea a
ini ălugări ortodo!i risa să pro'oae deraierea unui proes de+a "oarte prost oneput. Ca !i
um ar "i itit g$ndurile lui Mal%o, Pamela Bearden preizăD
H Ceea e s2a *nt$mplat la mănăstirea din &eani este e#trem de gra'. &aă 'ino'a0ii nu
sunt repede identi"ia0i !i aresta0i, *ntreg proesul de independen0ă risă să se gripeze. -tatele
Unite nu pot reunoa!te o 0ară inapailă să *!i ontroleze e#tremi!tii. Moso'a 'a da 'ina pe noi.
>umai ă, daă ne s(imăm atitudinea, %oso'arii risă să se răsoale !i să ne repro!eze
neimpliarea. &ei, nu a'em dreptul să ratăm.
C$nd
Mal%otermină *!i*!i
o lăsă să turnă un pa(arsetea
potoleasă mare!i de apă 'orele
spuse minerală.
are *i stăteau pe limăD
H Cred ă mi+loaele agen0iei sunt onsideraile *n )oso'o, unde sunte0i instala0i de 9
ani.
Pe de altă parte, domnul But%a pare mai ine *narmat de$t mine pentru a2i desoperi pe
'ino'a0i. >u sunt 'oritor de alaneză !i nu am nii un ontat *n aeastă 0ară.
Viziil, responsailul CIA la Pristina se a!tepta la aeste oie0ii !i, după e *!i aprinse o
0igară suz$ndu2se ă "umează pentru a slăi, *i e#pliăD
H &esigur, Agen0ia dispune de mi+loae puternie, dar ne2am onentrat *n plan politi.
Aeastă prolemă re'enea &i'iziei Opera0iuni. Ori, aeasta este sla reprezentată aii. 8n eea e
*l pri'e!te, domnul But%a 'ă 'a e#plia personal prolema.
)oso'arul
H des"ăuoriil
Aest masaru o (artă
s2aaprodus
)oso'onu!ideparte
puse degetul
de Pe,peel
partea
mai de 'estora!
mare a 0ării.
din 'est. Ori, *n
aeastă regiune, re0elele mele sunt "oarte slae, pentru a nu spune ine#istente. &ei nu am putut
str$nge in"orma0ii preise.
H -unt destui oameni are !tiu e s2a *nt$mplat aolo, oietă Mal%o.
H &esigur, reunosu !e"ul )-I). =ste 'ora, *n esen0ă, de "amilia Beris(a, are nu
este *n rela0ii une u noi, pentru ă !e"ul ei, Adem Beris(a, este la aga, inulpat pentru rime
de răzoi. 8n pri'in0a grupului lui >aser -alima+, sunt e#tremi!ti adep0i ai Alaniei Mari, are nu
au 'rut sau n2au putut să se integreze *n proesul politi atual. Min0i *n"ier$ntate. 8i ănuim
(iar ă ar "i apropia0i de A)-.
H Ce este A)- 8ntreă Mal%o.
H Armata
drept mi!are >a0ională
teroristă are a aomis
)oso'o,
de+aounele
strutură landestină atalogată de Uniunea =uropeană
atentate.
H >u *i ănui0i
H Ba da, ine*n0eles? &ar "ără nii o proă.
H Mai a'e0i alte piste
H &a. /amiz Beris(a, pentru a2!i răzuna "ratele prizonier la aga.
H Ji aest >aser -alima+
H =ste posiil, reunosu !e"ul )-I).
Aest mod al lui de a pune ăr0ile pe masă *i arăta deznăde+dea. 8n "a0a lui, olonelul
Malolm Tustin lupta 'iziil u somnul, lăs$ndu2se rezemat pe spătar.
Mal%o realiză, *n lini!tea apăsătoare, ă nu "usese adus degeaaD CIA era u ade'ărat *n
*nurătură.
H Bun, "ău el, să *nepem u *neputul. Aeastă mănăstire se a"lă "oarte aproape de
"rontiera u Muntenegru. =ste posiil a asasinii să "i 'enit de aolo
)adri But%a sutură din ap.
H =ste "oarte proail. Postul de poli0ie muntenegrean nu a 'ăzut pe nimeni *n aea
noapte. Am 'orit u &ous(%o Mar%o'i, !e"ul -er'iiilor din Muntenegru, !i nu rede nii el ă
poli0i!tii mint. =ste un tip de treaă.
H Aeastă mănăstire era păzită de )O/ Continuă Mal%o.
H Bine*n0eles. Un post de pază *n "a0ă, unul *n spate, două punte de ontrol pe !osea. >u
au 'ăzut nimi. Călugării au dat alarma *n zori, sesiz$nd dispari0ia "ra0ilor lor.
H A0i 'eri"iat *n satul 'ein, &eani
H )P a "ăut2o. Veri"iarea s2a "ăut *n mod on!tiinios, ăi este un sat unosut
pentru opiniile sale radiale antis$re!ti. >u au găsit nimi. Totu!i, au a'ut u siguran0ă omplii
loali.
aolo deierăstrăul irular
 zile !i doar moildin
louitorii are&eani
a "ost "olosit pentru
!tiau asta. deapitarea
>umai ă ae!tielor ini
oameni nuălugări
'ores.era
Omerta nu e#ista de$t *n Italia. Pamela Bearden soase o "oaie din dosar !i o *mpinse
spre Mal%o.
H Asasinii au lăsat aeastă re'endiare, asimil$nd ălugării unei armate de oupa0ie, !i
amenin0$nd u alte a0iuni. =ste semnată ;Lupii >egri din )oso'o<.
Mal%o se *ntoarse spre )adri But%a are zise imediatD
H =ste prima dată $nd aud de aeastă grupare? Am 'eri"iatD nimeni nu a mai auzit
'orindu2se de ea.
Aeasta *i aminti lui Mal%o de grupările islamiste armate din Ira%, are adoptau nume
"anteziste pentru rimele lor ele mai oriile.
s$re deHlaAlt"el spus, onluzionă el, suntem *n eznă. >u ar putea "i o pro'oare a -er'iiilor
Belgrad
='ident, s$ri are să asasineze ălugări ortodo!i, pu0in proail, dar *n răzoiul din
umră nu treuia eliminată nii o ipoteză.
>iiunul din interloutorii săi nu părea reepti' la sugestia lui. C(iar !i )adri But%a
sutură din ap.
H /isurile politie ar "i prea mari.
H Ji o moti'a0ie religioasă )oso'o este musulman iar ae!ti ălugări sunt ortodo!i.
&e aeastă dată, Pamela Bearden răspunseD
H Aii, nu suntem *n Araia -audită? Proentul de adep0i nu depă!e!te 37. &esigur,
"ieare sat are mos(eea lui, dar nu e#istă nii un "anatism, nii "emei u 'ălE toată lumea
onsumă
"oarte alool,
lierali. ere!i sau
-unt ra%i. Ji *n
4 atolii o treime dinunde
)oso'o, musulmani apar0in
iseriile setei Be%ta(is,
!i mos(eile oaiteazăare sunt*n
uneori
aela!i ora!. )oso'arii ataă mănăstirile ortodo#e, deoaree onsideră ă au "ost "olosite a entre
de tortură, *n timpul oupa0iei s$re.
Mal%o nu insistă. Prolema răm$nea aeea!i.
H Cine pro"ită de aeastă rimă aominailă 8ntreă el.
Treuia să se re'ină la "undamentaliD It"eil ui prodest.
Pamela Bearden răspunse imediatD
H -$rii, e'ident, are ar dori să do'edeasă omunită0ii interna0ionale ă etniii
%oso'ari nu *!i merită independen0a.
Mal%o se *ntoarse spre )adri But%a.
H Ce zie0i =ste 0ara dumnea'oastră !i sunte0i un speialist *n in"orma0ii.
H Cred ă s$rii sunt *n spatele aestei rime, răspunse !e"ul )-3), dar ei are au
a0ionat sunt %oso'ari.
H &in e moti'
H Au "ost "or0a0i. -$rii, după e au pleat, au lăsat *n urmă multe ;$rti0e<. )oso'ari
reruta0i *n seret de -&B. ;O"i0erii de legătură< s$ri au pleat u dosarele lor !i pot să2i
ati'eze u!or.
Aeastă ipoteză nu păru izară lui Mal%o. O asemenea mane'ră nu putea "i de$t opera
unui mare -er'iiu. >u era o treaă de amator. Prolema era ă nu !tia de unde să2!i *neapă
an(eta. Pamela pri'i la eas !i anun0ăD
H Am o *nt$lnire la MI>U). A! 'rea să ne *nt$lnim pe la ora !ase la restaurantul Ti+"an,
pentru a 'ă prezenta pe ine'a are 'ă poate a+uta. Vori0i germana, nu2i a!a
H =ste
Bine?lima mea maternă.
=ste 'ora de o "un0ionară austriaă de la O-C=, )arin -ter. Cunoa!te ine
)oso'o "iindă este de+a la al doilea se+ur. Mi2a zis ă ar putea să ne a+ute.
=ra de+a *n piioare, imitată de olonelul Tustiri are *!i re'enea u greu din semisiesta
lui.
Pe uloar, Mal%o *l regăsi pe Vemon -till''ell, ag(iotantul Pamelei Bearden, are *i
*ntinse un plan al ora!ului Pristina !i (eile unei ma!ini.
H &oamna Bearden 'ă s"ătuie!te să utiliza0i aest 'e(iul are are numere de la O-C= !i
tree neoser'at.
Coor$ră *mpreună *n parare iar Mal%o desoperi un 6#6 al, un Touareg nou2nou0. >u
era (iar at$t de disret. -e ură la 'olan !i se uită pe (artă. &in "eriire, Pristina nu era To%io.
&esoperi "ărăprezint
H Vă proleme Ti+"an,
pe )arin semnalat
-ter, anun0ăuPamela
un punt ro!u. 'orind tare pentru a se "ae auzită
Bearden,
*n (ărmălaie.
Mal%o sim0i un "ior plăut *n stoma. )arin -ter arăta e#at um *i plăea lui. O "a0ă u
trăsături "ine, u o(i gri ine#presi'i, o gură ine desenată, un orp armonios u piioare lungi
*n"ă!urate *n iorapi plasă "oarte "ini. Un detaliu nea!teptatD nu purta sutien, ăi s"$rurile s$nilor
ei grei se desenau su mătasea 'erde a ămă!ii. Poate ă a!a se oi!nuia ia O-C=.
Cu un pa(ar de !ampanie *n m$na st$ngă, *ntinse dreapta lui Mal%o, u un z$met
amiguu.
H Bună ziua, Pamela mi2a e#pliat prolema dumnea'oastră. -per să 'ă pot a+uta. >e
'edem *n ur$nd.
-e *ntoarse
na0ionalită0ile *n mul0imea
prezente de la
*n )oso'o, uo%tail. To0i ;interna0ionalii<
$te'a uni"orme de la )O/. erau aolo,
Mal%o din toate
se apropie de ar,
unde armanul grăit des"ău o stilă de !ampanie Taittinger pentru a2i umple pa(arul.
Pentru un timp, ontemplă mul0imea de "un0ionari a"la0i *n misiune *n )oso'o, 'iziil
grăi0i să2!i potoleasă setea. Pamela Bearden, are *n"ulea sand'iiuri pe "uri!, era prinsă *ntr2o
disu0ie u un general "ranez.
)arin -ter reapăru din mul0ime. Mal%o se g$ndi ă 'enea spre ei, dar aeasta *ntindea
de+a pa(arul spre arman, are soase stila din "rapieră. Mal%o pro"ită totu!i pentru a o aosta pe
t$nără.
H Pamela Bearden mi2a spus ă dumnea'oastră unoa!te0i "oarte ine )oso'o.
H 8l unos pu0in, reunosu ea. Uite, 're0i să *nt$lni0i paia0a amerianilor, as(im Tai
Arăta spre un ărat *nalt, z$mitor, *non+urat de un grup ompat.
H &e e l2au ales pe el
)aren -ter *i adresă un z$met sua'.
H &in gre!eală. Ade'ăratul lor andidat pentru 'iitoarele alegeri era Adem Beris(a. Ji al
ritaniilor.
H &e e l2au s(imat
$metul tinerei se aentua.
H =ste *n *n(isoare la aga, auzat de rime de răzoi.
='ident, se *nurau lururile.
Un t$năr lond, *nalt, u părul tuns surt *i "ău semn !i ea ridiă pa(arul de !ampanie
pentru a2i răspunde, *ntor$ndu2se apoi spre Mal%o.
H =ste Ben Fordon, tipul de la ;:<. Jtie multe lururi.
H &espre azul mănăstirii
H >u.
H L2am *nt$lnit
=ste unul un,peon(ise
)adri But%a,
)arin zise Mal%o,
-ter, dar nupare e"iae.
'ă poate a+uta. Cei are ar putea unoa!te
e'a despre aest az sunt onuren0ii politii ai !e"ului său, as(im Tai. >u *l 'or a+uta u nii
un pre0. Alt"el, Tai ar pro"ita.
H Ji dumnea'oastră Pamela Bearden mi2a spus ă dumnea'oastră a0i propus să mă
a+uta0i.
H =ste ade'ărat, reunosu t$năra. Cunos pe ine'a are poate ă !tie e'a !i are mă
plae mult. =ste moti'atD nu 'rea u nii un pre0 a proesul spre independen0ă să e!ueze.
H -pune0i2mi mai multe?
)arin -ter ridiă pa(arul de Taittinger Brut "ără să răspundă, iar Mal%o propuse imediatD
H &aă 'ă in'it la ină, *mi spune0i mai mult
Pri'irea
H &aă gri
ina*l este
"i#ă,ună,
!me(eră.
da.
CAPITOLUL IV.
Perspeti'a unei ine u )arin -ter se *ndepărta tot mai mult. 8n ompania unui grup de
interna0ionali, t$năra, u pa(arul de !ampanie *n m$nă, părea dispusă să stea p$nă la *n(iderea
programului la Ti+"an. Oamenii ei mai importan0i pleaseră de+aD as(im Tai, 'iitorul prim2
ministru sus0inut de ameriani, !e"ul misiunii ruse, generalul "ranez omandant al )O/. 8n ele
din urmă, grupul din +urul )arinei -ter se destrămă. Austriaa sărută tandru un ritani *nalt,
organizator al o%tailului, !i se alătură lui Mal%o.
H Mergem A'e0i o ma!ină
H &a.
H Touareg,
8n O). O lasMal%o
aii pe*ntreăD
a mea.
H Unde mergem
)arin -ter onsultă easul.
H La aeastă oră, ia /enaissane. =ste "oarte aproape de Frand otel. Para0i aolo.
Cu Touareg2ul lindat, tra'ersară ule'ardul Farialdi pentru a intra pe o strădu0ă
des"undată !i luminată sla.
H Iată sediul )-I), anun0ă )arin -ter, -er'iiul lui )adri But%a.
Arătă o lădire modestă, galenă, u trei eta+e, retrasă, pe partea st$ngă, "ără nii o
lumină. Continuară, tre$nd pe su o aradă pentru a da *ntr2o urte pa'ată, sla luminată. A+un!i
*n apăt, )arin -ter ioăni la o u!ă după are apăru un persona+ mo"turos, u păr lond lung. O
primi pe t$nără u e"uziune.
Un ar lung la st$nga, o sală mare dominată de un mi podium, unde un tip $nta la pian.
Totul era din lemn natur. Pară ar "i "ost *ntr2un astel de munte. &oar ăra0i, disut$nd *n
!oaptă. 8i onduse p$nă *n "und, la o masă separată. )arin *i e#pliă, *n !oaptăD
H Aii este loul de rela#are al oamenilor lui )adri.
ără să omande, o ospătări0ă seduătoare *nepu să pună pe masă gustări, *nso0ite de o
ara"ă u ra(iu.
Jampania Taittinger nu a+unsese să potoleasă setea )arinei -ter. Aia umplu Mal%o
două pa(are u ra(iu ă ea *l ridiă pe al ei !i ziseD
H Pentru suesul misiunii dumnea'oastră *n )oso'o?

Foli pa(arul dintr2o soritură !i *l puse pe masă u o grimasă de mul0umire.
H =ste "oarte un.
-e arună asupra gustărilor, *n timp e Mal%o umplea din nou pa(arul. Cu greu *!i putea
dezlipi o(ii de la s$nii grei are se mi!au lier su ăma!a din mătase 'erde. Toată
personalitatea
'iziilul ei (e"tinerei emana
de 'ia0ă. >u erotismD pri'irea
a'ea delo ei sigură
pro"ilul tipi al!i"un0ionarilor
z$mitoare, maniera de a seCiorapii
interna0ionali. mi!a,
plasă !i lipsa sutienului atrăgeau aten0ia.
H Apropo de misiune, a'e0i 'reo teorie *n azul ălugărilor
)arin -ter a!teptă să termine m$narea, *nainte de a răspunde.
H Mai *nt$i, zise ea, treuie să !tii despre )oso'o ă este o 0ară 'iolentă. -unt alanezi
grupa0i *n lanuri *n are prolemele se rezol'ă u )ala!ni%o'ul. Cu pu0in timp *n urmă, unul din
"ra0ii lui Adem Beris(a, !e" de "ilială al partidului AA)34, a "ost iuruit *n mi+loul ora!ului *n
ma!ină. =#at *n ziua *n are ma!ina lui, 6#6 lindată, era la reparat. Unsprezee lo'ituri. Mort pe
lo.
H &e e
=a &oar
H ridiă"amilia
din umeri, eea e *i "ău s$nii să se mi!te.
lui !tie.
H Unul um e )adri But%a nu !tie -e miră Mal%o. )oso'o este mi.
H Treuie să !tie, reunosu )arin -ter, dar nu o 'a spune elor are nu sunt %oso'ari.
I2ar pro'oa proleme.
=a re'eni la ra(iul de mere. Mal%o a!teptă rădător pentru a re'eni la suiet.
H =ste posiil a etniii %oso'ari să se răzune pe ălugării s$ri
)arin -ter se str$mă duitati'.
H Pu0in proail. Aum trei luni, ine'a a tras o ra(etă /PF 7 asupra mănăstirii din
&eani, "ără prea mari pague, dar a "ost un at izolat. 8n ursul unei mani"esta0ii, %oso'arii pot
de'eni "oarte periulo!i, dar alt"el nu.
H Atuni
)arin -terine i2a deapitat
se apleă pe ae!ti
peste masă, ălugări
lipindu2!i Insistă
ustul greuMal%o.
de lemn, pri'ind la Mal%o u o
intensitate aproape +enantă. =rau de toate *n pri'irea ei.
H &aă !tiam, eram regina petrolului.
H I2a0i zis Pamelei Bearden ă mă pute0i a+uta.
T$năra se *ndreptă.
H V2a 'orit de iungul, >aser -alima+
H &a. =ste un e#tremist.
H Un radial, partizan al Marii Alanii, o regrupare din )oso'o, Maedonia !i
Muntenegru. A a"lat despre )adri But%a ă propagă z'onuri re"eritoare la oamenii apropia0i lui,
um sunt ei din A)-, ă ar "i putut lo'i, iar asta *l *nneune!te.
H Crede0i ă este ne'ino'at
H &a, 'rea independen0a *nainte de toate, !i nu ar "ae nimi din e ar putea *ngrădi
proesul. =ste ade'ărat, *n A)- sunt neuni u agule *narma0i are omit mii ilegalită0i,
in"ra0iuni, iar el !tie. Moti' *n plus pentru a ei să nu a0ionezeD >aser -alima+ pro'oaă teamă.
H Atuni, pe ine ănui0i
)arin -ter nu ezită.
H Poate "o!tii ;olaoratori< ai s$rilor. -unt in"ratori, a pe 'remurile Festapoului
"ranez. >u au nimi de pierdut !i s$rilor le on'ine.
H Cine are in"orma0ii despre ei
H )adri But%a, dar nu *n 'est. >u are nii o sursă aolo. &aă are ine'a aolo, aela este
>aser -alima+.
H Le 'a o"eri
H Poate. L2am *nt$lnit de mai multe ori. =ra legătura ritaniilor, are l2au lăsat altă.
=ste prea ereti. 8n plus, a treuit să2!i "aă propria an(etă. Triung(iul Pe2-u'a /e%a2&a%o'ia
este "ie"ul lui. *!i turnă ra(iul de mere. Pianistul please !i restaurantul se golise.
Mal%o
H Pare de mirare, onluzionă el, ă nimeni din satul &eani nu a 'ăzut nimi.
H Treuie *ntreat >aser -alima+, onluzionă t$năra. Poate el 'a a'ea un răspuns.
H Pute0i să2mi aran+a0i o *nt$lnire
H O să *ner. &ar să nu spune0i ă '2a0i *nt$lnit u )adri But%a. &upă independen0ă,
ae!tia doi se 'or *n+ung(ia.
H >aser -alima+ 'ore!te engleza sau germana
H Pu0in din "ieare, dar eu 'ores alaneza. Mergem, lurez m$ine de'reme.
Ie!iră pe su pleăiunile ătr$nului (ipp u părul pe umeri. Un grup de ăra0i, de l$ngă
intrare, !u!oteau *nă *n +urul unei stile de ra(iu. Proail oameni ai )-I).
Curtea,-ter
ra0ul )arinei u"undată *ntr2un
are se lătina*ntuneri
pe touritotal, era unpa'a+ului
din auza lo periulos u ade'ărat.
inegal. =ra "eriitMal%o luă
de aest
ontat "izi. ugiti', masa aldă a unui s$n *i atinse ra0ul. Ie!iră *n ele din urmă *n "a0a Frand
otel.
H Vă ondu Propuse Mal%o.
)arin -ter ezită $te'a seunde, apoi răspunseD
H &a, 'oi lua un ta#i m$ine diminea0ă. -tau la Aleira, pe olină.
Aolo unde erau toate misiunile străine. Cini minute mai t$rziu, după e treuseră de
misiunea rusă, *i arătă lui Mal%oD
H Aii.
>u 'oia să se despartă de ea !i ziseD
H La aest
T$năra o%tail, era0i singura "emeie *n "ustă.
z$mi.
H 8mi plae să răm$n "eminină, (iar !i $nd lurez. Vă deran+ează Adăugă ea ironi.
H &elo? &in ontră. Iată numărul meu de moil. A!tept apelul dumnea'oastră.
=a arună artea de 'izită *n geantă !i oor* din ma!ină. 8nainte de a dispărea su o
aradă *ntuneată, ziseD
H Vă sun.
@
@@
Adile U%o sria i"re ma!inal, *n "a0a elor doi solda0i italieni are a!teptau să2!i plăteasă
suurile. >ii nu *ndrăznea să *i pri'easă *n o(i. Totu!i, ei a'eau o atitudine per"et normală,
mul0umindu2se din $nd *n $nd să arune o pri'ire disretă *n deolteul ei.
Treuse o săptăm$nă de la e#pedi0ia ei la mănăstire !i, ine*n0eles, nu *i mai re'ăzuse de
atuni pe ei doi aman0i de2o seară.
Ca to0i louitorii din &eani, a"lase a doua zi de rimele petreute. =ra *ngrozită. 8n
"ieare seundă se a!tepta să 'adă )P dear$nd la ea aasă. &ar zilele treeau "ără a nimi să
se *nt$mple. Cei doi solda0i italieni nu a'useseră um să se laude u aaterea lor de la disiplină.
&aă nu 'oreau, um nimeni nu o 'ăzuse pe Adile U%o merg$nd spre mănăstire, stătea lini!tită.
&oar u on!tiin0a a'ea proleme.
La *neput, Adile nu "ăuse nii o legătură *ntre 'izita ei la ei doi solda0i !i oriilul
masaru de la mănăstire. Apoi, se g$ndise la mai multe amănunte tulurătoare. C$nd disutase
despre rime u prietena ei Iliriana Malo%u, aeasta ridiase din umeri !i spuseseD
H -unt s$ri. Bine le2a "ăut.
&upă aeea, Adile se g$ndise la zgomotul motorului auzit *n timp e se *ntorea spre
&eani.
'ilean *i&e atuni,
'enise *n !tia ă aesta
minte. oinidea
O singură u asasinarea
persoană elor
!tia la e oră ini ălugări.
mersese &eodată,
să2i *nt$lneasă pe un
ei g$nd
doi
solda0iD Iliriana. Aeasta insistase a Adile să2i spună e#at, pentru a, e'entual, să o *nso0easă.
Bine*n0eles, nu apăruse.
Totu!i, Adile *!i amintea ă o *nura+ase mult să "aă aeastă esapadă.
Bine*n0eles, pe moment, Adile nu 'ăzuse de$t un +o. &e atuni un g$nd oriil se
insinuase *n ea.
&aă prezen0a ei "ailitase masararea elor ini ălugări Adile nu era proastăD realiza
per"et ă ei doi solda0i, *n timp ă "ăeau dragoste u ea, nu supra'eg(eau r$ul. Ori, an(eta
)P determinase ă răpitorii 'eniseră pe o poteă de pe 'ersantul dealului, (iar *n "a0a postului
de pază al elor doi italieni, pentru a a+unge la intrarea *n mănăstire.
Termin$ndu2!i
u e pre0? nota ei
&aă a'enturile deseplată, *!i dădu
'or a"la, seama
"ratele ei oă
'aaromor*
"i putut a+utaa an(eta
pentru să *nainteze.
păstra onoarea &ar,
"amiliei.
Mai ine nu spunea nimi.
Ma!inal, *ntinse nota de plată elor doi solda0i, u un z$met meani. Imediat e pleară,
*!i aprinse o 0igară, osedată de tot e *i treea prin ap. Iliriana !i tatăl ei, >aim Malo%u, erau
inamii delara0i ai s$rilor. Un un(i al Ilirianei era la aga pentru ă torturase !i asasinase trei
solda0i s$ri *n *mpre+urări destul de atroe.
Orium, Adile nu ar *ndrăzni 'reodată să 'oreasă despre aeasta prietenei sale.
O 'oe o "ău să tresară.
H &ei, l2ai re'ăzut pe italianul tău "rumos
/idi$nd o(ii, o 'ăzu pe -(ipe, una din prietenele ei, are 'enea uneori să *i dea o m$nă
de a+utor. Ji ea *l remarase pe soldatul are *i "ăea urte Adilei. Aeasta, oriil de indispusă,
protestăD
H =!ti neună? Jtii ine ă ei nu au dreptul să 'ină *n sat.
-(ipe o pri'i ironi. Miă, grăsună, u "igură ingrată, ăra0ii nu se interesau delo de
ea, iar Adile o ănuia ă este oareum geloasă pe ea. T$năra %oso'ară se apleă peste te+g(ea !i
spuse *netD
H 8n seara aeea, pleasem să aut lemne !i te2am 'ăzut merg$nd pe potea spre r$u. =ra
de+a noapte. Va treui să *mi po'este!ti e ai "ăut u el, alt"el.
Pleă z$mind. Adile 'oia să intre *n păm$nt. Bine*n0eles, prietena ei nu "ăea nii o
legătură *ntre rime !i e#pedi0ia ei amoroasă. =ra doar uriozitate răutăioasă.
&oar ă aeasta *nsemna ă !tia. Ori, -(ipe era o le'etitoare inorigiilă. /isa să spună
la tot satul. Ji daă a+ungea la ure(ile )P, Adile o pă0ea rău.
oarte rău.
@
@@
Un er alastru imaulat "ăea Pristina aproape atrăgătoare. Mal%o ie!i din ămăru0a are
ser'ea drept aie !i se *ntreă daă )arin -ter *i 'a da 'reun semn de 'ia0ă.
=ra presat de timp.
8n enla'a s$ră Fraa'ia, la sud de Pristina, zidurile erau aoperite u a"i!e are ereau
*ntoarerea armatei s$re, pentru a prote+a louitorii din enla'ă. /ea0iile ontinuau, ampli"iate
(iar. &egeaa )P !i )O/ +uraseră ă 'or rezol'a azul, nimeni nu *i redea. Politi%a, ea mai
mare re'istă s$ră din Belgrad, pulia un reporta+ pe opt pagini despre )oso'o, alătuit numai
din mărturiile s$rilor are trăiau *nă aolo, are po'esteau ataurile !i auzurile ale ăror
'itime erau.
=ra !i un inter'iu u o ălugări0ă ortodo#ă, Anastasia, relat$nd um, *n 5446, o mul0ime
de %oso'ari
anume Milandezlăn0uită
I'ano'i, dăduse
deputat"o
s$rmănăstirii
din ora!uleimi#t
!i *neraseră
Mitro'ia,săe#tremist
o ardă denotoriu,
'ie. 8ntr2un (enar,
delara ă un
moartea oriilă a elor ini ălugări nu 'a răm$ne nepedepsită. Ji pretindea ă gruparea de are
apar0inea ;Farda prin0ului Lazăr< era de+a pe urmele 'ino'a0ilor.
>u era delo lini!titor.
Mal%o se *mrăa atuni $nd sună tele"onul.
H >u 'ă trezes 8ntreă imediat 'oea sua'ă a )arinei -ter.
H >u glumi0i. -unte0i la ser'iiu
H &a, am ăut prea mult ieri? &ar am lurat pentru dumnea'oastră. >e putem 'edea
peste o oră, la restaurantul ome, (iar l$ngă O-C=.
H >ii o prolemă.
H Atuni,de+a.
8n(isese pe ur$nd.
=ra un simplu "lirt sau o a"aere O 'a a"la "oarte repede.
@
@@
&e aeastă dată )arin -ter purta un taior des(is la uloare peste un pulo'er al ărui
deolteu *n V *l tenta pe Mal%o să *!i age m$na *n el. La "el a *n a+un, nu purta sutien. -e a!eză
*n "a0a ei, la mia terasă de la ome, pe strada Luan aradina+.
H 8nă mai 're0i să *l 'ede0i pe >aser -alima+ 8ntreă t$năra *nainte să omande.
H Bine*n0eles.
=a se ridiă.
H Atuni, să mergem. >u am prea mult timp. &ar poate "i interesantD am 'orit u el
diminea0ă
pe are nu !ile2a
părea
dat "oarte interesat să 'ă 'adă. Pretinde ă ar a'ea in"orma0ii despre aest masaru,
*nă nimănui.
CAPITOLUL V
H 8l 'edem aii 8ntreă imediat Mal%o.
H Mu. Vine rar la Pristina !i nu 'rea să "ie 'ăzut u noi. Mi2a dat *nt$lnire la &a%o'ia,
aolo unde louie!te. =ste la o oră de aii, o să luăm ma!ina mea, este mult mai prudent. Veni0i.
&in nou, $nd treu prin "a0a lui, sim0i un "ior, 'ăz$nd legănatul !oldurilor ei. -e ură la
'olanul unui 6#6 Touareg a el al lui Mal%o, el mai "re'ent la interna0ionali, !i porniră *n
tra"i, mai *nt$i spre )oso'o Polie, a !i um ar merge spre aeroport, *nainte de a tra'ersa zona
rurală posomor$tă, pi(etată de numeroase ase noi din ărămidă ro!ie, apărute pe $mpurile de
porum.
H C(iar rede0i ă !tie e'a 8ntreă Mal%o.
H 8n az ontrar, nu mi2ar "i dat *nt$lnire, răspunse )arin -ter.
8nt$lniră un on'oi al )O/ su pa'ilion danez. Aproape la "ieare %ilometru, un 6#6 al
al )P era parat pe margine, p$ndind un e#es de 'iteză, luru pu0in proail datorită !oselelor
*nguste !i des"undate. )arin -ter onduea repede !i ine. Bustul u!or apleat *nainte, *i punea
s$nii *n 'aloare, *ntoarse spre Mal%o o pri'ire z$mitoare.
H &ei, se pare ă 'ă pla "emeile
H Cine '2a spus
H Vo# populi, gura lumii, zise ea. Aii, 'e0i "i ser'it, %oso'arele sunt "ermeătoare !i
oi!nuite să se supună ăra0ilor. Cele mai une pretind ă, imediat e sunt anga+ate la un nou lo
de mună, patronul le2o trage pe un ol0 al mesei, iar ele nu *ndrăznes să ziă nimi.
H >u sunt de$t %oso'are, sulinie Mal%o. Cred ă nu a'e0i nimi u ele.
H O(, eu? ău ea, lăs$nd "raza *n aer.
Brutal,
H -$niipro"ilul s$nilor grei
dumnea'oastră sunt*i minuna0i?
inspiră o remară
ise el. *ndrăznea0ă.
Am o dorin0ă neună să2i pipăi.
Cum )arin -ter nu răspundea, *ntinse m$na !i atinse s"$rul unui s$n prin pulo'erul "in,
al. A'u timp să *nere o senza0ie puterniă $nd s"$rul se *ntări, apoi m$na dreaptă a )arinei
-te'r porni a o ra(etă, lo'indu2l peste orazul st$ng, at$t de puterni *n$t "u *mpins *n portieră.
Ma!ina nu de'iase un entimetru de la drum. Cu o 'oe almă, t$năra ziseD
H -untem aii pentru mună.
Ce să răspundă
Mal%o, "uriund, se retrase *ntr2o tăere prudentă. La pu0in timp după, părăsiră !oseaua
spre Pe pentru un drum modest are duea la &a%o'ia, un ora! mare la +umătatea diurnului
*ntre Pe !i Prizren. La intrarea *n ora! se ridia ine'itaila statuie a Maiii Tereza, *n mărime
naturală, apleată,
alanezii purt$nd toată ne"eriirea lumii pe umerii ei. -e năsuse *n Maedonia, dar
o reuperaseră.
)arin -ter se opri *n "a0a unei lădiri modeme u un panou mare pe aoperi!D otel
Pas(tri%u. Mal%o se arătă nemul0umit.
H >u mergem la el
H >u, nu *i plae. Ji nu dă niiodată *nt$lnire de două ori *n aela!i lo. A păstrat
oieiurile din landestinitate.
Intrară pe o terasă mare !i se instalară *ntr2un ol0, mai retras. Ma+oritatea meselor erau
oupate de grupuri de ăra0i are disutau anima0i. )oso'arii *!i petreeau ea mai mare parte a
timpului pălă'răgind *n "a0a unei a"ele goale. ără "emei. 8n pro'inie, ele nu mergeau la o
a"ea.
)arin
H -ter
Iată2l, părea
"ău ă uitase omplet de inidentul din ma!ină.
ea deodată.
Un ărat t$năr, "oarte runet, u părul dat pe spate, "a0ă asu0ită, tomai apărea pe terasă,
urmat de doi ăra0i *n (aine e+ are luară lo la o masă alăturată, impasiili, *nrunta0i.
;Basitteri<. Mal%o remară ra0ul st$ng al lui >aser -alima+. M$na *i lipsea, ra0ul "iind tăiat
de deasupra *n(eieturii, u un iot "ără nii o prote0ie. &ădură m$na. >aser -alima+ a'ea o
pri'ire 'ie, inteligentă !i ree. Pronun0ă $te'a u'inte *n alaneză, traduse imediat de )arin
-ter.
H >u are mult timp "iindă a"aerea lui este la Pe. Treuie să se *ntoară aolo.
H Ce a"aeri "ae
H O "irmă de prote0ie. Cum este "oarte unosut drept ;omandant< al UC), are mul0i
lien0i.
)oso'arul *l "i#a pe Mal%o. O pri'ire ree, intensă.
H Cum !i2a pierdut m$na st$ngă
=a traduse *ntrearea !i răspunsul.
H 8n august 3, demina o asă. =rau două mine una peste alta, nu a 'ăzut2o pe a doua,
dar zie ă nu este aii pentru a po'esti despre răzoi. >u 'ore!te niiodată despre asta. Ce 're0i
să !ti0i
H Ce rede despre masarul de la mănăstire
/ăspunsul 'eni a un glon0.
H >u sunt oamenii A)-?

H Atuni s$rii
>aser -alima+ rămase tăut un timp, apoi răspunseD
H -e poate.
>u părea nii măar el on'ins. Mal%o insistăD
H
Un>u ănuie!te
răspuns lung odeimpliare
la >aser alaneză
-alima+.
H Crede ă nu sunt alanezi ;normali<, traduse )arin -ter. Comatan0i, a el. A omor$t
destui s$ri, ae!tia i2au omor$t "ratele, dar niiunul din oamenii săi nu s2ar "i atins 'reodată de
un ălugăr.
H Are 'reo idee
>aser -alima+ rămase $te'a lipe u apul pleat, ridiă pri'irea !i pronun0ă o singură
"rază, tradusă imediat de )arin -ter.
H La &eani, este o "emeie are poate !tie e'a. -e nume!te Adile U%o. Lurează la un
magazin are 'inde ăuturi italienilor.
=ra de+a *n piioare. &upă e *i str$nse m$na, dispăru.
@@
Mal%o 'ru să se ridie pentru a2l urmări, dar se răzg$ndi. >u treuia să disute "or0at u
aest gen de oameni. )arin -ter *l pri'ea.
H Ce rede0i 8ntreă el.
H Treuie luat *n serios, *l s"ătui ea. Jtiu de e ne2a 'oritD se teme ă ni!te pro'oatori
'or să "aă să e!ueze proesul de independen0ă a )oso'o !i 'rea să2!i dez'ino'ă0easă prietenii
din A)-.
-rise numele dat de >aser -alima+ pe o arte de 'izită !i o *ntinse lui Mal%o.
H =ste r$ndul dumnea'oastră?
H Cum
=a Pute0i
H *!i *nmuie
'oriuzele *n pa(arul
u )P. &ar nu u apă
sunt de l$ngă
"oarte a"ea.
sigură de rezultat.
H A'e0i 'reo idee mai ună
H Poate. Pot "ae o erere o"iială la O-C=, pretinz$nd ă Adile U%o a soliitat un lo de
mună la O-C= !i ă eu "a o 'eri"iare de rutină. >u 'om a"la nimi despre rime dar 'om !ti
mai multe despre aeastă Adile U%o.
H =ste o idee ună, aproă Mal%o.
La *ntoarere, rămaseră loa0i *ntr2un amuteia+ la )oso'o Polie. )arin -ter pusese un
C& u muziă reggae !i părea ine dispusă. Calmat, Mal%o nu mai pri'ea la s$nii ei. Părea
(otăr$t să nu se lase prins *n ursă !i a doua oară. )arin -ter era pur !i simplu e#itantă. /ămase
surprins $nd, a+ung$nd la Frand otel, se *ntoarse spre el !i *ntreă u 'oe per"et normalăD
H ae0i e'a *n seara aeasta
H >u !tiu *nă. &e e
H Am putea ina u Ben Fordon, tipul de la ;:<. 8mi am "ae urte !i !tie $te e'a.
H &e e nu, *nu'iin0ă Mal%o, totu!i preaut.
H Atuni, la ora nouă, la &ereda, zise )arin -ter. =ste o raserie pe strada UC).
@
@@
8nt$lnirea a'ea lo *ntr2un mi restaurant din partea s$ră a ora!ului Mitro'ia, el mai
mare ora! din nord. 8n sala de la >umero 3, deorată a o st$nă s$reasă, erau o duzină de
memri din ;Farda prin0ului Lazăr<, "oste Berete /o!ii s$re, are tomai amesteau ere u
!lio'i0ă. =rau paramilitari are se ioniseră de+a de mai multe ori u militarii "ranezi are
păzeau podul prinipal din Mitro'ia peste r$ul Iar. Aesta separa artierele alaneze, la sud, de
ele s$re!ti, la nord. Tăură deodată. Un ărat *n ostum !i ra'ată tomai intra *n ameră. -e
ridiară spontan !i el *i sărută pe to0i la r$nd.
la salate=ra
!i la&ragol+u Vu%o'i,
r$nza uri%, apoi animatorul grupuluiziseD
&ragol+u Vu%o'i radial antialanez. Un timp se onentrară
H >u putem lăsa pe -(iptars33 să omită rime "ără să rea0ionăm.
To0i *nu'iin0ară gra' iar unul din ei propuseD
H Ar treui să treem de ealaltă parte a r$ului !i să le dăm o le0ie.
ost paramilitar s$r, torturase destui %oso'ari auza0i ă lurează u UC). olosindu2se
de u0itul lui de '$nător u lamă lată, asu0it, *n+ung(iase odată un %oso'ar are arunase u o
piatră *n el.
H >u, tran!ă &ragol+u Vu%o'i, este e'a mai un de "ăut. Aeste lepădături au lo'it
*n inima a eea e noi a'em mai sump. Treuie răspuns *n aela!i mod. &ar u ailitate. &aă
'ărsăm s$nge, se 'a zie !i mai mult ă s$rii nu merită să răm$nă *n )oso'o.
&eep0iona0i,
a talionului. oameniiVu%o'i
C$nd &ragol+u săi tăură. >uu'$ntul,
reluă erau inteletuali !i nu !tiau
erau aproape de$t o singură
demoiliza0i. legeD ea
&ar "ieare
u'$nt al lui le merse la inimă. C$nd termină e#punerea, o(ii lor strălueau.
H &aă reu!im, onluzionă el, alanezii 'or sta lini!ti0i un timp.
Izuniră *n "eliitări. =ra ea mai ună idee are le "usese propusă 'reodată.
H C$nd treem la treaă 8ntreă un anume Milan Bu%ano'i.
&ragol+u Vu%o'i Ie potoli entuziasmul.
H Treuie mai *nt$i să pregătim atent opera0iunea. Tu, /ado'an, ai o ma!ină u numere
%oso'are
H &a.
Ma!inile u numere s$re!ti era rare *n )oso'o !i u!or de reperat.
alanezaH Vei merge *n reunoa!tere, să "ai "otogra"ii, să studiezi ine terenul. Vore!ti
H &a, reunosu /ado'an, pu0in am ru!inat.
H &ei, te 'or rede unul de2al lor, *n az de e'a. Mergi aolo de mai multe ori. 80i 'oi
"ae lista u puntele de 'eri"iat. >e 'om re'edea peste trei zile.
&ragol+u Vu%o'i pleă. Pentru planul său a'ea ne'oie de unda 'erde, pe are treuia să
o o0ină de la Belgrad.
H 8mi da0i un "o
Mal%o, admir$nd din nou ustul )arinei -ter, tresări !i *ntinse m$na spre ri(eta a"lată
pe masă. T$năra *l pri'ea u un z$met arni'or. Trase primul "um !i *l su"lă *net, pri'indu2l *n
ontinuare. -e *ntoarse apoi spre Ben Fordon, ritaniul, are o de'ora din pri'iri. Mal%o, după
minusule detalii, *l ănuia ă este amantul ei.
H Ben, e rede0i despre azul ălugărilor 8ntreă )arin. Prietenii no!tri ameriani *!i
"a multe gri+i.
Tipul de la ;:< aroră o e#presie gra'ă.
H =ste o po'este ur$tă? Mărturisi el. >u am nimi onret. =ste e'ident o pro'oare, dar
din partea ui
H -$rii -ugeră Mal%o.
Britaniul sutură din ap.
H >u, ei 0in să pară irepro!aili, 'itime ale omunită0ii interna0ionale.
H =#tremi!ti %oso'ari, atuni

H &a, se poate, "ău ritaniul, dar *i unoa!tem pe to0i? -unt ni!te 0ărani. Pot să tragă o
ra(etă sau să dea "o unei mănăstiri, dar aii, este o opera0iune onepută, plani"iată !i
e#eutată pro"esionist. Politia internă %oso'ară este at$t de ompliată *n$t poate "i e'entual o
tentati'ă de disreditare a partidului lui Adem Beris(a, are ontrolează 'estul 0ării.
H Cine,a!tepta
Mal%o *n aest az lui.
răspunsul
H Poate "amilia Mullu%i. -unt (o0i, riminali, e#pliă ritaniul. Ji ei au reat un partid
pentru a partiipa la alegeri. -unt *n onuren0ă u "amilia Beris(a. Ar dori a aeastă rimă să le
"ie atriuită.
Văz$nd tăerea lui Mal%o, ontinuă u un z$met le+erD
H Ar putea "i !i Beris(a are ar 'rea să o0ină o pozi0ie ;dură<. To0i ei men0iona0i au
arme !i oameni.
H Alt"el spus, onstată Mal%o, poate "i oriine.
H Cam a!a, onluzionă Ben Fordon.
&upă o pri'ire la eas, !i *nă una, plină de regret, *nspre )arin -ter, o"tăD
H Amraserie
Mia o *nt$lnire m$ine
era tot maidiminea0ă la ora
zgomotoasă. !apte.
Aia Vă las.auzi, at$t de tare 'oreau lien0ii.
se puteau
ără a mai pune la sooteală muzia de "undal. =ra 'esel !i animat, u multe "ete "ermeătoare,
adesea *n upluD )oso'o modem. /ămas singur u )arin, Mal%o *!i termină ra(iul !i *i zise
tinereiD
H Cred ă !i eu mă du la ulare. C$nd 'e0i a'ea un răspuns de la )P
H 8n 5 sau  zile, "ău )ann -ter ridi$ndu2se.
Aia pe trotuar ea propuseD
H >u 're0i să em un pa(ar *ntr2un lo plăut La /ed ouse. =ste la doi pa!i de aii. O
disoteă (iar animată.
H &e e nu, "ău Mal%o, are nu a'ea nii un (e" să se *ntoară *n amera lui de la
Frand otel.
)arin -ter *l luă de ra0. Paltonul ei lung *i asundea "usta neagră "oarte surtă !i ăma!a
asortată la are un nasture des(eiat *i lăsa s$nii să se *ntre'adă. Merseră p$nă la apătul străzii
UC), apoi )arin -ter intră pe un teren 'iran. Mal%o 'ăzu *n apăt, pe aoperi!ul unei lădiri,
trei litere luminoaseD L&). Partidul lui Ira(im /ugo'a. )arin ooli lădirea !i ioăni la o u!ă
metaliă "ără nii o insrip0ie, are se des(ise imediat u un 'al de muziă. Mal%o zări, la lumina
numeroaselor proietoare ro!ii, un ar mare la are se *ng(esuia o mul0ime de tineri, apoi, *n
spate, oameni *n piioare, $nd sau dans$nd *ntr2o penumră aproape totală. &upă e se dezrăă
de palton, )arin -ter se streură prin mul0imea are tropăia l$ngă di"uzoare !i, "oarte natural, se
*ntoarse spre Mal%o.
H &ansăm pu0in
C$te'a upluri se agitau la un metru unul de elălalt, altele str$ns lipite, se sărutau pe
gură, nemi!a0i.
Mal%o o luă de talie pe )arin, preaut, dar t$năra se lipi spontan de el !i "oarte repede, *i
sim0i onturul puisului. =a dansa aproape "ără să se mi!te, dar *i sim0ea oapsele ondul$ndu2se
u suple0e.
Aeastă mi!are *i trezi liidoul din prudenta e#petati'ă. &ansară un timp, apoi Mal%o *!i
zise ă treuia să iasă din amiguitate. &epărt$ndu2se pu0in, atinse mătasea ămă!ii, insist$nd pe
s"$rurile s$nilor are se *ntăriră imediat. )arin -ter soase un o"tat u!or !i *n(ise o(ii.
H V2a0i răzg$ndit "a0ă de după amiază >u se putu a0ine să *ntree Mal%o.
)arin -ter redes(ise o(ii !i zise u un z$metD

H >u, este timp pentru tot.
Mal%o pară "u in+etat u adrenalină diret *n reier. Continu$nd să danseze, se depărtă
de grosul mul0imii, trăg$nd2o *ntr2un ol0, la adăpost de pri'iri.
)arin -ter nu putea ignora mădularul *ntărit lipit de adomenul ei. &e aeastă dată,
Mal%o des"ău "ără
"erm, str$ng$nd ezitare
s"$rul doi*ntre
*ntărit nasturi ai ămă!ii !i *!i streură m$na *năuntru. Cuprinse un s$n
degete.
H = ine? Jopti )arin.
-tr$nse e'a mai tare !i ea zise u aeea!i 'oeD
H Aum mă doare.
8i uprinse elălalt s$n !i, pentru $te'a lipe, sa'ură atingerea eminamente senzuală.
-"$rurile )arinei -ter se *ntăriseră a lemnul. La "el !i se#ul lui. usta ultrasurtă era o in'ita0ie
la 'iol. Puse o m$nă pe oapsa )arinei !i ură. =ra la $0i'a milimetri de adomen $nd ea *l opri
u aeea!i 'oe almă.
H >u?
&in nou, "uria *l uprinse, dar de+a t$năra "emeie mergea pe l$ngă perete !i *mpinse o u!ă
in'iziilăsla
amerei *n *ntuneri,
luminate. trăg$ndu2l
&upă e sepe*n(ise
Mal%ou!a,
după ea. &istinse
muzia o masă
nu se mai dea!a
auzea iliard
tare.*n)arin
mi+loul
-ter
stătea *n "a0a lui.
H Ceilal0i nu prea 'in aii. >u !tiu.
8l *n"runta, u spatele la masa de iliard, u nasturii ămă!ii des"ău0i p$nă la talie. &e
aeastă dată, nu protestă $nd Mal%o *i ridiă "usta surtă !i *i atinse adomenul. Ar "i 'rut să2i
smulgă triung(iul de nailon negru $nd )arin *i eruD
H Mai m$ng$ie2mi s$nii? -unt "oarte sensiili.
A0in$ndu2se de la un impuls "urios de a se *n"ige *n adomenul ei, edă, m$ng$indu2i
*ndelung s$nii, tot mai tare. Cu m$inile puse pe masa de iliard !i o(ii *n(i!i, )arin -ter
respira saadat, gem$nd. Bazinul *i 'ira. La apătul eroismului, Mal%o *i aandonă rus s$nii,
plon+$nd>usu "ustamult
pentru neagră.
timp.
&egetele )arinei *i prinseră *n(eietura !i 'oea ei almă reluăD
H >u, mi2a0i o"erit un orgasm minunat. Am s$nii "oarte sensiili. Uneori, pe pla+ă, mă
plim u ustul dezgolit !i '$ntul, daă este destul de puterni, *mi poate pro'oa un orgasm.
Mal%o uită de "rustrarea sa. =ra prima dată $nd *nt$lnea o "emeie are "ăea dragoste u
'$ntul? &e+a, )arin -ter *l trăgea după ea, după e *!i *n(eiase ăma!a. Tra'ersară disotea !i
ie!iră din /ed ouse.
H Ma!ina mea este l$ngă, "ău t$năra, 'ă du eu.
Aparent, rerea0ia se#uală se terminase pentru ea. -e opri l$ngă ma!ina 6#6, u (eile *n
m$ini, !i zise pe un ton neutruD
H Vă sun imediat e )P *mi tele"onează. Mal%o tomai 'oia să o aproe, $nd e'a *n
mersul tinerei *i indiă rus un liido "rustrat. &in nou, el se *n"ier$ntă.
8ntinse m$na !i luă (eile ma!inii din m$inile )arinei -ter. &es(ise, se ură la 'olan !i
ziseD
H Vă ondu, 'eni0i.
Uimită, t$năra nu rea0ionă imediat, apoi ooli ma!ina !i ură.
H Mă trezes "oarte de'reme, m$ine, zise ea se.
H Atuni, să nu pierdem timpul.
Mal%o uno!tea destul de ine Pristina pentru a nu2i ere india0ii. Pe drum, se a0inu să o
atingă !i (iar să o pri'easă. &upă e pară ma!ina *n urtea imoilului, o urmă "ără să2i
*napoieze (eile ma!inii. Apartamentul ei a'ea un două amere, u un alo' oupat de un pat
mare.
)arin -ter se a!eză *ntr2un "otoliu, "ără să2!i dea +os paltonul !i ziseD
H O),
&a0i m2a0i ondus.zise
+os paltonul, Aum, 'reau
simplu să dorm.
Mal%o. Pri'irile lor se *n"runtară $te'a lipe, apoi ea *l
dădu +os "ără nii un u'$nt.
H Ji restul, ordonă Mal%o.
=ra puntul ulminant al ;+oului de putere<.
&upă o ezitare impereptiilă, des"ău nasturii ămă!ii u gesturi metiuloase, o dădu +os,
apoi trase "ermoarul "ustei !i rămase *n (ilotul de dantelă neagră. Per"et rela#ată, *n aparen0ă,
*ntreăD
H Vre0i e'a de ăut
La "el de naturală a !i um ar "i "ost *ntr2o ro(ie de seară. Luat prin surprindere, Mal%o
răspunseD
H Vodă,
A'ea. daă
Băură a'e0i. l$ngă pat. Apoi el *nepu să *!i plime m$inile pe trupul ei, lent,
*n piioare,
'oluptos. )arin tresări. U!or. Mal%o *i prinse s$nii grei *n m$ini !i *i sim0i um se *ntăres din nou
su m$ng$ierile lui. Apoi dădu +os dantela neagră !i se dezrăă de (aine. )arin *l pri'ea, tăută.
ără nii un u'$nt, Mal%o o tr$nti pe pat apoi, u toată "or0a mu!(ilor lui, u toată setea
de 'ia0ă o penetră. Ca !i um ar "i "ost s"$r!itul lumii. )arin -ter *nepu să geamă lung !i resu
progresi' *n intensitate, a notele unui $ntăre0 de operă.
C(iar *n momentul *n are Mal%o sim0ea um se apropie plăerea, geamătul se trans"ormă
*ntr2un 0ipăt răgu!it, animali, !i )arin *!i *n"ipse degetele *n ea"a lui.
@
@@
Mal%o
realizeze unde pară
se a"la,a'ea
'ăzu*n mai
ap *nt$i
o loomoti'ă *n 'iteză.
trupul )arinei apoi/a(iul. 8i treui
"a0a ei, u $te'a de
gura m$n+ită seunde să uze.
ru+ul de
T$năra se mi!ă !i gura ei *i uprinse se#ul. Pentru un moment, se lăsă *n 'oia plăerii, resim0ind
gustul 'ie0ii. Apoi o *ntoarse pe spate, se a!eză peste ea !i *nepu să2!i mi!te se#ul *ntre s$nii ei.
Imediat, )arin, u m$inile, *!i apropie s$nii pentru a "orma o str$nsoare tandră !i
mătăsoasă.
=ra gata să2i inunde "a0a $nd o sonerie stridentă de tele"on moil se delan!ă. Cu gesturi
stăp$nite, )arin -ter se elieră !i răspunse. &upă aeea re'eni !i anun0ă, *nainte de dispărea *n
aie.
H =ra seretara mea, de la O-C=. )P i2a trimis un raport. =ste la iroul meu.
CAPITOLUL VI.
Mal%o itea peste umărul )arinei -ter, la eta+ul al inilea al lădirii O-C=, pe strada
Luan aradina+D ;Adile U%o, douăzei !i patru de ani, lurează la suursala din &eani a
soietă0ii =lita al ărei sediu se a"lă la Pe. Anga+ată pentru un salariu de 354 de euro pe lună.
Celiatară. Louie!te u părin0ii !i "ratele ei *n sat. >ii un anteedent +udiiar.<
=ra a o piele de eelu!.
Mal%o era dezamăgit.
H >u putem a"la mai mult 8ntreă el.
)arin -ter ridiă o(ii.
H >u de aii. =ste o 'eri"iare de rutină, nu uita0i.
H Atuni, treuie mers la &eani. A! 'rea s2o 'ăd personal pe aeastă "ată.
H Va "i deliat. La sate, oamenii sunt suspiio!i.
H Pute0i 'eni u mine
H &a, dar nu mai de'reme de m$ine diminea0ă.
H O) pentru m$ine, onluzionă Mal%o.
Insista să urmăreasă
>aser -alima+ aest "ir"ără
nu *i indiase uni !i "ragil.
'reun moti' pe aeastă Adile U%o.
@
@@
Adile U%o se *ntorea aasă $nd prietena ei -(ipe o opri, u o "igură gra'ă.
H Treuie să 'orim?
Cele două se retraseră la marginea $mpului !i -(ipe *nepu imediatD
H Vrei să mergi să lurezi *n Pristina &aă ai aran+at e'a, mă interesează !i pe mine. -e
pare ă interna0ionalii plătes p$nă la 44 de euro pe lună.
Piată din nori, Adile U%o se apără.
H &ar nu mă du la Pristina. Cine 0i2a zis asta
Prietena
H Cum?eiPoli0i!ti
o pri'i,dene*nrezătoare.
la )P au 'enit să *ntree de tine, e#pli$nd ă ai "ăut o erere
pentru a lura la O-C=.
Adile U%o nu re0inu de$t ;poli0i!ti<. Crezu ă inima i se 'a opri !i sim0i um piioarele i
se *nmoaie.
H &ar nu am erut nimi la nimeni? Protestă ea.
H Atuni, de e au 'enit poli0i!tii
Adile U%o a'ea o idee dar nu 'oia să2i spună prietenei sale. 8i zise rutalD
H >u !tiu nimi. -unt ni!te miniuni.
-e *ndepărtă $t mai repede posiil, alerg$nd să a+ungă aasă, unde se re"ugie *n amera
ei, pentru a re"leta. &aă poli0i!tii 'eniseră să se intereseze de ea, *nsemna ă italienii 'oriseră.
&ei atastro"a
sus0inuse să "aăera iminentă.
aeastă Brus, o uprinse o "urie intensă "a0ă de Iliriana Malo%u are o
prostie.
Ie!ind din ameră a un glon0, se duse la enzinărie. Iliriana era u"undată *n (orosopul
din )o(a &itore, unul din marile otidiene %oso'are.
H -unt *n ra(at? ise Adile U%o.
&intr2o su"lare, po'esti toată *nt$mplarea prieteni ei. Iliriana Malo%u nu se tulură.
H C(iar daă nemerniii aeia doi au 'orit, nu ai de$t să negi.
Adile U%o *nepu să pl$ngă.
H >u 'oi *ndrăzni? Mă 'or ăga la *n(isoare. Treuie să sap.
H aide, nu "i proastă? Bomăni Iliriana. >u 0i se 'a *nt$mpla nimi.
H Ba da, a da?
H Bun, o să2i er s"atul tatălui meu. Tre pe la tine, imediat.
Adile U%o pleă. &aă ar "i a'ut ani, ar "i luat primul autouz spre Pristina.
@
@@
>aim Malo%u, ăruia "iia sa Iliriana *i raportase *nt$mplarea Adil"i U%o, părea să2i dea
dreptate aesteia din urmă.
H Am un prieten are o poate găzdui un timp la Pristina. Prietena ta poate merge aolo
$te'a săptăm$ni. Va spune la magazin, aii, ă este olna'ă. Apoi, se 'a *ntoare *n &eani.
C(iar daă este o an(etă, nu 'a dura mult timp.
H Bine, o să2i zi, onluzionă Iliriana.

H =ste un autouz la s"$r!itul zilei, pot să aran+ez totul "oarte repede, preiză >aim
Malo%u. &u2te la ea aum.
C$nd rămase singur, *!i aprinse o 0igară, g$nditor !i preoupat. &e e 'enise )P să
'eri"ie pe Adile U%o, o "ată Iară proleme =ra o prolemă "oarte importantă, de are treuia să
se intereseze,
ar rezista doar*nainte de tot, treuia să *nlăture pro'izoriu periolul. 8n "a0a poli0i!tilor, Adile U%o
N minute.
Ori, pu0inul pe are *l !tia, putea "i de "olos unor an(etatori pro"esioni!ti. Vor merge pe
"ir p$nă la el. C$nd asultase on"iden0ele Ilirianei despre Adile U%o, are nu *i asundea nimi,
'ăzuse imediat a'anta+ul pe are *l putea o0ine pentru a due la un s"$r!it misiunea are *i
"usese *nredin0ată. &e aum *nainte, Adile U%o de'enea un ris poten0ial pe are treuia să2l
neutralizeze.
@
@@
-atul &eani se a"la la apătul unui drum drept. Un peisa+ anal. C$mpuri de porum,
păduri, ase de ărămidă ro!ie. )arin -ter *netini *n "a0a (otelului Iliria !i *ntoarse *n pia0ă,
par$nd l$ngă
+umătate trei;=lita
!tearsăD ma!ini ale )O/
1 -uuri u drapel italian, oprite *n "a0a unui depozit u o panartă pe
!i Băuturi<.
-olda0i transportau utii *n ma!ini.
H Aolo lurează Adile U%o, anun0ă )arin -ter. Ce "aem
H -ă mergem, zise Mal%o. A! 'rea să o 'ăd.
H Inten0iona0i să 'ori0i u ea
H &e e nu -pune0i ă 're0i să anga+a0i pe ine'a la O-C= !i ă '2a "ost reomandată.
)arin -ter *i arună o pri'ire ree.
H /isă să atragă aten0ia.
Mal%o z$mi.
H Pentru a soate lupul din pădure, treuie să2l sperii. 8n aest moment, nu a'em nimi
u aeastă "ată.
repro!eze, risă &oar o denun0are pe are nu mă azez. Treuie să o agităm. &aă are e'a să2!i
să rea0ioneze.
Intrară *n magazin. O anga+ată alaneză tomai număra euro primi0i de la italieni. &in
5443, )oso'o adoptase moneda europeană. )arin -ter a!teptă să termine pentru a *ntreaD
H Adile U%o este aii
Anga+ata *i arună o pri'ire la *neput surprinsă, apoi nelini!tită.
H >u.
H C$nd se 'a *ntoare
H =ste olna'ă. >u se 'a *ntoare de$t peste $te'a zile.
Viziil, nu 'oia să spună mai multe. Ie!iră. Italienii tomai pleau, după e se
apro'izionaseră u ăuturi. Mal%o le urmări u pri'irea 'e(iulele are se *ndepărtau *n dire0ia
unei taere imense, *n"iin0ate la marginea dealului.
H &aă este olna'ă, treuie să "ie aasă, remară el, dezamăgit.
H Vre0i să merge0i aolo
H Măar at$t. &oar nu am 'enit degeaa.
H Bun, se resemna )arin -ter. O să *ntre unde louie!te.
-e *ntoarse la depozit !i ie!i de aolo după $te'a minute.
H =ste "oarte aproape, anun0ă ea.
="eti', asa din ărămidă ro!ie *n are louia "amilia U%o era la 344 de metri.
H Vă a!tept, propuse Mal%o. -pune0i ă a0i 'enit să2i propune0i un lo de mună.
A!teptă *n Touareg. >u mult timp, ăi )arin -ter re'eni aproape imediat.
H >u este aasă, anun0ă ea. =ste pleată la Pristina pentru $te'a zile. Mama ei pretinde
ă nu !tie unde o găsim. Treuie să2i tele"onăm.
Mal%o sim0i um adrenalina *i um"lă arterele.
H =ste iudat? A pretins ă e olna'ă. -2ar zie ă a "ugit. Ji daă a "ugit.
H Vre0i
>u. >usă ar
*ntre poli0iaA0i
!ti nimi. loală
luat numărul de tele"on de la mama ei
H &a.
H Bine, 'om răm$ne aii astăzi pentru Adile U%o. &aă tot suntem aii, să mergem să
'edem mănăstirea.
&oi %ilometri mai departe, dădură de puntul de ontrol al )O/ !i ara+ul de eton
triung(iular ro!u u al. Un lootenent ăros de la /egimentul 7 Bersalier *i primi *n postul de
pază.
)arin -ter arătă legitima0ia de la O-C=, e#pli$nd ă 'eniseră pentru an(eta despre
uiderea ălugărilor.
H >e pute0i detalia măsurile de prote0ie a mănăstirii 8ntreă Mal%o. >u reu!es să *mi
e#pli um
H >oiau putut tree
suntem agresorii
aproape deasupra
siguri ele. modului *n are au proedat, răspunse imediat
o"i0erul italian.
O să 'ă arăt.
)arin -ter !i Mal%o *l urmară pe aleea mare are duea la lădirea prinipală a mănăstirii
!i la iseriă, p$nă la u!i0a din lemn des(isă *n peretele lateral. Lootenentul o *mpinse !i ie!iră
pe un teren unde era instalat un atelier, e dădea diret spre alia r$ului Bistria.
H Au intrat pe aolo, e#pliă o"i0erul, aeastă u!ă nu este *nuiată niiodată u (eia.
H &e unde au 'enit
H &e aolo.
Arătă spre olina *mpădurită, de ealaltă parte a aliei r$ului, !i ontinuăD
&eani,H auAm găsit*nurme

oor$t aliaale treerii
r$ului !i aulor. Au pe
urat "olosit
aii.o&in
poteă de nostru
postul pe 'ersantul olinei
de pază, are due la
erau in'iziili, noi
supra'eg(em doar !oseaua.
H Aeastă parte nu este supra'eg(eată -e miră Mal%o
H Bine*n0eles ă da? Protestă italianul. &oi oameni de2ai no!tri, e(ipa0i u un proietor
puterni, supra'eg(ează zi !i noapte alia r$ului. O să 'ă arăt.
-e *ntoarseră *n mănăstire !i *i puse să treaă printr2o u!ă de su o aradă !i are dădea pe
un "el de promontoriu, *ntre zidul mănăstirii !i alia r$ului Bistria. &oi solda0i *narma0i, u ă!ti
pe ap, ăsau gura l$ngă un proietor enorm. Mal%o *naintă p$nă la marginea 'ăii !i 'ăzu r$ul pe
"und, preum !i o pasarelă are permitea tra'ersarea !i are dădea spre o poteă e a+ungea p$nă
la $0i'a metri de ea.
Marginea dealului *mpădurit era la o sută de metri.
H 8n aea noapte, oamenii dumnea'oastră nu au 'ăzut nimi 8ntreă Mal%o. Totu!i,
ataatorii au treut (iar pe su nasul lor.
H >imi, a"irmă lootenentul, din auza 'egeta0iei dese, noaptea nu se 'ede nimi.
H >ii măar nu au auzit nimi
H >imi.
H La e "olose!te aeastă poteă
H Călugării o "oloses uneori pentru a oor* la r$u. =ste aolo un iz'or a ărui apă are
'irtu0i urati'e.
Mal%o pri'i g$nditor la poteă. 8i dădea o miă idee. -e *ntoarse spre lootenent.
H A! 'rea să *l *nt$lnes pe !e"ul regimentului. Unde este
H Colonelul Fiulio Voero se a"lă *n taăra noastră de ază, dinolo de &eani, dar 'ă
treuie o autorizare de la omandamentul )O/.
H O 'oi o0ine, *l asigură Mal%o.
@@
Adile U%o se trezise t$rziu, epuizată de tensiunea ner'oasă. 8n a+un, totul se petreuse
"oarte repede. Tatăl prietenei ei Iliriana *i dăduse 544 de euro preum !i numele !i adresa
prietenului are urma să o găzduiasă !i ea luase autouzul spre Pristina. 8n )oso'o nu erau
trenuri. Ora!ul i se păruse imens, dar din "eriire, prietenul lui >aim Malo%u o a!tepta la sta0ia de
autouz. O dusese p$nă la o ameră minusulă, la eta+ul !ase al unui imoil 'e(i. Un saun, un
dulap, o masă, un pat, o (iu'etă !i, uneori, lumină !i apă.
H O să mă a+u0i, propusese el, '$nd legume *n )oso'o Polie. -e pare ă *0i au0i de luru
*n Pristina. Vore!ti engleza
H >u, reunosu Adile U%o.
H Atuni,
Pri'i pere0ii'amurdari
"i di"iil.
din "a0a ei, se ridiă !i 'ru să dea drumul la apă. &egeaa. >ii
lumină nu era. u uprinsă de o dorin0ă "urioasă de a se *ntoare *n &eani, dar nu *ndrăznea. 8!i
zise ă era o perioadă grea prin are 'a tree. 8!i lestema dorin0a pe are o a'usese "a0ă de ael
"rumos italian. Ca !i um nu erau tipi "rumo!i *n satul ei?
@
@@
Colonelul Fiulio Voero, omandantul /egimentului 7 *nsărinat u prote0ia mănăstirii
din &eani, *i primise pe )arin -ter !i Mal%o u o polite0e pre"ăută, in'it$ndu2i *n araa
instalată *n mi+loul unei $mpii, unde un generator asigura lumina !i ăldura.
Mal%o termină un e#preso deliios, um numai italienii !tiau să *l "aă. Bine'oitor,
o"i0erulHnuOamenii
*l lămurise u nimi. iindă
dumnea'oastră nu !tiasănimi?
au dreptul meargă *n sat 8ntreă Mal%o.
H >u.
H Am 'ăzut totu!i doi, diminea0ă.
H =#at. Merg doar pentru a umpăra suuri. =ste mai simplu de$t să le aduă de la
Pristina.
Ideea *nepea să se onretizeze *n mintea lui Mal%o. Adile U%o lura (iar aolo unde se
apro'izionau solda0ii.
H A! putea să2i *nt$lnes pe ei doi solda0i are erau de gardă *n partea din spate a
mănăstirii *n noaptea masarului, domnule olonel 8ntreă Mal%o.
H &a, ine*n0eles, *nu'iin0ă olonelul Voero, dar 'a dura e'a p$nă *i loalizez.
H Ve0i a'ea oazia să *mi mai o"eri0i o a"ea e#elentă, onluzionă Mal%o z$mind.
H Voi mai ser'i !i eu una, zise )arin -ter, arun$ndu2i italianului o pri'ire are l2ar "i
tăut să sape dealul u m$inile goale.
@
@@
Adile U%o mergea pe strada Bill Clinton, +enată ă se simte anonimă *n mul0ime. -enza0ie
neunosută *n satul ei. 8n aela!i timp, *i era pu0in am teamă. Un mi g$nd *nepea să *!i "aă
lo *n ap. &e e tatăl Ilirianei o a+utase at$t de prompt 8mprumut$ndu2i (iar !i ani.
@
@@
&oi solda0i, *nso0i0i de un ad+utant, intrară *n iroul olonelului Voero, luară pozi0ia de
drep0i !i se prezentarăD
H Caporal Mărio Vanzetti.
H Beppe orlani, soldat lasa I.
/ămaseră
)arin -ter *n pozi0ie
!i Mal%o. Aestadedin
drep0i,
urmă"i#$nd un paloarea
remară punt unde'a departe
"e0elor *n "a0a
!i e"ortul lor, pe
'iziil ignor$nd pe
are *l "ăeau
pentru a răm$ne impasiili.
H Ae!ti doi solda0i erau de gardă *n noaptea inidentului, *n spatele mănăstirii, preiză
olonelul italian. 8ntrea0i2i orie dori0i.
Mal%o se ridiă !i se a!eză *n "a0a soldatului din dreapta, Beppe orlani, dar se adresă
am$ndoura.
H Unul din 'oi a intrat *n legătură, *n a"ara ser'iiului, u o anume Adile U%o, o
louitoare din &eani are lurează la magazinul de ăuturi de unde 'ă apro'iziona0i
Lini!tea se prelungi. Mal%o 'edea mu!(ii ma#ilarelor elor doi solda0i italieni
ontrat$ndu2se su piele.
Brus,
H unullasa
Pistolar din eiI "ău
Beppeunorlani.
pas *nainte
Am !i*nt$lnit
zise uaeastă
o 'oepersoană
alăD *n a"ara ser'iiului.
CAPITOLUL VII.
Cei doi o"i0eri ai )O/ *l *nadrau pe poli0istul %oso'ar de la )P are *i interoga pe
părin0ii Adilei U%o. Ce'a mai *n spate, )arin -ter traduea răspunsurile lui Mal%o.
H A pleat la Pristina să aute de luru, e#pliă t$năra, dar nu !tiu unde poate "i găsită.
H >u are tele"on moil
H >u.
=ra epoa de piatră.
Interogatoriul terminat, ie!iră din ăsu0a de ărămidă ro!ie. Poli0istul de la )P părea
nemul0umit.
"amilia H
ei. Aeastă "atăsatul
C(iar daă pareeste
"ărăantis$r.
istorie, remară el.numărul
I2am lăsat Am 'eri"iat aiiD
nostru nu "ae
pentru politiă
a putea să ne!i nii
ontateze $nd se *ntoare sau $nd 'a da 'reo 'este. &ar.
Mal%o z$mi ree.
H =ste o simplă 'eri"iare, aeastă Adile U%o i2a 'izitat pe ei doi solda0i )O/ are
erau de gardă *n spatele mănăstirii, *n noaptea asasinatului. C(iar daă eu nu o ănuies de nimi,
poate ă a remarat e'a sau pe ine'a. Fra0ie mărturiilor sătenilor trezi0i de zgomot, !tim la e
oră ne"erii0ii ălugări au "ost deapita0i u "ierăstrăul irular. Corespunde aproape u momentul
*n are aeastă "ată se *ntorea aasă.
Beppe orlani !i Mărio Vanzetti 'oriseră. Con'in!i ă Mal%o !tia de+a ade'ărul,
po'estiseră totul, mărturisind ă, timp de o oră, *!i aandonaseră posturile, pentru a pro"ita de
"armeele Adilei U%o. Un regiment de lindate ar "i putu de"ila prin alia r$ului, ei nu !i2ar "i
"ăut gri+i.
Mal%o ură *n Touareg u )arin -ter.
H Ce rede0i 8ntreă t$năra.
H La prima 'edere, este o po'este anală, reunosu Mal%o. &aă Adile U%o a 'rut să se
o"ere solda0ilor italieni nu este e'a semni"iati'. =i nu sunt implia0i *n ata. &ar este o
oiniden0ă tulurătoareD de e >aser -alima+ ne2a dat numele aestei "ete
H A putut auzi z'onuri despre aeastă po'este u italienii !i a tras onluzii, sugeră )arin
-ter.
H =ste ade'ărat, reunosu Mal%o. Poate ă este o pură oiniden0ă, dar nu 'oi "i sigur
de$t după e 'oi disuta u ea. 8n plus, aeastă ;"ugă< la Pristina este iudată.
>u 'ru să2i spună ă, *n meseria lui, nu redea *n oiniden0e.
A+un!i la Pristina, se despăr0iră, Mal%o merg$nd la misiunea ameriană, iar )arin la
O-C=. &in nou, era distantă "a0ă de el, iar Mal%o nu *neră să o dezmor0easă. Potolit de seara
uimitoare, din urină
Pamela u două
Bearden a'eazile,
să "iepre"era să se de
mul0umită onentreze la an(etă.
aeastă pistă are nu ar due niăieri.
@
@@
Adile U%o "ormă u o m$nă tremurată numărul are *i "usese dat. C$nd sunase aasă
a"lase ă poli0ia 'oia să o interog(eze. 8nspăim$ntată, "usese par0ial u!urată $nd a"lase ă treuia
mai *nt$i să ontateze ;o anga+ată a O-C=< are se oupa de an(etă !i are 'orea alaneza.
Bine*n0eles, se destăinuise imediat ăratului are o găzduia. Aesta, după e se onsultase u
prietenul său, tatăl Ilirianei Malo%u, o s"ătuiseD
H &ă2i *nt$lnire *ntr2un ar, nu departe de aii, pe strada e(mi Agani, -%ender. >u
'reau să "iu amesteat *n a!a e'a.
Adile U%oapelat
>umărul nu omentase.
sună, apoi treu pe root. Cu o 'oe nelini!tită, Adile U%o dită mesa+ul.
-e 'a a"la la arul -%ender a doua zi la ora !ase. C$nd *n(ise, realiză ă nu dăduse adresa e#ată,
dar orium nu ar "i "ost *n stare. 8!i zise ă după aeastă *nt$lnire, ar putea să se *ntoară aasă.
Pristina o intimida, se sim0ea mai ine la 0ară.
Ji, p$nă la urmă, nu "ăuse nimi rău.
@
@@
)arin -ter găsise mesa+ul tinerei alaneze la *ntoarerea de la !edin0ă !i *l sună imediat
pe Mal%o pentru a2l anun0a.
H Mergem să em un pa(ar pentru a "ae o reunoa!tere a lourilor, propuse el imediat.
8!i dăduseră
ule'ardul *nt$lnire
>ane Teresa, *n "a0a t$năra.
*l in"ormă sediului>ii
O-C=. =ra pe
un semn dinstrada e(mi
e#terior, Agani
a *n mai susarurilor
ma+oritatea de
din Pristina. &aă nu *l !tiai, era imposiil de găsit.
A'ură impresia ă intră *ntr2un tunel? >eoane rozalii, an(ete, tonomat. &ouă "ete
a!teptau *n "a0a unei a"ele terminate de mult timp. Mai multe grupuri de ăra0i disutau *n
!oaptă. Băiatul are 'eni să ia omanda *i pri'i suspiios.
8n timp e eau un ra(iu prost, două "ete intrară. Pantaloni negri mula0i, entură groasă,
pulo'er "luoresent, ma(ia+ 'iolent, pri'ire sigură !i goală. Prostituate. -e a!ezară departe de ei,
prezen0a )arinei -ter desura+$ndu2le. Aeasta se apleă spre Mal%o.
H =ste un ar de prostituate? Murmură ea. O să 'ă las singur.
Mereu aeea!i t$r"ă.
Mal%o *i puse m$na pe oapsă, pe su masă, !i str$nse.
H 8nă un u'$nt *n plus !i 'ă smulg (ilo0ii. &e alt"el, o să le dăm o le0ie. -oate0i2i !i
pune0i2i pe masă.
-pusese asta glumind. Pentru $te'a lipe, )arin -ter nu rea0ionă, apoi, almă, *!i
streură o m$nă su ro(ie, se agită pu0in, se apleă, apoi m$na dreaptă apăru, 0in$nd un
g(emoto de dantelă neagră pe are *l puse l$ngă pa(arul de ra(iu al lui Mal%o.
H Iată? ău ea simplu.
Bloat, se "or0ă să z$measă !i *i puse *n uzunar. Celor două t$r"e, are 'ăzuseră sena,
nu le 'enea să readă o(ilor.
)arin -ter era impre'iziilă.

H =ste iudat a lo, pentru o 0ărănu0ă are nu unoa!te Pristina, remară Mal%o. Cu
siguran0ă nu este un salon de eai.
H O să mă interesez despre aest ar, promise )arin -ter. Mergem Am un dineu.
ără să eară (ilo0ii *napoi, *l lăsă pe Mal%o *n "a0a Frand otel.
Bearden.HM2am
Treuie să introduem
interesatD supra'eg(erea
este "ie"ul unei "amilii *n
de +urul arului
tra"ian0i, -%ender,
Mullu%i. deretă'iolen0i
Oameni Pamela!i
periulo!i.
H -unt implia0i *n politiă
H Bine*n0eles? &ar este un lan riminal, are speră să2!i e#tindă ati'ită0ile gra0ie
alegerilor.
H O), 'om a"la mai multe după e 'ores u aeastă "ată, onluzionă Mal%o. An(eta
elor de la )P a dus la e'a
H >imi.
@
@@
parată =ra !ase !istrăzii.

la ol0ul zee iar )arinl$ngă
Mal%o, -terma!ină,
nu ie!ise
era*nă din sediula'ea
nerădătorE O-C=. Totu!i,!ima!ina
să *nt$rzie nu a'eaeium
6#6 să
erao
pre'ină pe Adile U%o. 8n "ine, )arin -ter apăra din lădirea ultramodernă.
H -orr? ise ea. =ra o on"erin0ă u un reprezentant al Fermaniei are erea e#plia0ii
*n numele 0ării sale u pri'ire la o in'esti0ie are. -2a e'aporat *n )oso'o.
=ra de+a un miraol ă unii oameni erau interesa0i de aeastă 0ară are nu produea de$t
un o! de euro.
)arin se grăea *n amuteia+e. Mal%o nu *i *napoiase (ilo0ii, din a+un.
H 8n N minute a+ungem? Promise ea.
Aelerară, oolind strada >ane Tereza, C(amps =lsee de Pristina, omplet des"undată
de uldozereD muniipalitatea deisese să *nlouiasă maadamul u pa'a+ de granit, mai demn
pentruiarna,
plus, 'iitoarea independen0ă?
de'enea un patinoar&atorită orup0iei generalizate, granitul a'ea să oste $t aurul. 8n
'eritail.
)arin -ter soase rus o *n+urătură nepotri'ită pentru ondi0ia ei "emininăD la intrarea pe
strada e(mi Agani, un poli0ist *n alastru de'ia irula0ia? Coor* geamul !i *l interpelă. Cu un
z$met gra0ios, el *i zise ă o "oreză lura e'a mai departe !i irula0ia era *ntreruptă p$nă a doua
zi.
=ra imposiil să aandoneze ma!ina *n mi+loul străzii. Treuiră să "aă un ool mare
p$nă să găseasă un lo pe o stradă 'eină !i să ontinue pe +os.
C$nd a+unseră pe strada e(mi Agani, Mal%o se uită la easul BreitlingD !ase !i +umătate.
H >umai să "i a!teptat? O"tă el.
>u *!i terminase "raza ă o e#plozie asurzitoare zgudui strada *ngustă.
Cinizei de metri mai +os, u!a arului -%ender părea ă zoară, urmată de o +eră de "o
e ie!ea pară dintr2un lansator de "lăări uria!. Toate geamurile de pe stradă e#plodară,
pul'erizate de su"lu.
Bloa0i, treătorii nu a'eau timp să rea0ioneze. O ma!ină ardea l$ngă ar. Un 'al de "um
negru ie!ea pe u!a de la -%ender. )arin !i Mal%o se preipitară dar treuiră să dea *napoiD intrarea
*n ar semăna u ea din in"ern. lăări !i "um.
H Mein Fottl $igui )arin -ter, !oată.
>imeni nu ie!ea din inendiu. C$nd urletul unei sirene de amulan0ă *nepu să se apropie,
pompierii erau de+a aolo, *ner$nd să limiteze dezastrul.
)P sosi !i ea, apoi MI>U) !i )O/ u portug(ezii. 8nepură să soată orpuri pe tărgi.
=rau oameni u (ainele *n "o, ar!i gra'. Unul din ei nu mai a'ea "a0ă. Pompierii *naintau u
aten0ie *n interiorul arului. )arin -ter se *ntoarse spre Mal%o, ală a 'arul.
H &aă nu era !edin0a mea !i treurile, eram aolo.
=#at a!a g$ndea !i Mal%o. A'ea pielea de găină. -oaseră o targăD un orp aoperit u o
pătură portoalie.
ParamediiiO sedădu la o parte.
grăeau =ra un )arin
*n inendiu. mustăios
-terăruia *i lipsea
*ntreă pe unulo parte din raniu.
din pompieri !i se *ntoarse
spre Mal%o.
H -unt supra'ie0uitori. To0i răni0i.
-oaseră 'reo +umătate de duzină, imediat prelua0i de amulan0e. Cirula0ia "usese
restailită pe stradă. &eodată, apăru o targă, aoperită tot u o pătură portoalie. Mal%o o ridiă
*nainte de a "i urată *n amulan0ă Cu părui lung negru, reunosu o "emeie. Freu de apreiat, u
"a0a arsă. Cum nu o uno!tea pe Adile U%o, era imposiil să o identi"ie. Mai rămaseră *nă o
+umătate de oră, p$nă e se e'auară ultimii răni0i.
&eminatori "ranezi ai )O/ sosiră !i ei !i mai a"lară e'a.
Cine'a a ;uitat< su o an(etă, *n ar, o *nărătură e#plozi'ă e'aluată la trei sau patru
%ilograme. -e
identi"ia0i. pare,seuagă0ă
Mal%o un dispoziti' de delan!are
de o speran0ă *nt$rziată.
minusulăD ă AdileMor0ii !i răni0ii nu pe
U%o, ne'ăz$nd2o erau *nă-ter, a
)arin
pleat din ar *nainte de e#plozie.
)arin -ter *l trase de ra0.
H -ă mergem, zise ea u o 'oe slaă, nu mai pot.
Mal%o o urmă. -e ură la 'olan !i porni diret spre asa ei. Aia intrată, luă de pe eta+eră
o stilă de ra(iu !i turnă *n două pa(are, golindu2l pe al său dintr2o su"lare !i umpl$ndu2l la lo.
Mal%o "ău la "el. Aeastă e#plozie nu mai era o oiniden0ă. =ra *mpăr0it *ntre satis"a0ia
ă prinsese un "ir !i "rustrarea să *l 'adă dispăr$nd tragi. Turnă din nou *n pa(are !i *l ridiă pe al
său.
H Pentru 'ia0ă?
=ra am
Fustul pu0in ampompos, dar orespundea
aru al ra(iului u eea
ardea g$tul, dar e sim0ea.arterele.
*nălzea Băură p$nă la "und *n aela!i timp.
>u soaseră nii un u'$nt p$nă e stila nu se goli pe +umătate. )arin -ter se ridiă !i
puse un C&. O melodie "oarte 'e(e de +azz melanoli, >ig(t and &a, in'adă amera. Băură *n
ontinuare. Mal%o 'oia să *!i goleasă reierul. )arin se ridiă !i 'eni la el. &ansară pu0in, apoi el
*nepu să o dezrae lent, p$nă e rămase doar *n (ilo0i.
-ingură, se *ntinse pe pat !i *l trase !i pe el. Veni peste ea. -e#ul lui *l găsi singur pe al
)arinei !i *nepură să "aă dragoste lent.
=rau asen0i !i teriil de prezen0i *n aela!i timp. Mal%o se agita degeaa, nu reu!ea să
a+ungă la orgasm, de!i !i2o dorea "urios. 8n ele din urmă, aeastă mi!are meaniă "ără rost *l
plitisi !i se opri, *n"ipt *n ea. )arin nu protestă. Adormiră a!a, amor0i0i de alool !i de teamă.
8nă o dată, adrenalina nu izutise.
@
@@
Con"erin0a se 0inea *n sala de !edin0e de la misiunea ameriană, u Pamela Bearden, )adri
But%a, )arin -ter, un reprezentant alanez al )P !i Mal%o.
H Au "ost trei mor0i, anun0ă )adri But%a. Barmanul !i doi lien0i, printre are !i aeastă
"emeie, Adile U%o. Omor$tă pe lo. =ra a!ezată "oarte aproape de loul e#ploziei. Cei unsprezee
răni0i, !i ei, tot lien0i, dintre are patru memri ai andei Mullu%i ăreia *i apar0ine arul. >u am
putut *nă să2i interogăm, lar nu !tiu mai nimi, "ără *ndoială.
H >imeni nu a 'ăzut ine a pus oma 8ntreă Mal%o.

)adri But%a sutură din ap.
H Barmanul, u siguran0ă, dar a murit. =rau el pu0in patra %ilograme de C6. =ste peste
tot *n aeastă 0ară, de $nd azărmile alaneze au "ost prădate *n 36.
H Are 'reo e#plia0ie aest atentat
droguri,H*ntre
Clanul Mullu%i!ieste
Maedonia *n răzoi des(is
Muntenegru, u )-I).
zise !e"ul Beris(a pentru ontrolul tra"iului de 0igări !i
H -unte0i sigur ă aeasta este auza
Alanezul z$mi.
H Vom !ti mai multe $nd un stailiment apar0in$nd enzii Beris(a 'a sări *n aer. &ar
este "oarte proail.
Mal%o s(imă o pri'ire u Pamela Bearden, 'iziil dezamăgită. Moartea Adilei U%o
putea "i doar o oiniden0ă O 'itimă ;olaterală< *n răzoiul andelor >u *i 'enea să readă.
)adri But%a, grăit, se suză !i !edin0a se *ntrerupse. Coor$nd spre entru, Mal%o *i zise
)arineiD
H Vreau să *l re'ăd pe >aser -alima+. =l ne2a dire0ional spre Adile U%o. - a 'rut
eliminarea ei de ătre
H oarte ine,ei e sunt
aproă *n spatele
)arin -ter. oriilului
O să2l sun.masaru de la mănăstire. Jtia ea e'a.
@
@@
Mal%o pipăi pistolul Flo%  mm are *i *ngreuna de aum entura. Prudentă, Pamela
Bearden i2l dăduse (iar diminea0ă. /a0ionamentul ei era simpluD dată "iind rutalitatea u are
"usese eliminată Adile U%o, risa să "ie ataat la "el !i Mal%o.
)arin -ter *l a!tepta la ome *n "a0a unei a"ele.
H >aser -alima+ nu 'rea să ne mai re'adă, anun0ă ea. Pretinde ă nu mai !tie nimi *n
plus.
Mal%o nu ezită.
Jti0i să2lsă
H Treuie găsi0i
"ie la iroul "irmei -iguria, la Pe.
H Mergem. &ar mai *nt$i treuie să er a+utorai )P. -ă ne sus0ină.
H >u 'or aepta "ără un ordin e#pres de la )O/, oietă )arin -ter. >aser -alima+
este un erou, aii.
H Atuni, să mergem singuri.
H -alima+ este un tip periulos, remară t$năra almă.
H Ji eu, "ău Mal%o ur$nd *n ma!ina 6#6.
H A pleat, anun0ă )arin -ter, după e disutase u două gorile are păzeau miul (ol al
lădirii *n are "un0iona "irma -iguria.
H Unde
H >u !tiu.
H 8nera0i să a"la0i.
=a insistă !i *n ele din urmă se *ntoarse la Mal%o.
H -e pare ă *n "ieare seară merge să ea un pa(ar *ntr2un ar a"lat la parterul asoia0iei
"o!tilor omatan0i ai UC), *n "a0a primăriei din &a%o'ia.
H Mergem.
=ra o +umătate de oră de mers p$nă la &a%o'ia. )arin -ter găsi u greu primăria, o
lădire ală oriilă. 8n "a0ă, era o a"enea u terasă, u mai multe mese oupate.
Mal%o reperă imediat iotul m$inii lui >aser -alima+ la una din mese. Alanezul era *n
ompania unei +umătă0i de duzini de ăra0i. Văz$nd pe )arin -ter !i pe Mal%o, se ridiă !i 'eni
spre ei, *nruntat, apoi o apostro"a 'iolent pe t$nără. Aeasta, "ără să se intimideze, răspunse pe
un ton egal. Con'ersa0ia "u surtă !i )arin -ter se *ntoarse spre Mal%o.
H =ste "urios? >u are nimi de zis.
H -pune2i
mănăstirii. TreuieastaD daă re"uză să 'oreasă u noi, el risă să "ie suspetat *n azul
să 'oreasă.
&aă o(ii alanezului ar "i putut omor*, Mal%o ar "i "ost uis pe lo. >aser -alima+ ezită
$te'a seunde, apoi *i in'ită la o masă lieră.
Mal%o merse diret la suiet.
H >u ne2a spus de e ne2a orientat spre Adile U%o. Vreau să !tiu de e.
=a traduse, iar alanezul răspunse "oarte repedeD
H =a era *n ontat u un ărat din aest sat pe are *l suspetează ă a lurat pentru
s$ri.
Un ;olaorator<.
H Cine
-(im
H surt.
>u 'rea să spună numele. >u este sigur.
H A auzit de e#plozia de la Pristina
H &a.
H Jtie ă Adile U%o era *n aest ar !i ă a'ea *nt$lnire u mine
Pupilele negre ale alanezului se *n(iseră. /ămase tăut $te'a lipe, apoi zise $te'a
u'inte.
H -e on"irmă eea e rede el, traduse )arin.
H Adiă
H Aeastă opera0iune a "ost pusă la ale de s$ri, manipul$nd "ostele lor re0ele din
)oso'o.
>aser
la Belgrad. -alima+
&oar ă nuse!tia
ridiă
um!isăsedea
duse
de lare0elele
ealaltă
*n masă. Mal%oalese-&B2uiui
onser'are g$ndi. =raluio Milose'i
pistă, are duea
-$rii stătuseră destul timp *n )oso'o pentru a2!i implanta ;$rti0ele< aproape peste tot.
-er'iiile UC), are erau *nă la *neputuri, nu puteau să le desopere pe toate.
Aest gen de pro'oare semăna de "apt u eea e -&B !i suesorul său, BIA, erau
apaile să "aă. >uleul dur al lasei politie de la Belgrad onsidera drept un dezastru pierderea
)oso'o. Treuia u orie pre0 să2i disrediteze pe %oso'ari *n o(ii opiniei pulie, pentru a
omunitatea interna0ională să renun0e la reunoa!terea independen0ei )oso'o, eea e o
trans"orma *ntr2o 0ară paria.
&ei, solu0ia se găsea la Belgrad.
Cum să o găseasă
>ii amerianii, nii ritaniii nu puteau să2l a+ute. /ela0iile lor u Belgradul erau
e#eraile. Treuia să2!i găseasă *n re0eaua personală pe ine'a u aes la !e"ii BIA. C(iar daă
ae!tia *!i prote+au re0eaua, daă aeptau să *neteze pro'oările, ar "i "ost de+a un rezultat
apreiail. Ji *n paralel, treuia ontinuată an(eta pentru a *nera demasarea re0elei
landestine s$re.
Cu un singur "irD autorii atentatului de la -%ender.
>aser -alima+ se *ntorsese să disute u prietenii săi. Brutal, Mal%o sim0i um "uria ree *l
uprindeD a'ea la *ndem$nă pe ine'a apail să2l duă la 'ino'a0ii masarului de la mănăstire,
iar aest ărat re"uza să2l a+ute?
O opri pe )arin -ter are se *ndrepta de+a spre ma!ina 6#6.

H Merge0i să2i spune0i ă, daă re"uză să2mi dea numele, sun la )O/ !i *l arestează,
pentru ompliitate la rimă.
H >u ai nimi *mpotri'a lui, oietă )arin.
H =ste su"iient un tele"on la Pamela Bearden. >umărul 5 din )O/ este un general
amerian. Va da morm$ntală
O lini!te el ordin. se lăsă la masa la are >aser -alima+ disuta u amiii săi, $nd
)arin -ter se apropie de alanez. 8n )oso'o, "emeile nu oi!nuiau să se amestee *n treurile
ăra0ilor. -e apleă la ure(ea lui !i murmură $te'a u'inte.
&upă o ezitare surtă, >aser -alima+ se ridiă !i 'eni spre Mal%o, uprins de "urie. 8l
apostro"a 'iolent.
H -pune ă este un erou al /ezisten0ei? Traduse )arin -ter. >u se teme de nimeni. &aă
'in după el, se 'a ate, u armele *n m$ini, a to0i s$rii.
Mal%o nu se lăsă intimidat de aeastă retoriă răzoiniă.
H >u doar )O/ *l 'a aresta, i !i "irma lui de seuritate 'a "i *n(isă, preiză el. Am un
mandat de la MI>U) pentru a lari"ia aest az. -ă se onsidere *n stare de arest.
)arin -ter
interminaile, traduse !i
se *n"runtară dinrezu ă alanezul
pri'iri, apoi >aser*i-alima+
'a sări lare'eni
g$t. Timp de unde
la masa $te'a"useseră
seundemai
de'reme, u pri'irea *ntuneată. Cu o 'oe soră, zise o "rază lungă *n lima lui.
H Vă 'a da un nume, zise )arin -ter lui Mal%o. >u de teamă, i "iindă el rede ă este
*n interesul )oso'o. &ar daă se a"lă eea e "ae el, 'ă 'a omor*.
>aser -alima+ sosese un arne0el din uzunar, *n timp e *l 0inea u iotul m$inii, srise
două u'inte pe o "oaie de ($rtie pe are o rupse, apoi o puse su o srumieră, *nainte de a se
*ntoare la ealaltă masă.
Mal%o luă ($rtia !i iti, sris u ma+usuleD >AIM MALO)U.
-e *ntoarse spre )arin -ter.
H >e *ntoarem *n &eani. Imediat.
Treuie ătut "ierul

CAPITOLUL VIII. $t e ald.
>aim Malo%u *n(ise tele"onul, speriat. O 'oe anonimă, a unui ărat are 'orea a !i
el u aent din 'estul )oso'o, tomai *l anun0ase ă trupele )O/ *l ăutau, pentru ompliitate
la opera0iunea de uidere a ălugărilor de la mănăstirea din &eani. >eunosutul *n(isese "ără
mai dea alte detalii, dar >aim Malo%u nu *i punea seriozitatea la *ndoială.
Primul lui re"le# "u să *i omunie in"orma0ia apitală ;ontatului< său, el ăruia i se
suordona de la plearea trupelor s$re *n iunie 3 !i pe are nu *l uno!tea de$t su
pseudonimul de ;Vula<. 8!i des(ise arnetul !i *neră ele patru numere de tele"on moil pe
are le a'ea la dispozi0ie.
>u i se răspunse la niiunul !i nu era ati'ă nii mesageria 'oală.
ost suo"i0er al armatei iugosla'e, >aim Malo%u "usese reuperat *n el mai mare seret
de o unitate speială a -&B, (iar după e ie!ise din ser'iiu. =ra *n !oma+ !i atalogat drept
opozant. -&B *i "ariase un dosar "als, auz$ndu2l ă a arunat u pietre *n poli0i!ti, *n timpul
unei mani"esta0ii. Ceea e putea să *nsemne 34 ani de *n(isoare.
Atuni, aeptase propunerea -&B. La *neput, era "oarte limitat. I se erea să dea note
re"eritoare la starea de spirit a popula0ieiE "aza următoare onsta *n desemnarea opozan0ilor. 8n
"ine, treuise să partiipe la opera0iuni speiale *mpotri'a grupurilor de rezisten0ă, $nd *i *nso0ea
pe s$rii are nu !tiau mereu alaneza.
Periodi, primea sume importante de ani, in'estite *n onstru0ia asei !i, mai t$rziu, a
enzinăriei. O"iial, ae!ti ani erau $!tiga0i din tra"iul de 0igări. Aesta se des"ă!ura ine
mersi, aoperit de -&B. 8n aela!i timp, ;ontatele< sale *i reomandau să a"i!eze o atitudine
antis$ră. Poli0ia (iar *l arestase de $te'a ori !i "ăuse $te'a zile de *n(isoare.
8n 39, -&B *i dăduse ordin să se *nroleze *n UC), eea e "ăuse, do$ndind o aură de
opozant. -e rezuse
reamintindu2i lieropera0iuni
mai multe după plearea s$rilor,
la are dar *ntr2o
partiipase. &in zi, unera
nou, anume ;Vula<neputiniosD
manipulat, *l sunase, daă
dosarul său ie!ea la 'edere, a+ungea să "ie sp$nzurat. 8n &eani, s$rii erau ur$0i !i mai mult de$t
ei, trădătorii auzei %oso'are.
/idiă pri'irea !i 'ăzu "irma sta0iei )oso'a Petrol. Pentru $te'a lipe, rămase nemi!at
*n saun, inapail să se mi!te, apoi reierul re*nepu să "un0ioneze. >u putea răm$ne aolo, să
a!tepte poli0ia. 8n $te'a luni, )oso'o 'a "i independent !i )O/ 'a plea. Treuia să $!tige
timp.
A'ea ni!te 'eri la &urres, *n Alania, are *l in'itaseră "re'ent. =ra o e#elentă oazie să
le "aă o 'izită. ='ident, ar "i 'rut să *l anun0e pe ;Vula< despre aeasta, dar era imposiil.
Ca un automat, se duse *n ameră !i *nepu să *!i pună lururile *ntr2o 'aliză. Aproape
terminaseH $nd "iia sa Iliriana intră *n ameră. -urprinsă de aeste pregătiri, *ntreă imediatD
Ce "ai
H Tomai am primit un tele"on de la 'ărul meu /amus( Ce%u. A a'ut un in"art !i 'rea
să mă 'adă. Ple imediat.
H Mama nii nu s2a *ntors de la P=C? Oietă Iliriana. >u po0i plea "ără să *0i iei la
re'edere de la ea.
H =ste ade'ărat? Mormăi >aim Malo%u, o s2o a!tept.
-e a!eză, regret$ndu2!i la!itatea, dar nu 'oia să *i spună totul "iiei sale. 8i era ru!ine. 8n
timp e *!i "ăea 'aliza, auzi un la#on. O ma!ină tomai se oprea la enzinărie. &in ameră,
strigă la IlirianaD
H &u2te să *l ser'e!ti?
>uTată,
H mai 'oia
suntsă iasăstrăini
ni!te !i *!i aprinse
are 'orosă
0igară. Voeau"etei
'oreasă tine?*l "ău să tresară.
>aim Malo%u a'u senza0ia ă i se umple stomaul u plum. -e preipită la "ereastră !i
dădu la o parte perdeaua. Un 6#6 al era oprit *n "a0a pompelor. >u a'ea nii un semn distinti',
dar asta nu *l lini!ti. Luă deizia *n $te'a seunde. -e duse la un dulap, luă un pistol automat
Ma%aro' pe are *l 0inea asuns !i *i zise "eteiD
H -pune2le ă am pleat? >u am timp.
Tra'ersă asa, u 'aliza *n m$nă !i des(ise u!a are dădea *n pararea unde era
Meredes2ul lui.
Băgă pistolul *ntre saunele din "a0ă !i demară.
A+ungea *n Muntenegru *n 54 de minute.
@
@@
Mal%o, *n piioare l$ngă )arin -ter, tomai disuta u Iliriana $nd 'ăzu un Meredes
gri 'e(i ie!ind din spatele enzinăriei, tre$nd prin "a0ă !i 'ir$nd la dreapta aeler$nd.
H =ste tatăl dumnea'oastră O *ntreă pe t$nără.
Iliriana nu răspunse, *ntor$nd apul. -$ngele lui Mal%o se puse *n mi!are. -e duse la
ma!ină !i anun0ă )P a să *l urmăreasă.
H =l este, *i zise )arinei.
P$nă să ure *n ma!ina 6#6, Meredes2ul era de+a departe. Mal%o realiză ă, din "eriire,
se *ndrepta spre mănăstirea din &eani !i posturile de ontrol ale )O/.
H Anun0a0i omandamentul )O/? ise el )arinei -ter. -ă *l opreasă.
Aeasta era de+a la tele"on, sun$nd la artierul general al )O/ de la Pristina. Puntul de
ontrol situat *naintea mănăstirii se apropia. Mal%o 'ăzu Meredes2ul streur$ndu2se printre
st$lpii ro!u2al'e(iulele
inter'eniseră, !i ontinu$nd,
i'ile"ără măar
a'$nd să *netineasă.
dreptul să meargă pe-olda0ii ie!iseră din g(eretă, dar nu
aest drum.
La r$ndul lui, Mal%o treu prin puntul de ontrol.
8n "a0a lui, Meredes2ul treu *n tromă pe l$ngă mănăstire, "ără să pro'oae nii ea mai
miă rea0ie a militarilor? >u erau aolo pentru a diri+a irula0ia.
&e aolo, drumul !erpuia spre "rontiera u Muntenegru, 54 de %ilometri mai departe.
Mal%o aeleră, reu!ind să a+ungă din urmă 'e(iul Meredes. Imposiil să *l depă!easă,
drumul era prea *ngust, urm$nd ursul r$ului. Meredes2ul dispăru după un 'ira+ dar, $nd Mal%o
'iră !i el, treui să "r$neze pentru a nu *l lo'i. Ji Meredes2ul treuise să opreasă, *netinit de un
trator are trăgea o enă. ără să ezite, aeleră Touareg2ul pentru a esalada taluzul, să
depă!easă Meredes2ul, apoi să *i taie "a0a. Jo"erul Meredes2ului opri !i, imediat, porni *n
mar!arier. )arin
H -ă dea-ter
ordina'ea *n "ine
la postul delegătura
pază de u Comandamentul
la mănăstire )O/.
să opreasă aest 'e(iul? 8i zise Mal%o.
ugarul nu a'ea altă alegere de$t să se *ntoară, *n mar!arier.
@
@@
>aim Malo%u *nera să men0ină dire0ia, *n+ur$nd *n ontinuu. &aă nu ar "i "ost
lestematul de trator, ar "i a+uns *n Muntenegru?
&in "eriire, el are *l urmărea era !i el oligat să meargă *n mar!arier. 8n "ine, 'ăzu
por0iunea de linie dreaptă dinainte de intrarea *n mănăstire !i s$ngele *i *ng(e0ă. O andă u 0epi
"usese trasă *n mi+loul drumului, *non+urată de mai mul0i solda0i italieni, u armele *n m$ini.
=ra *nol0it.
Opria+unge
aolo putea !i se dădu +os din ma!ină,
*n Muntenegru? esalad$nd
-e *ntoarse, u panta *mpădurită
pistolul *n m$nă, de deasupra
!i 'ăzu mănăstirii.
ăratul Ji pe
din Touareg
alert$nd solda0ii. Ae!tia porneau de+a *n urmărirea lui, dar el ura mai repede de$t ei. F$"$ind,
suip$nd, ura preum un root. &upă 344 de metri, *nepu să *netineasă, $nd o 'oe *l "ău să
tresară.
H -top?
/idiă pri'irea !i 'ăzu un soldat la $0i'a metri, 0intind spre el o pu!ă de asalt. &e la
atentatul *mpotri'a mănăstirii, )O/ *!i *ntărise dispoziti'ul u *nă două posturi de pază. Unul
pe deal, *n spatele mănăstirii, elălalt *n aea parte. ='ident, nimeni nu "usese anun0at. >aim
Malo%u nu ezită mult timp. Militarii )O/ a'eau reputa0ia ă nu trag de$t *n ultimă instan0ă.
&eise să *!i asume risul !i soase pistolul Ma%aro' de la entură. &aă depă!ea ultimul
ostaol, nimi nu *l mai separa de Muntenegru.
="eti', >aim Malo%u a'u timp să tragă două "ouri *nainte a soldatul să rea0ioneze.
Aesta, lo'it *n plin *n piept, se lătină dar nu ăzu, gloan0ele "iind oprite de 'esta
antiglon0. O ra"ală surtă de mitralieră Beretta !i >aim Malo%u, su "or0a impatului, *!i pierdu
e(ilirul. Corpul i se rostogoli la 'ale 'reo 54 de metri, apoi se opri *ntr2un opa.
@
@@
=ra multă lume *n +urul ada'rului lui >aim Malo%u. &ouă ma!ini ale )P sosiseră la "a0a
loului, preum !i olonelul are omanda deta!amentul italian. Mal%o era *n legătură
permanentă u )O/ la Pristina !i u Pamela Bearden. Unul din poli0i!tii are ăuta prin
uzunarele mortului soase un arnet plin de noti0e. Mal%o *ntinse imediat m$na.
H -unt mandatat de MI>U) să ondu aeastă an(etă, zise el "erm. Am ne'oie de aest
arnet.
H Vom "ae per(ezi0ie aasă, anun0ă poli0istul, !i o 'om interoga pe "iia lui. Vre0i să ne
*nso0i0iH Inutil, zise Mal%o, are nu a'ea (e" să "aă mună de poli0ie !i se grăea să disute u
Pamela Bearden. Ve0i omunia rezultatele la )O/.
)arin -ter !i u el urară *n Touareg, pornind *napoi spre Pristina. Pontul lui >aser
-alima+ era un, doar ă >aim Malo%u nu *i 'a mai putea a+uta.
Mai răm$nea arnetul de noti0e.
@
@@
>aser -alima+ "usese anun0at "oarte repede de moartea lui >aim Malo%u.
>u a'ea resentimenteE ănuielile sale se +usti"iauD era un agent s$r. &orea a ei de la
)O/ să urmeze pista.
>aim Malo%u
>aser -alima+ nu era de$t
*!i turnă un omplie.
un ra(iu !i *l ău>u
pe elnerăsu"late.
*i deapitase pe ei ini
-atis"ăut. >aimălugări.
Malo%u "iind
mort, nimeni nu mai putea să *l implie *n aeastă denun0are.
@
@@
Pagină după pagină, )arin -ter e#amina arnetul găsit la >aim Malo%u. ără să găseasă
nimi interesant. Conturi, m$zgălitei, *nt$lniri.
Pe ultima pagină, aoperite de un ol0, dădu de mai multe r$nduri srise aligra"i. Un
nume, ;Vula<, urmat de mai multe numere de tele"on.
/idiă pri'irea după e le e#aminase !i ziseD
H Vula< este un nume s$res. Aeste numere sunt de la tele"oane moile di"erite. Unul
este %oso'ar, *nepe u 77, un altul s$res, 93. Mai este unul muntenegrean !i un altul
maedonean.
H Toate pentru aeea!i persoană? /emară Mal%o. =ste iudat. Ar treui 'eri"iate aeste
numere la Agen0ie.
A'ea "urniături *n m$ini. Cine era ;Vula< are a'ea at$tea tele"oane Poate ă, *n ele
din urmă, a'ea să intre pe pista are duea la asasinii elor ini ălugări. Pamela Bearden *l
on'oase pentru o !edin0ă u )adri But%a, re"eritoare la atentatul de la -%ender. Va pro"ita
pentru a2i da arnetul lui >aim Malo%u.
@
@@
8n iuda erului alastru, atmos"era era posomor$tă *n iroul Pamelei Bearden. )adri
But%a a!teptă a Mal%o să se a!eze pentru a2i iti o notă pe are o pregătise.
H Cum '2am spus, -%ender apar0ine lanului Mullu%i, *nepu el. -unt doi 'eri are *l
ondu. -ami !i A(met. -ami a ispă!it 6 ani de *n(isoare la Monte Carlo, pentru pro#enetism *n
"ormă agra'antă !i 39 luni *n =l'e0ia. Vărul lui, A(met, are azier la toate poli0iile din =uropa a
tra"iant de "iin0e umane, "emei. )oso'are !i %urde pe are le trimite *n )aza(stan. Verii au reat
o "orma0iune politiă pentru 'iitoarele alegeri din 37 noiemrie, u A(met drept !e".
Candida0ii de aest aliru "ăeau a demora0ia să aiă !anse *n )oso'o?
)adri But%a ontinuăD
H La Pristina se z'one!te ă atentatul de la -%ender ar "i un răspuns la moartea unui alt

'ăr Mullu%i, uis de lanul Beris(a, aum $te'a săptăm$ni datorită unui transport de (eroină
pro'enită din Turia. &ar nu sunt de$t z'onuri.
Pamela Bearden asulta, uimită.
H &ar nu e#istă poli0ie *n )oso'o -e miră ea. )P e "ae
)adri But%asunt
H Mullu%i z$mi indulgent.
"oarte puternii. Au "inan0at UC) !i partiipă la /ezisten0ă.
Mal%o nu redea nimi din e#plia0ia !e"ului )-I). =ra o oiniden0ă e#traordinară,
daă e#plozia are *i omor$se martorul său numărul 3 a'ea o altă auză de$t eliminarea lui. &ar
treuia să ;*n(idă< !i aeastă u!ă.
H A! putea să *i *nt$lnes pe Mullu%i 8ntreă el.
)adri But%a *i pri'i, surprins.
H &a, proail. &ar nu 'ă 'or spune nimi. 8!i reglează onturile *n "amilie.
H >u se !tie niiodată, insistă Mal%o. Cum "a
H Am un prieten are lurează la ministerul de interne, e#pliă !e"ul )-I). 8i unoa!te
ine ăi se oupă de ;aran+area< interdi0iilor de !edere *n 0ările europene. -e nume!te =n'er
)astriot.
pentru a2lPrin el, 'e0i a'ea un ontat un. =u nu 'reau să inter'in, sunt prea unosut O să *l sun
anun0a.
H Mul0umes, "ău Mal%o.
@
@@
Murat A(meti 'ăzu prea t$rziu "urgonul al are oprise (iar *n spatele lui. >ii nu a'u
timp să2!i soată arma, un automati 'e(i Kalt(er  mm. Trei (uidume, *n gei din piele !i
+eans, săriră pe el !i u pumnii !i piioarele, *l ăgară *n "urgon, ontinu$nd să2l lo'easă !i
*năuntru, "ără să ziă nimi. C$nd se opriră *n (angarul 'e(i, *n estul ora!ului, tot nu *i spuseseră
nimi, dar Murat A(meti a'ea trei oaste rupte, "a0a plină de s$nge !i testiulele de mărimea unui
ou. Cum *l dădură +os, *nepu să urle de durere *l traseră p$nă *n mi+loul *năperii, un "ost atelier
meani, !i *l legară
C$te'a umai
minute a+utorul
t$rziu,lan0urilor
un BMK !i al
"uniilor
intrăde
*n un saun!i metali
(angar lipit
oor* un tipde*nalt
sol.u părul
negru !i surt, "runtea +oasă, "a0a pătrată. Veni spre el u un mers iudat, lătin$ndu2se, u
piioarele depărtate, a un oQo dat +os de pe al, u m$inile depărtate. /idiol, dar nimeni nu
se amuza. -ami Mullu%i era el mai "eroe din lan. Condamnarea lui *n Monao "usese
san0iunea pentru ă ătuse gra' o prostituată alaneză are 'oia să se emanipeze.
-e opri *n "a0a lui Murat A(meti !i *l prinse de părul negru, trăg$ndu2i apul pe spate.
H Ce "ăeai alaltăieri la -%ender, la ora patru 8ntreă el. >u ai stat de$t 54 de minute !i
nu ai 'orit u nimeni.
Murat A(meti *ng(i0i s$ngele are *i urgea din nas. =ra un ade'ărat g(inion ă unul
dintre supra'ie0uitorii e#ploziei *l reunosuse. B$iguiD
H &e e mă *ntrei >u am treaă u 'oi. A!teptam o "ată are nu a mai 'enit.
-la'ă &omnului, nu apar0inea lanului Beris(a. -ami Mullu%i sutură din ap.
H Imeilule? Jtiu ine ă nu "ai parte din anda Beris(a. Tu ai adus oma. Vreau să
*mi zii ine 0i2a dat2o.
Murat A(meti $igui, *năpă0$natD
H >u am "ăut nimi?
H >etreniule? O să pierdem timpul.
-e *ntoarse spre unul din oamenii săi !i ziseD
H Adu2mi tauretul. &esal0ă2l.
I se aduse o ănu0ă din lemn lustruit !i un ioan de "ierar. Calm, "um$nd o 0igară, -ami
Mullu%i a!teptă să i se dea +os prizonierului *năl0ările 'e(i. Apoi, luă ioanul !i 'eri"iă daă *l
0ine ine.
H -pui ;nu< *n ontinuare 8ntreă el.
Murat A(meti gemu.
H Ri2am
-ami spusridiă
Mullu%i ă nu ioanul
eram eu? !i lo'i u toată "or0a peste degetul mare de la piiorul st$ng
al prizonierului. &atorită !oului !i durerii, Murat A(meti aproape ă smulse saunul "i#at *n sol
!i soase un urlet s"$!ietor. -ami Mullu%i ontemplă degetul stri'it are de'enea 'iolet, u toate
oasele zdroite, din are *nepea să urgă s$nge. Apoi ridiă ioanul !i lo'i următorul deget.
Continuă să lo'easă, a un "ierar are aplatizează o plaă de metal. Cele două degete nu
mai erau de$t un teri s$ngeriu. Murat A(meti urla *nontinuu, u o(ii ulua0i. Agasat, ălăul
lui ziseD
H -ad+i, nu ai o $rpă Mă oose!te.
Unul din ziri alergă !i aduse o $rpă pe are o *n"ipse rutal *n gura prizonierului,
aproape su"o$ndu2l. Atuni, -ami Mullu%i *!i reluă interogatoriul.
-u lo'iturile
0$!nea, asorit ioanului,
de solul piiorul
sărat. Brus, -amiluiMullu%i
Murat A(meti
oser'ăse
ăde"orma,
'itima sasenu
aplatiza, iar le!inase.
mai 0ipaE s$ngele
Lăsă ioanul, se dădu *napoi !i se legănă p$nă la ma!ină, unde *!i lăsase (aina.
H Treze!te2l, -ad+i, *i zise el.
Aolitul său luă o stilă de ra(iu, trase apul prizonierului pe spate !i *n"ipse g$tul stilei
*ntre uzele tume"iate. -u arsura aloolului, Murat A(meti *!i re'eni, tu!i, *ntredes(ise o(ii !i
*nepu să geamă ne*ntrerupt. Băria lui tremura, un (orăit surd *i ie!ea din g$t.
-ami Mullu%i re'eni *n "a0a lui, *!i arună 0igara !i ziseD
H >u am a'ut gri+ă de$t de două degete. Mai sunt opt. Apoi *0i 'oi trans"orma testiulele
*n teri. A!a ă ai "ae ine să *mi dai numele. Apoi, 'ei săpa.
Murat A(meti nu răspunse. Jtia e *l a!tepta, orium. Ceilal0i nu a'eau să *l mai eliereze.
Poate ăCu'ao"tatul
"i răzunat, dar nu 'aare
unui munitor maise"i apuă
*n 'ia0ădepentru
luru,a-ami
'edea.
Mullu%i se a!eză din nou pe
an(etă !i ridiă ioanul. &e aeastă dată *l *ndreptă spre degetul mi are e#plodă su lo'itură,
lăs$nd să se 'adă "ilamentele ale de os !i ner'i. Murat A(meti rezu ă *i e#plodează reierul, ă
i se rup orzile 'oale. Călăul ridiă din nou ioanul, 0intind spre piiorul drept, de aeastă dată.
H Opre!te2te? Murmură Murat A(meti.
8n'ins. Jtia ă 'a muri, dar aeastă durere era insuportailă. 8l uno!tea pe -ami Mullu%i.
8i 'a rupe toate oasele. Aeastă "ormă de tortură a'ea a'anta+ul ă nu omora ;paientul<. &ei,
putea dura mult timp.
H &ei, ine este ise el.
H /amiz Beris(a, $igui prizonierul.
-ami Mullu%i *nruntă din spr$nene, u apul apleat.
H ai mi!to de mine >u a'em nii o treaă u el.
urios, sigur ă era min0it, reluă ioanul u o m$nă !i mai "ermă !i *nepu să lo'easă a
un neun *n piiorul drept al lui Murat A(meti.
Continuă să *l masareze un timp p$nă realiză ă 'itima nu mai 0ipa, nemi!ată, u ăria
*n piept.
Lăs$nd ioanul, *i ridiă apul, realiz$nd imediat ă nu mai respira. Criză ardiaă.
urios, mormăi.
H >emerniul?
=ra prima dată $nd i se *nt$mpla? -e *ntoarse spre grupul are *l pri'ea !i ziseD
H Aruna0i2l *n r$u.
rustrat, se *ntoarse la BMK !i *!i *mrăă (aina. A'ea să "ie at+oorit de 'ărul său ăi,
de aum, nu mai a'eau nii o pistă. Ori, era supărător să ai inamii neidenti"ia0i.
@
@Mal%o
@ sim0ea um *i ate u putere inima *n timp e ura spre misiunea ameriană.
Pamela Bearden tomai *i eruse să treaă urgent să o 'adă.
C$nd intră *n iroul amerianei, *!i reprimă un aes de tuse. At$t de mult "um era. C$nd
era onentrată, Pamela Bearden "uma 0igările una după alta. 8ntinse o m$nă groasă lui Mal%o !i
anun0ă trium"alD
H Cred ă am identi"iat ;legătura< lui >aim Malo%u.
CAPITOLUL IG.
Pamela Bearden des(ise dosarul !i2i *ntinse lui Mal%o o "oaie de ($rtie u ele patru
numere găsite *n arnetul lui >aim Malo%u.
H Toate aeste numere orespund proail aeleia!i persoane, aest ;Vula<, zise ea. &oar
ă sunt artele
ontrol preplătite
!i se ere umpărate
un at de identitate,dedar
la o"iiul
*nainte po!tal
nu era din Pristina, anonime. Aum e#istă un
azul.
H &ei, onluzionă Mal%o, este imposiil să2l identi"iăm pe ;Vula< ple$nd de la
aeste numere.
H Imposiil? Con"irmă ameriana. Am *nerat totul. ără sues. >u mai răspunde
nimeni la ele. &ar seamănă mult u un ;o"i0er de legătură< are 'rea să se prote+eze.
H -unt reente
H &a. -unt artele de 4 de minute, are se onsumă "oarte repede.
-ingurul are *l putea identi"ia pe ;Vula< murise. Mal%o rezuse ă ameriana se
(azardase $nd a pretins ă l2a identi"iat pe ;ontatul< lui >aim Malo%u. -ingura
'asiertitudine era ă desoperiseră o re0ea landestină s$ră. &ar mai erau multe de "ăut.
Pentru a2i
H mai
)adriridia moralul,
But%a Pamela
'ă a!teaptă Bearden
*ntr2o oră laanun0ăD
restaurantul Ballantines, pe strada a+den &ui,
pentru a 'ă prezenta prietenului său =n'er )astriot.
@
@@
)adri But%a era pe minusula terasă, *n ompania unui ăiat runet, pu0in am uălat, u
o(ii "oarte *nrunta0i, *mrăat la ostum !i ra'ată, *n stilul *naltului "un0ionar. Je"ul )-I)
"ău prezentările.
H =n'er lurează la ministerul de interne. Cunoa!te ine "amilia Mullu%i. A stailit o
*nt$lnire pentru dumnea'oastră.
=n'er )astriot z$mi.
H Piă ine. Am 'e!ti une pentru -ami. Am reu!it să2i redu interdi0ia de !edere *n
=l'e0ia, de 3 an. Poate să meargă la s(i u "amilia.
H )adri But%a '2a spus pentru e 'reau să2i *nt$lnes
$metul de pe "a0a rotundă se aentuă.
H &a, dar nu 'ă aza0i prea tare. La ast"el de oameni nu se trădează.
H Crede0i ă ei *i unos pe 'ino'a0i
H =ste proail. &ar nu 'or spune nimi. Bun, nu este departe, mergem pe +os.
-e despăr0iră, Mal%o urm$ndu2!i g(idul pe ule'ardul Luan aradina+ p$nă pe strada
UC). Aii, la parterul unei lădiri, era o u!ă u insrip0ia ;&iplomat Clu<. &ouă (uidume u
"iguri respingătoare păzeau poarta. =n'er )astriot Ie zise $te'a u'inte !i ae!tia se dădură la o
parte u un z$met lingu!itor. O sară duea la susol. Mal%o desoperi o sală u separeuri *n
are se a"lau mese +oase. Pară ar "i "ost un lu de noapte pustiu. Trei ăra0i erau *n primul
separeu !i se ridiară u to0ii la 'ederea nou2'eni0ilor. Unul dintre ei, reunos$ndu2l pe =n'er
)astriot, 'eni să2i str$ngă m$na !i *i in'ită *ntr2un separeu gol. 8n elelalte, grupuri de ăra0i
pălă'răgeau *n !oaptă.
H =ste =n'er
sediul lor )astriot
eletoral. seumpără
Aii apleă la'oturile.
ure(ea )oso'o
lui Mal%o.
este mi. =ste su"iient să de0ii
52.444 de indi'izi importan0i.
-e *ntrerupse. Un tip *n pulo'er de uloarea somonului, u umeri de (amal, "runtea +oasă,
aer periulos, se a!eză l$ngă ei. Arună o pri'ire rapidă !i indi"erentă lui Mal%o !i *l *mră0i!ă pe
=n'er )astriot.
H =!ti "ormidail? O să pot merge la s(i? Ce pot "ae pentru tine
un0ionarul ministerial z$mi modest.
H =ste o plăere să "ai un ser'iiu unui prietenS Cum merge ampania eletorală
-ami Mullu%i *!i drese glasul.
H -onda+ele ne dau 4? Vom a'ea el pu0in 5N de deputa0i.
A'ea
H de e sămeu
Prietenul "ie an(etează
"reneti. =n'er )astriot
*n azul ontinuă
-%ender. u aela!i
Lurează z$metD
u )O/. Ar 'rea să !tie e s2a
*nt$mplat.
-ami Mullu%i a"i!ă un aer ontrariat.
H >i!te sălatii? Au "ost  mor0i. Mul0i răni0i gra'.
H O uno!tea0i pe "ata are a "ost omor$tă *n e#plozie
-ami Mullu%i *nruntă din spr$nene.
H ata Ce "ată
H O lientă a arului. In"ratorul alanez sutură din ap.
H >ii nu !tiam ă a "ost o "ată?
Părea siner. =n'er )astriot se apleă !i *ntreă *n !oaptăD
H =ste o *nurătură
In"ratorul ezită pu0in, Prietenul meu o(i
apoi, aproape 'oia *n
să o(i,
se lămureasă.
zise *ntr2un murmurD
H -e rede ă este lanul Beris(a.
H Au "ost tari? /emară alm =n'er )astriot. a0a lui -ami Mullu%i se *năspri.
H Vom "ae !i mai mult, răspunse el, u din0ii str$n!i.
H Cine'a de la ei a 'enit să lase oma Insistă =n'er )astriot.
-ami Mullu%i "ău un gest e'azi'.
H >u se !tie.
Un tip *nalt, u părul ondulat, se apropie de ei. -ami Mullu%i "ău prezentările.
H Vărul meu A(met. =l este primul pe listă. Vărul z$mi, ontuos, !i se adresă *n !oaptă
lui -ami, are se suză u un z$met.
H Are ne'oie de mine? /e'eni0i $nd dori0i. -e *ntoarseră pe strada UC) !i Mal%o
*ntreă imediatD
H Cine sunt Beris(a
H Un alt lan, de muntenegreni. 8!i dispută teritoriul pentru '$nzarea de 0igări. Au "ost
de+a destui mor0i. -unte0i mul0umit
H &a !i nu, "ău Mal%o. Cred ă nii ei nu !tiu um să "aă. &ei, pun atentatul pe seama
du!manilor lor.
$metul lui =n'er )astriot se aentuă.
H 8i 'or găsi !i 'or a0iona. Alt"el, *!i pierd renumele. Iată. >u pot "ae nimi mai mult
pentru dumnea'oastră.
A+unseseră *n "a0a lădirii *nalte din o0el !i stilă are adăpostea gu'ernul %oso'ar. =n'er
)astriot *i dădu o arte de 'izită lui Mal%o.
H -unt la eta+ul al nouălea, daă a'e0i ne'oie de mine.
rustrat ă se *ntoare
H >u unoa!te0i de unde
pe nimeni areplease,
să !tie Mal%o *ntreă
e'a despre pe nea!teptateD
re0elele s$re!ti din )oso'o
=n'er )astriot z$mi enigmati.
H =ste un suiet deliat, are se 'a rezol'a după o0inerea independen0ei. 8ntr2o aie de
s$nge. O să mă g$ndes.
Mal%o o luă spre Frand otel, zi$ndu2!i *nă odată ă răspunsul la *ntreările sale se a"la
la Belgrad. Alt"el spus, pe o altă planetă. &in e *n e mai mult, era on'ins ă masarul
ălugărilor era o pro'oare a s$rilor, prin intermediul ;$rti0elor< lor. Treuia să le găseasă, să
le dezgroape, *nainte să reidi'eze.
Misteriosul ;Vula< "ăea !i el parte dintre ele, dar era ine asuns *n gaura sa.
@
@@
Pamela Bearden părea !i mai dezamăgită. Cu pri'irea stinsă, *l "i#ă pe Mal%o.
H >u e nimi de "ăut, dei Crede0i ă pot dormi lini!tită $nd o andă de neuni
"urio!i, manipula0i, se pregătes să omită alte orori =ste un miraol ă s$rii nu au *neput u
represaliile? Ji daă se intră *n aest ilu in"ernal.
Lăsă "raza *n suspans. &e aeastă dată erau *ntre patru o(i. Mal%o insistăD
H Am e#plorat toate pistele posiile. -unt sigur ă la origine este o re0ea landestină
s$ră. =i au arunat *n aer -%ender pentru a o elimina pe Adile U%o, are *i !tia pe 'ino'a0i. =ste
ade'ărat, pot să lo'easă din nou. &ar, daă sunt manipula0i de Belgrad, um este proail,
putem *nera pe ale diplomatiă. A'e0i o amasadă la Belgrad iar Agen0ia are o sta0ie.
Pa(idermia ameriană zise tristD
H Agen0ia
)ostunia. nu are
8n pri'in0a de$t ontate
diploma0iei, -eria"ormale u BIA
a ales alea are este
ruseasă. su ontrolul
)ostunia prim2ministrului
s2a aliniat la Moso'a,
iar noi suntem onsidera0i aolo ni!te iuma0i.
H 8n aest az, onluzionă Mal%o, nu am de$t să mă *ntor *n Austria.
/ealiză deodată ă Pamela Bearden răs"oia un dosar. /idiă o(ii spre el.
H A0i lurat mult *n Iugosla'ia. Văd ă *n azul )aradzi a0i "ost a+utat de !e"ul
-er'iiilor osniae, Munir )on+i35. Poate ă el ar putea 'ori u s$riiE e rede0i
Mal%o *!i permise un z$met ironi.
H -$rii se "eres de el !i a "ost dat la o parte "iindă se oupa prea mult să2l găseasă pe
/ado'an )aradzi.
H -(it?
Brus, Mal%o se re'ăzu la Clu des =ri'ains din Belgrad u tipul la are *l trimisese
Munir )on+i. Vladimir &+orge'i, "osta m$nă dreaptă a ministrului de interne Mi(ailo'i,
ondusese BIA o 'reme. C(iar daă era pe tu!ă din auza in"le#iilită0ii politiii s$re "a0ă de
/usia, ar "i *nerat, poate, să2l a+ute pe Mal%o, gra0ie rela0iilor sale din adrul -er'iiilor s$re.
H Poate ă am pe ine'a, zise Mal%o. La Belgrad. O să 'ăd e pot "ae. A'e0i o linie
seurizată, are să nu a"i!eze numărul de tele"on
H &a, a'em iruit diplomati.
H O să2l utilizez, zise el.
&aă *l suna pe Vladimir &+orge'i la Belgrad, de la un număr %oso'ar are *nepea u

77, putea atrage aten0ia s$rilor. -$rii, "orma0i la !oala so'ietiă, erau e#elen0i *n domeniul
asultărilor de tele"oane. Pamela Bearden *l onduse *ntr2un irou gol u mai multe tele"oane.
H Aeste numere sunt ameriane, e#pliă ea. &aă pre"era0i, sunt !i s$re!ti, are *nep
u 93.
@@
Vladimir &+orge'i părea plăut surprins să audă 'oea lui Mal%o.
H -unte0i la Belgrad 8ntreă el.
H >u, oretă Mal%o, dar nu sunt "oarte departe. La Budapesta.
H 8n0eleg, "ău s$rul.
H >u tree0i pe aii, din *nt$mplare 8ntreă Mal%o.
-pera ă s$rul *n0elegea mesa+ul. Pentru un az at$t de sensiil, merita să se *nt$lneasă
*ntr2un lo neutru.
&upă o pauză, Vladimir &+orge'i zise u o 'oe per"et normalăD
H La "i#, treuie să a+ung aolo săptăm$na aeasta. Ce zie0i de poim$ine
H 8mi on'ine, onluzionă Mal%o. Mă suna0i pe tele"onul moil a să *mi spune0i um
ne 'edem
8i dădu numărul tele"onului moil austria !i se duse la Pamela Bearden.
H O să mă *nt$lnes u el, anun0ă el, dar nu este nii o garan0ie. >e *nt$lnim la Budapesta
poim$ine.
Aproape u!urat, pleă să o *nt$lneasă pe )arin -ter pentru a lua masa la Pris(at, unul
din ele mai une restaurante din Pristina, mereu aglomerat.
@
@@
-ingurul zor zilni spre Budapesta *nt$rzia !i era plin o(i. Vladimir &+orge'i sunase !i
on'eniseră să se 'adă la &ut ree -(op *n partea de ;tranzit< a aeroportului din Budapesta. =ra
el mai Mal%o

disret.pri'ea $mpia %oso'ară de"il$nd su a'ion. Cum oare aest )oso'o, un on"etti
"ără "arme, putea delan!a at$tea pasiuni -$rii !i %oso'arii se omorau pentru o 0ară săraă, "ără
resurse !i "ără interes. Ji nu se mai săturau? Toate aestea din auza unei ătălii pierdute *n urmă
u 744 de ani?
Aia a+uns la Budapesta, se duse spre zona de tranzit. Treuse printr2un alt ontrol de
seuritate. Ji *nt$rziase peste o +umătate de oră. Bătăile inimii i se almară $nd zări o(elarii
pătră0o!i !i silueta *naltă a lui Vladimir &+orge'i are tomai *!i umpăra un $rnat ungures.
-$rul *i "ău un semn 'esel !i se apropie.
H >u redeam să 'ă mai re'ăd? ău el.
H Mul0umes ă a0i 'enit p$nă aii.
H Am păstrat o amintire plăută a ultimei noastre *nt$lniri. Presupun ă a'e0i un moti'
anume să mă 'ede0i
H aide0i să em un pa(ar, sugeră Mal%o.
Odată a!eza0i, *ntreăD
H Cum este la Belgrad
-$rul se s(imonosi.
H /ău. Tad+i se pare ă 'a demisiona iar ideile sale nu sunt luate *n seamă. )ostunia
ondue. -2a aliniat ru!ilor, din auza urii lui "a0ă de ameriani, !i totul este loat. >imi nu 'a
mi!a *n  sau 6 ani.
>u "olosise la nimi să2l trimită pe Milose'i la aga. Mal%o ău pu0in din 'otă !i
*ntreăD
H A0i urmărit azul ălugărilor deapita0i
H Bine*n0eles. Toate ziarele sunt *nă pline.
H Ce rede0i
Vladimir
H Mă *ntre&+orge'i se g$ndi $te'a
!i eu, reunosu lipe. %oso'ari sunt "oarte radiali !i ne urăs. &ar,
el. Anumi0i
oieti', nu au interes să "aă ast"el de lururi *n aest moment, $nd au independen0a aproape.
&oar ă mereu sunt oameni are pratiă politia răului. Pri'i0i la Israel.
Aolo, um se apropiau de un aord, apărea mereu o dramă are duea la e!uarea
tratati'elor. Cum a "ost asasinarea lui Itz(a% /ain sau atentatele teroriste ale amas2ului.
H Ji s$rii 8ntreă Mal%o.
&+orge'i z$mi.
H Ce s$ri Oamenii lui -esel+ sau ai lui Mitro'ia sunt apaili să "aă a!a e'a. A
treuit să "ie o organiza0ie, a alanezilor.
H =ste r$ndul meu să *ntre, z$mi Mal%o. Ce alanezi
H am
ati'itate, Vă 'ăzut
g$ndi0ini!te
la re0elele pe are
doumente, darnoi
erale2am lăsat aolo
ion seret 8ntreă
"oarte ine &+orge'i.
păzit de una dinC$nd eram-&B.
se0iile *n
>ii nu !tiu daă au predat totul suesorilor lor de la BIA. ="eti', ar "i putut pune la ale
aeastă opera0iune, pentru a2i disredita pe alanezi. Vă interesează
H &a, on"irmă Mal%o. =ste moti'ul *nt$lnirii noastre. Pute0i *nera să a"la0i daă BIA
este impliată Ji daă este azul, e e de "ăut pentru a2i *mpiedia să reidi'eze
Vladimir &+orge'i *!i sorea tăut un C(i'as /egal.
H O să *ner, promise el, "iindă sunte0i dumnea'oastră. &ar este "oarte deliat. Treuie
să 'ores u Mi(ailo'i.
H 8nă o *ntreareD daă sunt ei, a "ost ne'oie de o undă 'erde de la un anumit ni'el
Vladimir &+orge'i ridiă arătătorul spre ta'an.
H La el
Adiă mai *nalt ni'el.)ostunia.
la prim2ministrul
-$rul ontempla un 767 al Amerian Airlines are tomai se apropia de pasarelă. Ploaia
*nepea să adă. Mi, dar modern, aeroportul din Budapesta era "oarte primitor.
H Va treui să ne despăr0im, zise el. A'ionul meu de *ntoarere spre Belgrad este peste o
oră. Pot să 'ă sun pe aest număr
H Bine*n0eles. Cu $t mai repede, u at$t mai ine.
-e ridiară am$ndoi. Mal%o a'ea *nă  ore de a!teptat. Pri'i silueta *naltă a s$rului are
se pierdea *n mul0ime.
&oar el *l putea a+uta.
>u 'oise să aordeze suietul ;Vula<. 8n aest stadiu, era deliat. Treuia mai *nt$i să se
asigure de starea de spirit a s$rilor, *nainte de a le ere e'entual să ;'erse< re0eaua pe are o
lăsaseră *n )oso'o, *n aest az, ar treui să le o"ere o ompensa0ie sustan0ialăS
C$t era *n e#petati'ă, treuia să *!i ontinue an(eta la Pristina.
@
@@
Mal%o tomai oora din a'ion la Pristina $nd mesageria tele"onului moil *i anun0ă un
mesa+ primit *n timpul zorului. =n'er )astriot, "un0ionarul de la ministerul de interne %oso'ar,
*l in'ita la masă a doua zi la Ballantines *mpreună u ine'a are ar putea proail să2l a+ute *n
an(eta saD !e"ul se0iei antiteroriste din )P, un anume aru% &er'is(i.
CAPITOLUL G.
=n'er )astriot, la "el de impeail *n ostumul lui *n(is la uloare, aela!i z$met pe
"a0ă, *l salută pe ăratul are 'enea. Cu părul surt, pu0in am grizonat, ăma!ă 'erde !i pantalon
de p$nză, părea "oarte t$năr. Mal%o "u imediat "rapat de pri'irea lui limpede !i inisi'ă.
H aru% &er'is(i este el mai un speialist din )oso'o *n prolema lanurilor
riminale, anun0ă
de poli0ist de peste=n'er
54 de)astriot.
ani. Condue departamentul antiterorist al )P !i e#erită meseria
H O(, nu sunt de$t sergent? Protestă *n engleză, u o 'oe l$ndă, poli0istul. Ji nu $!tig
mul0i ani?
H Ji, *n plus, ompletă )astriot, este instit? A lurat *n poli0ia %oso'ară din timpul
s$rilor, s2a *nsris *n UC) *n 39 !i, după elierare, !i2a reluat ser'iiul *n )P. Are aza la
Camp Bra'o. =ste un element pre0ios are unoa!te lumea riminală loală a pe propria2i palmă.
Cu un z$met plin de modestie, aru% &er'is(i ău $te'a guri de Pe+a, erea loală.
H A0i urmărit azul -%ender 8ntreă Mal%o.
aru% &er'is(i dădu din ap a"irmati'.
H Bine*n0eles. =n'er mi2a zis ă !i dumnea'oastră sunte0i interesat. Ce pot "ae pentru
dumnea'oastră
H &upă părerea dumnea'oastră, ine este răspunzător pentru aest atentat
Antiteroristul z$mi.
H >u e#istă do'ezi, admise el, dar totul due la "amilia Beris(a. Aum e'a timp, un
memru important al "amiliei a "ost omor$t. =ste pre0ul s$ngelui, u do$ndă.
&eep0ionat, Mal%o insistăD
H 8n aest az, este o oiniden0ă uimitoare, ăi a'eam *nt$lnire (iar *n ael ar, la ora
la are oma a e#plodat, u o "emeie are de0inea in"orma0ii ruiale despre rimele de la
mănăstirea din &eani.
F$nditor, aru% &er'is(i *!i termină de m$nat oasta de miel *nainte de a răspunde.
H Au "ost de+a mai multe atentate asemănătoare, e#plozii mai mii. =ste modul lanurilor
de a2!i regla
H 8n onturile.
aest az, oietă Mal%o, ar treui să apară un răspuns din partea "amiliei Mullu%i.
H Asolut, aproă aru% &er'is(i. &ar nu se grăes.
H V2a0i oupat personal de azul mănăstirii din &eani
Poli0istul sutură din ap.
H >u, nu intră *n atriu0iile mele.
H Ce rede0i
aru% &er'is(i ezită pu0in !i oor* 'oea.
H =u red ă oamenii A)- se dedau la ast"el de pro'oări. Ar treui să merge0i la
iung, la >aser -alima+. =l *i !tie pe to0i.
Mal%o se a0inu să2i spună ă o "ăuse de+a !i *!i ontinuă 'eri"iarea ipotezelor.
H Mi s2a spus ă -er'iiile s$re ar a'ea destule $rti0e *n )oso'o. A!a este
aru% &er'is(i z$mi.
H -unt, desigur, dar sunt ine *ngropate !i stau lini!tite, mul0umite ă nu au "ost
desoperite.
H -$rii nu ar "i tenta0i să se "oloseasă de ele
aru% &er'is(i se arătă septi.
H Cei are au "ost mirosi0i au pleat de+a u spri+inul s$rilor. Al0ii erau sus0inători are
trădau pentru a primi mii a'anta+e, um ar "i pa!apoarte sau louri de mună. Aum, s$rii nu le
mai pot da nimi.
-e uită la eas !i se ridiă, *mră$nd o (aină din p$nză.

H Treuie să ple. &aă a"lu noută0i despre -%ender, *l anun0 pe =n'er.
@
@@
Mal%o rămase la Ballantines, mult după plearea lui aru% &er'is(i, pentru a reanaliza u
=n'er )astriot stadiul an(etei sale.
>u era străluitor.
Pista de la -%ender, pentru moment, nu duea niăieri, nu a'ea nii o posiilitate să2l
identi"ie pe misteriosul ;Vula<E per(ezi0ia asei lui >aim Malo%u !i interogatoriul "iiei sale nu
aduseră nimi nou. >u mai răm$nea de$t să spere la un răspuns poziti' al lui Vladimir
&+orge'i, prietenul său s$r. O speran0ă moderată, daă era optimist.
Mal%o deise să o sune pe )arin -ter pentru a "ae s(im de idei. Cum răspunse, auzi o
(ărmălaie asurzitoare de 'oi. >u era singură.
H Urma să te sun, zise ea. Am primit un mesa+ de la >asser. -unt la Ti""an, u ni!te
prieteni. Vrei să 'ii
H -oses, "ău Mal%o.
Ca de
admiratori, uoiei,
un pa(arla Ti""an era plin
de !ampanie de interna0ionali.
*n m$nă, )arin -ter
iar Mal%o remară era deolteul
imediat entrul unui erpătrat,
ad$n de
are atrăgea toate pri'irile. Bine*n0eles, "ără sutien. 8i adresă un z$met !i *!i reluă imediat
disu0iile. &eran+at, Mal%o se duse la ar să ea o 'otă, apoi *nă una. )arin nu se *ndepărta de
erul ei de$t pentru a *ntinde pa(arul armanului are *i turna !ampanie Taittinger Comtes.
Plitisit, se apropie de ea !i *i !opti la ure(eD
H Credeam ă a'eai lururi importante să2mi spui.
H &a. >aser m2a sunat a să mă pună să +ur ă nu 'oi spune niiodată ă el l2a turnat pe
>aim Malo%u.
H I2ai zis de ;Vula<
H &a. >u *i spune nimi. Vii la masă
Cune
H =i gloata asta
in'ită.
H ără mine.
Ie!i de la Ti""an, supărat. -e *ntoarse la Frand otel "ără să mai măn$ne. =ra aproape
miezul nop0ii $nd tele"onul moil sunăD era )arin -ter, u o 'oe e#trem de mieroasă.
H Vreau să te 'ăd, zise ea. >u dormi
H >u dorm. Unde e!ti
H os.
H Ură.
Brus, *i 'eni o idee, a să o pedepseasă pentru indi"eren0a mani"estată la Ti""an. Ie!i
din ameră. Palierul era luminat sla. -e opri *n "a0a li"turilor, l$ngă ele două "otolii alastre,
puse aolo "ără rost. Imediat e )arin -ter ie!i din li"t, se arună *n ra0ele lui. ără nii un
u'$nt, Mal%o o lipi de perete, depărt$ndu2i deolteul pentru a2i uprinde s$nii !i a2i m$ng$ia tot
mai rutal. T$năra tremura.
H Vino, !opti ea, te 'reau.
H >u, "ău el. Aii.
H Aii? &ar daă 'ine ine'a
O *mpinse spre unul din "otolii !i o "or0ă să *ngenun(eze. Apoi *i ridiă "usta, dădu la o
parte slipul negru !i o penetră.
&in "a0ă, )arin -ter semăna u o enoria!ă are se ruga. &in pro"il, era alte'a. -pri+inită
u m$inile pe spătarul "otoliului, gemea tot mai tare su ataul lui Mal%o. Aparent, "ria de a "i
surprinsă nu *i reduea plăerea.
Mal%o nu *nt$rzie să se eliereze *n adomenul ei. Aia rearan+at, apăsă pe utonul
li"tului !i o pri'i *n o(i pe )arin -ter are, tomai *!i re"ăuse !i ea 0inuta.
H &răgu0 ă
-tupe"iată, ai 'enit,
)arin zise*mpinsă
se lăsă el. Ji eu*nteaina
doream.
li"tului ale ărui u!i se *n(iseră. Mal%o se
*ntoarse *n amera lui, dulu satis"ăut. /erea0iile se#uale u )arin erau mereu *n'iorătoare !i *!i
răsumpărase !i umilin0a de la dineu. =ra a la dresarea animalelor sălatieD treuia mereu să "ie
'igilent, să men0ină teama partenerului. Cu $t se g$ndea mai mult la t$nără, u at$t *!i ziea ă
nu a'ea pro"ilul unei simple anga+ate din administra0ie. Prea multă personalitate, liertate,
siguran0ă. 8n plus, *!i stăp$nea per"et gustul pentru se#E a un ărat.
@
@@
Tele"onul moil *l treziD nu apărea nii un număr, dar reunosu imediat 'oea lui
Vladimir &+orge'i. -$rul nu pierdu timpul.
-unt udar.
H Astăzi, ine'a are dore!te să 'ă *nt$lneasă, anun0ă el. Astăzi, daă se poate.
H V2a0i *ntors aolo unde era0i
H &a.
H 8n aest az, este simpluD o lua0i pe !oseaua spre Mitro'ia. C$nd a+unge0i, *n lo să o
lua0i spre ora!, ontinua0i drept, *nspre Belgrad. Cini %ilometri mai departe este satul Veli%e
/udare. =ste un (an pe partea st$ngă a !oselei. Vom "i aolo, am peste o oră.
H =ste *n )oso'o >u se putu a0ine să *ntree Mal%o.
H =ste *n -eria, oretă interloutorul său. )oso'o nu e#istă. >u este nii o "rontieră
*ntre pro'inia %oso'ară !i teritoriul populat de s$ri. Vă on'ine
H =#at, aproă Mal%o.
Pleă,an(etei.
ontinuarea rug$ndu2se a prietenul său din Belgrad să "i o0inut in"orma0ii are să *i permită
@
@@
=ra aproape o oră de mers *ntre Pristina !i Mitro'ia, *n nordul )oso'o. O !osea plată,
mărginită de $mpuri de porum, imitire de ma!ini, ase noi, unde ma!inile ale ale )P erau
amu"late peste tot pentru a p$ndi improaile e#ese de 'iteză.
urnalele uzinelor (imie din Mitro'ia apărură pe st$nga. =ra unul din ele mai poluate
ora!e din 0ară, *n are louitorii respirau literalmente plum? 8n a!a măsură *n$t treuiseră să
*n(idă anumite mine.
C(iar după (otelul Prinesse, o lădire mare, ală, nouă, !oseaua se streura printre două
dealuri. Mal%o *netini, a!tept$ndu2se să găseasă un punt de ontrol.
>imi.
Trei %ilometri mai departe zări primele ma!ini u plău0e de *nmatriulare s$re!ti. =ra *n
ontinuare, din punt de 'edere te(ni, *n )oso'o, dar *n partea s$ră epurată de alanezi. Pe
următorii %ilometri nu 'ăzu nii o ma!ină u numere %oso'are, doar s$re. -(imase uni'ersul
"ără să2!i dea seama.
Panoul u Veli%e /udare apăru, a !i miul (an, după un 'ira+ la st$nga, pe o ridiătură de
păm$nt. Mal%o pară ma!ina l$ngă un Audi A9 negru u număr de Belgrad. Interiorul semăna u
el din toate (anurile s$re!ti, u deorul lor "ollori. -ala era goală, u e#ep0ia a doi lien0i.
Unul era Vladimir &+orge'i. Celălalt, un tip u părul grizonat !i surt, "igură sanguină,
ine "ăut, "a0ă ine#presi'ă.
Vladimir &+orge'i se ridiă !i 'eni să str$ngă m$na lui Mal%o.
H Am omandat miel de lapte, zise el, sper ă este un.
=ra de+a o stilă de Jlio'i0ă pe masă, u ere !i eterna salată. -$rul "ău prezentările.
de "oarteHmult
Prietenul
timp !imeu nu2!i poate
ne prote+ăm da numele,
mutual. >imeni,e#pliă el. -ă2i
*n a"ară ziemnu-loodan.
de mine, !tie ă 'ă>e unoa!tem
*nt$lne!te aii.
Ar putea "i e#trem de negati' pentru ariera sa.
H Cu e se oupă -loodan 8ntreă Mal%o.
Cel pe are *l interpelase *ntoarse spre el o pri'ire gri !i ine#presi'ă.
H Administrez elementele e#terioare ale Agen0iei, zise el u o 'oe neutră.
Alt"el spus, se oupa u re0elele de $rti0e ale BIA, are era urma!ul -&B. Cel are
oordona agen0ii s$ri din )oso'o. O ospătări0ă aduse un platou enorm !i rămaseră tău0i $te'a
seunde. Apoi -loodan se adresă lui Mal%o *n rusă.
H Volodia mi2a 'orit de prolema dumnea'oastră. Am 'enit să 'ă spun ă ser'iiul meu
nu este amesteat u nimi *n azul ălugărilor.
=ra-unte0i
H un !o.sigur
>u părea un mininos,
Insistă ei. iar Mal%o a'ea *nredere *n Vladimir &+orge'i.
H &esigur, zise elălalt, ser'indu2se. Am 0inut să ne 'edem pentru a le transmite mesa+ul
prietenilor dumnea'oastră ameriani. >u suntem răspunzători pentru aeastă a0iune.
H Atuni ine este, *n aest az
-$rul "ău un gest e'azi'.
H >u !tiu. )oso'o este plin de oameni periulo!i. &i"erite "amilii ma"iote pot a'ea
anumite interese pe are noi nu le unoa!tem.
M$nară o 'reme *n tăere, apoi Mal%o 'ru să meargă mai departe.
H Prin re0elele pe are le a'e0i *n onser'are *n )oso'o, *ntreă el, nu pute0i a"la
H >u, răspunse se -loodan, u gura plină.
destinse.Vladimir &+orge'i
Mal%o *n0elese de'ie
ă nu disu0ia
'a a"la mai spre
mult.ri'alitatea
-loodanTadi2)ostunia iar atmos"era
se uita mereu la eas. >er'os. se
Vladimir
&+orge'i eru nota !i ie!iră. 8n drum spre poartă, -loodan se *ntoarse spre Mal%o.
H A!tepta0i un timp. 8nă un luru, pentru a 'ă do'edi una mea redin0ă. Un grup de
e#tremi!ti s$ri pregăte!te un atentat *n )oso'o.
Mal%o se opri.
H Un atentat Cine
H >u 'ă pot spune. =ste 'ora să arune *n aer entrala termiă din Oili. Ca răspuns la
masarul din &eani.
Aeasta era unia entrală din )oso'o are "urniza eletriitate *ntregii 0ări. Mai era una
*n onstru0ie, dar urma să "ie terminată *n 543N? )oso'arii nu puteau răm$ne *n eznă timp de 9
ani? &elan!area unor re'olte *n toată 0ara ar "i "ost o ertitudine, "ără a mai 'ori de atastro"a
eonomiă.
-loodan *l "i#ă pe Mal%o u pri'irea ree !i gri.
H Vă er să nu *ntreprinde0i nii o măsură spetauloasă din are ar putea să se *n0eleagă
ă !ti0i despre aest plan, u are nu sunt de aord. Ar putea a'ea onsein0e "oarte ur$te pentru
mine. Am 'rut să 'ă dau in"orma0ia pentru a 'ă do'edi una redin0ă. &o s'idania?
Cei doi se *ndreptară spre Audi2ul A9 negru are demară imediat spre nord. Mal%o a!teptă
$te'a minute pentru a ie!i !i a ura *n ma!ina lui 6#6? >u numai ă nu a'ansase u nii un
entimetru, dar era on"runtat u o nouă dilemăD um să de+oae un atentat ai ărui autori, mod de
operare !i dată nu le uno!tea? Totul "ără a pune *n apliare măsuri pre'enti'e.
C$nd *nt$lni prima ma!ină u numere %oso'are, *nă nu treuse peste !o.
CAPITOLUL GI.
Cele ini o!uri ale entralei termie din Oili emanau pe erul alastra nori gro!i de
"um gălui, *mpin!i
34 %ilometri de '$nt
de apitala spre sud.
)oso'o. O poluare
8n anumite zile,permanentă pentru
aoperi!urile erauPristina,
aoperiteentrala a"l$ndu2se
u o peliulă ur$t la
mirositoare are speria (iar !i !oolanii are se a'enturau să guste din aest pra" *nărat u sul".
Mal%o părăsise !oseaua Mitro'ia2Pristina de 34 minute, merg$nd spre entrală. Treu pe
l$ngă entrala )oso'a B, a"lată *n onstru0ie.
)oso'a A era la 6 %ilometri mai departe, după satul Oili.
Capaitatea ei ma#imă era, teoreti de 944 megaQa0i, gra0ie elor ini turine. >umărul
5 era oprită de  ani, elelalte erau prost *ntre0inute !i, u totul, entrala a+ungea să produă 644
megaQa0i, de!i ar "i treuit :44. Lignitul are alimenta turinele 'enea de la mina din Miras(, u
un tren lung de : %ilometri.
U!or de saotat, dar tot la "el de u!or de reparatS Mal%o a'u ne'oie de 54 de minute
pentru a "ae
multiple ăi deturul imensei
aes, entrale,
mai mult *non+urată
sau mai de terenuri
pu0in păzite. 'irane,
Peste tot, de!euri
gardurile industriale,
erau sparte sauu
pur !i
simplu lipseau. &e +ur *mpre+ur, *n a"ară de o sta0ie de enzină )oso'o Petrol, nu era nii o
loalitate. Lignitul, u are era alimentată entrala, polua enorm.
&oar două unită0i păreau *n "un0iune. &upă e "ău de două ori turul perimetrului, Mal%o
se asigură de un luruD aeastă entrală, indispensailă pentru 'ia0a 0ării, nu dispunea de nii ea
mai miă prote0ie? >u a'ea paznii la 'reo intrare, nu a'ea nii măar o patrulă de poli0ie.
>imi.
-e intra a *ntr2o moară !i nu putea "i di"iil să neutralizezi munitorii.
='ident, %oso'arii nu se g$ndeau ă ine'a ar ataa un oieti' industrial. Căi, odată
entrala oprită, ei 34.444 de s$ri are louiau *nă *n )oso'o 'or răm$ne *n *ntuneri a !i
;inamiii<ălugărilor
masarul lor alanezi.
din&ar un atentat at$t de spetaulos ar onstitui un răspuns s$ngeros la
&eani.
Mal%o re'eni pe drumul spre Pristina, *ngrozit. Cum să *mpiedii un atentat are ar "i
arunat )oso'o *n răzoi, u asemenea limitări
H Treuie des"ă!urate "or0e )O/ *n +urul aestei entrale, zise pe un ton "ără repliă
Pamela Bearden. -ă se *n"iin0eze punte de ontrol pe drumurile de aes. -e poate rezol'a "oarte
repede.
Voi suna imediat la generalul Marn(a are tomai a preluat omanda.
H >u suna0i la nimeni? O ontră se Mal%o. Mi2am dat u'$ntul "a0ă de aest ;-loodan<
ă nu 'oi "ae nimi are să alerteze pe ei are se pregătes să omită aest atentat. oarte pu0ini
oameni !tiu de asta. A! ompromite unia sursă pe are o am la Belgrad.
>u *i spusese Pamelei Bearden numele lui Vladimir &+orge'i, "iindu2i teamă de
e'entuale neplăeri. Ameriana *l pri'i, dezamăgită, lăs$nd srumul 0igării să2i ardă degetele.
H Totu!i nu putem lăsa să se omită aest atentat?
H Bine*n0eles ă nu, aproă Mal%o. &ar treuie luate măsuri disrete. Cu a+utorul lui
)adri But%a, putem aduna ni!te oameni serio!i, dispu!i la o a0iune landestină
H Mă g$ndes.
H Va treui să păstrăm disre0ia.
H Asta este tot
H >u, um nu !tim unde !i $nd se 'a petree aeastă a0iune, 'a treui să treem la
o"ensi'ă. Cel mai un mi+lo este să supra'eg(em omunia0iile tele"onie moile din zona
Mitro'ia, u a+utorul u'intelor (eie. Presupun ă este posiil
H &a. &ar nu este su"iient. O să2i er lui )adri But%a să2mi omunie numerele de
tele"on ale e#tremi!tilor din Mitro'ia pe are le are !i 'oi "ae aela!i demers !i la sta0ia noastră
de la Belgrad.
H =ste>u mai răm$ne
urgent, suliniede$t să asultăm
Mal%o. Presupun*năpermanen0ă
opera0iuneaaeste numere.
este iminentă.
@
@@
/a+%o Panteii *n(ise u!a sălii de !edin0e !i trase ză'orul. To0i memrii prinipali ai
;Fărzii prin0ului Lazăr< erau aolo, respeti' "o!ti paramilitari !i militan0i ultrana0ionali!ti din
Mitro'ia. 8n mai multe reprize, omiseseră atentate *mpotri'a %oso'arilor, trăg$nd *n oamenii
are se săldau *n r$u sau pun$nd mii *nărături e#plozi'e *n sate.
/a+%o Panteii *ntinse o (artă pe masa +oasăD planul entralei de la Oili, u gardul trasat
u ro!u, por0ile u negru !i traseele de intrare *n alastru. Toate săge0ile dueau *n mi+loul
entraleiD azanele are ardeau lignitul.
alastre.Ati'istul s$r puse degetul pe un er portoaliu, aolo unde se *nt$lneau săge0ile
H -unt ini ansamluri azan2turină2generator, e#pliă el. Ansamlul numărul 5 este
oprit de mult timp. Mai răm$n dei patru de neutralizat.
H Cum 'om "ae 8ntreă Lu%a &espot.
H =ste su"iient să distrugem a#ele elor patru turine are "un0ionează, a"irmă /a+%o
Panteii. O *nărătură de douăzei de %ilograme de e#ploziil rizant pentru "ieare turină. =
ne'oie de $te'a minute pentru a plasa *nărăturile. &elan!atoarele se 'or amorsa u o
*nt$rziere de N minute, pentru a ne permite să ne retragem.
H Ai e#ploziil -e nelini!ti Lu%a &espot.
H Am două sute de %ilograme de C6. =ste destul, răspunse /a+%o Panteii.
8ntor$ndu2se
H spre at%o &anilo'i, *ntreăD
Ai 'e(iulele
H A"irmati'? /ăspunse s$rul. Un "urgon !i un Meredes. Am$ndouă au numere
%oso'are.
H oarte ine? Conluziona Panteii. at%o 'a plea diminea0a u "urgonul *n are este
e#ploziilul. >oi, u Meredes2ul, pe la ora !apte seara. = ne'oie de o oră pentru a a+unge aolo.
Treuie să "im *napoi la miezul nop0ii.
H Ji daă sunt instalate ara+e pe !osele
H >ii o prolemă, a"irmă /a+%o Panteii, louim *n Mitro'ia !i am mers să 'edem ni!te
prieteni la Furazde'a, l$ngă Pe.
H Ji aolo, munitorii de la entrală
H &upă in"orma0iile mele, nu sunt de$t o duzină noaptea, pe are *i putem neutraliza
u!or. 8i 'om lăsa aolo. Vom a0iona to0i u agule !i mănu!i.
H Unde ne 'om re*nt$lni 8ntreă at%o &anilo'i.
H C(iar *nainte de Oili, pe drumul de l$ngă gardul entralei, este o enzinărie )oso'o
Petrol. =ste *n(isă noaptea. Una din intrările entralei se a"lă la mai pu0in de 344 de metri. Un
drum as"altat. Vom due e#ploziilii pe aolo. -e uită la ei de "a0ă. La opt nu este nii o
prolemă. Vom "i to0i *narma0i, dar nu pre'ăd să se tragă nii un "o. &oar *n az de ne'oie. &ei,
ne *nt$lnim diret la enzinăria )oso'o Petrol, la unsprezee.
H >u sunt patrule ale )P
H >u, tre uneori 'e(iule pe aolo, dar nu este e'a sistemati.

Luă pa(arul de Jlio'i0ă, *l ridiă !i zise pe un ton solemn !i grandilo'entD
H Via0ă lungă pentru )oso'o s$res?
H Via0ă lungă, repetară to0i partiipan0ii.
Apoi, treură prin restaurant !i se despăr0iră.
M$ndri.
independen0i =ra alte'a de$t să arune un alanez *n r$u. Urmau să2i pună pe nemerniii de
*n genun(i?
@
@@
Pamela Bearden arora o "igură de *nmorm$ntare. 8ntinse lui Mal%o o "oaie de ($rtie.
H Lată tot e a'em despre s$rii radiali are operează *n regiunea Mitro'ia. >u sunt
mul0i. Iată numele !i numerele a patru dintre ei, onsidera0i drept ei mai periulo!i pentru ă au
"ost de+a implia0i *n a0iuni teroriste.
8i dădu o listă u patru numeD
/a+%o Panteii,
Lu%a &espot,
at%o &anilo'i,
Momilo Bai.
='ident, numele nu *i spuneau nimi.
H Aeste patru tele"oane sunt asultate, de aum, onluzionă ameriana, dar risăm a
asta să nu "ie de a+uns.
H Asolut, ompletă Mal%o. Treuie să organizăm o supra'eg(ere disretă a loului, *n
interiorul perimetrului, ast"el *n$t să nu atragă aten0ia. -ă prote+ăm doar inima entralei.
H Vine !i )P
H >u? Cu ma!inile lor 6#6 ale sunt prea 'iziili. 8n plus, nu sunt sigur de disre0ia lor.
>u, treuie "olosi0i "ie oameni de la )O/, "ie de la &epartamentul Opera0ional al Agen0iei.
H O să er totul statului ma+or de la Prizren, promise Pamela Bearden. Ce rol 'e0i a'ea
dumnea'oastră
H Voi super'iza *nep$nd din aeastă seară, promise Mal%o, are 'oia să "aă un tur pe
aolo. &ar nu 'reau să *ng(it lignit timp *ndelungat păzind azanele. C$nd 'a "i totul opera0ional
H &aă totul deurge ine, p$nă la s"$r!itul zilei, promise Pamela Bearden.
H >umai să reu!im să2i neutralizăm pe ae!ti neuni? O"tă Mal%o. &aă entrala
e#plodează, nu 'reau să *mi imaginez onsein0ele.
Asasin$nd pe ei ini ălugări de la mănăstirea din &eani, pro'oatorii sperau e#at
aest gen de rea0ie din partea s$rilor. &aă nu *i neutraliza, )oso'o a'ea să plon+eze *ntr2o
spirală a 'iolen0ei "ără s"$r!it.
@
@@
at%o &anilo'i pară "urgonul pe loul unei enzinării *n onstru0ie, pe strada A(emt
)rasnii, (iar *nainte de i"ura0i a spre ;ilm Cit<, artierul general al )O/, !i *!i aprinse o
0igară. iind aproape *n '$r"ul dealului are domina partea de 'est a Pristinei, putea 'edea "umul
are ie!ea din o!urile entralei de la Oili, a"lată la $0i'a %ilometri distan0ă.
Ve(iule ale )O/, )P !i M3>U) treeau "ără *netare prin "a0a lui. Cu numărul de
*nmatriulare %oso'ar, nu risa să "ie oprit. -e *ntoarse spre amiul său, Momilo Bai.
H ai să em o ere u alanezii. Mai a'em timp.
8i tenta o terasă, *n lumina soarelui, de unde puteau ontempla oieti'ul. Vorind per"et
alaneza am$ndoi, nu risau să "ie repera0i.
@
@@
Mal%o des(ise intrigat u!a restaurantului BallantinesD primise un tele"on de la =n'er
)astriot are *i erea să se *nt$lneasă, suliniind ă era e'a important. 8l 'ăzu pe "un0ionarul
de la ministerul de interne, mereu la ra'ată, aror$nd z$metul lui am arti"iial, a!ezat, singur,
la o masă, *n "a0apeunei
8l primi erilaPe+a.
Mal%o "el de ălduros !i intră *n suiet imediatD
H &er'is(i a treut pe la mine. Are o in"orma0ie de la un in"iltrat pe are *l are *n lanul
Beris(a. =i sunt *n spatele atentatului de la -%ender.
H Jtie ine a pus oma
H >u. &ar *!i ontinuă eretările. Aum mă *ntor la iroul meu.
Mal%o *i mul0umi.
Pentru moment, a'ea o altă gri+ăD să de+oae atentatul *mpotri'a entralei termie, dar nu
'oia să disute despre asta u =n'er )astriot. &ispoziti'ul pe are *l soliitase treuia pus *n luru
*nep$nd din aea noapte. Comandoul de agen0i ai CIA se 'a apropia $t mai mult de inima
entralei, (iar "ără să2i alerteze pe munitori, !i 'a oupa pozi0ii. >oaptea era u!or !i nu a'eau
um să arune
neapărat *n aer Cum
un 'e(iul. o entrală termiă
noaptea nu eradoar u N44 aesta
irula0ie, de grame
ar "ideu!or
e#ploziil. Ataatorii 'or utiliza
de reperat.
&eisese totu!i să "aă un tur de inspe0ie după e luase masa u )arin -ter.
@
@@
at%o &anilo'i era la a !asea ere Pe+a. C(iar daă m$nase, erea *i mai *ntunease din
minte. Plăti !i ie!i. >oaptea se lăsase de mult. Odată a+uns la 'olanul "urgonului, porni motorul !i
*nremeni rusD uitase omplet unde era loul de *nt$lnire? &esigur, !tia ă era 'ora de o
enzinărie, dar erau destule *n )oso'o. -e *ntoarse spre Momilo Bai.
H Jtii unde mergem
H La Oili.
Prostule?
H =(, 8nainte, a'em un lo de *nt$lnire?
nu !tiu.
Momilo Bai era arti"iierul grupului, "ormat *n armata iugosla'ă. Un tip roto"ei, "oarte
*ndem$nate. Arunase *n aer, *n timpul răzoiului i'il, sute de ase roate sau osniae. Un un
speialist. at%o &anilo'i rămase nemi!at la 'olan, ăut$nd u disperare *n ap numele
enzinăriei.
Imposiil să2!i aminteasă? usese !ters de litrii de ere. 8n+ură printre din0i. >ii 'oră să
meargă la *nt$mplare. Tot mai nelini!tit, se deise la singura măsură posiilăD să2l sune pe /a+%o
Panteii pe tele"onul moil.
Aesta răspunse t$rziu, 'iziil suspiios.
H =u sunt, at%o?
H Ce se *nt$mplă Ai a'ut un aident
ără e#ploziil, nii 'oră de saota+. at%o *l lini!ti imediat.
H >u, nu? Am uitat loul de *nt$lnire, adăugă el milogit.
H T$mpitule? >eg(ioule?
8n+urăturile a'ură e"etul unei ra"ale de mitraliere. 8n ele din urmă, /a+%o Panteii zise,
aentu$nd u'inteleD
H Benzinăria )oso'o Petrol, pe !oseaua 9N3. Ji nu te rătăi?
at%o &anilo'i mul0umi !i *n(ise. 8n 34 minute, ar "i a+uns la oieti'.
@
@@
)arin -ter adora !ampania. Aproape ă golise singură o stilă de Taittinger Comtes
39. Bulele *i luminau pri'irea. Mal%o *!i oor* pri'irea spre pulo'erul negru "in are se mula
pe ustul greu u s"$ruri mereu *ntărite.
H Adori să e#i0i ăra0ii, remară el.
T$năra
H =ster$se.
plăut? 8mi plae să mă simt dorită. Uneori, la irou, este $te unul are *mi pune
m$na pe "ese !i eu *l plesnes peste "a0ă. Apoi, mă du să mă *nui *n toaletă !i mă m$ng$i. =ste
"oarte e#itant.
Ji sadiă *n plus.
Mal%o se uită la easul Breitling.
H Vii
otăr$se să o ia u el la Oili. ără să2i spună moti'ul. &e aeastă dată, el onduea.
Tra'ersară Pristina, esalad$nd dealul unde era )O/, !i intrară pe !oseaua spre Mitro'ia.
/ealiz$nd ă ie!eau din ora!, t$năra *ntreă, u un r$s e#itatD
H Vrei să mă 'iolezi *n pădure Legată de un opa
Viziil,
C$nd părăsi era oprinipal,
drumul idee are nu
nu *nt$lni
*i displăea.
nii o Mal%o
ma!ină.*!iTra'ersară
zise ă a'ea timp.de+a
Oili C$mpul era &oar
adormit. pustiu.
$0i'a oameni mai *nt$rziau la o a"ea *n "a0a mos(eii, u pliss pe ap, oneta tradi0ională din
"etru al, *n "ormă de ou. Mal%o, re'enind pe un itinerar de+a e#plorat, intră pe un drum are
oolea perimetrul entralei !i pe are se (urduăiau neune!te.
Brus, )arin -ter se apleă spre el !i zise u o 'oe iudatăD
H Opre!te? Aii, e ine.
Arăta spre un re"ugiu unde se a"la epa'a unui amion. =l *!i a0inu un z$metD era
on'insă ă o adusese aolo pentru o esapadă amoroasă. 8netini !i opri. T$năra se *ntoarse spre
el.
H L$ngă amion, a !i um e!ti un !o"er.
de e să=a
nudes(isese de+auportiera
*mine utilul !i sărise
plăutul din ma!ină.
8n prinipiu, >iiCIA
oamenii un zgomot.
erau de+a>imeni.
asun!iP$nă la urmă,
unde'a *n
interiorul entralei.
Aia a+unse l$ngă )arin -ter ă t$năra se lăsă *n genun(i *n iară !i *i des"ău
"ermoarul pantalonului. Ideea unei "ela0ii *n aer lier o e#ita "oarte tare.
Mal%o, $nd sim0i gura aldă uprinz$ndu2l, pri'i erul *nstelat !i uită pentru o lipă de
CIA, s$ri !i %oso'ari. C$rpe diem. Via0a era surtă !i uniă.
>iiodată )arin nu se arătase at$t de dediată. Mal%o *nepea să aie "antasme u pri'ire
la modul *n are putea să pigmenteze aest intermediu se#ual. C$nd sim0i ă a+unge *n puntul
"ără *ntoarere, o prinse pe t$nără de păr !i o "or0ă să se ridie, *mping$nd2o spre aroseria
amionului aandonat, a să nu "ie 'ăzu0i din !osea. =a se spri+ini de aroserie u am$ndouă
m$inile. 8i auzea respira0ia surtă !i rapidă.
8n spatele ei, se mul0umi să *i dea +os (ilo0ii de pe "esele goale. )arin -ter nu *n0elese e
'oia de$t prea t$rziu. Ripătul ei "urios sparse noaptea.
H >u?
C(iar *n momentul *n are mădularul lui Mal%o se *n"igea rutal *ntre "esele ei.
-e opri, pe +umătate *n ea, !i *i zise *n !oaptăD
H Prea t$rziu? =!ti penetrată ine. Lasă2mă.
8n"ipt *n ea, *i uprinse s$nii u am$ndouă m$inile, tortur$ndu2i s"$rurile, *n timp e o
*mpingea *n amion u mi!ări puternie. oarte repede, )arin *nepu să 0ipe, mi!$nd din "und,
pentru a "i penetrată !i mai ine. Mal%o o prinse de oapse pentru partea "inală $nd tele"onul
moil sună. Treui să "aă un e"ort suprauman pentru a se opri !i a lua tele"onul din uzunar.
)arin *l 0inea str$ns *ntre "ese.
H &a?
H Mal%o -unt Pamela. >oută0i. Centrul a intereptat o on'ersa0ie *ntre moilul lui
/a+%o Panteii
enzinărie !i elPetrol,
)oso'o al lui pe
at%o &anilo'i.
!oseaua Men0ionau
9N3. Ori, un lo
este !oseaua unde
are treuie
tree să seentrala
pe l$ngă *nt$lneasă. O
termiă.
H Fott *n immel?
Brus, Mal%o uită e "ăea. Totu!i, )arin, "ată ună *n ele din urmă, *!i rispa mu!(ii
pentru a2l men0ine *n ea.
H O), mă du, zise Mal%o. -unt "oarte aproape.
-e smulse dintre "esele tinerei *n momentul *n are *n(idea tele"onul.
)arin -ter se *ntoarse, "urioasă.
H Ce te2a apuat
H Am e'a urgent de 'eri"iat, "ău Mal%o *mră$ndu2se. Vino.
H >u?
H Atuni,
=a te las
i se alătură *n aii?
momentul *n are pornea motorul, "urioasă dar doilă. Mal%o *i e#pliă
totu!i e se *nt$mpla !i indispozi0ia *i dispăru. Merseră *nă 3 %ilometru, *n lini!te. Joseaua are
oolea entrala era interminailă. >ii o enzinărie *n zonă. 8n "ine, intră pe drumul prinipal,
are lega Oili de !oseaua spre Mitro'ia. >imi *n dreapta, de$t $mp.
O luă la st$nga !i după $te'a minute, "arurile lui luminară o enzinărie )oso'o Petrol
*n(isă. O amionetă era oprită l$ngă pompele de enzină. ără să se g$ndeasă, Mal%o opri *n
spatele ei.
C(iar *n ael moment u!a din spate a "urgonului ulisa. arurile ma!inii 6#6 luminară un
tip onom, (el, are lipea *n lumină. &upă o ezitare, merse spre Mal%o. Aesta oor* geamul.
Băratul a+unsese *n dreptul lui. -e apleă spre geamul des(is !i zise *n !oaptăD
H /a+%o
8nainte a Mal%o să poată rea0iona, ăratul o 'ăzu pe )arin -ter, soase un mormăit
surt !i alergă spre amionetă. Pulsul lui Mal%o sări *n aer. &ăduse peste ei are 'eniseră să
arune *n aer entrala de la Oili? 8!i luă tele"onul $nd un alt ărat sări din aina "urgonului,
u un )ala!ni%o' *n m$nă.
CAPITOLUL GII.
Instinti', Mal%o o *mpinse pe )arin -ter strig$ndD
H Culă2te?
Lăsă tele"onul !i apuă de 'olan, pornind *n mar!arier. =ra de+a *n !osea $nd ăratul
ie!it din amionetă ridiă )ala!ni%o'ul !i des(ise "oul *n dire0ia Touareg2ului.
Rin$nd o m$nă pe 'olan, Mal%o ontinuă să meargă *n zigzag !i se lăsă !i el *n +os. =ra !i
timpul. Mai multe gloan0e lo'iră parrizul, mai *nt$i răp$ndu2l, apoi spărg$ndu2l. &aă nu s2ar "i
ulat, Mal%o ar "i *nasat el pu0in un glon0 *n ap. Lo'ituri *n"undate zguduiră ma!ina 6#6.
Floan0ele lo'eau alandrul.
Brus, apota se ridiă !i 'eni peste parriz. 8n aela!i timp, Mal%o sim0i um Touareg2ul
intră u partea din spate *n !an0, u apota ridiată !i "arurile lumin$nd erul.
)arin -ter, arunată peste el, *nepu să se zată. Portiera dinspre Mal%o era loată de
malul !an0ului.
H 8neară să ie!i? /epede? 8i zise el )arinei -ter.
T$năra se ă0ără spre ealaltă portieră !i reu!i să o des(idă, ie!ind a"ară. Mal%o "ău la
"el !i se arună *n iara din !an0.
Prote+at de aroserie, arună o pri'ire !i 'ăzu enzinăria *n *ntuneri. Instinti', duse
m$na la entură !i soase pistolul Flo%. Asuns *n !an0, u )arin -ter lipită de el, rămase
nemi!at $te'a seunde. Lini!tea se lăsase din nou iar ataatorul nu se arăta. =ra proail asuns
*n umra lădirii
&in !i perimetrul
ontră, risa să *l dooare daă
*mpădurit dinie!ea
+urul*nentralei
!osea. termie o"erea o prote0ie mai ună !i
le permitea să se *ndepărteze de periol.
H O să *nerăm să a+ungem la entrală, !opti el )arinei -ter.
Ie!i din !an0, treu printr2o gaură din gard !i alergă apleat p$nă $nd a+unse *n pădureE *n
spatele său t$năra "ău la "el. Terenul deni'elat era aoperit u aru!ti !i os(e0i. 8nepură să
alerge *nspre o!urile *nalte. 8n mod normal, deta!amentul de agen0i CIA asun!i *n +urul entralei
auzise "ourile de armă !i treuiau să 'ină *nspre ei. Trăgătorul nu mai "ăea nii o mi!are.
Mal%o se opri $te'a lipe, *n ăutarea tele"onului moil !i realiză ă aparatul *i ăzuse *n
ma!ină.
>u mai putea lua legătura u nimeni.
@@
Lootenentul ug(es Carlton, !e"ul deta!amentului amerian al -peial ores, sărise *n
piioare $nd auzise ra"ala de )ala!ni%o'. Oamenii săi asun!i printre grămezile de "iare din +urul
entralei "ăuseră la "el. &oar lurătorii, prin!i de treurile lor, nu păreau să se "i alertat. /apid,
lootenentul Carlton dispuse o duzină de ăra0i *n semier *n +urul inimii entralei, u o
mitralieră u!oară, pentru a prote+a aesul. Apoi, (emă doi oameni !i ziseD
H O să mergem să 'edem e se *nt$mplă.
Joseaua era la aproape un %ilometru. Lini!tea se lăsase din nou. 8n timp e mergea, alertă
Comandamentul )O/, pentru a pregăti un eliopter Puma are să 'ină u *ntăriri. &e la Pristina,
Cartierul general al )O/, erau la doar $te'a minute de zor.
-peial Cu pistoletul
ores mergeaBeretta
*nspre5 *n m$nă
loul !i luneta
de unde u in"raro!u
se auziseră "ourilededelaarmă.
asă ati'ată, o"i0erul de la
@
@@
/a+%o Panteii, transpirat, a+unse la $te'a minute după aro!a+ul de la sta0ia )oso'o
Petrol. uria lui ă a "ost *nt$rziat de Lu%a &espot, a!ezat l$ngă el, "u *nlouită de u!urare $nd
'ăzu "urgonul *n are era e#plozi'ul. &e la apelul lui at%o &anilo'i u pri'ire la numele !i
amplasarea enzinăriei, nu mai a'usese legătură u el. arurile *l luminau pe at%o &anilo'i
are stătea *n piioare l$ngă "urgon, u un )ala!ni%o' *n m$nă, !i *n+ură printre din0i. Ce "ăea
aest imeil u o armă Orie %oso'ar are ar "i treut pe aolo ar "i "ost alertat.
-ări din ma!ină !i merse spre el, "uriund.
H Ce "ai u aia 8ntreă el.
at%o &anilo'i $iguiD
H Tomai a+unsesem, $nd o ma!ină a sosit !i s2a oprit l$ngă noi. Un tip u o "ată.
H Ji
H Am tras după ei.
/a+%o Panteii sim0i un "ior ree pe !ira spinării.
H Unde sunt
H Aolo, ma!ina lor este *n !an0.
Ma!ina 6#6 era u!or de reperat, u "arurile *ndreptate spre er. /a+%o Panteii *!i stăp$ni
"uria !i smulse pu!a din m$na omplielui său.
H Ură *n ma!ină !i spune2i lui Momilo să pregăteasă detonatoarele.
Momilo Bai spuse ă erau gata. /a+%o Panteii merse să 'eri"ie ma!ina 6#6 răsturnată
*n !an0. =ra goală. Ciuruită. >umere %oso'are. -e *ntoarse la enzinărie, "ier$nd de "urie.
pleat !iH'or
Prostule? =#plodă el, proail ă a "ost un uplu are ăuta un lo pentru se#. Au
da alarma.
H Voiam să2i *mpu!, răspunse at%o &anilo'i.
/a+%o Panteii l2ar "i lo'it?
H Aum, sunt lieri !i tu ai atras aten0ia.
Tău pentru a asulta, "ără să sesizeze nii un zgomot iudat.
H Ce "aem 8ntreă Momilo Bai.
/a+%o Panteii ezita. =ra "rustrant să plee, după toate pregătirile. 8n aela!i timp, daă
oupan0ii ma!inii 6#6 dăduseră alarma, risau să "ie prin!i la pleare de ătre poli0ia %oso'ară.
8nainte de a se apropia u "urgonul de entrală, treuia să e'alueze situa0ia. -e deise rus !i zise
lui Lu%a &espot are 'enise l$ngă elD
H Vino
&aă u mine,
o ma!ină o să treea
a )P 'edempeare e situa0ia.
aolo, risau Ceilal0i
să punădoi să ure'ăz$nd
*ntreări *n ma!ini !i să
aeste a!tepte.
două
'e(iule oprite la enzinăria *n(isă, dar nu a'ea de ales. =ra prea ompliat să le pună să meargă
*n +urul entralei. =#ista o !ansă a oupan0ii ma!inii 6#6 să "i pleat "ără să dea alarma. &ar
puteau să "i anun0at de+a poli0ia. Treuia să a"le.
8nso0it de Lu%a &espot, porni spre entrala termiă.
H -tai?
Voea 'enea din *ntuneri, (iar *n "a0a lui Mal%o. Cel are 'orea era in'iziil. Mal%o se
opri imediat, ridiă m$inile !i ziseD
H >u trage0i. -untem de la )O/.
)arin -ter "ău la "el. &ouă siluete apărură din *ntuneri. Militari *n uni"ormă, e(ipa0i
u aparate
elălalt de 'edere
o 0inea noturnă.
pe )arin -ter laUnul *l per(ezi0ionă rapid pe Mal%o !i *i luă pistolul *n timp e
respet.
H Cine sunte0i 8ntreă militarul.
H Lurez u Pamela Bearden, responsailul CIA la Pristina, e#pliă Mal%o. Am 'enit să
inspetăm dispoziti'ul 'ostru de prote0ie !i am "ost ataa0i pe !osea de un tip u un )ala!ni%o'.
Cred ă "ae parte din omandoul s$r are a 'enit să distrugă entralaE poate ă sunt *nă aolo.
Treuie alertată imediat )P pentru a2i *mpiedia să se *ntoară *n -eria.
H Cine este Pamela Bearden 8ntreă militarul, suspiios.
H V2am spus, răspunse Mal%o, e#asperat. &aă nu rea0iona0i "oarte repede, o să2i săpa0i
pe riminali. Veri"ia0i? Uite numărul de tele"on de la misiunea ameriană din Pristina.
Lootenentul de la -peial ores se depărta pentru a tele"ona, "ără a Mal%o să !tie pe
ine suna. Cu *netineala proedurilor >ATO, risau să rateze totul. &eodată, auzi "o!nete la
$0i'a metri !i zări *n *ntuneri două siluete are *naintau *nspre ei. Fra0ie aparatului de 'edere
noturnă, el are *i 0inea la respet 'ăzuse mai mult. 8ndreptă pu!a M 3: !i strigăD
H reeze. -ta Q(ereou are?
-e 'ăzură "lame dinspre ele două siluete, *nso0ite de o serie de uuituri, !i soldatul ăzu
pe spate, lo'it e#at *n piept. Lootenentul lăsă imediat tele"onul !i ripostă u arma lui M 3:. &in
două ra"ale surte, *i neutraliză pe ei doi intru!i.
Mal%o oor* ra0ele !i se preipită spre soldatul ăzut la păm$nt. Aesta tomai se ridia
s(imonosindu2se de durereD 'esta antiglon0 *i sal'ase 'ia0a. Lootenentul, *ndrept$nd o lanternă,
e#amină ele două orpuri inerte. -e *ntoarse spre Mal%o.
H -unt ei are '2au ataat
H >u !tiu, reunosu Mal%o. Proail, dar nu i2am 'ăzut. -2a *nt$mplat "oarte repede.
Mai suntHsigur
O), !imergem,
al0ii. Treuie
aproăinterepta0i.
lootenentul. Veni0i u noi.
Pleară *n dire0ia !oselei, merg$nd repede prin pădure. &upă 34 minute, Mal%o zări
"arurile Touareg2ului lumin$nd erul.
H Benzinăria este la st$nga, zise el.
Mai *naintă pu0in !i 'ăzu două 'e(iule oprite l$ngă pompele de enzinăD "urgonul !i un
autoturism.
H -unt *nă aolo, zise el.
Asun!i *n *ntuneri, ei doi ameriani srutau enzinăria.
H >u este nimeni a"ară, anun0ă lootenentul. Lets roll?
-oldatul sări peste !an0 !i alergă de2a lungul lui, *ndrept$ndu2se spre enzinărie. >u
parurseăzu,
soldatul 34 metri
atinsădedouă e'enimente
aeastă se produseră
dată *n ap. 8n aela!isimultan. O ra"ală
timp, ma!ina porni
oprită dinspre
l$ngă pompesta0ie !i
demară
rus !i se *ndepărtă *n dire0ia opusă, u "arurile stinse.
L$ngă Mal%o, lootenentul 'orea agitat la sta0ia radio agă0ată de umăr. &e aeastă dată,
)P era alertată? Apoi, trase o ra"ală lungă *nspre amioneta are nu se mi!ase. Mal%o 'ăzu um
parrizul !i un geam lateral se sparge. Apoi "lăările 0$!niră din spate !i *nepură să *n'ăluiasă
'e(iulul.
>imeni nu ie!i din el !i un miros puterni de auiu ars a+unse p$nă la el. Pneurile.
H Treuie mers să 'edem, zise Mal%o.
>u *!i terminase "raza ă o e#plozie puterniă zgudui noaptea. lăările *n'ăluiră
amioneta, apoi enzinăria *nepu să ardă? >u putea "i doar rezer'orul de enzină al amionetei.
/ămaseră la distan0ă, ula0i *n iară. &inspre entrală nu se auzea nimi. Lini!te

asolută.
&upă $te'a minute, primele giro"aruri apărură, dinspre Oili. &ouă 'e(iule de poli0ie
se opriră la distan0ă de enzinăria are ardea. O ma!ină de pompieri sosi !i *nepu să *ntindă
"urtunurile. Apoi, o a doua.
-oseau ma!ini Iară *netare. Poli0i!tii stailiră un perimetru de siguran0ă !i, pu0in $te
pu0in, zăpada aroniă *n'inse inendiul !i putură să se apropie de 'e(iulul omplet aronizat.
8n aină era o "ormă neagră are "usese un ărat !i are nu mai măsura de$t un metru lungime.
H Cei doi tipi door$0i *n pădure au "ost identi"ia0i, anun0ă Pamela BeardenD unul este
/a+%o Panteii, elălalt Lu%a &espot. Am$ndoi "a parte din grupul radial ;Farda prin0ului
Lazăr<. Cel din amionetă 'a "i identi"iat pe aza A&>, sper.
H Ji 'e(iulul 8ntreă Mal%o.
H A'ea numere %oso'are "alse, zise ameriana, dar 'enea "oarte proail din -eria.
&upă 'iolen0a e#ploziei !i raterul din sol, erau 'reo sută de %ilograme de e#plozi' militar.
H A "ost găsită ma!ina pe are am 'ăzut2o părăsind enzinăria 8ntreă Mal%o.
H >u, reunosu Pamela Bearden, dar nu are importan0ă. =sen0ial este ă atentatul a "ost
de+uat. Fra0ie dumnea'oastră.
H Fra0ie prietenilor mei s$ri, oretă Mal%o. Le datorăm "oarte mult.
H Mul0umi0i2le *n numele gu'ernului amerian, sugeră Pamela Bearden.
Mal%o nu era sigur ă aeasta le 'a "ae plăere, dar nu oietă. Prolema era alta.
&ezamorsară o omă, dar stăteau *nă pe un utoi de dinamită.
H &aă nu2i găsim pe asasinii ălugărilor din &eani, onluziona el, 'om a'ea alte
proleme noi. >u le putem rezol'a pe toate.
H A'e0i o pistă 8ntreă ameriana.
H >u,
la -%ender. mărturisi
Orie mi s2arMal%o, totulon'ins
zie, sunt s2a terminat *n impas.
ă aeastă Ar treui
e#plozie găsit de
este legată el azul
are anostru.
pus oma
8i prezentă amerianei pe surt a"irma0iile lui ran% &ar'is(i !i onluzionăD
H Voi *nera să re'in u 'eri"iările asupra lanului Mullu%i, propuse Mal%o, u
a+utorul lui =n'er )astriot.
H 80i 0in pumnii, o"tă Pamela Bearden.
@
@@
Băratul pe are unii *l uno!teau su numele de ;Vula< *!i pară ma!ina la motelul
Veriut, la : %ilometri de Pristina, pe !oseaua spre Mitro'ia. O lădire nouă, u douăzei de
amere, unde uplurile se puteau *nt$lni disret.
răspundeAeste
ne'oiimoteluri apăruseră
unei popula0ii a de
a'ide iuperile
liertatedupă ploaie
dar *nă odată uunei
prizoniera autonomia
ulturi )oso'o, pentru8na
"oarte pudie.
timpul Qee%2end2ului erau pline !i *n timpul săptăm$nii, seara, ma!inile se aliniau *n "a0a lor p$nă
la miezul nop0ii.
;Vula< se duse la reep0ie, u pri'irea asunsă *n spatele o(elarilor negri, !i se adresă
reep0ionerei.
H A! 'rea o ameră.
Anga+ata aia ridiă pri'irea.
H Lu# sau standard
H -tandard.
H N euro.
*ndreptăPlăti
spreu annote
uloarul !i luă (eia
amerelor de ladeparter.
la :. /eep0ionera era amere
>u lua niiodată de+a u o(ii
la eta+,*npentru
re'istă.a limita
;Vula<lase
ma#imum risul de a se *nt$lni u ine'a. A+uns *n ameră, se *ntinse pe pat !i aprinse o 0igară.
re'ent, *n ast"el de stailimente, ăratul !i "emeia soseau separat. ormă un număr pe
tele"onul moil !i anun0ă simpluD
H -unt la :.
@
@@
Băratul pe are ;Vula< *l uno!tea su pseudonimul de ;Marimanga3< sosi după $te'a
minute.
La 'olanul unei ma!ini 6#6, *nso0it de o "emeie destul de puterniă, u "igura 'ulgară dar
senzuală. Intrară *mpreună *n motel iar "emeia a!teptă e'a mai *n urmă pentru a *nso0itorul ei să
plăteasă amera. Ceruse tot o ameră la parter. I se dădu amera 9. Intră *mpreună u "emeia, dar
ie!i aproape imediat !i se duse la amera :.
Intră "ără să ioăneasă iar ;Vula< se ridiă din pat pentru a2l *nt$mpina. Cei doi se
salutară *n alaneză.
H Bună ziua.
H Bună ziua.
;Marimanga< se a!eză pe singurul "otoliu !i aprinse o 0igară, su pri'irea ree a lui
;Vula<.
Aesta din urmă nu *i !tiuse mult timp na0ionalitatea eluilalt. Vorea per"et alaneza,
s$roroata !i rusa, pe l$ngă engleză !i germană. Corpolent, u o musta0ă stu"oasă, z$mitor !i
alm, ar "i treut neoser'at "ără enormul său eas ;suelette< de are nu se despăr0ea niiodată.
8l *nt$lnise pentru prima dată l$ngă Frand otel, $nd *!i ăuta ma!ina. O 'oe *ntrease
*n spatele luiD
H Vula<
;Vula< se *ntorsese, u impresia ă *n 'ene a'ea numai adrenalină. 8nlemnit. 8n iunie
3, $nd armata s$ră "ugise din )oso'o, ;Vula< rezuse ă o pagină *ntuneată din e#isten0a
sa se dăduse !i ă nu 'a mai auzi niiodată nimi despre ei are *l atrăseseră *ntr2o 'ia0ă dulă
mortal de periuloasă.
>eunosutul z$mea. ;Vula< *!i reprimase o "urioasă dorin0ă de a o lua la "ugă. >u ar "i
"olosit la nimi. >eunosutul *i *ntinsese un ilet pe are era sris un număr de tele"on moil
maedonean.
H -ună2mă m$ine la nouă. 8ntreaă de ;Marimanga<. O să "aem uno!tin0ă.
-e *ndepărtase u un gest surt din m$nă !i ;Vula< se dusese la arul de la Frand otel să
ea un ra(iu. Co!marul se *ntorsese.
Totul *nepuse
stagiul militar *n *n
de 35 luni urmă u 5 Aproape
>A36. ani, $nd imediat
;Vula<,după,
%oso'ar alano"on,
"usese on'oattomai *!i terminase
la sediul -&B, la
Pristina, pentru eea e s$rii numeau ;disu0ii in"ormati'e<. Adiă !edin0e de rerutare.
Prete#tul era ă re"uzase să se *nsrie *n L)3N, ondi0ie oligatorie pentru a o0ine un ser'iiu
un.
La *neput, ;Vula< rezistase. Apoi, poli0istul *i *ntinsese o delara0ie pe are o itise u
oroare. =ra o mărturie a 'eri!oarei sale Bessiana, de doar 3 ani, are po'estea ă ;Vula< o
'iolase, *ntr2o seară *n are părin0ii o lăsaseră *n gri+a lui. Ceea e era aproape "als. &upă e ăuse
ra(iu, o a!ezase pe "ată, o miă Lolita e#itantă, pe genun(ii săi pentru a o pipăi, dar nu
mersese mai departe. Cum o0inuseră ael doument Poli0istul dăduse din ap.
H &aă a+unge la un +udeător, prime!ti 34 ani.
s(im,;Vula< nu *n
*l a+utase luase 34 ani.
arieră. &e'enise
8n timpul un olaorator
/ezisten0ei, *n aniitot mai
4, util al -&B2ului
partiipase, s$r.
anonim, Care, *npe
u agulă
"a0ă, la unele masare *n 'alea &renia, la irez !i la Pre%az. &in 39, s$rii are *ntre'edeau
multe, *i reomandaseră să se alăture UC), pentru a se dez'ino'ă0i. Ceea e se *nt$mplase mai
mult de$t sperase. Ji *n 544, ;Marimanga< reapăruse iar ;Vula< nu săpase. =ra su"iient să se
trimită dosarul său, (iar !i anonim, la )P, iar 'ia0a lui era terminată. I se eruse să *!i
reati'eze re0eaua dinainte de 3, din are, la "el, nimeni nu ie!ise.
@
@ @ ;Marimanga< *nepuse să se +oae u un "el de mătănii din (i(limar, st$nd u
piioarele depărtate. /idiă pri'irea !i z$mi spre ;Vula<.
H Cuno!ti mănăstirea de maii din &renia
CAPITOLUL GIII.
-ora Anastasia era ner'oasă, apostro"$ndu2i pe solda0ii danezi *nsărina0i u paza
mănăstirii omplet izolată *n 'alea &renia, asunsă *ntre două dealuri pustii aoperite de o
pădure deasă.
H Unde sunt -r$!ni ea. =ste de+a ora 33D44?
Ca de oiei, eruse o esortă pentru a oor* la umpărături *n satul )omorane, la 'reo
34 %ilometri de mănăstire. &in 5446, $nd o gloată "urioasă asediase !i arsese mănăstirea, soliita
o esortă de la )O/ pentru orie deplasare *n a"ară. &e e'a timp, erea !i un 'e(iul de la
poli0ia %oso'ară "iindă nu se *n0elegea u danezii *nsărina0i u prote0ia elor !apte oupante ale
mănăstirii. Patru erau *n spatele ei, surorile Marina, Persida, /uzia !i Mari+a. &oar surorile
=pimi+a !i Andi+a erau *năuntru.
Iar ma!ina 6#6 a )P *nt$rzia?
Lootenentul danez 'orea la tele"onD el era responsail de ele trei 'e(iule )O/,
dintre are un 6#6 lindat rezer'at *n prinipiu măiu0elor.
8n "ine,Uneori,
regăsi almul. o pată ală apăru
danezii pe serpentinele
regretau are!idueau
ă nu arsese ia u
ea odată mănăstire !i sora
mănăstirea. Anastasia
Culmea *!i
pro'oării,
soliita să se deplaseze *n ma!ina 6#6 a mănăstirii, *nă *nmatriulată u numere s$re!ti.
Miul on'oi se urni *n ele din urmă, u măiu0ele *ng(esuite *n ma!ina lor *nadrată de
ele de prote0ie. >u erau de$t 'reo 34 %ilometri p$nă la )omorane, pe un drum sinuos !i pustiu,
*ntre două dealuri sălatie. Valea &renia "usese "oarul tuturor insure0iilor *n )oso'o, iar
louitorii ei *i urau de moarte pe s$ri. Copii arunau uneori u pietre la treerea on'oiului
danez, !tiind lar ă solda0ii )O/, disiplina0i, nu ripostau u armament greu.
>u erau *n Birmania.
Cele patru 'e(iule, u el al )P *n "runte, a+unseră la un pod peste r$ul seat !i intrară
pe !oseaua prinipală, oor$nd pe panta u!oară *n "undul 'ăii.
muntele?Ma!ina 6#6 a )P

Un morman tomai
de pietre de dispărea după
l$ngă !osea primul
tomai 'ira+ $ndarun$nd
e#plodase, o e#plozie *n"undată
s(i+e *n toatezgudui
păr0ile?
C(iar l$ngă primul lindat danez. Aesta din urmă derapă dar rămase pe !osea. &oar ă, *n spate,
ma!ina 6#6 a măiu0elor, mai u!oară, "u *mpinsă de su"lu *n r$pă.
Cu oroare, lootenentul danez o 'ăzu dispăr$nd *n r$pă.
H M Fod?
-olda0ii 0$!niră din toate păr0ile. Poli0i!tii %oso'ari sosiră, u pistoalele *n m$ini,
*nneuni0i. &e  ani, nu a'useseră nii un inident.
Miraol? Ma!ina 6#6 se oprise *ntr2un opa, la  metri de !osea. 8n interior, ele ini
ălugări0e urlau a ni!te sirene. Joate dar te"ere. C$nd lootenentul des(ise o portieră, pară
elierase "iare sălatie. Cele ini 'itime urlau *n+ur$nd, mai mult *n s$ră, mena+$nd ure(ile
solda0ilor
Ledanezi.
a+utară să ure la !osea, să se suture, *n timp e solda0ii din esortă luau pozi0ie, u
armele *ndreptate *nspre pădurea deasă.
Prin sta0ia radio, lootenentul anun0ă la Cartierul general al )O/D
H Am "ost 'iza0i de un &=I3:. >u sunt 'itime dar a'em ne'oie de un 'e(iul nou.
8n genun(i pe marginea !oselei, ele ini ălugări0e se rugau u 'oe tare. &aă
'e(iulul lor ar "i a+uns *n "undul r$pei, ar "i "ost distrus.
@
@@
Pamela Bearden era terminată. Mal%o primise un tele"on la doar 34 minute după atentatul
de la &renia !i alergase imediat la sediul misiunii. /euniseră să nu "aă prea multă puliitate
re"eritor la tentati'a de atentat *mpotri'a entralei de la Oili. Munitorii are lurau aolo nu
sesizaseră nimi !i e#plozia de la enzinărie "usese pusă pe seama unei reglări de onturi *ntre
ma"io0i, oi!nuite *n )oso'o.
&e aum, )O/ a'ea un oieti' *n plus de supra'eg(eat !i 'reo zee militari păzeau
aest lo strategi.
C$nd Mal%o intră *n iroul amerianei, aeasta *!i aprindea a !aptea 0igară din aea zi.
Pretindea ă "umează pentru a slăi, dar *n realitate era singurul mod de a2!i ontrola stresul
permanent.
H Mai a'em *nă un ra(at mare *n gri+ă? Anun0ă ea. Un &=I *mpotri'a ălugări0elor de la
mănăstirea din &renia.
C$nd ea *!i termină relatarea, Mal%o nu putu de$t să onluzionezeD
H -unt aeia!i?
H -$rii 'or 0ipa !i mai tare? O"tă ea. Am erut generalului de la omanda )O/ să
meargă
Presa dinlaBelgrad
patriar(ul
se s$r, l$ngă Pe,
'a dezlăn0ui, pentru a2i
a!tept$nd prezenteinident.
următorul suzele Ji
noastre, dar nu*nă
mai răm$n 'a "idestui
su"iient.
s$ri
neuni !i "urio!i *n a"ară de ei are au "ost elimina0i datorită dumnea'oastră. O să *i agite !i mai
mult. Treuie găsit u orie pre0 grupul are e#eută aeste atentate. A'e0i 'reo speran0ă
H Limitată, mărturisi Mal%o. A!tept a =n'er )astriot să *mi aran+eze o nouă *nt$lnire u
lanul Mullu%i.
Ameriana sutură din ap.
H Vă treuie o "or0ă de inter'en0ie. Ae!ti oameni sunt in"ratori, uiga!i. Voi 'edea daă
prietenii dumnea'oastră C(ris ones !i Milton Brae% sunt disponiili.
Cele două gorile ale CIA "useseră "re'ent ;a2sitters< pentru Mal%o !i *i erau omplet
de'ota0i. Tomai 'oia să *ntree daă era neesar, $nd tele"onul *i sună.
=raAm
H =n'er )astriot.
noută0i? un0ionarul
Anun0ă el. Cred ădel2au
ia ministerul deare
găsit pe el interne părea
a pus "oarte
oma agitat.
la -%ender
H =ste *n 'ia0ă
H >u, dar este totu!i "oarte interesant. Vă a!tept la endra )lini%e Uni'ersitaire. La
morgă.
@
@@
Treuia să urmezi uloare sinistre !i sla luminate pentru a a+unge la o ameră plaată *n
'erde !i al unde *i a!tepta un ărat *n (alat al, mediul legist.
H Arăta0i2ne lientul dumnea'oastră, eru =n'er )astriot.
Mediul %oso'ar trase unul din sertarele mari *n are erau ada'rele.
H Aten0ie,
=ra a'ertizăMal%o
un eu"emism. =n'ertreui
)astriot,
să senua0ină
este "rumos.
să nu 'omite. Corpul era negriios, aia
uman, u '$nătăi !i păm$nt *nrustat su pielea desompusă.
H &e e a murit 8ntreă Mal%o.
H Aparent *n urma unui stop ardia, răspunse mediul. >u a'ea nii o urmă de rană
mortală. Totu!i, e#aminarea orpului este interesantă.
Luă o ag(etă metaliă !i arătă spre piioarele mortului. Mal%o nu 'ăzu mare luru, *n
a"ară de 0esuturi distruse !i oase alurii, dar mediul preizăD
H 8nainte de a2l omor*, a "ost torturat. droindu2i degetele u lo'ituri de ioan. =ste
zdroit?
Mal%o sug(i0ă.
H Cine era aest tip
H Murat A(meti, răspunse =n'er )astriot. Un e#eutant are oi!nuia să lureze pentru
"amilia Beris(a. >u treuie depl$ns prea mult, era un uiga! de prostituate realitrante. Le
sugruma !i le dizol'a ada'rele *n aid, $nd a'ea timp. Alt"el, le aruna *ntr2un rematoriu
industrial.
ermeător persona+.
=n'er )astriot "ău semn unui medi să *n(idă sertarul !i ie!iră.
H Unde a "ost găsit 8ntreă Mal%o.
H Pe un teren 'iran la apătul străzii &elmii, *n estul ora!ului. usese *ngropat

super"iial l$ngă o pădure !i $inii 'agaonzi l2au dezgropat. Veinii ne2au alertat, din auza
mirosului. A deedat de mai multe zile.
H Cu e ne poate a+uta aest mort să *naintăm *n an(etă
H Piioarele lui? ău =n'er )astriot u z$metul lui iudat. Aest gen de tortură este
speialitatea lui -ami
"urat o *nărătură Mullu%i.
de 0igări sau &e oiei, seApoi,
de droguri. mul0ume!te
Mullu%isă*!i*i*n(iriază
pedepseasă ast"el pe
'itimele ei areare
rromilor au *i
pun la er!it. A!a $!tigă progresi' al0i ani.
-e opriră *n "a0a Frand otel !i Mal%o *ng(i0i u plăere un ra(iu aru. Ar "i 'rut să uite
de aeastă se'en0ă oriilă.
H Cum 're0i să e#ploata0i aeastă in"orma0ie 8ntreă el.
=n'er )astriot z$mi.
H O să o e#ploata0i? Treuie mers la 'erii Mullu%i !i aordat -ami. &aă aest tip a "ost
torturat, a 'orit. &ei, ei *l !tiu pe el are a omandat atentatul. Asta 'ă interesează, nu
H &a, on"irmă Mal%o, dar *mi ziea0i ă lura pentru "amilia Beris(a.
$metul se mări.
H =#at,
responsaili nuatentat.
pentru au "ost &ar
represalii *mpotri'a
ei *i unos lanului
pe ae!tia dinBeris(a. &ei, Mullu%i
urmă. ='ident, nu o să!tiu
'2oă nu sunt
spună pe ei
degeaa. Vă s"ătuies să nu merge0i singur. Jti0i unde să *i găsi0i, aum.
Plăti pentru ra(iuri !i *ntinse m$na lui Mal%o.
H -ues.
Mal%o a+unse pe +os la arul P(eoni#, unde a'ea *nt$lnire u )arin -ter, (iar *n "a0a
MI>U). /ău"ăători arunaseră aolo o grenadă inendiară *n urmă u  luni, dar "usese re"ăut
omplet. =ra "oarte animat. Oamenii eau st$nd *n piioare, *n timp e o or(estră se străduia să
$nte. &oar interna0ionali.
)arin -ter *l asultă !i sutură din ap.
H =n'er )astriot te trimite la masaru. Mullu%i sunt ni!te rute, uiga!i "ără srupule.
&aă *i Hderan+ezi,
8mi 'oi telua'or li(ida. oretă
preau0ii, >u ontează unde.
Mal%o, Au toate la
g$ndindu2se posiilită0ile.
o"erta Pamelei Bearden.
&ouă ore mai t$rziu, ei doi ;a2sitters< ai CIA zurau spre Pristina.
Timpul urgea. &aă nu distrugea re0eaua landestină are omitea atentatele antis$re,
proesul de independen0ă al )oso'o risa să se *nee *n s$nge.
C(ris ones pri'i stupe"iat la minusula aerogara !i uniul aparat al AT u 'opseaua
soro+ită, parat *ntr2un ol0.
H -untem *n A"ria
H Vede0i ine ă nu sunt negri, oretă Mal%o. -untem doar *ntr2o 0ară are nu e#istă u
ade'ărat. A0i ălătorit ine
H P$nă la ran%"urt, era O), asigură Milton Brae%, după are am luat ni!te a'ioane
mii. oarte mii.
Cele două gorile ale CIA nu se s(imaserăD timpul părea să nu *i a"eteze. La "el de
atletii, u părul gri !i ras, o(ii gri, m$ini a ni!te lope0i !i ael aer aproape nai' al unor su"lete
simple. Pentru ei, să uidă pentru Un(iul -am era ea mai "rumoasă dintre meserii. 8n plus, *l
'enerau pe Mal%o pentru ă partiipaseră la destule misiuni *mpreună.
-e amesteară to0i trei *n mul0imea tristă are "ăea oadă la iroul de imigrări.
H >u pare 'esel? O"tă C(ris ones. Cum se nume!te
H )oso'o.
H A(, un. Ji unde este
H 8ntre Muntenegru, -eria, Bulgaria, Alania !i W/OM37.

a0a lui Milton Brae%, el mai ulti'at, se lumină.
H A(, da, ultimul ames Bond se petree *n Muntenegru? Pare o 0ară mi!to.
Mal%o nu se putu a0ine să nu r$dă.
H Milton? Muntenegru din "ilm are o legătură *ndepărtată u el ade'ărat. =ste aproape
a aii. H Ji (estia asta, W/OM -e nelini!ti C(ris ones. >u am 'ăzut2o niiodată pe (artă.
H &intr2un e#elent moti', e#pliă Mal%oD este o 0ară are nu e#istă. O "i0iune
diplomatiă pentru a pune *mpreună oameni are nu se iues. &upă părerea mea, W/OM nu
are un 'iitor sigur. Uneori, este numită Maedonia.
H A(, unos? ău Milton Brae%, este loul unde s2a in'entat salata. 8n Freia.
H >u este aela!i luru, preiză Mal%o.
H -unt două 0ări are au aela!i nume
H &a, dar *n Balani, este el mai rău. Aii, suntem tot *ntr2o 0ară are nu e#istă. 8n
-eria Iară a "i *n -eria.
H Bun, onluzionă Milton Brae%, mă doare apul. &e unde ne reuperăm materialele
Imediat,
H A(, ine,a"irmă Mal%o.
remară C(risLa misiunea
ones, ameriană
sunt misiuni aii.unde
-unta indieni
a+uns prin
sau 'aliza
e diplomatiă.
Treuseră de ontrolul de "rontieră !i, 'ăz$nd un 6#6 u sigla )O/, ele două gorile *!i
regăsiră z$metul.
H >u suntem la maimu0e? O"tă Milton Brae%E sunt oameni de la noi, aii
H Asolut, on"irmă Mal%o, oupă (iar !i o parte din 0ară.
H Ca *n Ira%? -ări C(ris ones, nelini!tit. Va treui să "olosim 'estele antiglon0 u
)e'lar.
H )oso'arii sunt mult mai pu0in agresi'i, a"irmă Mal%o. Mai degraă pai"i!ti.
H Atuni, de e suntem aii Oser'ă Milton Brae%.
H iindă nu to0i sunt pai"i!ti, treui să preizeze Mal%o.
@@
Mal%o a!tepta, *ntr2unul din "otoliile oosite din (olul Frand otel. Treuseră pe la
misiunea ameriană, unde ele două gorile *!i reuperaseră materiale are ar "i a+uns !i pentru un
porta'ion. C$nd li se e#pliase ă se a"lau *ntr2o 0ară oupată, administrată de )O/, u o
puterniă reprezentare ameriană, e#plodaseră de uurie.
8n plus, nu era o 0ară tropială, !i se părea ă sunt pu0ine insete. Totu!i, $nd Mal%o *i
'ăzu apăr$nd din singurul li"t "un0ional, arorau ni!te "iguri de *nmorm$ntare.
H >u este apă aldă, se pl$nse Milton Brae%, este normal
H Aproape, a"irmă Mal%o. Feneratorul a ăzut proail.
H >u au eletriitate
H Ba da, dar u por0ie redusă. Apa la "el. Vă 'e0i spăla $nd 'e0i putea.
H >u sunt perdele.
H &a, dar este C>>.
&ei, era i'iliza0ie.
H >u putem s(ima (otelul 8ntreă timid C(ris ones.
H =ste el mai un din ora!, *l asigură Mal%o. Un palat al erei omuniste.
La u'$ntul omunism, aproape ă *!i "ău semnul ruii. O "ată, e#trem de se#, *n +eans
olant, le ridiă moralul pentru $te'a seunde.
H Bun, mergem? ise Mal%o.
H Unde
H La in"ratori.
H Ca să2i omoram 8ntreă Milton Brae% are era nerădător să "oloseasă pistolul
Flo% nou2nou0.
H >u *nă? Coretă Mal%o. Treuie să le pun *ntreări +enante !i nu !tiu um 'or
rea0iona.
H Aten0ie, sunt oameni
Ji noi, "ăură periulo!i.
ele două gorile *ntr2un glas.
=rau *n elementul lor.
H >e2am pus (iar !i 'estele de )e'lar, preiză Milton, o(et. >u se 'ede, nu
Purtau 'este destul de prost roite dar nu s2ar "i rezut ă sunt noile 'este antiglon0 din
)e'lar, are opreau un glon0 de M 3: tras de la $0i'a metri.
Mal%o se ură la 'olanul Touareg2ului are *l *nlouise pe elălalt, a'ariat la Oili.
Cei doi in"ratori are *nadrau intrarea la &iplomat le arunară pri'iri răutăioase !i unul
dintre ei le tăie drumul.
H =ste *n(is? Mormăi *n alaneză.
Milton Brae%, are era u un ap mai *nalt, *l luă de g$t !i *i lipi de perete "ără nii un
u'$nt, *noor*
Brae% timp e
*n Mal%o !i C(ris
urma lor, ones intrau
dar merg$nd pe sările
u spatele, are dueau
u (aina la susol.
larg des(isă, eeaApoi, Milton
e lăsa să se
'adă rosa unei pu!ti2mitralieră, "ără a mai sooti un pistol automat mare.
Mal%o era de+a +os. 8n "ieare separeu, erau grupuri de ăra0i are disutau. Pe o masă
+oasă, un tean de annote 'erzi de o sută de euro. Aia intrară ă un tip enorm se ridiă !i 'eni
spre ei legăn$ndu2se, u "runtea +oasă !i un aer răutăios. Văz$nd ă a'ea de2a "ae u străini,
omăni *n englezăD
H Pri'ate? Wou go?
Festul era "ără ooli!uri. Mal%o nu se linti.
H Vin să2l 'ăd pe A(met Mullu%i. -unt un ami al lui =n'er )astriot.
H A(met, not (ere? )aza(stan, răspunse -ami. Wou go. Pri'ate.
Voaularul
H său lui
-unte0i 'ărul eraA(met
limitat, Vreau
dar preis.
să 'ăMal%o s(i0ă
'ores. un z$met.
Orium, ne2am 'ăzut de+a.
Ideea a+unse lent *n mintea alanezului are deise să nu 0ină ont de ea.
H Wou go? /epetă el.
&e aeastă dată, treu !i la "apte !i *l prinse tare pe Mal%o de guler.
Fest regretail *n o(ii lui C(ris ones. La "el de rapid a un prestidigitator, soase un
enorm Colt ni(elat diret din to la "runtea in"ratorului.
-u presiune, aesta din urmă dădu *napoi. Impasiil, C(ris ones ridiă atuni perutorul
armei preiz$ndD
H Wou mo'e, ou dead?
=ngleză de ază, inteligiilă pentru un alanez. Aesta din urmă se depărtă, "i#$ndu2l pe
Mal%o u răutate. ise $te'a u'inte, *n lima lui, apoi se *ntoarse spre Mal%o !i ziseD
H Wou ta%e t(e mone, ou dead? Iei anii !i e!ti mort?
8n spatele lui, un mustăios luase de su o an(etă un )ala!ni%o' u pat raatail !i *l
*ndrepta spre ei trei 'izitatori. Mai mul0i in!i soseseră armele. =rau gata de un masaru. Mal%o
sim0i ă la prima oazie, totul se termina *n s$nge. Aentu$nd ine u'intele, preizăD
H Ke don t Qant t(e mone. >u 'rem anii.
="eti', erau grămezi de annote pe toate mesele. A'eau u e să umpere +umătate din
'oturile din )oso'o. Intraseră *n plină !edin0ă eletorală? -e auzea !i musa zur$nd.
8n spatele elui amenin0at de C(ris ones, Mal%o 'ăzu 0ea'a )ala!ni%o'ului ridi$ndu2se
u!or.
>u *l redeau. Mullu%i erau gata să delan!eze un masaru pentru anii lor. Totul se 0inea
*ntr2un "ir.
CAPITOLUL GIV.
Tensiunea
respira0ia saadatăse men0inu ma#imăAti'itatea
a protagoni!tilor. $te'a seunde. 8ntr2o
elor are lini!te de
numărau plum,
anii tuluratărus.
se *ntrerupse doar de
-ami Mullu%i *l "i#a pe Mal%o, u ma#ilarele str$nse !i pri'irea *ntuneată. Rea'a
pistolului Flo% al lui C(ris ones era lipită *n ontinuare de "runtea lui. &aă erau mor0i, el era
primul.
&eodată, umerii i se lăsară u!or !i zise printre din0iD
H K(at ou Qant Ce 're0i
=ra *neputul unui dezg(e0. Mal%o, la r$ndul său, se rela#ă impereptiilD apoalipsa se
*ndepărta.
H Tal% to ou, răspunse el. -ă 'orim.
T$l(arul ezită $te'a seunde, apoi arătă spre an(eta de l$ngă ei.
H a!eză
-e O). -eat (ere.imitat
primul, O).de-ăMal%o.
luăm lo aii.ones ontinua să *l amenin0e pe -ami Mullu%i.
C(ris
La un semn disret al lui Mal%o, oor* arma. Imediat, oamenii lanului *l imitară !i tensiunea
săzu rus.
Mal%o merse diret la suiet.
H A "ost arunat *n aer -%ender, un ar are 'ă apar0inea, zise el. Am 'orit u amiul
nostru omun, =n'er )astriot. Crede0i ă 'ino'at este lanul Beris(a. Vă aminti0i
H Wo.
H O), ontinuă Mal%o. Băratul are a pus oma este la morgă. -e nume!te Murat
A(meti. Ori, *nainte de a muri, a "ost torturat, de dumnea'oastră. &ei, a 'orit. Vreau să !tiu e
'2a spus.
-ami
H &eMullu%i
e zie0i*lăpri'i
l2amdetorturat
+os *n sus.
H iindă a'ea toate degetele de la piior stri'ite, u ioanul, preiză Mal%o. Ori, la
Pristina, sunte0i singurul speialist *n ast"el de tratament.
Pri'irea lui -ami Mullu%i ezită. Cum de !tia aest străin despre a!a e'a 8nol0it, nu
răspunse !i Mal%o ontinuăD
H >u 'reau să *l răzun pe aest om. >u 'reau să 'ă impli *n moartea lui. Vreau doar să
!tiu ine l2a trimis să pună aeastă omă.
-ami Mullu%i rămase mut un timp !i, *n ele din urmă, ziseD
H >u pot să 'ores despre asta.
Mal%o insistă.
H Jti0i.
T$l(arul *ntoarse pri'irea.
H Treuie să disut u 'ărul meu, A(met.
H Unde este
H 8n )aza(stan.
H C$nd re'ine
H Cur$nd.
H oarte ine. Voi re'eni peste $te'a zile.
H >u, lăsa0i2mi tele"onul dumnea'oastră, răspunse t$l(arul.
Mal%o *i dădu numărul lui !i pe el al )arinei -ter. Oamenii nu *!i reluaseră
numărătoarea anilor dar atmos"era se destinsese. -e ridiă !i "ără să dea m$na u -ami Mullu%i,
zise simpluD
H -una0i2mă sau 'oi re'eni.
-e *ndepărtă spre ie!ire, *nadrat de ele două gorile, *ntr2o lini!te morm$ntală.
-ami
de2a "ae Mullu%iserio!i.
u oameni se sutură. 8i "usese iindă
/espetaili. "riă !i *ierau
respeta
"oartepe ei*narma0i.
ine are *i pro'oau
>u !tia "riă.
pentruA'ea
ine
lura aest neunosut u o(i aurii !i nii nu *l interesa, dar nu putea să2l trateze peste piior.
C$nd Mal%o, esortat de ei doi ;a2sitters<, ie!i *n strada UC), C(ris ones remară
u un sim0D
H -unt riminali. Am rezut ă 'or delan!a măelul. &ata 'iitoare 'ă 'oi da o 'estă din
)e'lar.
H 8i 'om re'edea ur$nd, promise Mal%o.
A!tept$nd, 'oia să disute u =n'er )astriot.
-ună pe tele"onul moil !i alanezul *i dădu *nt$lnire la restaurantul Tirana.
@
@ @ minusul. O terasă *ngustă unde patronul, iu"ulit !i ăros, *l salută pe Mal%o u
=ra
respet e#agerat. -urprizăD =n'er )astriot nu era singur, i u aru% &er'is(i, are pri'i intrigat
la ei doi ameriani. Mal%o z$miD
H )oso'o este periulos. Pre"er să *mi iau preau0ii.
H &isutam despre atentatul din 'alea &renia $nd a0i sunat, preiză =n'er )astriot.
aru% 'oia să a"le daă an(eta dumnea'oastră *naintează.
H A0i a"lat e'a despre atentatul asupra ălugări0elor 8ntreă Mal%o.
H >imi. Am găsit resturile unei ome artizanale.
H Cum a "ost delan!ată e#plozia
H Cu un tele"on moil. Băratul era asuns *n pădure !i a "ugit pe ealaltă parte a
dealului.de
reporter Amla găsit urme.
Politi%a esteCălugări0ele er dularea
pe drum pentru pazei !iCu
a le inter'ie'a. nugreu
mai *ndrăznes
'or să iasă din mănăstire.
să mă g$ndes Un
la e
'a srie. ără a mai 'ori de rea0ia o"iială de la Belgrad? Primul ministru s$r )ostunia a
soliitat o reuniune speială a Consiliului de -euritate al >a0iunilor Unite, doar at$t? Ji
reprezentantul rus a sus0inut ererea sa? ău amar =n'er )astriot.
8nă un atentat similar !i situa0ia ar "i inontrolailă.
H Am in"orma0ii de la Mitro'ia, ontinuă aru% &er'is(iE radiali de toate "elurile se
agită mult. Unii 'or să se posteze pe malul de nord al r$ului Iar !i să2i *mpu!te pe to0i treătorii
%oso'ari.
Mal%o se *ntoarse spre poli0istul antiterorist.
H -unte0i la urent u ada'rul a'$nd piioarele zdroite u ioanul, are este la morgă,
Murat A(meti Ar putea "i el are a pus oma la -%ender. Lura u lanul Beris(a.
H Oameni a el sunt u sutele la Pristina, zise &er'is(i. Mii in"ratori, ;purtători de
'alize< u droguri sau 0igări. usese arestat anul treut pentru tra"i de arme, din stourile armatei
alaneze. &ar protetorii lui l2au elierat.
H I2am 'izitat pe Mullu%i, zise Mal%o. >u era de$t -ami, are nu a negat ă l2a torturat
pe aest tip, dar nu a 'rut să2mi spună e i2a zis. M2a trimis la 'ărul său A(met, are este *n aest
moment *n )aza(stan. -per ă 'a 'ori u mine, ăi aest Murat A(meti a dez'ăluit, u
siguran0ă, numele elui are i2a dat oma.
H O să a+ungem la Beris(a, a"irmă aru% &er'is(i pe un ton "ără repliă.
Mal%o eru o a"ea. Patronul sutură din ap, dezolat.

H >u putem "ae a"ea, apa este oprită. Vre0i un ra(iu *n lo
C(ris ones !i Milton Brae%, pruden0i, luaseră Coa Cola. Mal%o se g$ndi la misteriosul
;Vula< !i *ntreă pe poli0istD
H &umnea'oastră, are a0i lurat "oarte aproape u -&B, *n timpul oupa0iei s$re, a'e0i
o idee despre
H V2am numărul
spus, olaoratorilor alanezi
ei mai periulo!i areodată
au pleat mai sunt *nă lieri.
u s$rii. Ceilal0i *neară să se "aă
ne'ăzu0i.
H >u a a'ut lo epurarea *n 3
H Bine*n0eles ă da? ău aru% &er'is(i z$mind. C(iar eu am li(idat mai mul0i. Timp
de mai multe luni, *n )oso'o, a "ost o ade'ărată '$nătoare de oameni. Cei din UC) au "ost
uneori rutali, e#termin$nd toată "amilia trădătorilor. &upă aeea, )O/ a pus ordine !i au "ost
oliga0i să2i lase *n pae pe eilal0i. &e alt"el, astăzi, mul0i e#2memri ai UC) sunt la aga
pentru ă au e#eutat trădătorii.
aru% &er'is(i preizăD
H &e alt"el, unul din "ra0ii Beris(a, >sret, este la aga "iindă a arunat oameni *n Iar,
*n(i!i *n saiD Brae%
Milton un trădător u toată
tresări "amilia lui, so0ia !i ei patru opii.
!i repetă.
H Vii
H Vii, on"irmă alanezul. )oso'arii au su"erit mult.
H ol s(it? -unt ni!te sălatii? Mormăi Milton Brae%, oripilat.
-tatele Unite ne"iind niiodată oupate, amerianii *n0elegeau u greu aest gen de
prolemă. Mal%o se adresă lui =n'er )astriot.
H Pute0i urmări re'enirea lui A(met Mullu%i prin intermediul "i!elor de la poli0ia de
"rontieră Vreau să 'ores neapărat u el.
H >ii o prolemă, *l asigură "un0ionarul de la ministerul de Interne.
-e despăr0iră *n stradă. 8nă odată, Mal%o treuia să se potoleasă, a!tept$nd următoarea
lo'itură@dură.
@@
>imi.
>u se *nt$mplase nimi timp de  zile. >ii un atentat, nii un pas *nainte *n adrul
an(etei. )oso'o !i interna0ionalii tratau u spatele urletele -eriei, preluate de /usia !i C(ina.
)oso'arii erau pu!i la zid !i anumite 'oi *nepeau să se audă spun$nd ă era imprudent să se dea
puterea unor oameni are *ndrăzneau să atae ălugări ne'ino'a0i. Marele otidian gre
=le"t(eros Tpos reomanda (iar prelungirea u  ani a /ezolu0iei 3566, pentru a permite
eliminarea elementelor turulente din )oso'o.
Pe surt, nu era 'eselie.
Mal%o ie!ea de la Ti"+an unde le dusese pe gorile !i pe )arn -ter $nd tele"onul *i
sună.
H Vărul a re'enit, anun0ă =n'er )astriot. Treuie să "ie pe drum spre asa lui.
H Unde louie!te
H O asă "oarte mare *n artierul Areira Pot să '2o arăt pe la ora 37D44.
>u a'ea de$t să *!i omoare timpul p$nă atuni. A+unseră merg$nd pe +os pe deprimantul
ule'ard >ane Teresa. -2ar "i rezut *n Uniunea -o'ietiă, prin anii 94. La 3:D4, =n'er )astriot
ie!i din turnul de stilă unde lura !i luă lo alături de Mal%o.
H Iată asa? Anun0ă alanezul $nd intrară pe strada Vus(tria.
>u a'eau um să o rateze. O lădire enormă, u un aoperi! urios *n "ormă de dom
negru, ridiată pe 'ersantul dealului. Patru eta+e !i "erestre mari, u o 'edere panoramiă spre
ora!. Intrarea era pe strada 56 mai, *n "a0a unui teren pe are mai multe ma!ini erau parate oli.
Un Pors(e Caenne, două VK Touareg, un Meredes nou2nou0.
>u erau doar sărai *n )oso'o.
H Pors(e
Aia Caenn2ul,
ie!iră din Touaregeste a lui gorile
ă două A(metapărură
Mullu%i, preiză
!i le =n'er
loară )astriot.
alea. =n'er )astriot anun0ă
ă 'eneau să2l 'adă pe A(met Mullu%i. Unul dintre paznii rămase l$ngă ei, *n timp e al doilea
intra *n asă.
/eapăru după $te'a minute !i se adresă lui =n'er )astriot.
H A(met *!i "ae siesta, anun0ă aesta din urmă. Treuie să re'eni0i m$ine.
>u ar "i "ost de nii un "olos să "or0eze. Mal%o se resemnă *n "a0a aestei noi am$nări.
@
@@
8ntor$ndu2se de la )arin -ter, Mal%o a!tepta a ariera automată dinspre pararea
Frand otel să se ridie, $nd un t$năr apăru dintre ma!ini !i *i "ău semn ă pararea era plină.
Ceea e se Mal%o
Farialdi. *nt$mpla uneori.
dădu &inparurse
*napoi, semne, ei
*i indiă
N4 depararea suterană
metri !i găsi a (otelului,
intrarea, pe ule'ardul
o rampă are duea *ntr2o
gaură *ntuneată. &ouă eta+e de susol.
&oar al doilea era aesiil. Pară *ntre alte ma!ini. Aparent, nu era prea "re'entată.
Apoi, se pierdu *ntr2un lairint de uloare !i "undături, p$nă să realizeze ă aeastă parare
iudată nu a'ea legătură u (otelul. Treuia să iasă la supra"a0ă !i să tra'erseze ule'ardul
Farialdi.
@
@@
Mal%o, C(ris ones !i Milton Brae% tomai *!i terminau miul de+un *n imensa !i
sinistra sală a restaurantului de la Frand otel. Forilele se plitiseau de moarte, "ără oupa0ie. &e
la e#pedi0ia
=n'erla )astriot
Mullu%i,sosi,
!omau,
la "elMal%o ple$nd!isingur
de z$mitor pentru
la patru a se *nt$lni
ae. Mal%o u )arin
*l sunase -ter.
pentru o nouă
tentati'ă de a merge la Mullu%i aasă, pentru a 'ori u A(met.
H >imi nou 8ntreă Mal%o.
H C$te'a "ouri au "ost trase ieri seară la Mitro'ia, de pe malul nordi al r$ului Iar,
asupra aselor %oso'are de pe malul sudi. &in "eriire, nu sunt 'itime. Fardienii podului, un
grup de s$ri radiali, au puliat pe Internet un omuniat *n are promiteau răzunarea
ălugări0elor de la &renia. Ieri, generalul de la omanda )O/ a luat masa u ministrul
a"aerilor e#terne danez are l2a a'ertizat ă, daă lururile nu se almează, 0ara sa ar putea
reonsidera reunoa!terea e'entualei independen0e %oso'are. Iar ziarele s$re!ti auză )P ă nu
i2a găsit pe autorii atentatelor.
H &oar 'e!ti une? Conluzionă Mal%o. Bun, mergem.
-e *nt$lniră *n "a0a (otelului, la marginea parării.
H Unde este ma!ina dumnea'oastră 8ntreă =n'er )astriot.
H 8n gara+, zise Mal%o. Ieri seară, nu erau louri aii.
=n'er )astriot *l (emă pe !o"erul său !i *ntinse m$na spre Mal%o.
H &a0i2mi (eile. Jo"erul meu se 'a due să o aduă.
H Mul0umes.
H Ce ma!ină este
H Un Touareg al. =ste parat pe st$nga, după rampa de la al doilea ni'el.
Jo"erul dispăru alerg$nd !i =n'er )astriot *!i aprinse o 0igară. >u o termină ă o e#plozie
*n"undată "ău să tremure lădirea. Venea din ule'ardul Farialdi. =n'er )astriot păli !i *n+ură.
H Baai Im?
8mpreună u gorilele !i u Mal%o se preipită spre intrarea *n parare, pe ule'ardul
Farialdi. Fardianul ie!ise din g(ereta de stilă !i pri'ea un nor de "um negru !i aru are ie!ea
din susol.
H Aise
a'ut$te'a
lo o u'inte
e#plozieătre =n'er.al doilea din susol. A sunat la poli0ie.
la ni'elul
Coor$ră pe rampa aruptă, C(ris !i Milton 0in$nd pistoalele *n m$ini. >u merseră prea
mult pentru a desoperi Touareg2ul lui Mal%o arz$nd. Feamurile e#plodaseră, portiera "a0ă2st$nga
era des(isă, parrizul spart. O omă, plasată el mai proail su ma!ină. Un orp era prău!it
pe loul !o"erului. =n'er )astriot se preipită !i, a+utat de Milton Brae%, reu!i să2l soată a"ară
pe el de la 'olan. ainele lui *nepuseră să ardă !i antera0ul st$ng *i "usese smuls de e#plozie.
C$nd *l soaseră, o parte din piiorul st$ng rămase *n interiorul ma!inii.
Miraulos, *nă trăia?
8n timp e *i puneau garouri, sirene se apropiau !i două ma!ini de poli0ie urmate de o
amulan0ă apărură pe rampă. C$nd rănitul "u urat *n amulan0ă, =n'er )astriot !i Mal%o se
pri'iră. H Jo"erul dumnea'oastră mi2a sal'at 'ia0a? ău aesta din urmă, *nă !oat.
H =ste nemerniul de A(met Mullu%i? =#plodă =n'er. >u 'oia nii să 'ă spună e 'ă
interesa, nii să 'ă *n"runte, dei a deis să 'ă elimine?
H -ă mergem să2l 'edem, "ău Mal%o.
@
@@
&e aeastă dată, C(ris !i Milton soseseră armele din to (iar *nainte de a ie!i din ma!ina
lui =n'er )astriot. Pruden0i, ei doi paznii ai lanului intrară *n asă. Mal%o sună !i treui să
insiste un timp p$nă e u!a se des(ise, apăr$nd 'ărul -ami, "urios.
H Aii este o re!edin0ă pri'ată? ise el. C(em poli0ia?
Undeie!it.
H =ste este Are
A(met 8ntreă*n=n'er.
o *nt$lnire ora!.
Le tr$nti u!a *n nas.
C(ris ones *ndrepta de+a enormul N7 Magnum spre *nuietoare $nd =n'er *l opri.
H >u? >u "olose!te la nimi. O să2l prindem altunde'a. Am surse *n grupul lor. -ă ne
*ntoarem.
Trist, Mal%o ură *n ma!ină. &e aum, a'ea o prolemă personală de rezol'at u ei doi
riminali. Ji nu 'a a!tepta.
@
@@
)arin -ter era teri"iată. 8l găsise pe Mal%o la arul ome, l$ngă O-C=, după e *l
sunase. -utură din ap !i ziseD
H >u mă miră. Aii, prolemele se reglează u e#ploziil sau u )ala!ni%o'ul. =ste
ultura lor. -e red in'ulneraili !i, ma+oritatea timpului, sunt. >u e#istă o autoritate 'eritailă *n
)oso'o. Ce o să "ai
Mal%o tomai admira s$nii tinerei, su pulo'erul "in, sim0ind un tremur *n pantaloni.
H 8ner să uit aest episod neplăut, zise el.
H Cum
H ă$nd dragoste u tine.
=a tresări surprinsă, apoi z$mi.
H Aii
H Unde 'rei.
Văzu um s$nii i se mi!au tot mai rapid. =a se ridiă !i zise simpluD
H Vino.
Luară li"tul p$nă la eta+ul al !aptelea al lădirii O-C=. )arin -ter salută mai mul0i olegi,
*nainte
(eia, sededuse
a a+unge la iroul
la irou ei, are dădea spre ule'ardul Luan aradina+. 8n(ise *net u!a u
!i se *ntoarse.
H Frăe!te2te? Am o !edin0ă peste 54 de minute.
Mal%o se apropie, puse o m$nă pe !oldul ei !i, u ealaltă, *nepu să2i ridie "usta lungă,
desoperind iorapi negri are se terminau u o andă lată din dantelă, "oarte sus pe oapse,
str$nsă pe piior u un "el de orset. Aesorii erotie so"istiate. 8n "a0a surprizei lui, )arin
e#pliăD
H Le2am luat pentru diseară? Treuie să luăm masa *mpreună, nu Mi2au "ost trimise de
la Paris.
Tomai *i trăgea de (ilot. =a se ridiă pentru a2i putea da mai u!or +os. Ca *ntotdeauna,
Mal%o *n"runta moartea prin pulsiuni erotie pe are *nera să le satis"aă imediat. A'ea
impresia)arin
ă rena!te, ă alungă
-ter gemu moartea.
pro"und $nd el se *n"ipse *n ea dintr2o singură mi!are.
H Ce dur e!ti?
-e *ntinse peste dosarele O-C= !i el *i ridiă piioarele, p$nă e i le puse pe umerii săi. 8n
aeastă pozi0ie, o penetra la orizontală, u toată puterea, arun$nd dosarele pe +os, pe măsură e o
penetra tot mai tare.
C$nd e#plodă de plăere, nu mai era nimi pe irou. Agă0ată u am$ndouă m$inile de
margine, )arin -ter dădea din ap *n st$nga !i dreapta, mu!$ndu2!i uzele a să nu 0ipe. Mal%o,
almat, se retrase !i se uită la easul Breitling. T$năra nu 'a *nt$rzia la !edin0ă.
Aia *!i aran+ase (ainele ă tele"onul *i sună. =ra =n'er )astriot.
H egosul de A(met Mullu%i ia masa la un restaurant Pellumi39 la ie!irea din Pristina,
anun0ă el,
H pe strada
O să luămPe us(o'e.
desertul u el.
CAPITOLUL GV.
Pors(e Caenne2ul lui A(met Mullu%i trona singură pe terenul din "a0ă de la Pellumi.
Aia oor$ră Mal%o !i gorilele din noul lor 6#6 pentru a se *nt$lni u =n'er )astriot, sosit u
$te'a minute mai de'reme, ă un mustăios orpolent, *ntr2un ostum de iolu, ie!i din
restaurant. -lugarni a un trădător pre"ăut, prati *i sărută m$na lui =n'er )astriot !i se lansă
*n e#plia0ii 'oluile, lo$ndu2le drumul. un0ionarul din ministerul de interne se *ntoarse spre
Mal%o.
H ie ă restaurantul este rezer'at pentru un lient pri'at. >u putem lua masa aii.
H -pune2i ă noi nu 'enim să luăm masa, oretă Mal%o, i să reglăm ni!te onturi.
O(ii lui aurii prinseseră stria0ii 'erzi, eea e era semn rău. Pistolul Flo%, ăgat la
urea, a'ea de+a un glon0 pe 0ea'ă. C(ris !i Milton erau pregăti0i să *n"runte pe oriine.
H Ji spune0i2i ă tomai pentru aest lient am 'enit noi, adăugă Mal%o.
=n'er )astriot traduse !i *n "a0a (otăr$rii lor, patronul de la Pellumi se dădu la o parte,
urm$ndu2i *n "ugă.
Mal%o intră primul *n restaurant. O sală mare u pere0ii aoperi0i u "otogra"ii *nrămate.
=ra mai degraă lu#os. -aune u spătar de mătase !i din lemn 'opsit, mese separate unele de
altele. -ala era pustie, u e#ep0ia a patru gorile a!ezate l$ngă intrare, are se ridiară imediat e
*i 'ăzu pe intru!i.
Milton Brae% !i C(ris ones *!i soseseră de+a artileria. Cu un alm de rău augur, le
strigară gorilelor.
H reeze?
Alanezii nu *n0elegeau proail argoul amerian, dar rămaseră nelinti0i. =ra *neputul
*n0elegerii *ntre popoare.
Mal%o
)aza(stan, arezări
eraatuni,
doar *n*nompania
"undul sălii,
uneipărul gri ondulat
"rumuse0i runeal"oarte
lui A(met Mullu%i,
ma(iată, de 54'ărul *ntors
de ani, din
a'$nd
am o treime din '$rsta lui. Văz$nd grupul are *nainta spre el, *i spuse $te'a u'inte !i aeasta
se ridiă rapid !i se retrase, tre$nd pe l$ngă ei u o legănare de !olduri, mulate *n pantalonul din
mătase neagră. A(met Mullu%i *l apostro"a pe =n'er )astriot pe un ton "urios. Aesta din urmă se
H >u *n0elege de e insistăm? >u unoa!te numele responsailului pentru atentat, alt"el,
l2ar "i pedepsit de+a.
ără să se tulure, Mal%o se a!eză *n "a0a ătr$nului in"rator, z$mind. Cu un gest
natural, luă o "uruli0ă, a !i um s2ar "i +uat u ea. Apoi, rutal, u un gest ine alulat, o
*n"ipse *n m$na lui A(met Mullu%i.
Urletul
auziră, trase aestuia
*n ta'an de delan!ă un !i*neput
ătre C(ris depro'o$nd
Milton, rea0ie a elor patru gărzi
o a'alan!ă de orp.
de moloz. Treiones
C(ris "ouri se
repetă
!i mai on'ingătorD
H reeze?
>imeni nu mai mi!ă. A(met Mullu%i *!i smulsese "uruli0a din m$nă !i s$ngele 0$!ni din
ele patru găuri. Cu m$na st$ngă, alanezul *!i *n"ă!ură m$na dreaptă u un !er'et are se umezi
imediat u s$nge. Patronul, *nneunit, alergă, o"erindu2i propria atistă, dar A(met Mullu%i *l
*ndepărtă se, u "igura de"ormată de "urie.
-r$!ni $te'a u'inte, traduse de =n'er )astriot.
H ie ă 'ă 'a omor* pentru asta?
Mal%o nu se sin(isi. -o0$nd pistolul Flo% de la urea, *l *ndreptă spre el din "a0ă,
ridiă oo!ul !i ziseDă o să2l omor eu aum? Oamenii lui au *nerat să mă li(ideze azi2
H -pune0i2i
diminea0ă a să nu mai putem sta de 'oră. &oar ă eu sunt aii.
=n'er )astriot traduse.
Trăsăturile lui A(met Mullu%i se rispară. O lumină de ne*n0elegere *i treu prin pri'ire !i
pronun0ă o "rază lungă pe un ton mai alm.
H >u a *nerat niiodată să 'ă omoare? =ste o miniună.
Părea siner. Lini!tea reăzu, *n timp e ma"iotul *!i tampona m$na. Mal%o ridiă pri'irea
!i reunosu, *n "otogra"iile agă0ate pe perete, pe Pamela Bearden, printre alte personalită0i de la
Pristina. =ra dezamăgit de rea0ia riminalului alanez. Aesta ontinua să *!i tamponeze m$na
rănită, u un aer "uriund dar nu *nspăim$ntat. Mal%o a'ea impresia ă spunea ade'ărul.
H O), zise el, ine'a a 'rut să mă omoare. =#plia0i2i.
&e aeastă dată, on'ersa0ia "u mai lungă. La "inal, =n'er )astriot părea !i el la "el de
uimit.
H ură ă nu are nimi u dumnea'oastră. Ji, orium nu a'ea nii un moti'. Aest tip,
Murat A(meti, "usese reunosut de unul din oamenii săi, l2a răpit !i l2a torturat. &oar ă o riză
ardiaă l2a uis mai repede. &ei, nu !tie nimi.
Aeasta on"irma spusele mediului legist.
A(met Mullu%i dădu la o parte !er'etul *miat de s$nge, puse m$na pe masă !i strigă la
patron.
Aesta alergă u o stilă de ra(iu !i două pa(are u piior. Cu m$na st$ngă, A(met
Mullu%i le umplu !i *l ridiă pe al său.
H =ra o ne*n0elegere. Aum, lăsa0i2mă să ser'es masa. >u am nimi u dumnea'oastră.
Foli pa(arul dintr2o *ng(i0itură, "ără să *i aorde aten0ie lui Mal%o. Aesta nu se atinse de
pa(arul lui !i se ridiă. A+unse *n "a0a loalului Pellumi, dezorientat. &aă nu A(met Mullu%i,
atuni ine *nerase să *l elimine C$t timp nu de0inea nii o in"orma0ie sensiilă. -im0ea ă e'a
*i săpa.
Ce'a important pe are nu reu!ea să *l sesizeze.
H >e *ntoarem la misiune, zise el gorilelor.
@
@@
Pamela Bearden era !i mai monstruoasă *n realitate de$t *n "otogra"ia de la Pellumi.
Aia intră Mal%o *n iroul ei ă *i ziseD
H Tomai am primit un tele"on de la omologul meu de la ;:<. A(met Mullu%i nu are nii
o legătură u atentatul de azi diminea0ă.
-tupe"iat, Mal%o răspunseD
&e undeMullu%i
H Clanul !tie este ;legătura< elor de la ;:<. A(met a tele"onat omului său de
legătură, pentru a2i spune ă nu ar ataa niiodată pe ine'a legat de noi. >u este neun.
&e aeastă dată, pista era de"initi' moartă. Mal%o nu 'oia să *ntree um !tia de+a MI : ă
"usese 'itima unui atentat. Pristina era mai e'a a Viena după al &oilea /ăzoi Mondial. Toată
lumea lura pentru toată lumea.
H Ce "aem 8ntreă Pamela Bearden. O să *mi dezati'ez ser'iiul de e2mail. -2au
dezlăn0uit, la Langle.
H Trimite0i2le almante, o s"ătui Mal%o, e#asperat. Ji onsidera0i2'ă "eriită. Ar "i treuit
să merge0i la *nmorm$ntarea mea.
@
@ @ Ti""an, a'eau !ampanie "ran0uzeasă. Taittinger Comtes de C(ampagne Blan de

La
Blans 39. 8n aest ol0 uitat de lume, era e'a miraulos. Mal%o ridiă pa(arul !i *i zise
)arinei -terD
H Pentru olaorarea noastră?
H Mul0umes? ău ea, dar nu am "ăut mare luru.
H =ste ade'ărat, z$mi Mal%o. 8n a"ară de a mă ontrola.
T$năra se *nordă impereptiil.
H Ce 'rei să zii
Mal%o se apleă spre ea, at$t de mult ă ar "i putut să o sărute. =ra "oarte "rumoasă,
ma(iată e#esi', u o ăma!ă neagră !i o "ustă surtă, iorapi luio!i din nlon.
H &iminea0ă, am spus unei singure persoane ă ine'a a 'rut să mă omoare. >imeni nu
!tia ă eu eram el 'izat. 8n a"ară de tine. Ori, Pamela Bearden a "ost anun0ată de ;:<. Iată de e
am reu!it să te sedu at$t de u!or.
)arin -ter *!i aprinse o 0igară, *i "ău semn lui Mal%o să *i toarne pu0ină !ampanie !i zise
simpluD
H >u m2ai sedus. Am "ost atrasă de tine, este alte'a.
H Je"ul tău te2a s"ătuit să te uli u mine
-utură *net din ap.
H Jtii ine ă nu este a!a. &ă2mi m$na.
=l se supuse, ea *i luă m$na, o ăgă su masă, p$nă e '$r"urile degetelor lui Mal%o
atinseră oapsa ei. ise u un z$metD
H >u !e"ul meu mi2a spus să *mi pun desuuri pentru a te atrage.
Marase un punt. Mal%o *!i turnă !ampanie. Cel pu0in, rezol'ase o miă enigmă.
Britaniii erau ei mai puternii. >u se *ndoise de asta. =ste ade'ărat ă, de oiei, anga+a0ii de la
O-C= nu H'oreau
&aă nualaneza.
'rei să te )arin -ter
uli u *l pri'ea
mine *n searauaeasta,
un aer iudat.
zise ea alm, nu este gra'.
8n timp e ea pronun0a u'intele, Mal%o 'edea um s"$rurile s$nilor ei se *ntăreau su
satinul negru. Aeastă luptă era inegală !i el pierduse.
H Vreau să mă ul u tine *n seara aeasta, zise el. C(iar daă pentru asta $!tigi primă.
H >emerniule? ău ea *n !oaptă.
-e ridiă, *!i reuperă geanta !i se *ndreptă spre ie!irea din Ti""an. ără să se g$ndeasă,
Mal%o se ridiă !i o urmă, dar $nd a+unse *n strada sla luminată, nu o mai 'ăzu.
Totu!i, nii o ma!ină nu a'usese timp să plee. 8n "ine, zări o siluetă e se *ndepărta spre
un teren de l$ngă stadionul 'ein, unde lien0ii de la Ti""an *!i parau ma!inile. O prinse din
urmă pe )arin -ter *n momentul *n are des(idea portiera ma!inii 6#6.
Ie!it
taiorului, din "ire,nasturii
*i smulse deran+at !i la "el-edeluptară
ămă!ii. neun *n
delini!te
dorin0ă*notimp
lipi de aroserie,
e el *i dădea*i+os
des"ău 'estape
tot e a'ea
ea, *n a"ară de minuna0ii iorapi negri !i panto"ii. )arin *netă rus să se zată, a o păpu!ă
striată. Contrastul dintre pielea ei !i nailonul iorapilor *l e#ită rus pe Mal%o.
-e des(eie "eril, *!i apuă se#ul *n ere0ie !i, aproape pe $+$ite, o penetră pe t$nără.
=#itată a o "$nt$nă.
O 'iolă a un amionagiu, lipind2o de portiera ma!inii 6#6. 8mpinsă *n tala aroseriei,
)arin *nepu să se mi!te !i ea. Apoi, după orgasm, ea *i ziseD
H Tu u siguran0ă 'ei primi o primă?
&e ne*ml$nzit.
@
@@
Mal%o, de!i almat se#ual, nu reu!ea să adoarmă. aptul ă )arin -ter apar0inea MI : nu
s(ima u nimi atra0ia pe are o a'eau unul "a0ă de altul, !i ar "i treuit să ănuiasă. =goul
său *l *n!elase.
Con"uz, sim0ea ă aeastă zi mara o turnantă *n an(eta lui. >u a'ea *ndoieli *n pri'in0a
lui A(met Mullu%i. ;:< nu l2ar "i dez'ino'ă0it "ără moti'. Ceea e lăsa prinipala *ntreare
des(isăD de e se *nerase suprimarea lui Mal%o, are nu !tia nimi Treea *n re'istă
dialogurile !i *nt$lnirile $nd a'u o iluminare. =ra a srisoarea lui =dgar Poe. Ceea e era el
mai 'iziil era adesea in'iziil.
8n a"ară de =n'er )astriot, pe are u greu *l putea ănui, o singură persoană !tia ă 'oia
să *l interog(eze pe A(met Mullu%i, ignor$nd ă in"ratorul nu uno!tea numele omanditarului
atentatului de la -%ender. Aeastă persoană era aru% &er'is(i. O singură persoană, de asemenea,
a'ea interes să *l elimine pe Mal%o *nainte de a disuta u A(met Mullu%iD omanditarul
atentatului de la -%ender.
Conluzia era uimitoare. aru% &er'is(i era el are omandase atentatul de la -%ender.
&aă aesta a'ea drept sop să o elimine pe Adile U%o, "ăea dei parte din re0eaua
responsailă de asasinarea elor ini ălugări. Ori, poli0istul alanez a'ea e#at pro"ilul
oamenilor reruta0i de -er'iiile s$reD *!i "ăuse ser'iiul militar *n armata iugosla'ă, "usese *n
legătura oamenilor de la -&B !i a'ea uno!tin0e 'aste despre arme !i e#plozi'i. &esigur, "ăuse
parte !i din UC), dar asta era proail aoperirea lui. Coiniden0a era tulurătoare, *nsă era
azată doar pe un ra0ionament. Cu o mare (i(i0ăD gra0ie legăturilor sale u BIA, Mal%o !tia ă
s$rii nu erau implia0i *n aeste atentate.
-e răsuea, "ără să reu!easă să găseasă o solu0ie.
Conluzia era simplăD treuia să2i *ntindă o ursă lui aru% &er'is(i. Aesta !tia ă Mal%o
'orise *n ele din urmă u A(met Mullu%i. &ei, proail atlase ade'ărul. Prin urmare, e prea
t$rziu
>u erasăde$t
*l elimine. &aă
u'$ntul era 'ino'at,
in"ratorului putea "ugi
*mpotri'a *n -eria,său.
u'$ntului eea e nu'eneauD
orile era greu. -au să
Mal%o *l *n"runte.
deise să
*nere un lu". 8n el mai rău az, l2ar "or0a pe aru% &er'is(i, !tiindu2se ănuit, să *!i *neteze
ati'ită0ile riminale, *nainte de toate, treuia să se asigure *nsă asupra unui punt important.
@
@@
Mal%o era la Tirana de 54 de minute $nd =n'er )astriot i se alătură. C(iar *nainte să
omande, Mal%o *l *ntreăD
H A0i 'orit ui'a despre disu0ia mea u A(met Mullu%i
H >u, răspunse =n'er )astriot, 'iziil surprins. &e e
H Cred ă aru% &er'is(i "ae parte din re0eaua are a omis atentatul *mpotri'a
ălugărilor.
H aru%? &ar este tipul el mai instit pe are *l unos?
Viziil, =n'er )astriot era a piat din nori. Aia după e#punerea lui Mal%o treui să
reunoasă "aptul ă nu era imposiil.
H Ce 're0i să "ae0i 8ntreă el.
H >u !tiu *nă, mărturisi Mal%o. >u am nii o proă materială, doar un ra0ionament.
H &aă *l auza0i, 'a nega, remară alanezul. Ji se 'a retrage *n o(ilia lui. >u 'a mai
a0iona.
H Ar "i de+a un rezultat, zise Mal%o, dar nu su"iient. O să aut un mi+lo de a2l
on"runta.
H Cunoa!te0i e'a
H Posiil.persoane are *i puteau on"irma ănuielile se a"lau la Belgrad. Aestea nu

-ingurele
puteau "i u!or de on'ins să 'oreasă.
CAPITOLUL GVI.
aru% &er'is(i *!i disimula nelini!tea su oi!nuitul său z$met rela#at. Ca *n "ieare
diminea0ă, mersese la ministerul de interne să se 'adă u =n'er )astriot !i al0i "un0ionari
lianezi !i interna0ionali pentru a disuta pe marginea stării de seuritate. -upra'eg(erile *n +urul
puntelor s$re!ti "useseră *ntărite, dar lootenent2olonelul din )O/ suliniase ă era
imposiil de pre'enit noi atentate so"istiate.
Orie des"ă!urare suplimentară, *n a"ară de zona entralei de la Oili, nu era de$t de
"a0adă.
La "inalul !edin0ei, =n'er )astriot *l aordă pe poli0istul de la antiterorism.
H Luăm masa *mpreună
H Cu plăere, aeptă aru% &er'is(i, dar am o treaă *nainte.
H Atuni ne 'edem la Pri(at, *ntr2o oră.
Ie!it din lădirea de stilă, aru% &er'is(i merse spre 'est. La sediul misiunii ameriane
lăsă plantonului un pli. Coor* apoi pe strada 56 Mai, pe traseul oi!nuit. Tre$nd prin "a0a
misiunii ruse, *netini u!or, timp *n are putu să 'adă ă mu!atele de la alonul primului eta+
dispăruseră. 8nt$lnirea era on"irmată.
A'ea timp să meargă să ia masa.
Un Meredes 'e(i sta0iona *n "a0a miului (an din Veli%e /udare unde, u o săptăm$nă
*nainte, Mal%o *l *nt$lnise pe amiul său Vladimir &+orge'i !i pe misteriosul -loodan, ăratul
are *l a+utase să de+oae atentatul *mpotri'a entralei termie de la Oili.
&e aeastă dată, Vladimir &+orge'i era singur, *ntr2un ol0 al sălii. 8l *nt$mpină pe Mal%o
u un z$met.
H >u ar treui
Comandară "ărăsăsăne 'edem
mai at$tpentru
a!tepte, de des.a &rumul este *ngrozitor
putea disuta de la Belgrad?
lini!ti0iD +amon rud, salată !i miel
la rotisor. Mal%o intră diret la suietD
H Prietenii dumnea'oastră de la BIA mai dores să elimine pro'oările s$re!ti
H Cred, "ău &+orge'i. Mi2au erut să 'ă mul0umes pentru mesa+ul din partea
amerianilor. >u sunt onsidera0i drept inamii.
H =i !tiu ă ne 'edem
H Bine*n0eles. Treuie să "ie transparen0ă. Care este prolema
H -e pare ă l2am găsit pe el responsail de atentate? Anun0ă Mal%o, dar nu am nii o
proă.
H 8n e măsură ne pri'e!te
>u pot H"ae&aă este

nimi *n el are
a"ară dered eu, este 'oraeea
a2l supra'eg(ea, de un om rerutat
e este de -&B,
"oarte di"iil, at$t*ntimp
urmă$tunumul0i
am ani.
ertitudinea.
H Adiă
H 8i !tiu numele de odD ;Vula<. Prietenii dumnea'oastră sunt singurii are ar putea să2
mi spună e nume orespunde aestui pseudonim.
Vladimir &+orge'i se oprise din mesteat +amonul, 'iziil tulurat.
H =ste o (estiune deliată. Aeastă re0ea este *n ontinuare opera0ională !i s$rii
onsideră ă lupta nu s2a terminat *n )oso'o. Astăzi, nii un om politi nu poate delara
independen0a )oso'o "ără să "ie omor$t. Politi !i "izi.
H Jtiu, reunosu Mal%o, dar nu le er de$t un singur nume. Presupun ă re0eaua lor
este onspirată. &aă 'oraeastă

H Voi transmite să *neteze aeste
erere, atentate,
promise este"ără
s$rul, singura ale.
garan0ie.
Terminară rapid m$narea. &aă Mal%o a'ea el mult o oră de mers p$nă la Pristina,
Vladimir &+orge'i a'ea N ore une de drum. 8nainte de a se despăr0i de Mal%o, preizăD
H &aă este O), 'oi 'eni personal să 'ă adu răspunsul.
@
@@
8n timpul săptăm$nii, parul Ferma+a era prati pustiu, a !i poteile are urau pe
dealurile *mpădurite. aru% &er'is(i pară *n "a0a restaurantului Villa Lira !i se instală la terasă.
Clădirea semăna u un astel de munte. 8n a"ară de un uplu de *ndrăgosti0i !i o "emeie u doi
opii, terasa era pustie.
Poli0istul omandă o Pe+a !i des"ău ziarul =#press. Cum a'ea o ma!ină o"iială, plătea
intrarea *n par, dar printr2o sumă modiă de un euro.
Aproape terminase erea $nd un 6#6 gri u numere de Pristina se opri *n "a0a eluilalt
restaurant, Villa Ferma+a. Coor$ră doi ăra0i, unul *n (aine %a%i, 'estă de "otogra" !i pantalon
de p$nză, elălalt la ostum de ora!. -e a!ezară la terasa alăturată, la "el de pustie. aru% &er'is(i
reluă ititul ziarului. Apoi, *l *mpături la lo, puse un euro pe masă !i oor*, intr$nd imediat pe
una din poteile spre mi+loul pădurii. &upă e parurse aproape N44 de metri, se a!eză pe un
u!tean. >u se auzeau de$t păsările. >u erau nii măar ulegători de iuperi, ăi iuperile
nu "ăeau parte din oi!nuin0ele ulinare ale %oso'arilor.
&upă N minute, un ărat apăru pe poteă. Cel de la terasa alăturată. Corpolent,

mustăios, păr grizonat, u un eas enorm la m$nă. -e a!eză l$ngă aru% &er'is(i !i soase din
uzunar un !irag mi de mărgele din amră, plim$ndu2le *ntre degete. Ca un musulman, de!i
apar0inea religiei ortodo#e.
H A'e0i o prolemă 8ntreă el apăsat, *n s$ră.
H &a.
O prolemă mare? >u este ne'oie de multe *nt$lniri, eu nu sunt dădaa dumnea'oastră.
$mea !i o(ii lui pri'eau uneori *n sus, lăs$nd să se 'adă doar alul o(ilor. aru%
&er'is(i dădu din ap !i on"irmăD
H O mare prolemă.
C$nd *i e#pliă, ;agentul de legătură< *n0elese de e *i trimisese un mesa+ de disperare, dar
nu se agită.
H Treuie a!teptat un timp, *l s"ătui el. Poate ă nu este de$t o alarmă "alsă. Pot să mă
oup !i eu, *ntr2un "el. /enun0a0i.
aru% &er'is(i insistă.
H A'em de2a "ae u un "oarte un pro"esionist !i aesta nu 'a renun0a.
Interloutorul
H 8n aest az,său
'a*!i streură
treui $te'a perle
;demontat<. Ca sădenu
amră
poatăprintre
a+ungedegete
p$nă ladupă are ziseD =ste
dumnea'oastră.
indispensail.
Pri'irile lor se *nrui!ară !i se *n0eleseră mutual asupra u'intelor pe are le "olosiseră.
Apoi mustăiosul se ridiă.
H &ore. O să 'ăd e pot "ae. &aă nu reu!es, pun "lorile la loul lor. Lăsa0i2mi 69 de
ore.
8i z$mi !i se *ndepărtă pe poteă, legăn$ndu2!i umerii a o pendulă. Jo"erul lui a!tepta la
apătul ărării. Păzise să pre'ină orie apari0ie deran+antă, *n aest az, l2ar "i anun0at pe !e"ul său
prin tele"onul moil. Urară am$ndoi *n ma!ină !i se *ndepărtară, oor$nd spre Pristina.
@
@ @ lui Mal%o resu 'ertiginos $nd 'ăzu apăr$nd numărul de tele"on al lui Vladimir
Pulsul
&+orge'i. -$rul nu pierdea timpul. Viziil dezolat, aesta *l anun0ă pe Mal%oD
H >u s2a 'rut să se dea urs ererii mele. 8mi pare rău. &ei, nu mai are rost să ne 'edem.
&u! ree.
-er'iiile s$re re"uzau să2l identi"ie pe ;Vula<, are era suspetat a "i ordonatorul
atentatelor. C(iar daă le regretau, nu *nălau linia ro!ie li'r$ndu2!i agentul.
H Vă mul0umes ă a0i *nerat, onluzionă Mal%o, o să *mi ontinui an(eta, dar nu 'a
"i mai u!or.
&upă e *n(ise, o sună pe Pamela Bearden, are *i propuse să treaă pe la sediul misiunii.
C(ris ones !i Milton Brae% se plitiseau de moarte, dar nu *l săpau din o(i pe Mal%o.
8n timp e mergea spre misiune, a'u rus o idee. O modalitate de a *ntoare rea2'oin0a
Belgradului. Pamela Bearden nu a'u timp să regrete anun0ul negati' de la Belgrad. Mal%o o
*ntreă imediatD
H 8ntre0ine0i rela0ii une u anumi0i oameni din adrul -er'iiilor din "osta Iugosla'ie
H Adiă
H Muntenegreni Croa0i Bosniai -lo'eni
Ameriana nu *nt$rzie u răspunsul.
H Croa0ii sunt mai apropia0i de B>&2ul german, dar noi ne *n0elegem (iar ine u
slo'enii. &e e
H &in timpul Iugosla'iei, toate aeste -er'iii erau unul singurD -&B "ederal *n are toate
omponentele Iugosla'iei erau reprezentate. Poate ă slo'enii au păstrat anumite dosare, $nd
Iugosla'ia a ăzut. =ste o lo'itură u ătaie lungă, dar merită *nerat.
Pamela Bearden părea ă se dezum"lase de uurie?
H -uper? ău ea. O să trimit imediat un mesa+ la sta0ia de la L+ul+ana. 8n plus, !e"ul
sta0iei este
H -ăun ne
ami.
rugăm? ău soru Mal%o.
@
@@
aru% &er'is(i 'enea dinspre misiunea ameriană !i, a de oiei, o luă pe strada 56 Mai.
8netini $nd treu prin "a0a misiunii ruse !i ridiă apul spre alonul de la primul eta+ dinspre
stradă. lorile erau la loul lor. -im0i totu!i un 'al de adrenalină. >u *l puteau a+uta.
Ceea e *nsemna ă treuia să ia singur măsurile are se impuneau. Prolema nu era să *!i
ontinue misiunea, i să o prote+eze. C(iar !i ănuit, nu era prea nelini!tit. >u se putea do'edi
nimi *mpotri'a lui. -ingurii are *l puteau ompromite erau memrii re0elei sale. &esigur, nu *i
uno!teau de$t pseudonimul, dar *i !tiau !i "igura.
An(eta&aă 'oia de
ondusă să aest
ontinue să CIA
agent trăiasă lini!tit, nuCua'ea
*l nelini!tea. de$t o"oarte
elemente solu0ieD să2ia'ansase
slae, elimine pe to0i.
onsiderail. &esigur, daă A(met Mullu%i *l denun0ase, era u'$ntul lui *mpotri'a u'$ntului
său !i singurul *n stare să *l on"runte, Murat A(meti, era mort. &e alt"el, nu treuia să piardă
timpul.
Luă unul din tele"oanele moile neidenti"iaile !i "ormă numărul pe are *l memorase.
C$nd i se răspunse, *ntreăD
H Lula loare
&upă o surtă ezitare, el are răspunsese zise u 'oe +oasăD
H Po. &a.
O singură persoană uno!tea aest nume de od. >u mai *ntrease alte'a.
H 8nt$lnire
aru% *n seara
&er'is(i aeasta,
*n(ise, la mai
"ără să ora 53D44,
a!teptelarăspunsul.
loul nr. 6.
&e ani de zile, totul era odi"iat *n
re0eaua lui. O duzină de louri de *nt$lnire, la Pristina !i *n alte zone, a'eau numere. >iiodată
nume. Ceea e *i permisese re0elei lui să nu "ie demasată.
aru% &er'is(i ontinuă drumul spre Camp Bra'o. Aeasta a'ea un a'anta+ inestimailD
dispunea de o +umătate de duzină de ie!iri. Ceea e *i permitea să se es(i'eze "iind sigur ă nu
este urmărit.
Condu$nd, alanezul *!i zise ă treuia a mai t$rziu să i2o plăteasă lui A(met Mullu%i.
@
@@
Apelul de la Pamela Bearden "u "oarte surtD
H =i *neară, zise ea. &ar slo'enii sunt ooperan0i.
Mal%o !i2ar "i rupt apul, *n iuda prezen0ei gorilelor, ăi tot nu 'edea e putea "ae. >u
a'ea nimi palpail *mpotri'a lui aru% &er'is(i, *n a"ară de un ra0ionament logi. -istemul
%oso'ar era at$t de *ntorto(eat *n$t puteau "i alte e#plia0ii pentru tentati'a de asasinare a ărui
'itimă "usese. Jo"erului lui =n'er )astriot treuia să i se amputeze antera0ul !i piiorul st$ng,
de la genun(iD 'a supra'ie0ui, in"irm.
C(ris ones se apleă spre el.
H >u este nii un rău"ăător ăruia să2i putem "ae o 'izită =ste sinistru aest ora!.
H Pentru moment, nimeni, reunosu Mal%o. &ar o să 'ină momentul.
@
@@
aru% &er'is(i *!i lăsase ma!ina personală, un /enault *nmatriulat pe numele 'ărului
său, departe de strada Isa )astari !i parursese aproape un %ilometru pe +os, u geanta sport la
sura0. 8netini aolo unde asele lăsau loul $mpului !i, pe st$nga, era un imitir. 8n aeastă
zonă,
mereulades(isă,
est de Pristina, se treeaprintre
streur$ndu2se diret morminte,
din ora! *n adesea
zona rurală. Intră *n imitir, a ărui poartă era
aandonate.
C$nd "u departe de stradă, se a!eză pe o piatră "unerară !i soase din geanta sport un
pistolet2mitralieră -%orpio, arma tipiă UC), !i *i *n"iletă un amortizor lung. Apoi, asuns *n
spatele unui monument "unerar, a!teptă, după e se uită la eas.
>ouă "ără ini.
8n mai pu0in de  minute, auzi pa!i pe pietri!. O siluetă apăru, merg$nd *net spre "undul
imitirului !i spre loul de *nt$lnire. aru% &er'is(i *l lăsă să treaă, "ău un pas *nainte !i 0intind
atent, trase o ra"ală surtă *n spatele ăratului, are se prău!i.
Buuiturile nu se auziseră la mai mult de 54 de metri. Ji *nă una?
-e apropieD ;Lula< nu mai mi!a, *ntins pe urtă. aru% &er'is(i lipi 0ea'a *nă "ierinte a
armei des"ău
Apoi, de ea"aamortizorul,
lui !i trase *nă un "odin
tra'ersă denou
siguran0ă. Treuia
imitirul să *!i
!i oor* pe ia măsuri,
strada u indi'izii
Isa )astari. rou!ti.
Louia pu0in
mai departe, *n zona rurală, *ntr2un lo nou.
@
@@
Voea Pamelei Bearden 'ira de e#itare.
H 8mi trimit un urier u zorul de ora D44? Va "i aii pe la 33D44.
Pulsul lui Mal%o se amală.
H A.
H A str$ns destule in"orma0ii, a"irmă ameriana u o 'oe plină de su*n0elesuri.
CAPITOLUL GVII.
maron, Pamela
sigilat uBearden, solemnă,/idiă
andă adezi'ă. luă uno(ii
u0ita!
spre!iMal%o.
*nepu să des(idă un pli gros din ($rtie
H Am 'rut să 'ă a!tept, preiză ea, dar o"i0erul de legătură de la L+ul+ana mi2a zis ă
este e'a e#plozi'.
-oase mai multe doumente !i seletă, mai *nt$i, o srisoare a !e"ului misiunii din
-lo'enia pe are o *ntinse lui Mal%o.
;Iată tot e am putut găsi. =ste de+a un miraol. Utiliza0i2le u "olos.<
Mal%o onstată ă totul era sris *n s$ro2roată. Liste de nume. Interpretul misiunii le luă
!i ridiă pri'irea imediat.
H Cred ă este eea e ăuta0i. Iată zee nume de agen0i reruta0i de -&B *n )oso'o u
pseudonimele lor. Vi le ites.
=sat Ademai, ;U%a<, trăie!te *n Fermania.
/a"et erizi, ;&ean<, uis de un omando al UC) *n 5444.
asim Musa+, ;-loo<, trăie!te *n =l'e0ia.
>aser Musa+, ;&rago<, trăie!te *n =l'e0ia.
-ender >azira+, ;Bai<, memru al )P.
-ali Beris(a, ;&otor<, memru al )P.
Bas(%im Bala+, ;Ar%an<, "ugit din )oso'o după e a omor$t un poli0ist are 'enise să *l
aresteze.
&riton Fas(i, ;Vu%<, !o"er !i gardă de orp al primarului din Burim.
aru% &er'is(i, ;Vula<, sergent *n )P. A o0inut, *n 3:, gradul de lootenent al

)O-3.
-e opri din itit !i *ntreăD
H =ste eea e ăuta0i
H C(iar mai mult? ise Mal%o. Ji elelalte liste
Interpretul
H Mai suntiti
treidoumentele !i ridiă
liste, *mpreună pri'irea
u o notă după un
a !e"ului timp.Una de douăzei !i ini de
sta0iei.
nume, alta de patruzei !i !ase, ultima de douăzei. ără nii o preizare !i nii un pseudonim.
=ste 'ora de agen0i reruta0i de ei din prima listă, răsp$ndi0i peste tot prin )oso'o. Va "i
di"iilă identi"iarea tuturor.
Pamela Bearden ridiă din umeri.
H C(iar nu merită să *nerăm. Autorită0ile %oso'are nu 'or apreia. Voi da doumentele
lui )adri But%a. Va 'edea el e 'a "ae. =ste inutil să răsuim u0itul *n rană. 8n plus, adăugă
ameriana, mai ine să nu "aem unosută e#isten0a aestei liste. >oi !tim ă este e#ată, dar
putem "i auza0i de partiipare la o manipulare s$ră pentru a semăna disordie. &aă aeste
nume suni puliate, ei *n auză risă să s"$r!easă at$rna0i *n $rligele măelarilor, *mpu!a0i
sau pur =ra
!i simplu asasina0i.
la "el a *n orie 0ară oupată. Mal%o re'eni la prolema lor.
H &e aum, onluzionă el, a'em 'asiertitudinea ă aru% &er'is(i este el are a
organizat oriilul masaru de la mănăstirea din &eani. Cu oameni de spri+in, to0i "o!ti agen0i
s$ri, proail. Aeasta nu rezol'ă toate prolemele.
H &e e 8ntreă Pamela Bearden.
H Mai *nt$i, sulinie Mal%o, aeastă listă nu este o proă +uridiă. -$rii sunt e#elen0i
manipulatori. &aă mergem la aru% &er'is(i să *l auzăm, ar putea ine mersi să spună ă este o
mane'ră s$reasă? Ji noi nu a'em, *n aest moment, nii o proă, nii o (ani e'idene proă
solidă. &oar o listă a ărei pro'enien0ă nu o putem demonstra "ără să impliăm ser'iiile
slo'ene.
=stemai
H Am ade'ărat,
*nt$i oreunosu Pamela
*ntreare la are a!Bearden. Treuie proedat
'rea să răspund, alt"el. A'e0i
e#pliă Mal%o. aru%'reo ideeeste
&er'is(i
un agent s$r, O). &ar s$rii mi2au +urat ă nu au nii o legătură u atentatele !i am moti'e să *i
red. >i i2au dat pe autorii atentatelor de la Oili.
H &ar au re"uzat să *l identi"ie poziti' pe aru% &er'is(i a "iind ;Vula<, sulinie
ameriana.
Mal%o s(i0ă un z$met.
H Pamela, daă -er'iiile s$re 'ă ereau să identi"ia0i pe unul din agen0ii
dumnea'oastră, o "ăea0i
Un *nger treu, u o(ii lega0i. =rau lururi are nu se "ăeau. Alt"el, nu ar mai "i e#istat
*nredere.
H &ei, ontinuă Mal%o, pentru ine lurează aru% &er'is(i
>imeni nu răspunseD gama de posiilită0i era largă. =rau destui e#tremi!ti *n )oso'o. &ar
asta *nsemna a ine'a să *i !tie +oul dulu. Ori poli0istul alanez *!i o"erise ontra ost ser'iiile
*n "a'oarea unor grupări radiale sau ;edase< "ără să 'rea. A!a se proeda.
H Ar treui să2i *ntindem o ursă, sugeră Pamela Bearden.
H ='ident, aproă Mal%o. &oar ă el este u o(ii *n patruE rede ă A(met Mullu%i la
turnat. &ei, primul luru are ar treui "ăut ar "i să *l lini!tim.
H Cum
H Trimi0$ndu2i un mesa+ a "iind din partea lui A(met Mullu%i, um ă aesta din urmă
nu a dez'ăluit nimi.
Mu0i a ni!te pe!ti, C(ris ones !i Milton Brae% asultau disu0ia, am astrată pentru
ei. Timid, C(ris ones ridiă m$na.
H &aă *n0eleg ine, a0i identi"iat un rău"ăător. &aă ne spune0i unde este, *l aduem
aii !i a'em
Mal%o noiz$mi.
gri+ă să 'oreasă.
H Aesta este memru al poli0iei o"iiale din )oso'o !i nu a'em nii o proă *mpotri'a
lui. 8n plus, din prinipiu, gu'ernul %oso'ar *l 'a apăraE au oroare să se amestee ine'a *n
treurile lor. -ă ne rezer'ăm un timp de g$ndire.
H 8i spunem !i lui )adri But%a 8ntreă Pamela Bearden.
H &upă părerea mea, e ine să mai a!teptăm, răspunse Mal%o. >u unoa!tem meandrele
politiii interne din )oso'o. Important este să2l neutralizăm pe aest ărat !i pe ompliii săi.
A'$nd *n 'edere azul ălugărilor, erau numero!i.
Ie!i din sediul misiunii ameriane, e#itat !i "rustrat *n aela!i timp. ără a+utorul s$rilor,
reu!ise să identi"ie una din $rti0ele lor. Aum, treuia să2l "aă să iasă din asunzătoare.
@@
)arin -ter nu *!i asundea admira0ia "a0ă de aru% &er'is(i. 8n mi+loul (ărmălaiei din
Ti+"an, ea !i Mal%o puteau 'ori "ără nii un ris de a "i asulta0i.
H Aest tip este "oarte puterni? Conluzionă ea. ;Vula< +oaă dulu de ani de zile !i
nimeni nu l2a desoperitE un o"i0er al )O- s$r are ondue antiterorismul *n )oso'o? 80i
imaginezi manipulările pe are le poate "ae.
H 8mi imaginez, "ău soru Mal%o. Treuie să găses o ale să2l prind.
8!i puse m$na peste a lui.
H Pentru aeastă seară, rela#ează2te. =ste de+a un sues "ormidail. -unt gata să te "a
să ui0i toate aestea.
Pesă
-ter !tia su
le masă, sim0iăra0ilor.
'oreasă un piior desul0 are atinse
Clar, spionii saunul,
erau uneori apoi *ldeatinse
reaturi "o. *ntre piioare. )arin
H =ste o ursă ontraronometru, oietă Mal%o. 8n plus, nu !tiu pentru ine lurează.
H =u lurez pentru tine? Jopti ea.
@
@@
aru% &er'is(i *nainta *net *nspre satul Pero. Mai la sud de Pristina, printre $mpurile
de porum !i satele adormite. 8n depărtare, se 'edeau dealurile are dominau aeroportul. 8netini
la intrarea *n sat !i opri la o enzinărie *n(isă. Aolo, a!teptă apro#imati' un s"ert de oră,
oser'$nd *mpre+urimile. >ii o mi!are. -ingura a"enea din sat era *n(isă. Aii, oamenii se
ulau de'reme. C$nd "u sigur, soase tele"onul muntenegrean !i "ormă un număr. Celălalt
răspunse aia la a !asea sonerie.
H )omp+uteri<, "ău el, a!tept la enzinăria -(eri" Patrol. >u 'a dura mult.
8n(ise !i ie!i din ma!ină. Oprit *n spatele pompelor, u greu putea "i 'ăzut din !osea.
ee minute mai t$rziu, aru% &er'is(i 'ăzu ni!te "aruri apropiindu2se. O ma!ină opri l$ngă a lui
!i stinse luminile. aru% &er'is(i a!teptă $te'a momente apoi merse spre 'e(iulul oprit.
Văz$ndu2l, !o"erul oori geamul.
H Ce se *nt$mplă 8ntreă ei.
>iiodată *nt$lnirile nu se "ăeau a!a, "ără nii un prea'iz. Poli0ist, azii Musliu era uneori
sunat noaptea, dei so0ia lui nu se alarmase $nd *l 'ăzuse ple$nd.
H Ai arma de ser'iiu la tine 8ntreă aru% &er'is(i.

azii Musliu des"ău toul !i *i *ntinse un Ma%aro', 0in$ndu2l de 0ea'ă.
H Ai ne'oie de el mult timp 8ntreă el.
aru% &er'is(i e#amina arma. Trase u!or de man!on pentru a se asigura ă a'ea un artu!
pe 0ea'ă, apoi *i dădu drumul !i răspunseD
H o.Musliu
azii >u. *ntoarse apul !i se pregătea să demareze $nd aru% &er'is(i *i trase un
glon0 *n t$mplă, de la miă distan0ă. Cum arma era *n interiorul ma!inii, detunătura nu se auzi
prea tare *n a"ară. Poli0istul se prău!i instantaneu peste 'olan, "ulgerat.
Asasinul !terse u aten0ie m$nerul armei u atista !i o arună *n interiorul ma!inii. Trei
minute mai t$rziu, mergea spre Pristina unde a'ea *nt$lnire u o"i0erii de la )O/ pentru a2i
in"orma u pri'ire la terorismul %oso'ar.
@
@@
&istras de 'e(ile $ntee ameriane de pe un C&, Mal%o se mi!a *n adomenul )arinei
-ter, la "el de disponiilă. 8ner$nd să nu se mai g$ndeasă la ;Vula<.
Mai mărturisi
H &a, repede? Jopti )arin -ter. Te g$nde!ti la alte'a?
Mal%o.
H &aă mă "ai să am orgasm, !opti ea, *0i 'oi da o idee.
>u era o ondi0ie "oarte di"iilă de *ndeplinit. C$nd )arin -ter *!i re'eni, se *ntoarse spre
el !i sugerăD
H Atrage2l? Mergi !i o"eră2i imunitate *n s(imul re0elei sale. >oi "aem adesea a!a.
;:< a'ea metode une, dar Mal%o nu era sigur ă merge. >u ar a'ea *nredere *n el.
H >u red.
H Atuni, omoară2l? -ugeră t$năra aprinz$ndu2!i o 0igară. =ste u!or.
=ra u!or dar Mal%o nu agrease niiodată să omoare u s$nge ree. C(iar daă i se
*nt$mplase să dooare ad'ersari, aproape *ntotdeauna o "ăuse *n "oul a0iunii !i pentru a se
sal'a pemoartea,
e'ident el. aru%dar
&er'is(i eraluirăspunzător
meseria pentru
Mal%o nu era ea masararea
de ălău. elor ini ălugări !i merita
H Veni0i repede la misiune? ise Pamela Bearden lui Mal%o la tele"on. Am e'a
interesant să 'ă arăt.
8ntre ra(iu !i dorin0ele se#uale ale )arinei -ter, Mal%o era oosit. A'u ne'oie de $te'a
seunde să *!i re'ină. C$nd oor* din ameră, C(ris !i Milton erau de+a *n (olul Frand otel.
H Mergem la misiune, *i anun0ă el.
&eep0ia lor se 'edea u greu, dar urară *n ma!ina 6#6 lindată o"erită de Agen0ie,
pri'ind u ne*nredere la treători.
H Ar treui să umpărăm 0ara aeasta, sugeră Milton Brae%, să o ură0ăm !i să o
re'indem la arai.
H C(iar !i ură0ată, nu sunt sigur ă o 'or umpăra, o"tă Mal%o.
&oar s$rii dădeau importan0ă enla'ei )oso'o.
Pamela Bearden părea "oarte agitată, instalată la iroul ei *n "a0a unei srumiere pline.
8mpinse spre Mal%o un ziar %oso'ar, )o(a Baru, pe are o "otogra"ie "usese *nadrată *n ro!u. =ra
un orp *ntins pe +os *ntr2un imitir !i 'iziil la "el de mort a !i ei de aolo. Un nume "usese
suliniat u ro!u. Aparent al elui mortD Ilir )elmandi.
H A "ost uis ieri seară, anun0ă ameriana, u mai multe gloan0e de  mm *n spate !i u
un glon0 *n ea"ă. Cum nimeni nu a auzit nimi, este 'ora de o armă u amortizor. Poli0ia a găsit
tuuri de  mm are se pare ă au "ost trase u un -%orpio.
Arma standard a UC), "oarte răsp$ndită *n )oso'o.

H Are 'reo legătură u azul nostru 8ntreă Mal%o.
Pamela Bearden *i *ntinse una din listele trimise din -lo'enia. 8n mi+loul elor douăzei
de nume, unul era *non+urat u ro!uD el al lui Ilir )elmandi.
Mal%o ar "i sărit *n sus de uurieD era do'ada materială ă lista era ună. 8n0elese imediat.
H Vula< "ae urat?
ăea proail Aest
parte din)elmandi
omandoul!tia prea
are i2amulte despre
masarat pe el.
ălugări, on"irmă
ameriana. O să *nerăm să o demonstrăm prin proe A&>. Am desoperit destule urme pe
ada'rele de la &eani.
Mal%o pri'i pe ele trei liste. Aproape o sută de nume, oameni are, *mpră!tia0i prin
)oso'o, nu se uno!teau *ntre ei. &in ontră, treuiau să *l unoasă pe !e"ul lor. &aă Mal%o
reu!ea să găseasă pe unul dintre ei, putea să *l identi"ie pe aru% &er'is(i. =ra a !i um ar
ăuta aul *n arul u "$n.
=ra !i o ursă ontraronometru. 8nainte de a dispărea *n natură, agentul dulu s$r *!i
li(ida re0eaua.
Treuia să se mi!te mai rapid de$t el.
CAPITOLUL
H >u putem sta GVIII
degeaa *n timp e aru% &er'is(i *!i li(idează ompliii, onluzionă
Mal%o. O să *l in'it să luăm masa *mpreună. C(ris !i Milton *l 'or lua *n "ila+ !i nu *l 'or mai lăsa.
H /isăm să *!i dea seama, oietă Pamela Bearden.
H =ste posiil, reunosu Mal%o, dar *n aest az, aest luru *l poate "ae să omită o
gre!eală. -au să "ugă. Astăzi, nu a'em nii o proă materială *mpotri'a lui. &upă ani de 'ia0ă
dulă, este rodat !i dispus la orie on"runtare. >u *l 'om atrage *n apană. Treuie un "lagrant
delit.
H >u ar "i mai simplu să erem )P2ului să *l aresteze -ugeră ameriana.
Mal%o sutură din ap.
H -untem *n perioadă preeletorală *n )oso'o !i aru% &er'is(i are un spri+in serios.
=ste unH erou

&aral 'a
UC), să nu uităm.
sta lini!tit, insistă8lameriana,
'or eliera. !i noi asta ne dorim.
H Mai *nt$i, nu este e'a sigur? Apoi, nu !tim nimi despre um "un0ionează re0eaua lui.
Poate "oarte ine să2!i plani"ie opera0iunile de la iroul său de la Camp Bra'o. ără nii un ris.
Ji apoi, nu este un adou pentru %oso'ari să le lăsăm aeastă omă u e#plozie *nt$rziată.
H Bine, admise Pamela Bearden are nu 'edea *n perspeti'ă mai departe de s"$r!itul
anului.
Instrui0i2'ă ;a2sitters<. Ji "i0i prudent.
@
@@
aru% &er'is(i tomai se deisese să s(ime tatia. >u 'oia să li(ideze o re0ea are
"un0iona de ani de zile u oameni siguri !i e"iae. Ji are 'alora mul0i ani. =ra su"iient să o
re'$ndă elor are a'eau ne'oie de un asemenea ;instrument de luru<. Oamenii săi se supuneau
ore!te la anumite oduri. =ra su"iient să *i anun0e ă treeau su alt ontrol. >u a'eau de alesD
"ieare dintre ei a'ea un dosar are *l duea la sp$nzurătoare daă era dez'ăluit elor mai radiali
dintre omandan0ii UC). Ae!tia nu se *nurau *ntr2un proes puli.
&ei, daă l2ar elimina pe agentul CIA are *l ănuia, ar sta lini!tit p$nă la alegeri. Apoi,
amerianii nu 'or mai "i interesa0i de )oso'o. Tomai era u"undat *n g$nduri $nd tele"onul
moil *i sună. =ra amiul său =n'er )astriot, de la ministerul de interne.
H Te in'it la masă, anun0ă aesta. Amiul nostru austria 'rea să te 'adă.
aru% &er'is(i nu ezită.

H Cu plăere?
H Atuni, la Pri(at, la ora unu.
&upă $te'a lipe de re"letare, aru% &er'is(i "ormă un număr pe unul din tele"oane.
H -ando%ani<, zise $nd reunosu 'oea interloutorului. Am e'a pentru tine. 8nt$lnire
*ntr2o +umătate
@ de oră la puntul nr. 7.
@@
C(ris ones pri'ea ne*nrezător la BMK2ul gri din urtea misiunii ameriane.
H =ste automatiă 8ntreă el.
H Asolut, *l asigură Mal%o, merge mai ine a un Pontia sau C(e'rolet !i stă mai ine
pe !osea.
H Ji oamenii, um ondu pe aii -e nelini!ti Milton Brae%.
H Per"et? 8l lini!ti Mal%o, "ără să lipeasă. Treaa 'oastră este u!oară. -ta0i la p$ndă nu
departe de restaurantul Pri(at, unde 'oi lua masa. 8l unoa!te0i pe aru% &er'is(i. >u are
niiodată gardă de orp !i ondue personal. Cred ă are un C(ero%ee e+. >u *l lăsa0i.
H >uJi daă
este ne 'ede
gra', treuie presat asupra lui.
C(ris ones "ău turul ma!inii BMK !i o"tă.
H A! "i pre"erat una lindată.
H aide0i, zise Mal%o, mă urma0i.
&upă 54 de minute, lăsa BMK2ul, parat e'a mai *nainte de Pri(at. -trada era u sens
uni !i gorilele puteau 'edea 0inta 'enind "ără proleme. C$nd se instală la masa rezer'ată de
=n'er )astriot, dispoziti'ul era instalat. -im0i totu!i un gol *n stoma $nd 'ăzu apăr$nd silueta
*naltă a lui aru% &er'is(i, mereu la "el de 'ioi *n iuda t$mplelor grizonate.
$mind, se a!eză *n "a0a lui Mal%o.
H =n'er nu a a+uns *nă 8nt$rzie mereu.
>u a'e0i
H &upă nimimele,
sursele nou este
*n legătură ulanul
'ora de atentatul de la -%ender
Beris(a, 8ntreă Mal%o.
a"irmă poli0istul.
H &e e Mullu%i nu au rea0ionat *nă
=n'er )astriot 'enea !i *ntrerupseră disu0ia.
Apoi, aru% &er'is(i răspunse la *ntrearea lui Mal%o.
H =i !tiu ă sunte0i interesa0i de az, )P la "el, dei nu 'or să *!i asume risuri, e#pliă
el, iar ei din lanul Beris(a au plătit de+a u pre0ul s$ngelui. Continui să an(etez. 8ntr2o zi, 'oi
a"la ade'ărul.
H Un ărat a "ost li(idat ieri seară, *ntr2un imitir, remară Mal%o. =ste o asasinare de
pro"esionist, on"orm ziarelor. >u a'ea legătură u aest az
H >u? A"irmă "ără ezitare aru% &er'is(i. Aela era unul din lien0ii mei. A asuns o
li'rare de 0igări. =ra a treia oară, era ireuperailD ni!te uiga!i 'eni0i din Muntenegru l2au
li(idat.
Părea at$t de sigur pe el *n$t ertitudinea lui Mal%o se lătină $te'a lipe. Apoi =n'er
)astriot inter'eni.
H A "ost desoperit un alt ada'ru, diminea0ă, zise el. Un poli0ist găsit mort *n ma!ina lui,
*ntr2o enzinărie nu departe de Pristina. A pleat de aasă ieri seară !i i2a zis so0iei ă a "ost
(emat pentru o misiune. Ceea e era "als. A'ea un glon0 *n t$mplă, tras u propria armă. 8n a!a
"el *n$t olegii săi se *ntreaă daă nu s2a sinuis.
aru% &er'is(i sutură din ap.
H Mul0i poli0i!ti prote+ează tra"iul ilegal. Uneori, er prea mult sau 'or să *i !anta+eze pe
lien0ii lor.
Mal%o, are nu auzise *nă de aeastă moarte, ardea de nerădare să 'eri"ie daă mortul
era pe una din listele sale.
M$nară repede, apoi aru% &er'is(i pri'i la eas !i anun0ă u un z$met de suzeD
H Mă *ntor
Mal%o la Camp
*l urmări Bra'o.
din pri'iri. A!teptsă'izitatori.
>umai nu2l sape>u 'ă supăra0i.
gorilele din "ila+.
@
@ @ ;-ando%ani<, are se numea *n realitate -(aan )ama+ !i a'ea restaurantul Bu+uri *n
Pristina, a!tepta aproape *n "a0ă la Pri(at, la 'olanul unui Meredes u numere "alse. Pusese pe
plan!eu un pistol mitralieră -%orpio u două *nărătoare !i "uma o 0igară. 8nainte de restaurant,
"usese *nsărinat u li(idarea anumitor trădători din UC), *n realitate opozan0i ai liniei o"iiale.
-ingura dată $nd dăduse peste un ade'ărat trădător, adiă un olaorator al -&B, *l lăsase să
sape.
8n timpul oupa0iei s$re, partiipase la destule opera0iuni *n &renia !i (iar *n "ie"ul
"amiliei as(ari, eroi ai luptei pentru independen0ă. ='ident u agulă !i amesteat printre agen0ii
-&B. Toate aestea onstituiau un dosar gros are se a"la unde'a *n -eria !i *l oliga la o mare
doilitate "a0ă de !e"ul său, ;Vula<. Ordinul pe are aesta i2l omuniase *n urmă u 5 ore era
simpluD să dooare un ărat ale ărui semnalmente !i număr de ma!ină i le dăduse. O treaă *n
prinipiu u!oară. Odată terminată treaa, se duea la Frand otel, intra *n pararea suterană
unde punea la lo numerele de *nmatriulare 'eritaile ale ma!inii. Apoi, se *ntorea la restaurant.
H Iată lientul? Jopti Milton Brae% lui C(ris ones are se urase la 'olanul ma!inii
BMK.
aru% &er'is(i tomai ie!ea de la Pri(at !i mergea u pa!i repezi spre ma!ina parată
e'a mai departe pe trotuar. C(ris ones pornise de+a motorul !i *!i pusese entura, preaut, a !i
Milton Brae%. Porni, lăs$nd 'reo 54 de metri *ntre ei !i ma!ina C(ero%ee a lui aru% &er'is(i.
-trada amil
ule'ardul o#(a
Luan oora,Lurările
aradina+. interset$nd ule'ardul>ane
pe ule'ardul >aneTeresa
Teresa,seapoi ontinu$nd
intensi"iauD *nspre
muniipalitatea
'oia neapărat a noul pa'a+ de granit să "ie gata pentru independen0ă !i ma!inile de terasare se
agitau *n toate dire0iile.
aru% &er'is(i a+unse la interse0ia u >ane Teresa *n momentul *n are un utila+
Caterpillar "ăea mane're să tra'erseze strada. 8i "ău un semn !o"erului !i treu. Imediat după,
ma!inăria u !enile *naintă *n !osea.
H Mot(er "u%er?
C(ris ones apăsă "r$na. Miul Caterpillar galen tomai se anga+a pe !osea, tăindu2le
alea.
H Trei? 8i zise Milton Brae%.
C(ris ones ar "i putu tree, dar ezită $te'a seunde mai mult. C$nd ma!inăria le elieră
*n ele din urmă alea, ma!ina C(ero%ee dispăruse de mult timp. Cele două gorile "ăură un
onurs de *n+urături !i se pri'iră.
H Tu o să2i spui? ise Milton Brae%.
8n spatele lor, la#onau ma!inile. Continuară drept p$nă la ule'ardul Luan aradina+
apoi re'eniră pe strada UC). Milton, u o (artă pe genun(i, *!i g(ida olegul. Merseră pe strada
UC), apoi o luară la dreapta pe Agim /amadani, re'enind *n ele din urmă pe strada unde era
Pri(at. Ma!ina 6#6 ală a lui Mal%o era tot aolo?
C(ris ones pară imediat e găsi un lo !i opri motorul.
&in oi!nuin0ă, e#aminară strada. Ma!inile erau parate *ntr2o dezordine uimitoare, pe
trotuare, *n "a0a gara+elor, por0ilor. Milton Brae% remară un Meredes parat (iar *n "a0a
restaurantului, u un singur tip la 'olan. Un !o"er proail, de!i ma!ina era *ntr2o stare +alniă.
&upă 34 minute, Mal%o apăru la ie!irea din restaurant.
H &u2te !i spune2i, "ău Milton Brae%.
oprit *n Indispus, C(rismotorul.

"a0a lui porni ones oor* !i sede*ndreptă
/ula at$t spreC(ris
*net *n$t Mal%o. 8n aela!i
ones a+unse moment,
*n dreptulMeredes2ul
lui !i pri'i
ma!inal *năuntru. Pulsul *i sări *n aer *ntr2o "ra0iune de seundăD un pistol2mitralieră, u
*nărătorul montat, era pus pe saunul din dreapta2"a0ă?
Apoi, totul se petreu "oarte repede.
Jo"erul Meredes2ului mai *naintă $0i'a metri apoi se opri (iar *n "a0a lui Mal%o are
tomai se despăr0ea de =n'er )astriot. Jo"erul luă atuni pistolul -%orpio !i, aproape ulat peste
saune, puse 0ea'a pe marginea geamului oor$t, pregătindu2se să *l iuruiasă pe Mal%o.
&ar deodată, mai multe uuituri izuniră. Rin$nd pistolul său N7 Magnum u
am$ndouă m$inile, C(ris ones *!i golea *nărătorul, de la 5 metri distan0ă.
Capul uiga!ului e#plodă, parrizul !i geamurile Meredes2ului "iind *mpro!ate u
s$nge. C(ris
gloan0ele N9ones se opri
Magnum, din *nă
0inea tras !i
*n se apleă
m$nă *n interiorul
pistolul -%orpio.ma!inii. Jo"erul, u "a0a e#plodată de
@
@@
/e'enit la Camp Bra'o, aru% &er'is(i a!teptă o +umătate de oră pentru a2l suna pe
;-ando%ani<. Tele"onul lui nu răspundea. 8neră a doua oară !i nu insistă. >elini!tit.
;-ando%ani< treuia să sune, după e termina misiunea. Ce se putuse *nt$mpla >u se *ntreă
prea mult. Tele"onul lui sună. =ra =n'er )astriot are *l anun0ă *n legătură u eea e se
*nt$mplase *n "a0ă la Pri(at.
H &aă ar "i "ost singur, era mort, onluzionă alanezul. Ji eu la "el, proail.
H Cine a tras
H LaUn prima
anume'edere,
-(aannu.)ama+,
A"irmăare are un
aru% restaurant.
&er'is(i, dar oVăsăzie e'a
'eri"i. Mă *ntre daă nu este o
a0iune a elor din lanul Mullu%i. >u le plae să "ie deran+a0i. O să 'eri"i daă aest -(aan
)ama+ are legătură u ei.
&upă e *n(ise *!i aprinse o 0igară, stăp$nindu2!i "uria. >u a'ea e să2i repro!eze lui
-(aan )ama+. >u putea !ti ă 0inta lui era ;*ntărită<. aru% &er'is(i nu !tia nii el !i aeasta
s(ima multe lururi.
Mai *nt$i, daă interloutorul său nu i2a spus de aeastă prote0ie, era o do'adă *n plus ă
*l ănuia.
&eran+ant.
&ar mai rău era ă, de aum *nainte, treuia să nu mai spere la li(idarea lui. >u putea
aran+a *n ora! o opera0iune importantă u mi+loaele de are dispunea.
8!i dădu un timp pentru a se g$ndi, apoi ăută *n memoria unuia dintre tele"oane un număr
pe are nu *l "olosise niiodată. -oliitarea de a+utor, semni"ia "aptul ă treuia să aandoneze
postul !i să se replieze *n -eria. >u o "ăea u plăere. -$rii nu erau sentimentali. )oso'o nu
'a dura la in"init !i, *ntr2o zi, nu 'or mai a'ea ne'oie de el. Bine*n0eles, erau $0i'a alanezi *n
-eria !i mai ales la Belgrad, dar soarta lor nu prea era de in'idiat.
Adiă era mai ine u un glon0 *n ap, *n el mai un az.
Inima *i ătea totu!i "oarte repede $nd *i răspunse o 'oe de "emeie, repet$nd simplu
numărul apelat.
H Vula< ere o *nt$lnire, zise simplu aru% &er'is(i *nainte de a *n(ide.

arurile erau arunate. Urma să "ie sunat pe tele"onul său moil din re0eaua s$ră pentru a
"i#a un punt de ontat, la limita dintre ele două zone. Un alanez nu se putea a'entura *n
-eria "ără măsuri de preau0ie. Mai ales ine'a a el.
8n el mult 69 de ore, 'a "i la adăpost. &e aum *nainte 'a due o 'ia0ă omplet normală.
CAPITOLUL
H =l este? iseGIG
Mal%o. >umărul 7 din a treia listă.
Arătă Pamelei Bearden numele lui -(aan )ama+, pe una din listele "urnizate de
-er'iiile slo'ene. Ca !i eilal0i doi dinainte, -(aan )ama+ "ăea parte din re0eaua ;Vula<.
='ident, aesta nu "usese li(idat, era o moarte ;aidentală<. Jtiindu2se suspetat, aru%
&er'is(i, alias ;Vula<, *nerase să elimine amenin0area.
Mal%o pri'i g$nditor ele trei liste de agen0i s$ri. >u to0i "ăeau parte din re0eaua ;Vula<,
dar to0i memrii aestei re0ele erau pe aeastă listă. &aă putea măar, printre ei, să identi"ie
unul singur, are, =a r$ndul lui, să *l poată auza pe aru% &er'is(i?
&oar ă era imposiil de ;ernut< o sută de nume. ără măar să aiă adresa lor. =rau
multe omonime *n )oso'o.
H )P Te(ni
&epartamentul mi2a omuniat tele"onul
'a e'iden0ia moil
apelurile al lui -(aan )ama+, anun0ă Pamela Bearden.
m$ine.
H M2ar mira a &er'is(i să "oloseasă tele"oane *nregistrate pe numele său, remară
Mal%o. &ar putem *nă să 'isăm.
H Ce să "aem u el 8ntreă ameriana. Tot mai 're0i să2l urmări0i
H >u, este inutil, este preaut.
H Ji daă ne sapă printre degete
H >u red, argumentă Mal%o. Jtie ă nu a'em nimi palpail *mpotri'a lui !i nu !tie ă
noi a'em aeste liste. Ceea e ne o"eră un oareare a'anta+. Cu e#ep0ia unei singure ipoteze.
H Care 8ntreă u a'iditate Pamela Bearden.
H Cred ă asasinii ălugărilor nu se uno!teau *ntre ei. A!a um se *nt$mplă u memrii
oriărei
=ste re0ele.a&ar
su"iient daă
unul ei 'ăd
singur să um uniisăsunt
deidă li(ida0i
'oreasă sistemati,
*nainte de a "isupra'ie0uitorii pot să o0ine
door$t, a să putem se sperie.
un
martor.
Ameriana sutură din ap.
H Visa0i? -unt at$tea rime *n )oso'o *n$t aeste li(idări tre neoser'ate.
@
@@
Mal%o, )arin -ter !i ei doi ;a2sitters< se instalaseră la o masă, *n "undul sălii de la
/enaissane, u "a0a la pian !i la u!ă. Cele două gorile *!i puseseră pistoalele pe an(etă, u
glon0 pe 0ea'ă !i, de "ieare dată $nd u!a restaurantului se des(idea, puneau m$na pe ele.
Milton Brae% pri'i ne*nrezător ia mezelurile are aopereau masa.
H >u este m$nare de ali, mormăi el. >u au (amurgeri aii
H Ci'iliza0ia nu a a+uns *nă aii, o"tă Mal%o, dar au u siguran0ă pui.
H A!a, 'reau.
C$nd i se aduse puiul uns u un sos galen "oarte aspetuos, Milton Brae% se arună pe
el, so0$nd imediat un zgomot greu de de"init. &aă nu ar "i "ost t$năra u ei, ar "i suipat totul.
&upă $te'a lipe, ro!u a un ra, reu!i ;ă pronun0e *n ele din urmă $te'a u'inte, după e goli
+umătate din stila de apă minerală.
H =ste "o?
=#it la pui. Cei doi ameriani se mul0umiră să ron0ăie pesme0ii are 0ineau lo de p$ine.
H Tipul u are a0i luat masa a 'rut să 'ă omoare 8ntreă Milton Brae%, urios.
H Mă tem ă da, on"irmă Mal%o.
H Tot el este impliat !i *n azul ălugărilor deapita0i
H oarte proail.
H &e e nu *i tragem două gloan0e *n ap >ii nu are ;a2sitters<. =u mă oup de asta,
u o(iiHlega0i.
=ste o solu0ie, reunosu Mal%o, dar nu ea mai ună. Am 'rea să a"lăm ui se
suordonează. Pentru a tăia apul !arpelui. Alt"el, risă să nu ne a+ute u nimi.
)arin -ter, pe su masă, *!i "reă piiorul de al lui Mal%o.
H =ste din nou un miraol, astăzi? /emară ea. Ar treui să te oi!nuie!ti să *0i pui o
'estă antiglon0.
H Rine de ald, oietă Mal%o.
H Merită mai mult de$t să "ii pe 'ei ree, adăugă "in C(ris ones.
>imeni nu r$se. C$nd Mal%o eru nota, patronul u părul *n oadă de al re"uză demn.
=rau *n "ie"ul lui )adri But%a. Un prieten. Ori, *n Alania, prietenii nu erau pu!i la plată.
8nainte de a ie!i *n urtea *ntuneată din "a0a restaurantului, ele două gorile *!i luară
armele
lui *n m$ini !i *l *nadrară pe Mal%o. Pruden0i. A+un!i *n ule'ardul Farialdi, t$năra *i zise
Mal%oD
H Vino, am parat aolo, la st$nga.
Triste, ele două gorile *i pri'iră um se *ndepărtează, *nainte de a tra'ersa ule'ardul
pentru a se *ntoare la Frand otel. Aproape regret$nd.
H Mă *ntre daă e#istă dreptate, o"tă C(ris ones.
Milton Brae% r$n+i.
H >u te supăra? &aă e!ti omor$t, 'ei a'ea destule "ete supere $nd 'ei a+unge *n
paradis.
H &ar nu sunt musulman? Protestă, indignat, C(ris ones. -unt aptist. >oi nu a'em
(estii din astea.
la FrandHotel.
=i, 'or "i pentru toată lumea, onluzionă Milton Brae% intr$nd *n (olul *ntuneat de
H Tele"onul lui -(aan )ama+ a 'orit? Anun0ă trium"al Pamela Bearden. La
apro#imati' o +umătate de oră după tentati'a de asasinare asupra dumnea'oastră, tele"onul lui a
primit două apeluri, "oarte apropiate. C$te'a seunde.
H Ji 8ntreă Mal%o.
H Am putut loaliza tele"onul are a dat apelurile. -e a"la la Camp Bra'o.
H -unt sute de oameni la Camp Bra'o, sulinie Mal%o.
H Poate, admise ameriana. &ar diminea0a, la ora 49D4, -(aan ama+ a primit un apel
de la aela!i număr, are a durat 7 de seunde. Ori, apelul a "ost dat dintr2un perimetru *n are se
a"lă apartamentul lui aru% &er'is(i.
H Pamela, noi !tim ă el este? &oar ă treuie do'edit. Ori, o0ine0i undă 'erde pentru un
tratament ;e#trem de pre+udiiail<.
Alt"el spus, o e#eu0ie.
Ameriana se *nruntă.
H >iiodată generalul aden nu 'a semna un ast"el de ordin. =ste militar. &in ontră,
putem *nera o intimidare. &aă *l arestăm pe aru% &er'is(i, *i putem propune un t$rgD
ooperează !i pledează 'ino'at, pentru a săpa u minimum de pague.
Mal%o nu se putu a0ine să nu z$measă.
H >u suntem *n -tatele Unite aii, suntem *n Balani. Aii, aest gen de proeduri nu au
rost. >u se pledează niiodată 'ino'at.
8năpă0$nată, ameriana insistăD
H Voi ere la Langle undă 'erde pentru a intra *n legătură u )P.
@
@aru%
@ &er'is(i a!teptase aest apel o parte din zi. 8nepea să se nelini!teasă. Cu toate
ul'ersările apărute *n -eria, organismul de are el depindea era *n ontinuare opera0ional 8n
"ine, tele"onul lui moil sună, eea e *i pro'oă o desărare uria!ă de adrenalină *n artere.
>imeni nu a'ea aest număr, de$t ei.
&e aeastă dată, *i 'ori un ărat. Cu o 'oe apăsată !i preisă.
H Ve0i "i a!teptat la intrarea *n 'ean, anun0ă el. 8nep$nd u ora două. =ste o parare
pentru amioane, pe partea dreaptă a !oselei, (iar l$ngă un imitir de ma!ini.
8n(ise "ără să mai a!tepte răspunsul.
aru% &er'is(i se uită la easD unsprezee. A'ea timp destul. P$nă la Mitro'ia, a'ea
ne'oie de o oră "ără să se grăeasă. 'ean era la nord de Iar, dinolo de partea s$ră din
Mitro'ia.
totul, (iar Pregătise de+aană.
!i ontul din eea e
Va'oia să ia
'edea mai!i totul
t$rziu.se&aă
a"la *n portaga+ul
totul ma!inii.
deurge ine, Bine*n0eles,
poate lăsa
ă 'a re'eni.
I se părea iudat să părăseasă )oso'o, unde trăise mereu, u e#ep0ia perioadei $nd "usese *n
>A. Pentru $te'a lipe, *!i zise ă nu 'a merge la *nt$lnire. Jtiind ă nu i se 'a da nii o
seundă. =ra su"iient să *!i termine ;ură0enia< !i nu 'or mai "i martori are să *l auze.
>ouă persoane ar "i putut să *l ompromită, !tiindu2l personal. Patru erau moarte. Mai
răm$neau ini de eliminat. Tele"onul diret sună. Apelul era de la poarta prinipală de aes *n
Camp Bra'o.
H -ergentul sunt, anun0ă santinela, tomai am lăsat să intre o e(ipă a )P. Vă aută.
H A(, un. &e e
H Vin să 'ă aresteze, tău ăratul oor$nd glasul. Cred ă este o gre!eală.
aru%
H &er'is(i
='ident. O săse*i"or0ă să r$dă.
primes.
Aia *n(ise ă *!i luă ser'ieta, pistolul Flo% de ser'iiu !i des(ise sei"ul. Luă de aolo
$te'a doumente !i *l *n(ise, apoi, după o pri'ire irulară prin irou, ie!i. Biroul lui se a"la *n
apătul imensei Camp Bra'o iar poli0i!tii de la )P a'eau ne'oie de e'a timp să a+ungă aolo,
mai ales ă nu era nii un indiator.
Ma!ina lui 6#6 lindată de ser'iiu era *n parare. -e ură la 'olan !i porni de2a lungul
gardului, pentru a a+unge la o poartă utilizată rar de are se "olosea pentru a părăsi disret ininta.
-antinela, reunos$ndu2i ma!ina, ridiă ariera "ără să ezite.
aru% &er'is(i era *n partea de sud a Pristinei. Joseaua spre Mitro'ia risa să "ie
periuloasă, u puntele de ontrol sau (iar numai u oi!nuitele ma!ini de poli0ie asunse peste
tot. A!a ă porni spre 'est, oolind Pristina pentru a a+unge mai *nt$i la Frao'a !i apoi la
Mitro'ia pe rute oolitoare.
Cuno!tea *netineala elor de la )PD doar o atastro"a i2ar "i "ăut să a+ungă mai repede
la oieti'. >umai )O/ de0inea elioptere !i nu le *mprumuta nimănui, "iind ne'oie de prea
multe semnături. Conduea *net, u pistolul -%orpio pregătit, a!ezat pe plan!eu, iar Flo%2ul
l$ngă el. &aă era oprit de un poli0ist, era (otăr$t să *l omoare.
O oră !i +umătate mai t$rziu, zări o!urile de "um ale uzinei (imie din Mitro'ia !i intră
*n ora!.
8n lo să treaă pe podul prinipal de ontrol, păzit de )O/, o luă pe al doilea pod, mai
la est, are nu era supra'eg(eat. =ra *n )oso'o2ul s$res? Toate insrip0iile !i panourile erau u
aratere (irilie s$ro2roate !i treuia să "ie singurul 'e(iul u numere de *nmatriulare
alaneze.
Ultimele ase din Mitro'ia se răreau. Joseaua tra'ersa $mpuri !i păduri *nainte de a
a+unge
*netini.la>imeni
'ean,nu5 era
%ilometri mai
*n urma lui.departe. Văzuamioane
Mai multe parareaerau
indiată maiiar
parate repede de$tun
*n mi+lo, rezuse !i
Meredes
negru u numere de Belgrad.
=ra gol. -e opri l$ngă. >u a'u timp să se *ntree unde erau oupan0ii ma!inii. O siluetă
apăru de după un amion. Un ărat 0in$nd *n m$ini un )ala!ni%o' u pat raatail. aru%
&er'is(i 'ăzu "lăările galene de la apătul 0e'ii !i auzi lo'iturile *n"undate ale impatului u
linda+ul portierei. Trei gloan0e răpară geamul lateral.
Adrenalina *i inunda 'asele, $nd un al doilea trăgător apăru din dreapta, iuruind ma!ina
*n aela!i mod sistemati. Jourile se suedau a grindina. &aă 'e(iulul nu ar "i "ost lindat,
ar "i "ost rănit gra', (iar mortal, !i apoi, e#eutat *n lini!te. Creierul *i paraliză pentru $te'a
seunde apoi re*nepu să "un0ioneze.
Brutal,
ontinuării ăgă!i*nparrizul
să tragă mar!arierse!irăpă
ma!ina dăduini
*n alte *napoi u s$r0$it
louri. de auiuuri.
Cu din0ii Cei&er'is(i
str$n!i, aru% doi
e"etuă o *ntoarere pe !oseaua pustie !i demară *n dire0ia din are 'enise.
Creierul *i "ierea. &e e i se *ntinsese aeastă ursă >u dezamăgise niiodată, mereu
supus ordinelor primite. A+ung$nd la primele ase din Mitro'ia, realiză deodată ă era tratat a
!i um !i2ar "i trădat re0eauaD doreau să2l elimine. Apli$nd 'e(iul pro'er rusesD ;>u e omul,
nu sunt proleme<.
8nă a'ea pulsul la 3N4 $nd oor* spre Iar, u ner'ii *norda0iD era *nă *n zona ostilă.
Cu o pri'ire *n oglinda retro'izoare, 'eri"iă daă nu era urmărit !i *netini pentru a nu "i
remarat. Cirula0ia era mult mai densă. C$nd a+unse la podul prinipal, santinela )O/, 'ăz$nd
numerele %oso'are, *i "ău semn să treaă.
Ce'a
des"undat. 8n mai departe,
lo să a+unsepe*nreteaua
se anga+eze mi+loulare
ora!ului,
duea(urduăind
spre !oseaua*n Belgrad2Pristina,
+urul unui sens giratoriu
rămase pe
o !osea seundară are mergea spre 'est, tre$nd prin Forni+a )lina.
8nainte de toate, treuia să se *ntoară *n PristinaD aolo era spri+inul lui. >u putea să
păstreze ma!ina 6#6 de ser'iiu, desigur de+a semnalată, !i iuruită de gloan0e.
@
@@
&imitri o'i !i /ado'an Milie'i erau "urio!i !i nelini!ti0i. Vor "i primi0i rău la Belgrad.
&oar ă, nimeni nu *i anun0ase ă 'e(iulul elui pe are erau *nsărina0i să2l li(ideze era
lindat. >u *nt$rziaseră la loul amusadei, ăi )O/ era *nă prezentă *n aeastă zonă.
Aandon$nd zei de tuuri de artu!e, o luaseră pe drumul spre apitala s$ră.
Unitatea BIA de are apar0ineau nu e#ista o"iial. =ra utilizată doar pentru ;azuri
speiale<. Je"ul lor "usese suintD treuiau să li(ideze un agent dulu, responsail de moartea
mai multor ălugări ortodo!i. -ă reupereze 'e(iulul !i să *i *ngroape ada'rul unde'a *n
-eria, *n "undul unei păduri. Pentru aeastă treaă, ar *nasa o primă e#ep0ională de o sută de
mii de dinari. &ar aum, prima dispăruse, a !i 0inta lor. >u *l urmăriseră.
=ra prea periulos.
/egretau siner ă *l rataserăD un tip are omoară s"in0i ălugări, merita să moară. Cel
pu0in a!a g$ndea !e"ul lor.
@
@@
aru% &er'is(i trase la lo perdeaua metaliă a miului gara+ are dădea spre strada
>adim Fassumi. /ealiză ă era transpiratD tensiunea ner'oasă. C(iar *n Pristina, nu era lini!tit.
Aandonase ma!ina 6#6 *ntr2o parare de pe ule'ardul Bill Clinton !i ontinuase pe +os, u
geanta de 'oia+ pe umăr !i ser'ieta *n m$nă.
Lăsă
are o ău peaga+ele +os !iAloolul
nerăsu"late. se duse la uătărie
*i rela#ă să ia
ner'ii !i osestilă
a!ezăde
pera(iu. Turnă
anapea. o por0ie
8n ele ună datora
din urmă, pe
'ia0a elor de la MI>U) are insistaseră să *i repartizeze un 'e(iul lindat.
Aum, treuia să se g$ndeasă.
-eria *i era interzisă. )oso'o la "el. Asunsese destui ani pentru a plea altunde'a, dar
treuia să iasă din 0ară. Ceea e nu era u!or. )oso'o, a enla'ă, era *non+urat *n a"ară de -eria,
de Maedonia, Muntenegru !i Alania.
>u a'ea nii o *nredere *n Muntenegru, ale ărui ser'iii, *n "runte u &ous(%o
Mar%o'i, ooperau u amerianii. Alania nu era alt"elD amerianii, de un timp, "ăeau aolo e
'oiau.
&ei, treuia să părăseasă )oso'o u a'ionul pentru a a+unge *ntr2o 0ară din Uniunea
=uropeană
'ize undeLa
-(engen. *!i"el
'a!ire"ae 'ia0a.
pentru ate.Cu ate
&ar "alse lua
aeasta !i ani,
e'aera u!or.
timp. Cuno!tea
/isul era ao"or0ele
"ilieră )O/
are o0inea
!i
MI>U) să "aă puli totul. Ceea e i2ar determina pe memrii supra'ie0uitori ai re0elei sale să *l
denun0e. Aeasta nu s(ima multe *n azul lui, dar pentru 'iitor, da. >u a'eau nii o auza0ie
*mpotri'a lui. &aă reu!ea să părăseasă )oso'o, era sal'at. 8n timp e daă era auzat *n azul
ălugărilor, i se emitea un mandat interna0ional. 8n aest az, 'iitorul era nul. Prin urmare, primul
luru era să ontinue să "aă ură0enie, timp *n are să *!i pregăteasă !i plearea.
@
@@
Pamela Bearden e'ita pri'irea lui Mal%o. 8n urmă u 5 ore, )P reperase ma!ina 6#6 a lui
aru% &er'is(i, aandonată *ntr2o parare de pe ule'ardul Bill Clinton. Luru urios, 'e(iulul
era iuruit de gloan0e.

Aest luru nu s2ar "i putut *nt$mpla la Pristina, ăi )P l2ar "i semnalat. Ori, urmele
erau proaspete.
H )P l2a săpat la Camp Bra'o, mărturisi ameriana, !i nii o ma!ină de poli0ie nu l2a
reperat pe !oseaua spre Mitro'ia, dar )O/ a semnalat *mpu!ături la nord de Mitro'ia. -2au
desoperit mai multe zei de tuuri goale de )ala!ni%o', *ntr2o parare, dar nii un ada'ru.
Mal%o dădu din ap.
H Pute0i "i sigură ă 'e(iulul lui &er'is(i a "ost mitraliat. Cum era lindat, a supra'ie0uit
amusadei !i treuie să se a"le unde'a prin )oso'o.
H &e e nu *n -eria
=l z$mi.
H &upă modul *n are a "ost primit, m2ar mira să *!i doreasă să răm$nă aolo.
H &ar aii 'a "i prins p$nă la urmă, oietă ameriana. )oso'o este minusul !i, *ntre
)O/ !i )P, nu 'a săpa prea mult timp.
H &aă răm$ne aii. &esigur, 'a *nera să părăseasă )oso'o.
H Cum >u are 'iză -(engenE de "ieare dată $nd a mers *n =uropa, i s2a elierat una
pe o perioadă determinată. =n'er )astriot se oupa de 'iză.
)oso'arii nu a'eau pa!apoarte 'eritaile i titluri de ălătorie u opertă alastră, date de
MI>U).
H Cu ani, se găse!te u siguran0ă o 'iză, insistă Mal%o. =ste 'ora să *l prindem *nainte.
>umai să răm$nă *n )oso'o. Ceea e ne dă e'entual timpul să găsim auza0ii la adresa lui. 8nă
nu a'em niiuna. &aă s2ar prezenta spontan la )P, e am putea "ae &oar să *l *n(idem
pentru $te'a zile, timp *n are *!i 'a "olosi sus0inătorii. aptul ă s$rii au *nerat să *l omoare,
*i 'a s(ima optia "a0ă de ei de aii.
H =ste
Ar "i treuit deiiudat, remară ameriana.
să *l primeasă &upă in"orma0iile
u ra0ele des(ise, "iindă sedumnea'oastră, eraPoate
*ntorea la $rlog. un agent s$r.
ă sunt
toate "alse
Intrigat, Mal%o răspunse răspiatD
H &elo, on"irmă eea e amiul meu s$r mi2a spusD -er'iiile lor nu sunt impliate
delo *n azul ălugărilor s$ri deapita0i. Ceea e ar e#plia "aptul ă au *nerat să *l li(ideze
pe aru% &er'is(i. C(iar daă este un agent s$r, BIA nu agreează să "ie omor$0i ălugări
ortodo!i.
H &ar atuni, ine i2a dat ordin să omită aeastă "aptă oriilă
H =#at asta treuie a"lat? &ei, treuie prins, ăi este singurul are ne2o poate spune.
CAPITOLUL GG.
oser'$ndaru% &er'is(i
gardul a!teptamisiunii
de la sediul de aproape o oră,Cea
gree!ti. parat pe trotuarul
pe are deseretara
o a!tepta, pe strada!e"ului
Ismael misiunii,
emal,
ati, ie!ea de oiei pe la ora 39D44, dar astăzi, *nt$rzia. Alanezul *!i parase 'e(iul /enault
grena *ntre misiunea "raneză !i ea greaă, pe trotuarul unei străzi *nguste, a toată lumea.
Cu geaa lui din p$nză, +eans, ăma!ă *n arouri, treea omplet neoser'at. 8ntr2o sao!ă
din piele pusă pe piioare, 0inea pistolul mitralieră -%orpio !i o grenadă. A'ea !i o arte de
identitate "alsă pe numele unui indi'id mort, preum !i un titlu de ălătorie pe aela!i nume. &e
$nd se *ntorsese din -eria, era *ntr2o ;tăere pro"undă<. >imeni nu !tia de apartamentul unde se
re"ugiase, proprietate a unui 'ăr *ndepărtat emigrat *n Fermania, are *i lăsase (eile, re'enind
uneori pentru $te'a zile. Omul *i lăsase !i ma!ina /enault. &e mult timp, aru% &er'is(i *!i
pregătise aeastă asunzătoare. 8n azul *n are.
anun0 de/ăs"oise
ăutare.ziarele "ără
=ra prea să găseasă
prudent pentrunii
a dao un
in"orma0ie despre
tele"on elor el. l2ar
are >ii"iun omuniat,
putut in"orma.nii
Maiunine
să se readă ă este pleat *n -eriaE ori, !i mai ine, mort.
&e aum *nainte, prolema lui era să iasă din )oso'o.
Bine*n0eles, se g$ndise imediat la ;omul său de legătură< din -B, rusul are *i transmitea
ordinele !i are *i reuperase din m$na s$rilor dosarul său omplet. Băratul are *i dăduse ordin
să *i e#eute pe ălugări la india0ia Moso'ei.
>u omentase suietul. aru% &er'is(i a'ea sim0ul ierar(ieiD nu punea *ntreări. La
prima lor *nt$lnire, *n urmă u mul0i ani, el are se numea ;Marimanga<, *i arătase o parte din
dosarul său, dat de ser'iiul )O- s$res, lăs$ndu2l să *n0eleagă ă totul 'a "i ine, at$t timp $t
'a e#euta ordinele. 8n az ontrar, aest dosar ar a+unge pe m$ini inamieD la )-I) din adrul
UC), ei are *i urmăreau pe olaoratori. aru% &er'is(i *n0elesese mesa+ul !i se supusese
ore!te de "ieare dată. /usul, (iar daă ar "i 'rut, ar "i "ost inapail să *i dea eea e 'oiaD o
'iză -(engen are să *i permită să a+ungă *n =uropa. Ori, aru% &er'is(i nu a'ea nii un g$nd să
a+ungă *n /usia !i, *n plus, nu a'ea nii o *nredere *n rus.
&ei, alesese a doua 'ariantăD să *!i proure prin mi+loae proprii o 'iză -(engen u
a+utorul titlului de ălătorie pe numele de zen Turoga. Odată ie!it din )oso'o, s2ar desura
*n Fermania 'orind limaE sau *n altă parte.
TresăriD grila+ul de la misiunea greaă tomai se des(idea pentru a lăsa să treaă o "ată
are se *ndepărta *n dire0ia opusă. Porni motorul !i a!teptă a ea să a'anseze pu0in pentru a o
a+unge din urmă !i a o la#ona. =a se *ntoarse !i *l reunosu, z$mindu2i imediat.
aru% &er'is(i oor* geamul.
H Vrei să te du
u ustul8nainte de aa'ea
arogant, luraami0ie
la misiunea greaă,săati
!i nu ezitase -eri%atalalurase
răspundă *n apărut
un anun0 poli0ie?*nOl=#press,
"ată "oarteunul
drăgu0ă
din
otidienele din )oso'oD ;Misiunea greaă aută o seretară prezentailă *ntre 56 !i 4 de ani.<
Je"ul misiunii *i de'enise imediat antipati. =ra un gre a ei pe are *i 'ezi *n "ilmele
poli0iste proasteD pri'ire srutătoare !i luriă *n spatele unor o(elari gro!i, gras, negli+ent, !i mai
ales uimitor de orupt. Ceea e nu era spetaulos *n )oso'o, proail singura 0ară din lume *n
are se distriuia la aeroport un doument prin are oamenii erau a'ertiza0i *mpotri'a orup0iei.
&e la prima lor *nt$lnire, *i dăduse de *n0eles ă treuia să se arate doilă din toate puntele de
'edere daă 'oia să2!i păstreze slu+a. O pipăise pu0in din mers. Cum era *n pantalon, aesta *i
limitase e#plorările. Apoi, se mul0umi să *i pipăie s$nii *n treere, *ntre două u!i. Un "el de semn
de stimă. &ar o lăsase să *n0eleagă ă putea să *!i rotun+easă u!or 'eniturile. Ca toate misiunile
europene,ăi
re"uza0i, eae#istau
greaă anumite
era asaltată de soliitan0i de 'ize -(engen. Cu zeile pe zi. Aproape to0i
onstr$ngeri.
&oar ă &onisos Agion a'ea o parte speială de 'ize lunare pe are le distriuia după
unul pla. Cerea ;modia< sumă de o mie de euro, din are *i dădea o sută de euro lui ati,
seretara are *ntomea dosarele. -istem are "un0iona spre mul0umirea generală. &onisos
Agion, a"l$nd de mutarea sa *ntr2o 0ară mai pu0in simpatiă, de pu0in timp, dulase numărul de
'ize ;speiale<. Treuia să se g$ndeasă la 'iitor.
ati -eri%ata se ură l$ngă aru% &er'is(i, "eriită ă nu mai este ne'oită să meargă pe
+os.
H Unde mergi 8ntreă aesta.
H -ă mă *nt$lnes u o prietenă, pe ule'ardul Farialdi, dar po0i să mă la!i *n drum.
H =ste
=a *n drumul
se *ntoarse spremeu, a"irmă poli0istul. Ai *nt$rziat astăzi.
el, surprinsă.
H Cum de !tii
H Te a!teptam.
8nainte să *!i re'ină din surpriză, el *i *ntinse doumentul u numele lui zen Turoga,
din are se 'edeau ie!ind $te'a ($rtii 'erzi de o sută de euro.
H Am un prieten are are ne'oie de 'iză, e#pliă el. C$nd o po0i o0ine
H A(, e prost, "ău ati, &onisos a pleat *n Freia pentru  zile. Aum nu mai pot
*nainte de s"$r!itul săptăm$nii. Po0i să re'ii
H Păstrează2l? Propuse aru% &er'is(i. 80i 'oi da un număr a să mă anun0i $nd este
gata.
Cartea de identitate u numele de zen Turoga a'ea "otogra"ia lui aru%, dar poli0istul
!tia ă ati nu era interesată de identitatea elor are ene"iiau de 'ize ;speiale<. >ii nu
des(idea atele. Băgă doumentul *n geantă !i nu mai 'oriră de$t de alegeri. T$năra era
disretă !i nu ar pomeni de soliitarea lui.
C$nd o lăsă, era el pu0in sigur de un luruD ăutările asupra lui nu se delan!aseră. La
'olanul miului /enault, treea total neoser'at. >u a'ea de$t să a!tepte.
@
@@
Mal%o se plitisea.
Treuseră  zile !i aru% &er'is(i părea ă se mutase pe altă planetă. &in moti'e politie,
Pamela Bearden nu 'oise să e#tindă ăutările. Memrii )P !tiau ă era ăutat, dar nu e#istă un
mandat de la MI>U) !i nii un moti' preis, "apt pentru are nu se arătau prea zelo!i.
Mal%o luă lo *n "a0a amerianei. Patronul de la Pellumi, supus a de oiei, le dăduse
ea mai ună masă, *n spatele sălii.
H Amun
se 'a produe mainou
primit unatentate.
'al de impuls de la Langle, anun0ă ameriana. Ar 'rea să "ie siguri ă nu
H At$t timp $t aru% &er'is(i 'a "i lier, o asigură Mal%o, nu putem a"irma asta. Cu at$t
mai mult u $t aum suntem siguri ă nu s$rii i2au dat ordinele.
H >eunii "urio!i de la A)- -e (azardă Pamela Bearden.
H &e e nu &ar pot "i !i ru!ii.
H /u!ii
H Au interes să saoteze proesul de independen0ă mai mult de$t oriine. Ce poate "i
mai ine de$t să demonstreze ă ae!ti %oso'ari sunt ni!te sălatii *nseta0i de s$nge, nedemni
de independen0ă
Pamela Bearden se str$mă. Arăt$nd ă nu era departe de aeea!i opinie.
or. H -unt o andă de in"ratori oriili? O"tă ea. Pe l$ngă ei, ma"io0ii italieni sunt opii din
H A'e0i ontate u -B2ul de aii
H >u eu mă oup de asta. Je"ul misiunii, Andrei &rono', este un ărat "ermeător,
reprezentantul -B2ului, un 'ilean "oarte disret. -(imăm $te'a in"orma0ii despre terorism !i
lupta ontra drogurilor.
H I2a0i 'orit de azul ălugărilor
H A a'ut lo o !edin0ă u toate -er'iiile pentru a disuta. ără interes. Andrei &rono'
!i2a e#primat oroarea de a 'edea ălugări masara0i *n aeastă manieră. 8n /usia, *n aest
moment, religia este "oarte la modă.
H Orium, onluzionă Mal%o, nu el ne 'a a+uta să *l găsim pe aru% &er'is(i.
H Crede0i
Mal%o ă esteu
reunosu *nă
un*nridiat
Pristina
din umeriD
H >u !tiu nimi. Cu siguran0ă !i2a luat măsuri de preau0ie. O $rti0ă se a!teaptă mereu să
"ie demasată. &ei, nu a "ost luat prin surprindere. Ar treui pre'enite misiunile diplomatie are
dau 'ize. &aă *nă este *n )oso'o, 'a *nera să sape. Ori, nu are prea multe 'ariante de ales.
H =lierarea 'izelor este "oarte lară, a"irmă ameriana. Cred mai degraă ă este de+a
*n AlaniaE de aolo, se tree *n Italia u!or. &e alt"el, am anun0at pe omologii no!tri de la Tirana
u are a'em rela0ii une. Pentru moment, nu am primit răspuns.
H =n'er )astriot este la urent
H >u.
H O să 'ores u el. Cunoa!te toate aran+amentele de aii. Poate !tie el um se o0ine o
'iză -(engen.
@
@@
Agron Le%a nu reu!ea să *!i regăseasă lini!tea. -ingur *n agen0ia imoiliară din Pe,
deupa din ziare artiolele are relatau ultimele trei rime petreute la Pristina !i *n *mpre+urimi.
>umele lor nu *i spuneau nimi, dar "igurile da. Cei trei ăra0i partiipaseră la e#pedi0ia de la
mănăstirea din &eani, *mpreună u el. 8i reunosuse per"et. C$nd derulau o opera0iune, nu
!tiau de$t numele de od, dar se 'edeau.
Ca !i eilal0i, Agron Le%a nu *l uno!tea pe !e"ul re0elei de$t după "a0ă !i după
pseudonimul ;Vula<. Odată, *n treere prin Pristina, rezuse ă *l reunoa!te *ntr2un 'e(iul
o"iial, dar nu era sigur. >u a'ea nii o modalitate să *l ontatezeE de "ieare dată elălalt *l suna,
pronun0$nd doar pseudonimul lui, ;Tus(i<.
Tele"onul sunăD nu apăru nii un număr. C$nd auzi 'oea lui ;Vula<, pulsul *i resu
rus. H Tus(i;, anun0ă ;Vula<, treuie să 'ă 'ăd. M$ine, la puntul :.
8n(isese de+a !i Agron Le%a sim0i um "runtea i se aoperă de sudoare. =ra mort de "riă.
Un al !aselea sim0 *i !opti ă la "el se *nt$mplase u eilal0i trei ăra0i ui!i *n ultimele  zile. O
on'oare !i apoi, o ra"ală sau un glon0 *n ap.
>u 'oia să moară.
8n $te'a minute, deizia era luată. A'ea un 'ăr are lura pentru "amilia Mullu%i. -e 'a
re"ugia su prote0ia lanului, (iar daă era oligat să se implie *n ati'ită0i ilegale. Pre"era să
ri!te *n(isoarea de$t să a+ungă la imitir.
&i'or0at, nu *!i 'edea ele trei "ete de$t "oarte rar "iindă mama lor trăia *n Fermania.
-eretara sa a'ea gri+ă de agen0ie *n lipsa lui. >u 'a merge la *nt$lnirea "i#ată de ;Vula<. A'ea o
garsonieră
@ la Pristina unde, prote+at de lanul Mullu%i, 'a "i *n siguran0ă.
@@
aru% &er'is(i se uită la eas, mai mult mirat de$t nelini!titD ;Tus(i< *nt$rziase o
+umătate de oră. =ra nu numai neoi!nuit, i (iar uni. A!teptă *nă 34 minute, *n ma!ină, la
intrarea *n &rago'a, nu departe de mia pădure unde plănuise să *l li(ideze pe ;Tus(i<.
&aă ar "i o0inut 'iza imediat, i2ar "i lăsat să supra'ie0uiasă pe ei ini memri are
mai erau *n re0ea. &ar, odată e treuia să mai a!tepte $te'a zile, mai ine *!i termina
;ură0enia<, de$t să lase *n urma lui o omă u e#plozie *nt$rziată. &aă unul din ae!ti oameni
s2ar destăinui poli0iei, aru% &er'is(i ar "i ăutat *n lumea *ntreagă !i nu ar "i niăieri *n siguran0ă.
Trădarea lui *n ene"iiul -er'iiilor s$re nu *i interesa de$t pe %oso'ari, *n timp e
masararea
ei elor inilaălugări,
are partiipaseră *l "ăea
opera0iune. &ei,săsolu0ia
"ie urmărit peste se
eliminării tot.impunea.
-ingurii are *l puteau auza erau
C(iar nelini!tit, "ormă numărul lui ;Tus(i<. Aparatul sună *ndelung apoi treu pe
mesagerie. &eise o ultimă 'eri"iare !i porni pe drumul spre Pe. Agen0ia imoiliară a lui
;Tus(i< era des(isă, dar ma!ina lui nu era aolo. aru% &er'is(i pară !i intră *n agen0ie unde o
londă planturoasă *l primi u un z$met omerial.
H -unt un prieten ai domnului Le%a, anun0ă el, *n treere spre Pe. Voiam să *l salut.
H 8mi pare rău, "ău anga+ata, domnul Le%a lipse!te pentru $te'a zile. Pot să "a e'a
pentru dumnea'oastră
aru% &er'is(i ătu *n retragere u un z$met.
H Mul0umes, data 'iitoare poate.
Ie!i, uprins de o "urie oară. 8n lo să 'ină la *nt$lnire, ;Tus(i< pur !i simplu "ugise?
Ignor$nd ordinele. =#ista o singură e#plia0ieD ănuise e'a !i "ugise. &eran+ant. oarte
deran+ant. &aă ;Tus(i< ănuise e'a, !i eilal0i puteau "ae la "el. O singură solu0ieD nu mai
treuia să le dea *nt$lnire, i să lo'easă "ără prea'iz.
8n timp e onduea meani, realiză ă ;-e%u<, un alt memru al re0elei lui, louia *ntr2
un t$rgu!or a"lat *n drum, Lapuznil. A+unse aolo o oră mai t$rziu. Aesta, "ost poli0ist, era
*nsurat !i reon'ertit *n ulti'ator de porum. Treu prin "a0a asei lui !i 'ăzu ma!ina.
8n memoria unuia dintre tele"oanele lui, a'ea toate numele, toate arateristiile oamenilor
săi. Adrese personale, louri de mună, oieiuri. La aea oră, ;-e%u< era proail *n a"eneaua
alăturată de asa lui. aru% &er'is(i opri *n pararea unde reperase ma!ina lui ;-e%u< !i a!teptă.
&upă trei s"erturi de oră, ;-e%u< ie!i din a"enea u un prieten, dar, din "eriire, se
despăr0iră imediat !i se *ndreptă spre ma!ina lui. Tomai ăga (eia *n portieră $nd aru%
&er'is(i apăru*npeea"ă
trase un glon0 "uri!!i*n$nd
spatele lui. 8narmat
'itima u un
se prău!i Kalt(er
inertă, P))alte
mai trase prelungit u un amortizor.
două gloan0e *n ap. -e8i
*ntoarse la ma!ina lui !i se *ndepărtă.
Cel pu0in, nu se *ntorea plouat la Pristina.
@
@@
Mal%o termina de luat masa u =n'er )astriot. un0ionarul de la ministerul de interne nu
*!i re'enea după e Mal%o *i spusese e desoperise *n legătură u aru% &er'is(i.
H 8n )oso'o, onluzionă el, nu po0i a'ea *nredere *n nimeni. 8l onsideram pe aru% a
unul din rarii poli0i!ti insti0i din aeastă 0ară. 8n plus, era un erou al /ezisten0ei, agreat de UC)D
MI>U) *i m$na din palmă. &e "ieare dată $nd a'eau un 'izitator străin, *l in'itau pentru a
arăta ăHse =ste
luptatrist,
realmente *mpotri'a rimei
!tiu, onluzionă Mal%o.organizate !i terorismului.
&in ne"eriire, am proe sigure. -er'iiile slo'ene
nii nu unos pe ine ăutăm, nu au putut să ne manipuleze. Ji eea e s2a *nt$mplat *n ultimul
timp on"irmă eea e am a"lat. >u mai răm$ne de$t să punem m$na pe el.
=n'er )astriot sutură din ap.
H A pleat. >u mai este la Pristina, ar "i prea periulos pentru el. A putut plea prin
Muntenegru sau Alania !i apoi să a+ungă *n Italia. Aolo, este u!or de o0inut ate "alse sau (iar
să trăiasă landestin. Mă tem ă nu 'e0i a"la niiodată ade'ărul.
H =ste un ris, reunosu Mal%o. -unte0i sigur ă nu unoa!te0i 'reo "ilieră landestină
de o0inere a 'izelor -(engen
H O să mă interesez, promise %oso'arul, dar aum nu2mi dau seama.
*n'$rteaC$nd se despăr0i
*n er. desă=n'er
Imposiil )astriot,
se azeze Mal%o
pe )P, eramăar
nii desura+at. >u mailui
pe -er'iiile rezista
)adrilaBut%a.
Pristina?
8!i Ji se
aordă o săptăm$nă *nainte să plee.
Apelul de la Pamela Bearden *l surprinse $nd tomai para *n "a0a O-C= pentru a o lua
pe )arin -ter.
H Unul dintre tipii de pe listă tomai a "ost omor$t, anun0ă ameriana. Un anume asan
Peters(ani.
Un glon0 *n ap $nd ie!ea de la a"enea. >imeni nu a 'ăzut nimi, nu a auzit nimi.
H -unt patru? O"tă Mal%o.
H >u mai răm$ne de$t să a!teptăm următorul pas, onluzionă ameriana, resemnată.
H Aeasta *nseamnă ă aru% &er'is(i *nă este *n )oso'o. Ji daă "ae urat, *nseamnă
ă inten0ionează să iasă din asunzătoare, odată e 'a suprima to0i martorii, memri ai re0elei.
H -au 'rea să "ie ;urat< *nainte de a plea, răspunse ameriana.
)arin -ter tomai ie!ea din lădirea O-C=, "oarte se# *ntr2un mantou lung are *i
asundea u greu "usta ultrasurtă !i pulo'erul "in mulat. -e ură *n ma!ina 6#6 !i *l sărută pe
Mal%o.
H >oută0i
H &aă putem spune? =liminările ontinuă. aru% &er'is(i a dispărut !i *!i reglează
onturile. -untem omplet neputinio!i.
H Prinipalul, remară t$năra, este să "ie neutralizat.
H >u sunt (iar a!a de sigur, răspunse Mal%o. Apoi, ideea ă aest om, după e a "ăut,
poate "ugi unde'a *n =uropa, mă *molnă'e!te.
)arin -ter *!i puse o m$nă pe !oldul lui.
H >u te mai g$ndi. O să ne g$ndim *mpreună. &e alt"el, nu este u!or de ie!it din )oso'o,
daă nu trei nii prin -eria, nii prin Alania.
H =ste-ter
)arin di"iil de o0inut
sutură o 'iză runete
din ulele -(engen *ntr2o manieră nelegală
z$mind.
H >u (iar, daă !tii "iliera.
Mal%o sim0i um adrenalina *l in'adează.
H iliera, o !tii 8ntreă el.
H &a, ine*n0eles, este el pu0in una.
CAPITOLUL GGI.
)arin -ter *l pri'ea pe Mal%o u un z$met ironi, *n timp e el era omplet uima.
H >u este o glumă 8ntreă el se. >u !tiu e pregăte!te aru% &er'is(i. >e putem trezi
m$ine diminea0ă u o nouă oroare *n ra0e !i apoi tot eea e urmează. Po'estea asta u 'iza
-(engen este pentru moment singurul mi+lo de a2l putea prinde.
nimeni Agita0ia
nu "usesepro'oată de atentatul
rănit, ziarele s$re!ti *mpotri'a ălugări0elor
se mul0umiseră din &renia
să iiuiasă se lini!tise.
ompliitatea Cum
;e'identă<
*ntre e#tremi!tii %oso'ari, MI>U) !i ra0ul lui armat, )O/. Un editorial *n Politi%a suliniase
ă Uniunea =uropeană, după e omardase ilegal -eria *n 3. Voia aum să o"ere ultimii
s$ri din )oso'o *n m$na asasinilor.
='ident, aest gen de editorial nu era tăut să *nura+eze 0ările europene să reunoasă
independen0a )oso'o. Asta ăutau agitatorii de spirite.
)arin -ter nu renun0ă.
H >u se 'a *nt$mpla nimi *n seara aeasta? Vom mai 'ori despre asta după, remară ea.
&u2mă la Ti""an, este singurul lo unde se găse!te !ampanie ună. Tu are e!ti austria, !tii ine
ă "emeile din aeastă 0ară adoră să "ie tratate ine.
Cum
H Mal%onu
Orium, nusesepoate
deidea, preiză
e#ploata pe un in"orma0ie
aeastă ton sua'D p$nă m$ine diminea0ă. /ela#ează2te.
8mpăr0it *ntre dorin0ă !i "urie, Mal%o "ău un 'ira+ rus pentru a o lua *nspre Ti""an. Ca
*n "ieare seară, era plin, !i se a!ezară a"ară, *n grădină. Toată Pristina era aolo. Aproape numai
interna0ionali, *mpreună u as(im Tai !i gorilele sale, *n plină ampanie eletorală.
)arin -ter nu *!i regăsi z$metul de$t $nd 'ăzu sărind dopul de la stila de Taittinger
Comtes de C(ampagne /ose 5445, adusă aolo &umnezeu !tie um. Cioni uuroasă u Mal%o.
ără mantoul lung, era *nă !i mai se#, u piioarele ei ărnoase *n"ă!urate *n negru ie!ind de
su "usta mini. La al treilea pa(ar de Comtes de C(ampagne, se apleă spre Mal%o, u pri'irea
străluind.
H Te dores, *n seara aeasta.
H >u !i *n elelalte seri
Pe su masă, '$r"ul panto"ului ei se streură *ntre piioarele lui Mal%o.
H 8n seara aeasta, e!ti "urios, o(ii tăi sunt e#traordinari? Aurii u iriza0ii 'erzi. A! zie
ă e!ti o pisiă.
-e desăl0ase !i *l masa u!or u piiorul. O t$r"a autentiă. Apleată, *!i o"erea mare parte
din ustul somptuos.
H &aă nu 0i2e "oame, sugeră Mal%o, putem să pleăm $nd terminăm !ampania.
=a r$se.
H Mi2e "oame !i este ani'ersarea mea? &ei, 'reau să petre o seară "rumoasă. Vorim de
mună după aeea.
Mal%o nu *ndrăzni să insiste. =a *nepuse să măn$ne u po"tă, tot golind din stila de
Taittinger.
&ouă ore mai t$rziu, erau tot la Ti""an !i a doua stilă de Taittinger le mergea la su"let.
)arin -ter re"uză
H Vino. A!pră+itura ;-(QartzQald<
'rea să luăm !i zise *n ele din urmăD
o stilă aasă.
>u *i mai 'orise de in"orma0ia ei, iar Mal%o, *ntre !ampanie !i dorin0a "a0ă de ea, nu
*ndrăznise să mai aduă 'ora. Tre$nd pe la ar, negoie u ani grei o stilă de Taittinger
Comtes de C(ampagne. )arin nii nu mai a!teptă să demareze. Bine dispusă, se apleă spre
adomenul lui !i *nepu să *l mu!te prin pantalonul de alpaga. Ca o pisiă +uău!ă.
/eu!i u greu să a+ungă la domiiliul tinerei. Fura ei *nepu să *i atae memrul $nd
para su aradă. otăr$tă, )arin ontinua să *l sugă tot mai "eroe.
Treui să ooare din ma!ină a să o "aă să se opreasă.
&aă 'einii ei *i 'edeau, !i2ar "i pierdut din reputa0ie. Cu ăma!a des(eiată,
desoperindu2!i ustul, *l trase pe Mal%o pe sări 0in$ndu2l de se#ul e#itat. =l, u stila de
Comtes
!i de C(ampagne
re*nepură să ea. >u*npentru
m$nă,mult
(iartimp.
nu 'oia să iosedorea
Mal%o opună. 8ntare.
prea apartament, des"ău
O *mpinse dopul
pe )arin *n stilei
dire0ia patului, dar ea *i !opti.
H A!teaptă?
8ntr2o lipă, se dezrăă de ăma!ă, răm$n$nd doar *n iorapi. -$nii ei se pro"ilau
orgolio!i spre Mal%o, u s"$rurile *ntărite.
H M$ng$ie2mă "oarte u!or, eru )arin. &oar s"$rurile. oarte u!or, repetă ea, a !i um
ar "i '$ntul.
=l se supuse, m$ng$ind2o $t mai deliat posiil. /ezemată de perete, u o(ii *n(i!i,
azinul *mpins *n "a0ă, t$năra respira tot mai repede. M$inile ei masau se#ul lui Mal%o, u aeea!i
deliate0e.
H momentul
8n Cuprinde2i,*naum? ise )arin
are Mal%o răgu!ită.
*i uprindea u m$inile s$nii *ntări0i, t$năra "emeie a'u un
spasm din tot orpul !i soase un 0ipăt surt, *n timp e str$ngea se#ul lui Mal%o gata să2l rupă.
C$te'a lipe mai t$rziu, 0in$ndu2l tot la "el, *l trase spre pat !i se *ntinse pe spate.
H A! 'rea să e+aulezi *ntre s$nii mei, murmură ea.
A!ezat ălare peste ea, Mal%o *!i a!eză se#ul tare a o suli0ă *ntre s$nii pe are )arin *i
apropie u am$ndouă m$inile pentru a "orma o str$nsoare plăută !i aldă.
8nepu să se mi!te tot mai repede, ating$nd gura )arinei. Aeasta se mi!a su el !i
respira tot mai repede. 8n ele din urmă, aproape 0ipă.
H =+aulează aum.
>u a'u ne'oie de prea mult !i, imediat, ea se *mpinse u "a0a *nainte pentru a el să poată
să2i e+auleze *n gură.
C$nd Mal%o e#plodă u un 0ipăt sălati, ea *ng(i0i p$nă la ultima piătură, apoi apul i se
lăsă pe spate, u o(ii *n(i!i.
Ame0ită de Taittinger !i de orgasmul lui, adormi rus.
Calmat se#ual, Mal%o *!i zise ă 'a treui să a!tepte pentru a a"la de "iliera de 'ize
-(engen.
@
@@
aru% &er'is(i se trezise de'reme. =ra 'ineri !i, de!i nu era zi de sărătoare, mul0i
%oso'ari mergeau la mos(ee, purt$nd pe ap pliss, are *i "ăea să semene u ni!te pepeni ali.
-e *ndreptă spre imitirul din -t(atori, la 'est de Pristina. ;>oli<, un alt agent al său, *!i
pierduse mama u un an *n urmă !i nu uita niiodată să meargă 'inerea diminea0ă să2i pună "iori
pe morm$nt. Poli0ist la irula0ie rutieră, a'ea destul timp lier !i program le+er.
aru%pe&er'is(i
"lori !i intră alei. =rapară
pu0inăpelumeD
ule'ardul Pla'a,
alanezii nu ia 344prea
erau de metri de imitir,
redinio!i. se opri
C$te'a să umpere
ătr$ne, pu0ini
ăra0i O "amilie *ndurerată *n "a0a unui morm$nt proaspăt. >imeni nu *i aorda aten0ie. A+unse *n
"a0a morm$ntului Azizei e%a !i se opri, u!urat. >u erau puse "lori proaspete. &ei, ;>oli< urma
să 'ină ur$nd.
-e pre"ău ă se reulege la un morm$nt alăturat, p$ndind u ol0ul o(iului aleea. Văzu
*n "ine pe el pe are *l a!tepta, *n uni"ormă, u un u(et de "lori *n m$nă, merg$nd legănat.
Un ărat de treaă.
Care, totu!i, se "ăuse 'ino'at de $te'a orori, *n timpul luptei landestine. Odată, pentru
a "ae să 'oreasă un memru al UC) are uno!tea amplasarea unei asunzători de arme, *i
arunase *ntr2un pu0 mai *nt$i so0ia, apoi "iul de  ani. Opozantul se (otăr$se să 'oreasă aia
$nd mai rămăseseră
Ae!tia erau dedoiatuni
opii.or"ani.
&upă e *i dusese la asunzătoarea de arme din &renia, militantul UC) "usese omor$t !i
orpul aandonat *ntr2o groapă. C(iar ;>oli< *i trăsese un glon0 *n gură, apoi alte patru *n orp,
după e *l arunase *n groapă. aru% &er'is(i *!i amintea *nă de m$na muriundului are se
agă0a de pantalonul uiga!ului său. La "ieare glon0 are *i intra *n spate, degetele se rispau $te
pu0in.
Bine*n0eles, oamenii săi a0ionau mereu u agule. Poli0i!tii s$ri din -&B 'roiau a
ae!tia să "ie ăga0i la *naintare, e'it$nd ast"el să se murdăreasă pe m$ini. 8n plus, rapoartele
*ntomite e#trem de detaliat după "ieare opera0iune dădeau numele tuturor partiipan0ilor !i rolul
pe are *l +uaseră. Bine*n0eles, ;>oli<, după aeea, din ordinul !e"ilor săi s$ri, se alăturase
rezisten0ei!idin
tortureze să *i&renia
termine!ipe
serăni0i.
arătase e#trem de "eroe "a0ă de militarii s$ri. ără să ezite să
Aeste ati'ită0i *i atrăsese "eliitările !e"ilor. Treuie spus ă *n 'alea &renia, după
masarul elor treizei !i opt de memri ai "amiliei as(ari, li(ida0i u tunul !i ar!i de 'ii *n
asele lor *mpreună u opii, lemen0a nu era la modă.
;>oli< a!eză u deliate0e u(etul de "lori pe morm$nt !i se ridiă, rug$ndu2se a un
musulman, u palmele spre er, reules.
ări 'ag o siluetă are se apropia *n spatele lui, dar nu *i aordă aten0ie.
&upă e se asigură ă nu este nimeni, aru% &er'is(i *i trase rapid două gloan0e *n ea"a
u pistolul P)) dotat u amortizor.
;>oli< se prău!i, "ulgerat, l$ngă morm$ntul mamei sale, *n timp e aru% &er'is(i se
*ndepărtă alm, după e pusese "lorile l$ngă elelalte.
@
@@
Mal%o se trezi u greu. >u mai era nii o piătură din a treia stilă de Taittinger. -e duse
la du! !i lăsă să urgă pe el apa aldă *ndelung, pentru a2!i repune reierul *n "un0iune. C$nd ie!i,
)arin -ter era de+a *n piioare, *n"ă!urată *ntr2un prosopE "ăuse de+a a"eaua. C(iar *nainte a
Mal%o să des(idă gura, ziseD
H &aă tipul tău 'rea să *!i proure rapid o 'iză -(engen, nu are de$t o singură adresă
la PristinaD misiunea greaă.
H =ste ade'ărat
H &a. Treaa durează de 'reo 5 ani. Au "ost zei de azuri. Je"ul misiunii gree!ti *!i
umple *n mod regulat uzunarele.
H 8l uno!ti
H >u. Bine*n0eles, $nd i se spune despre aeasta, neagă totul. &ar este seretara sa, ati
-eri%ata,Iată
!i =n'er )astriot o unoa!te
de e "un0ionarul ine.
nu a su"lat Creddespre
nimi ă s2a aeastă
ulat u ea. lui Mal%o.
re0ea
H Cum să dau de ea
H &in partea lui =n'er )astriot. &aă 'ede ă !tii despre e este 'ora, nu 'a 'eri"ia
nimi. &aă trei pe la el, o 'a pune *n gardă.
H >u mi se pare un plan un, o"tă Mal%o.
H Propune2i ani, *l s"ătui )arin -ter. C$!tigă $te o sută de euro pentru o 'iză.
H Toată lumea !tie 8ntreă Mal%o, *nspăim$ntat.
T$năra ridiă din umeri.
H =ste )oso'o. Celelalte reprezentan0e diplomatie s2au pl$ns diret gu'ernului gre
are a promis să *l mute pe aest diplomat lipsit de tat. Aesta din urmă a negat, (iar daă este
un aspet
Hunosut
Cui 'indedeaeste
toată 'ize
lumea.
H 8n prinipal tra"ian0ilor. )oso'arul de r$nd nu *!i poate permite o 'iză -(engen la o
mie de dolari. &ar, pentru unul a aru% &er'is(i, este per"et.
H Cu siguran0ă nu a depus un dosar pe numele său, oietă Mal%o. &aă aeastă
seretară re"uză să oopereze, nu 'om da de nimi.
)arin *i adresă un z$met ironi.
H =ste o "ată "oarte drăgu0ă. Cu siguran0ă o să reu!e!ti.
@
@@
Agron Le%a itea ziarul a!ezat *n spatele a"enelei Metro situată la apătul ule'ardului
Farialdi.
Unul din "ie"urile +urnali!tilor !i oamenilor din )-I) ale ăror irouri se a"lau prati
peste drum. Alanezul pri'ea "i# la pagina ziarului )o(a &itore, relat$nd moartea unui anume
Be%in e%a, door$t dintr2un moti' neunosut *n imitirul unde mergea să depună "lori pe
morm$ntul mamei sale.
>umele nu *i ziea nimi, dar "otogra"ia, daD era ;>oli<, el are *mpinsese doi dintre
ălugării din &eani su g(ilotina impro'izată.
Artiolul nu men0iona nimi de legăturile lui u -er'iiile s$re. Poli0ist apreiat, tată de
"amilie, duea o 'ia0ă "ără proleme, aparent.
Agron Le%a *mpături ziarul. Li(idarea re0elei ontinua. &e aum *nainte, era sigur ă,
pentru un moti' pe are nu *l uno!tea, s$rii deiseseră să2i suprime pe ei are *i ser'iseră, (iar
*mpotri'a 'oin0ei lor. Poate din auza rea0iilor *n urma masarării elor ini ălugări ortodo!i.
Ordinul 'enise totu!i de la Belgrad.
=ra lar ă s$rii 'oiau să !teargă orie urmă legată de aeastă opera0iune.
Timp de $te'a lipe, agentul imoiliar "u tentat să meargă la )P să eară prote0ie.
&oar ă remediul risa să "ie mai rău de$t se a!tepta. Odată desoperit !i "ăute mărturiile, după
alegeri, oamenii din UC) l2ar urmări "ără milă.
Treuia dei să $!tige timp. >u ar putea să *!i aandoneze la nes"$r!it a"aerea. 8ndepărtă
g$ndurile *ntuneate. amilia Mullu%i *l trimitea la "rontiera u Muntenegru să aute o importantă
*nărătură de 0igări, *mpreună u al0i doi memri ai andei. Cel pu0in, *n aest timp, 'a "i *n
siguran0ă.
@
@@
Mal%o deisese să a0ioneze on"orm instintului său. 8l in'itase pe =n'er )astriot să ia
masa uHel =n'er,
la Pri(at.
zise 8n
el,timp
m2a0iea+utat
degustau
mult.$0i'a
Mai amardei iu0i, speialitatea
ne'oie de un spri+in.asei, *nepu diretD
=ternul z$met al "un0ionarului din Ministerul de Interne se aentuă !i mai mult.
H Jti0i ă 'oi "ae tot posiilul.
H Cunoa!te0i o anume ati -eri%ata
O umră treu prin pri'irea alanezului, dar răspunse aproape "ără ezitare.
H &a. &e e
H Lurează la misiunea greaă, ontinuă Mal%o, !i este impliată *n tra"iul u 'ize
-(engen. &esigur, nu !tia0i, adăugă el.
Pri'irea lui =n'er )astriot derapă !i zise u o 'oe nesigurăD
H >u, ine*n0eles? =ra la noi, totu!i.
H O),'reo
daă a primit ziseerere
Mal%o,denu 'reau
'iză să2i "alui
pe numele 'reun neaz.
aru% &oar >imeni
&er'is(i. am ne'oie
nu de
'a ea
!ti să *mi spună
nimi !i o 'oi
reompensa.
H 8n0eleg, "ău =n'er )astriot, mult mai u!urat. Ce a!tepta0i de la mine
H -ă o ontata0i a să aepte să disute u mine !i să oopereze. A'e0i tele"onul ei,
presupun
H &a, ine*n0eles.
H Pute0i să o suna0i. Aum. =ste urgent.
=n'er )astriot nu disută !i *!i luă tele"onul.
Con'ersa0ia nu dură mult.
H Va "i *n seara aeasta, la ora 3D44, la arul Miles, pe Farialdi.
Cum erut
H Mi2a o 'oi să
reunoa!te
'in u dumnea'oastră. Apoi, o să 'ă las singuri.
@
@@
Oleg Vatru!in sosese din sei"ul misiunii ruse un dosar *nsemnat u trei dungi ro!ii,
semni"i$nd ă nu putea "i onsultat de$t de !e"ul /ezidenturii -B !i ă treuia repus imediat *n
sei". 8nainte de a a+unge la Pristina, treuse pe la Moso'a. =ra un adou de la )O- s$r pentru
F/U are, la ordinul e#pres al lui Vladimir Vladimiro'ii Pu0in, *l transmisese ătre -BD lista
tuturor agen0ilor s$ri *n )oso'o. F/U o o0inuse de la omologii lor din )O- după negoieri !i
un s(im de a'anta+e orespunzătoare, um ar "i lista agen0ilor ameriani *n Balani unosu0i
de ătre s$ri.
Pu0ini oameni la Belgrad erau la urent u aest ;adou<. BIA era mult mai pu0in
apropiată de ru!i de$t militarii. Iar memrii aestui -er'iiu nu ar "i apreiat să le "ie "urată
omoara. Ji ei puteau a'ea *nă ne'oie de ae!ti agen0i *n perioada de agita0ie are se anun0a
odată u independen0a )oso'o.
Oleg Vatru!in primise ordin de la Moso'a să "aă orie pentru a proesul de
independen0ă să e!ueze, "ără, totu!i, să anga+eze, agen0ii -B are treuiau să răm$nă la distan0ă.
>imi nu treuia să lege /usia de aeste ;inidente<. &upă masarul din &eani, se ordonase !i
eliminarea ălugări0elor din &renia, dar, din ne"eriire, aeastă opera0iune e!uase par0ial.
&ei, treuia organizată o alta. A'ea de+a o idee e#elentăD să tragă ouze de mortier peste
Patriar(atul ortodo# situat l$ngă Pe. C(iar daă aeasta nu "ăea prea multe 'itime, 'a agita
spiritele.
C(iar *n aea diminea0ă, unul dintre ad+un0ii săi *nsărinat u urmărirea riminalită0ii
organizate *i adusese un raport uimitor. Con"orm raportului, trei rime reente omise de
pro"esioni!ti nu ar "i*ndatorate
e#elent in"ormator persoanaunor
luireglări
A(metde onturi are,
Mullu%i, *ntre datorită
lanuri riminale. -B
ati'ită0ilor salede0inea un
*n )aza%(stan,
era interesat să păstreze rela0ii une u -B.
Oleg Vatru!in 'eri"iase atuni ipoteza are *i "usese semnalatăD !i daă era o altă auză
&upă e#aminarea listei agen0ilor s$ri din )oso'o, găsise ele trei nume. To0i erau
memri ai re0elei lui ;Vula<.
Ce *nsemna aeasta Cu siguran0ă nu erau %oso'arii, iar s$rii !i mai pu0in. Amerianii ori
ritaniii nii at$tE ei nu ar "i proedat *n aest mod. >u mai răm$nea de$t o posiilitate. ;Vula<
*!i elimina oamenii. ără să "i primit ordin !i "ără un moti' aparent.
Ceea e era !i mai nelini!titor.
/usul ăută numărul tele"onului moil prin are *l ontata pe ;Vula< !i *l "ormă.
Pentru
mesagerie, darprima dată
se putea denumărul
a"la $nd eraare
la post *n Pristina,
sunase. numărul*nnuaz
Cel al rusului, răspunse. 8n )oso'o,
de intereptare, nudue
nu ar era
niăieri. Corespundea unei artele umpărate de o ter0ă persoană sigură. Oleg Vatru!in se
on'inse ă ;Vula< *l 'a suna. =ra de neoneput a un !e" de re0ea să se insuordoneze
superiorilor săi.
H Iat2o, anun0ă =n'er )astriot. Uite, este u o prietenă.
Miles a'ea spei"i englezes, u anapele ad$ni !i muziă plăută. &ouă tinere erau
a!ezate pe anapeaua din "und. ermeătoare, "oarte ma(iate, runete, u pulo'ere muiate.
=n'er )astriot "ău prezentările. ati a'ea o gură ărnoasă "oarte ro!ie, o pri'ire arzătoare !i
'orea e'a engleză. Prietena ei, -ari+a, era la "el de piantă, u un nas $rn !i păr lung negru
ăz$nd *n 'aluri pe umeri.
=n'er
H O să)astriot
m$năm disută pu0in
repede, dupăuare
ele, 'ă
apoi
lasse*mpreună.
Mergem la /enaissene, nu este
departe.
Cele două "ete se ridiară.
ati -eri%ata purta un pulo'er din l$nă "ină neagră !i o mini+upă din eose 0inută u un a
de siguran0ă mare, e ontrasta u iorapii negri !i g(etele u touri de 35 entimetri. -ari+a
arora, !i ea, un pantalon are părea desenat pe "undul amrat.
Mal%o se *ntreă daă aeastă sul"uroasă anga+ată a greilor *l 'a ondue la aru%
&er'is(i. =ra ultima lui arte.
CAPITOLUL GGII.
aru% &er'is(i pri'ea numărul are se a"i!ase de două ori pe tele"onul moil de
Muntenegru. Cel al ;ontrolorului< său, omul ăruia s$ri *l '$nduseră. Ji are de0inea toate
proele m$r!ă'iilor lui. Primul lui re"le# "usese să ignore aeste apeluri. >u mai inten0iona să
lureze pentru ru!i sau pentru altine'a. Tomai *!i s(ima 'ia0a.
&oar ă, nu putea să *l ignore pe ;Marimanga<. Aesta din urmă era apail să transmită
dosarul său unor oameni are l2ar "olosi u inten0ii "oarte rele. /u!ii nu a'eau sentimente.
&eise dei să a!tepte p$nă a doua zi a să *i răspundă. &e aum *nainte a'ea timp să se
g$ndeasă la e a'ea de "ăut. 8!i luă geanta !i se duse *n gara+. To0i martorii apaili să *l
identi"ie treuiau elimina0i *nainte de plearea sa. C$nd ie!i, se lăsase noaptea. O luă pe strada
Prizen. ;Togeri< nu se a!tepta proail la 'izita lui. Louia singur *ntr2un apartament *n partea de
sud a ora!ului.
=liminarea lui nu treuia să pună prea mari proleme. &aă totul deurgea ine, mergea
apoi p$nă la &a%o'ia, unde louia ;-ultani<. Aolo, treuia să "ie mai deliat, ăi aesta lura
a !e" de sală *ntr2un restaurant, era ăsătorit !i a'ea opii.
elimine&aă
toată aru% &er'is(i reu!ea să *l prindă la restaurant, era ine. Alt"el, ar "i oligat să *i
"amilia.
&upă aeea, nu mai răm$nea de$t unul singur.
@
@@
usta eosez nu *neta să se mi!te, desoperind marginea roderiei negre a iorapului !i o
"$!ie largă de piele ală, deasupra. ati -eri%ata nu părea prea deran+ată de e#(ii0ionismul ei.
Pri'irea sa nu o e'ita delo pe a lui Mal%o, i din ontră. 8n a!a măsură *n$t aesta se *ntrea
daă eea e =n'er )astriot *i spuse era ade'ăratS T$năra alaneză părea mult mai orientată spre
o a'entură de$t spre o olaorare de a"aeri. Ceea e nu era de mirareD 'ia0a era dură *n )oso'o,
u :4 !oma+. C(iar !i ;alesele< are lurau pentru străini $!tigau pu0in pentru un trai deent.
Atuni, multe
primeasă "eteunnumeniu.
adou ezitau să iasă u străini, nu numai pentru a "i in'itate la restaurant unde să
=n'er )astriot tomai please, lu$nd2o u el pe -ari+a, pentru a2l lăsa pe Mal%o doar u
alaneza. O pianistă $nta pe senă. Mal%o nu aordase *nă suietul 'izelor. Treuia mai *nt$i
să o apropie pe ati. Pentru asta, reursese la arma "atalăD o stilă de !ampanie Taittinger Comtes
de C(ampagne. ="eti', u $t se golea stila, u at$t ati -eri%ata se arăta mai alintată,
e#pediindu2i pri'iri tot mai direte. =ra timpul să o ;rede"ineasă<.
Un ăiat de 9 ani des(ise u!a !i "ugi imediat, *n sinea lui, aru% &er'is(i *n+ură, dar era
prea t$rziu. Un ărat tomai apărea din spatele opilului. Omul se opri rus, reunos$ndu2l pe
!e"ul re0elei sale. Pupilele i se *n(iseră.
H Ce se petree 8ntreă el. >u m2a0i sunat
un gest aru% &er'is(i

natural, a'ea m$na
soase pistolul ăgată
P)) *n geanta de piele pe are o 0inea agă0ată de umăr. Cu
u amortizor.
H >u, este ade'ărat, reunosu el, trăg$nd un glon0 *n "a0ă lui ;Togeri<.
Aesta din urmă se prău!i aproape pe lo, u un 0ipăt su"oat. aru% &er'is(i *i mai trase
*nă două gloan0e *n ap *n timp e aesta zăea, (irit pe +os. -e pregătea să plee, asum$ndu2!i
risul să *l lase pe ăie0el drept martor, $nd apăru o "emeie are 'ăzu ada'rul !i *nepu să 0ipe.
&e aeastă dată, nu mai a'ea de ales.
Rinti, u ra0ul *ntins. Mai *nt$i *n pieptul "emeii, apoi, $nd aeasta ăzu, *i mai trase
două gloan0e *n ap. Uneori, "emeile a'eau o 'ia0ă grea. 8nă ezita, $nd pu!tiul are des(isese
u!a apăru, atras de 0ipătul mamei sale. -e agă0ă de piioarele lui aru% &er'is(i pl$ng$nd !i nii
nu realiză $nd uiga!ul *i trase un singur glon0 *n re!tet, aproape la 'ertială.
&e+a, aesta din urmă se retrăgea. -e *ntoarse spre sări !i regretă ă nu *n(isese u!a. &in
"eriire, nimeni nu *l 'ăzuse intr$nd *n imoil. Pleă *napoi spre Pristina.
=ra prea t$rziu pentru a2!i termina ură0enia.
H Ce "ae0i la amasada Freiei 8ntreă Mal%o.
H Mă oup de 'ize, pregătes dosarele pentru !e"ul meu, &onisos Agion.
H -unt multe ereri
=a pu"ni !i *!i duse m$na deasupra apului.
H Multe? &ar nu se dau la toată lumea. Atena este "oarte di"iilă.
=ra momentul să a'anseze.
H =n'er mi2a zis ă uneori se poate aran+a, remară Mal%o.

ati -eri%ata mormăi e'a e semăna !i a ;da< !i a ;nu<. =l insistăD
H Pot să 'ă a+ut u mul0i ani.
T$năra alaneză *i arună o pri'ire neagră.
H >u 'reau ani? 8mi plăe0i? =u nu sunt ur'ă. Mă ener'a0i.
Vroise proail
&in auza să spună
ner'ozită0ii, ;măeosez
"usta e#ita0i<.
se ridiă !i mai mult !i Mal%o zări "ugiti' marginea
unui (ilot negru. -e grăi să o lini!teasăD
H &e a"aeri 'oream?
ati -eri%ata omăniD
H Ce a"aeri &umnea'oastră nu a'e0i ne'oie de 'iză.
H =u, nu, preiză Mal%o, dar un ami alanez 'rea una. -e poate
ără să răspundă, ati -eri%ata mormăiD
H -e mai poate ni!te !ampanie
Mal%o *!i zise ă daă ar aepta, ar "i oligat să o are *n spate.
H Mergem, propuse el. -untem ultimii.
&elo
H ontrariată,
Mire. Bine. alaneza $iguiD
Patronul (ippie *i onduse p$nă la u!ă u pleăiuni. Aia a+un!i *n urtea *ntuneată, ati
-eri%ata se agă0ă de g$tul lui Mal%o, *n"ig$ndu2i o limă *miată u Taittinger Brut p$nă la
amigdale. Mi!area azinului ei lipit de al lui era !i mai e#pliită.
H Mă ener'a0i? /epetă ea.
=a era ea are *nepea să ;*l ener'eze< !i *!i dădu seama. 8n$ntată, *l trase imediat după
ea, legăn$ndu2se, pe pa'elele inegale.
H Unde loui0i 8ntreă Mal%o odată a+un!i *n ma!ina 6#6.
=a *i streură o pri'ire 'ădit pro'oatoare.
H &umnea'oastră, la Frand otel
&a.
H Mergem?
&i"iil de disutat. C(iar daă tentati'a de rerutare e!ua. ati -eri%ata tra'ersă (olul
sordid de la Frand otel, u apul ridiat !i un mers u!or legănat. Imediat e a+unseră *n ameră,
ea se opri *n "a0a lui Mal%o, u un z$met luri.
H Vă ener'ez
Cu superul ust are a'ea "ermitatea orgolioasă a tinere0ii, mini "usta eosez !i piioarele
lungi, era mai mult de$t e#itantă. Mal%o *!i zise ă 'a "i in"idel "a0ă de )arin -ter, adăug$nd
iporit ă era pentru o auză ună.
H Pol &a? "ău el z$mind.
Imediat, ati se lipi u azinul de el !i, o(i *n o(i, !optiD
H Ma "ut? Pune2mi2o?
ără să prieapă alaneza, Mal%o *n0elese imediat eea e 'oia.
&e alt"el, "usta eosez era de+a pe +os, desoperind un string !i iorapi ;sta2up< negri.
M$inile i se mi!au pe orpul lui Mal%o u ailitatea unui in"irmier -MU/& are aorda a+utor
unui rănit.
=ra simplă. Merg$nd p$nă la pat, se *ntinse, *l trase peste ea !i repetăD
H Ma "ut?
Ceea e el !i "ău. =ra at$t de e#itată *n$t nu a'u ne'oie să *i o"ere un orgasm. ati *l
sărută *nă odată, apoi, ame0ită de !ampanie, murmură politios >atem e mire >oapte ună !i
adormi *n iorapi !i u g(etele *n piioare.
@
@@
Cu ma(ia+ul
seduătoare. >u *netaruinat, o(ii *ntre
să meargă *nerăna0i,
u"et !itrăsăturile !i"onate,
masa la are ati -eri%ata
se a!ezaseră, era *nă
*n lugura "oarte
rea%"ast
room de la Frand otel.
H Aii, "oarte un? ău ea, "ermeată.
>u depă!ea totu!i ni'elul unei antine. Cu gura plină de ornuri, se uită la eas.
H Treuie să ple?
>u disutaseră *nă nimi, alaneza tre$nd din pat diret la rea%"ast.
H O), "ău Mal%o. Vre0i să $!tiga0i zee mii de euro
8n "a0a enormită0ii sumei, ati -eri%ata "u gata să se *nee u ornurile.
H ee mii de euro? /epetă ea. Pentru e
H Lurez pentru gu'ernul amerian, e#pliă Mal%o 'orind rar. Vreau să arestez un
spion s$rzee
$!tiga0i aremii
a erut o 'iză -e(engen de la misiunea greaă. &aă mă a+uta0i să *l demas,
de euro.
=a se oprise din m$nat !i aproape ă i se puteau 'edea elulele ner'oase urii lurau.
-tatele Unite erau sal'atoarele )oso'o, s$rii, inamiii ereditari. Iar zee mii de euro, o sumă
enormă.
H Ce nume 8ntreă ati.
H >u !tiu su e nume a erut2o, e#pliă Mal%o, dar este printre 'izele ;speiale<.
>u 'oia să pronun0e numele lui aru% &er'is(i pe are risa să *l !tie.
ati -eri%ata nu era proastă.
H Mire? ău ea, iau lista !i 'ă sun. Ce număr
H Pre"er să ne 'edem.
@H Mire. La pr$nz *n "a0a amasadei.

@@
Canalele de tele'iziune !i radio nu 'oreau de$t de tripla rimă din Pristina. O *ntreagă
"amilie uisă de un riminal, inlusi' un ăie0el de 9 ani. -e pierdeau *n *mpre+urările rimei.
>imi nu "usese "urat, nii un martor. >imeni nu auzise nimi. 8nă odată, se utilizase o armă u
amortizor.
Agron Le%a *n(ise tele'izorul, *nspăim$ntat. Vitima din a+un era u el, *n timpul
e#pedi0iei de la mănăstirea din &eani. >u *l uno!tea de$t su numele de ;Togeri<. Aum, *i
!tia ade'ăratul numeD Ta(ir -adi%u. Ji *i era tot mai "riă. &in ei zee oameni are partiipaseră
la e#pedi0ie, *n a"ară de ;Vula< !i de el, !ase "useseră de+a asasina0i.
Criminalul ori riminalii a'eau să *l găseasă *n ele din urmă. &eizia lui era luatăD
aum, a'ea să *i predea anii lui A(met Mullu%i, !e"ul lanului !i andidatul la alegeri. -e duse
pe +os la artierul general instalat la &iplomat. >u erau de$t 'reo douăsprezee persoane. -e
duse la separeul el mai apropiat de ar !i *l reunosu pe tipul u păr ondulat. Aesta din urmă
ridiă o(ii spre el !i *i z$mi.
H Totul a deurs ine
H Po. Am anii.
H Mire. Pune2i aolo.
H )apo !e"ule, "ău alanezul, treuie să 'ă 'ores. =ste important.
Bătr$nul in"rator 'ăzu trăsăturile lui rispate, pri'irea *nneunită !i *n0elese ă era serios.
ău semn elorlal0i doi tipi a!eza0i l$ngă el să *l lase singur !i *l in'ită pe A%ron Le%a să ia lo.
H Ce 'rei 8ntreă el. Muntenegrenii 0i2au "ăut propuneri
Celălalt sutură din ap.
H >u, %apo, am ne'oie de un s"at.
oerent.A(met Mullu%i
Mărturisea *l lăsă
totul, să 'oreasă.
trădările AgronlaLe%a
!i partiiparea nu *!ielor
uiderea maiini
puteaălugări
e#primas$ri.
g$ndurile
A(met Mullu%i *l asultă p$nă la apăt. Creierul lui lura u toată 'iteza. Cerul *i o"erea
un adou nesperat.
H Ai a'ut dreptate să *mi 'ore!ti? Conluzionă el. O să te prote+ez. A!teaptă2mă aolo.
Agron Le%a se duse *n alt separeu !i !e"ul lanului *l on'oă pe responsailul u
prote0ia sa.
H O să *l dui la asă, ordonă el, !i o să *l instalezi la primul eta+. >imeni nu treuie să
!tie ă este aolo. Ji mai ales, pune doi oameni să *l supra'eg(eze.
C$nd Agron Le%a pleă, *nadrat de ele două gorile, A(met Mullu%i *!i aprinse o 0igară
!i *nepu să se g$ndeasă ătre ine *l 'a 'inde pe prizonierul său.
@@
ati -eri%ata ie!i "i# la pr$nz din sediul misiunii gree!ti !i ură *n ma!ina lui Mal%o. Aia
a+unsă *n ma!ină, *i *ntinse o "oaie de ($rtie u 'reo douăzei de nume.
H Toate 'izele speiale? Anun0ă ea.
=l ăgă lista *n uzunar !i *ntreăD
H Unde merge0i
H Magazinul Lazmi Lati"i, ule'ardul Farialdi.
&upă 34 minute, se opriră *n "a0a unui uti elegant de pe ule'ardul Farialdi. Toată
gama de panto"i !i g(ete italiene!ti. Cele mai mari mări. ati oor*, lăs$ndu2l pe Mal%o la
'olan. Imediat, el e#amină lista pe are i2o dăduseD !aptesprezee nume, dar nu al lui aru%
&er'is(i. =ra
ati de pre'ăzut.
-eri%ata alesese&eep0ionat, se duse
g(etu0e modeste după *n
!i 0inea ea m$ini
*n magazin.
o superă pere(e de g(ete lăuite,
u '$r"uri *ntărite u alamă, numai ule.
H oarte "rumoase, zise ea spre Mal%o lăs$ndu2le la lo pe ra"t.
H &e e nu le lua0i
T$năra alaneză sutură din ap.
H Prea sump. Japte sute !aizei de euro?
Mal%o luă g(etele !i le puse la asă.
H ae0i un pa(et de adou.
8nainte a ati să poată inter'eni, pusese de+a annotele pe asă. Cu o(ii străluind,
t$năra alaneză luă g(etele !i le str$nse? A piept, zi$nd '$nzătoareiD
H >u le amala0i? O să le *nal0?
C$nd ie!i din magazin, se arună *n ra0ele lui Mal%o.
H -unt mult "eriire?
A!teptă să a+ungă *n ma!ină pentru a2i reamintiiD
H Ieri, '2am promis zee mii de euro.
H A0i găsit numele
H >u, reunosu Mal%o.
ati sutură din ap, totu!i *ntristată.
H Atuni, adio ei zee mii de euro.
H &epinde, zise Mal%o. Pot să *l reunos pe aest tip. -unt "otogra"ii pe ererile de 'iză
H &a, pe erere !i pe pa!aport.
H Bine, onluzionă Mal%o, aest ărat a "olosit u siguran0ă un pa!aport "als, dar u
"otogra"ia lui. &aă a! putea 'edea "ormularele de soliitare u "otogra"ii, l2a! găsi, daă a erut o
'iză.
ati
H 8n-eri%ata, admir$ndu2!i
seara aeasta, g(etele,
la ora 3D44, zisenuea,ezită
aduprea mult.
toate ($rtiile.
@
@@
8n "ine, ;Vula< răspunse. Oleg Vatru!in se strădui să păstreze un ton neutru.
H Am *nerat să dau de dumnea'oastră, remară el.
H Jtiu, zise alanezul, dar nu eram aii.
H Am o treaă pentru dumnea'oastră.
H Bine.
H >e 'edem *n aela!i lo, m$ine, la aeea!i oră.
H >u m$ine? Coretă ;Vula<. Vă sun eu. oarte repede.
re'enise/usul rămase $nd

din surpriză loat. =ra prima
ad+untul lui dată
intră$nd agentul
*n irou, săutean
u un nu i se
de supunea "ărăziare
tăieturi din disu0ie? >u de
!i redări *!i
la posturile de radio !i tele'iziune. Tot e era legat de rima din Pristina.
Oleg Vatru!in se duse la sei", unos$nd de+a răspunsul. Vitima "ăea parte din lista
omuniată de s$ri. ;Vula< ontinua să *!i li(ideze re0eaua, *!i zise ă erau !anse mari să nu *l
re'adă.
H A(met Mullu%i 'rea să 'ă 'adă, anun0ă =n'er )astriot. Vă in'ită să lua0i masa u el la
Pellumi.
H Jti0i de e 8ntreă Mal%o.
H >u.
H Crede0i ă treuie să merg >u este o apană
H >u red,
Mal%o se uitădarla lua0i2'ă ;a2sitters<.
easul Breitling. =ra de+a treut de pr$nz.
H oarte ine, onluzionă el. Tre să 'ă iau peste o +umătate de oră.
C(ris ones !i Milton Brae% erau uuro!i a ni!te prepeliari are ies din ote0 pentru a
merge la '$nătoare. &upă  zile de stat, sim0eau mirosul pra"ului de pu!ă.
H O să atem ni!te rău"ăători 8ntreară ei u lăomie.
H =ste posiil? /eunosu Mal%o.
C(ris ones sotoi prin 'aliză !i *i *ntinse o (aină din piele are părea de "apt normală.
H Atuni, pune0i2'ă 'esta din )e'larS
Indispus, Mal%o *mrăă (aina prost roită, *ntre$ndu2se e 'oia A(met Mullu%i de la el.
Oamenii săi erau *n "a0a restaurantului !i $nd intră, patronul mustăios !i umil se
preipită spre el.
H &l. Mullu%i 'ă a!teaptă, zise el.
&aă Mal%o i2ar "i erut să *i lingă panto"ii, ar "i "ăut2o "ără ezitare. Forilele srutară sala
"ără să identi"ie nimi suspet !i se a!ezară *n spatele lui Mal%o. A(met Mullu%i itea ziarul. 8l
*mpături, *l in'ită pe Mal%o să ia lo !i *i z$mi ree. Mai a'ea *nă la m$nă urmele ro!ii de la
"uruli0ă.
H A0i "ost neplăut pentru mine, *nepu el, dar nu sunt supărat pe dumnea'oastră.
H Pentru asta m2a0i (emat, să *mi er suze
In"ratorul alanez *!i aentuă z$metul.
H >u. Pentru a disuta a"aeri.

H Adiă
H Cunoa!te0i un anume ;Vula< >u este numele lui ade'ărat. Un alanez are lurează
pentru s$ri.
Mal%o sim0i um pulsul *i re!te 'ertiginos. Cum de !tia A(met Mullu%i de e#isten0a lui
;Vula<H &e e
H Cunos un om are a partiipat la rimele omise de aest ;Vula<. Printre are
masararea elor ini ălugări din &eani. =ste dispus să depună mărturie *mpotri'a aestui
ărat pe are *l unoa!te doar su numele de ;Vula<. Totu!i, *l poate reunoa!te "izi.
H Unde se a"lă
A(met Mullu%i nu răspunse diret.
H Unul din "ra0ii mei se a"lă la aga, zise el, su auzarea de rime de răzoi, de!i nu a
"ăut de$t să pedepseasă trădători preum aest ;Vula<. Vreau să *l adue0i pe "ratele meu
*napoi *n )oso'o !i 'ă dau martorul.
CAPITOLUL GGIII.
Mal%o
să a+ungă rămase
Ji mai ales,interzis. Cum pusese
e rediilitate a'ea m$na
aeastăA(met Mullu%i
po'este pe un
-emăna martoru'ital
uimitor la are 'isa
o omina0ie
menită să o0ină elierarea "ratelui său. &ar mai era o prolemă enormăD u aru% &er'is(i lier,
aest martor nu "olosea la nimi.
Ospătarul se apropie să ia omanda. Mal%o nu a'ea nii un (e" să ser'easă masa u
A(met Mullu%i. Ignor$ndu2l pe ospătar, preizăD
H &omnule Mullu%i, am re0inut propunerea dumnea'oastră. 8n eea e2l pri'e!te pe
"ratele dumnea'oastră, nu am nii o in"luen0ă asupra Triunalului Interna0ional de la aga. =ste
e'ident ă daă *mi preda0i aest om, "aptul nu ar putea de$t să *i in"luen0eze "a'orail soarta.
A(met Mullu%i se trans"ormase *n statuie de piatră. O(ii lui mii negri strălueau a
agatele. -e apleă peste masă, u un ritus răutăios.
HPe
dispărea. &omnule
'ei. CuLinge, nu2llui'oiupreda
seretele niiodată
tot. >u pe aestmea.
este prolema om la poli0ie.
Jtiu &aă!inu*i *l'oi
e a "ăut 're0i, 'a
trage
(iar eu, u plăere, un glon0 *n ap.D
Văz$nd ă Mal%o se ridiase, adăugă, arăt$nd u degetul spre elD
H Vă dau  zile de g$ndire. &upă.
ău un gest are arăta ă ostatiul 'a "i e#eutat. Mal%o nu răspunse, nu *i str$nse m$na
!i se *ndreptă spre ie!ire, esortat de patron, are a"i!a o dezolare per"et simulată.
C(ris !i Milton *i aoperiră retragerea, merg$nd u spatele. &eep0iona0i.
H >u luăm masa 8ntreă C(ris ones. Mi2e "oame !i părea groza' loalul.
H &oar aparent? 8l asigură Mal%oE mergem la Ti""an, lientela de aolo este mai ună.
&e aum, toate speran0ele erau la ati -eri%ata. -eretara de la amasada greaă. &aă,
prin ea, punea m$na pe aru% &er'is(i, ostatiul lanului Mullu%i de'enea 'aloros. Ji era "oarte
(otăr$t să *l reupereze, (iar daă treuia să *neruiasă re!edin0a "amiliei Mullu%i u trupe
)O/.
@
@@
aru% &er'is(i dormise a un eelu!. Lururile se prezentau (iar ine. A doua zi, !e"ul
misiunii gree!ti urma să se *ntoară. =#pedi0ia sa la rizren nu pusese proleme. 8i amintise de
epurarea etniă din 39, $nd erau ură0ate anumite sate s$re!ti. Aum *i mai răm$nea doar
;-ultani<. Aesta louia la Pristina !i era mai di"iil de a+uns la el, dar at$t timp $t ;Tus(i<,
agentul imoiliar din Pe, era lier, nu *i "olosea ia nimi să *l li(ideze pe ;-ultani<. 8!i zise ă
daă ar 'ori u seretara, ar reu!i proail să dea de el.
&upă spusele etiei -eri%ata, !e"ul misiunii gree!ti se *ntorea a doua zi. &ei 'a a'ea
'iza -(engen repede. Apoi, ar "ae o ultimă tentati'ă pentru a "inaliza ură0enia !i, oriare ar "i
rezultatele, 'a "ugi *n Fermania. Cum nu a'ea nimi de "ăut, porni spre Pe. La "el, nii o
ma!ină Lini!tit,
*n "a0a agen0iei
*n(ise lui
u!a;Tus(i<. 8!i pară ma!ina mai departe !i intră.
!i *ntreăD
H Patronul dumnea'oastră s2a *ntors
-eretara sutură din ap, dezolatăD
H >u. Mi2a tele"onat. 8nă nu se *ntoare.
aru% &er'is(i *i z$mi, pri'ind "i# *n deolteul pro"und al pulo'erului ei leumarin. =ra
pu0in am grasă dar apetisantă. Văz$nd dire0ia pri'irii lui, seretara se destinse. >u se alarmă
nii $nd el se apropie !i *ntreă pe un ton mai insistentD
H Am asolut ne'oie să 'ores u el. A'e0i desigur o ale să da0i de el.
Atmos"era se s(imase rus. ata a'u ne'oie de $te'a seunde să *!i re'ină !i *l
asigură u o 'oe *nordatăD
H >u,&er'is(i
aru% 'ă asigur?
se &ar lăsa0i2mi
*ntoarse, numele
merse dumnea'oastră,
p$nă la u!ă !i o *n(iseo u
să i2l dau &e
(eia. $nd 'a suna.
aeastă dată,
seretara sim0i um inima *i sare din piept. aru% &er'is(i se opri *n "a0a ei !i *i zise pe un ton
seD
H O să *mi spui imediat unde este.
/ămase mută. Patronul ei *i spusese unde era la Pristina, găzduit de ni!te prieteni, pun$nd2
o să +ure ă nu spune nimi la nimeni.
H >u !tiu, 'ă +ur?
aru% &er'is(i se apleă u!or !i $nd se ridiă, 0inea *n m$na dreaptă un pumnal lung a
ărei teaă era "i#ată pe pulpa piiorului, in'iziilă su pantalon. 8n0epă u '$r"ul pumnalului
(iar su arotida dreaptă a "etei.
H &aă
=a se dădunu*napoi,
*mi spuiloată
adresa,detespătarul
omor. "otoliului, ală a ($rtia. Pe pipăite, *neră să ia
tele"onul. Imediat, '$r"ul pumnalului apăsă !i lăsă să urgă o piătură de s$nge. aru% &er'is(i se
apleă !i anun0ă u 'oe almăD
H O să te omor, daă nu *mi spui unde este.
Pri'irile lor se *nt$lniră !i ea sim0i ă nu era de glumă. Piioarele *i tremurau !i sim0ea
s$ngele are *i urgea pe g$t !i pe piept.
H La A(met Mullu%i, zise ea pe o ton nesigur. Iată numărul la are *l pot suna.
aru% &er'is(i slăi apăsarea u0itului pe arotidă.
H =ste ine? ise el.
>otă numărul, ăgă arnetul *napoi *n (aina de p$nză !i *i z$mi seretarei, *n timp e
ăga m$na *n geanta din piele. C$nd ea 'ăzu pistolul K(alter PP), "ata soase un 0ipăt, eea e *i
permise lui aru% &er'is(i să *i tragă un glon0 *n gură. Căzu *n "otoliu, u apul pe spate, o(ii
stilo!i, reierul uă0i.
aru% &er'is(i *n(ise u!a u (eia !i se duse la ma!ină. A!teptă să a+ungă *napoi la
Pristina pentru a suna de pe unul din tele"oanele ;sigure< la numărul pe are *l primise de la
seretară. O 'oe de ărat răspunse.
H A(met Mullu%i 8ntreă aru% &er'is(i.
H >u este aii, "ău ăratul !i *n(ise.
>u "ău altă tentati'ă. /e"ugiat la lanul Mullu%i, ;Tus(i< era greu de atins. Ceea e *i
modi"ia planurile. Aum, nu mai a'ea de$t să *!i reupereze 'iza -(engen !i să "ugă.
@
@@
Mal%o p$ndea de 54 de minute gardul misiunii gree!ti. Japte !i douăzei. -pera ă ati
-eri%ata nu *i trăsese
u "rumoasele lapa.
ei g(etele Apăru!i *n
lăuite, ele repede
merse din urmă,
spreuel.o Cum
geantăa+unse
mare *n
agă0ată
ma!inade6#6,
umeri, *năl0ată
anun0ă
trium"ătoareD
H Am doumentele?
8ntredes(ise geanta !i *i arătă un tean de pa!apoarte %oso'are, *nso0ite de "ormulare de
ereri de 'ize.
H Bra'o? ău Mal%o.
H Treuie să ne uităm aum, zise t$năra alaneză, daă le păstrez la mine este "oarte
periulos.
=ngleza ei era suintă, dar per"et inteligiilă.
Mal%o demară !i merse am 344 de metri, pentru a nu răm$ne *n "a0a sediului misiunii
gree!ti.ati
-e -eri%ata
opri *n "a0a
*!i misiunii
aprinse oUngariei.
0igară, ner'oasă, *n timp e el *nepea să răs"oiasă ererile de
'iză pe are era $te o poză.
La al !aselea "ormular, pulsul *i sări *n aer. aru% &er'is(i era u!or de reunosut după
"otogra"ie. Ce'a mai t$năr. =ra su numele de zen Turoga, năsut la /ada, pe 3 iulie 3N:.
>otă toate datele !i *napoie doumentele etiei -eri%ata.
H Tomai ai $!tigat zee mii de euro, anun0ă el. 8i 'ei primi m$ine diminea0ă.
H =ste ade'ărat 8ntreă ea, e#taziată.
8nsemnau destule pere(i de g(ete.
H Asolut? Con"irmă Mal%o, de alt"el, red ă 'oi putea să 0i2i dau imediat.
ormă numărul Pamelei Bearden !i anun0ăD
H -unt *n posesia in"orma0iei pe are o ăutăm. A'e0i zee mii de euro *n sei"ul
dumnea'oastră
H &a, ine*n0eles? Con"irmă ameriana.
H =i ine, pregăti0i2i, o s"ătui Mal%o, soses. -e *ntoarse spre atiD Vre0i să due0i
*napoi doumentele aum
H &a.
H O), merge0i. >e 'edem aii peste un s"ert de oră. 8nă e'a. C$nd treuie să 'ină aest
ărat să *!i reupereze pa!aportul u 'iză
H Treuie să mă sune m$ine pe la ora 33D44. &aă pa!aportul este gata, 'a 'eni să2l ia pe
la ora 3D44 de aii.
H Va "i gata
H &a. &l, Agion se *ntoare m$ine diminea0ă. Va semna toate 'izele.
Mal%o "ierea de nerădare.
H =ste "ormidail? ise el. Pe ur$nd.
Imediat e ea se *ndepărtă spre misiunea greaă, el porni spre ea ameriană. Aia se
prezentă la poartă ă plaa din o0el se retrase *n păm$nt.
Pamela Bearden *l a!tepta trăg$nd din 0igară a o neună.
H aru% &er'is(i *!i 'a reupera m$ine seară un pa!aport u o 'iză -(engen pe numele
de zen Turoga, anun0ă Mal%o.
Pamela Bearden stinse 0igara *n srumieră. =#taziată.
H T(ats Qonder"ul? K(ats ne#t ormidail? Ji apoi

H Punem m$na pe aru% &er'is(i, propuse Mal%o. II aduem aii !i, apoi, *l reuperăm
pe tipul are poate depune mărturie *mpotri'a lui. C(iar daă treuie să ataăm u tunul re!edin0a
lui A(met Mullu%i.
H >u 'a "i ne'oie. V2am spus ă este *n legătură la ;:<. O să trimitem un mesa+. Anun0
pe ei de
HlaA!tepta0i?
Langle. >u *l 'reau doar pe aru% &er'is(i are dansează pe o partitură are nu e
srisă de el. 8l 'reau pe el are a sris partitura. ;Legătura< lui.
H Crede0i ă 'a 'ori >u putem să *l.
Amuzat de aest aes de pudoare, Mal%o preizăD
H >u am de g$nd să *l torturez dar red ă 'a pre"era să 'oreasă !i să răm$nă *n
m$inile )O/, de$t să "ie dat elor din UC) are *l 'or tăia *n uă0i. O). -ă nu 'indem pielea
ursului. A'e0i ei zee mii de euro
=a *i *ntinse un pli maro.
H Iată. 8n annote de o sută.
@
@ @ -eri%ata nu reu!ea să *!i ia o(ii de la "rumoasele ($rtii de o sută de euro. C$nd se
ati
*ntoarse spre Mal%o, a'ea o(ii plini de larimi. Cu o 'oe răgu!ită, murmurăD
H alemderit. Mul0umes.
ati ăgă anii *n geantă. Mal%o demară, oor$nd spre entru.
H Ve0i uita toate aestea, zise el, nu 'ori0i nimănui. C$nd aest ărat 'ă 'a suna, *i 'e0i
spune ă totul este *n ordine !i, m$ine seară, *i 'e0i *napoia pa!aportul u 'iza.
H Ji după aeea 8ntreă ati -eri%ata u o 'oe nelini!tită.
H &upă aeea, nimi. O să 'ă du eu aasă. 8n seara aeasta, nu 'reau să "im 'ăzu0i
*mpreună.
H &ar 'ă 'oi mai re'edea
H Bine*n0eles?
)arin Promise
-ter *l a!tepta el.
la Ti""an pentru a lua masa. Cu siguran0ă, se "ăuse "oarte
"rumoasă.
@
@@
aru% &er'is(i, u inima ăt$ndu2i u putere, se apropia de misiunea greaă la 'olanul
'e(iului /enault grena. A+unsese mai de'reme, dar nu 'oia să ri!te să o sape pe ati -eri%ata.
>ii nu mai *nerase să mai dea de ;Tus(i<. Agentul imoiliar !tia de aum *nainte la e să se
a!tepte. Bine*n0eles, lăs$nd doi martori *n urma lui, aru% &er'is(i *!i asuma un ris, dar nu a'ea
delo de ales.
-e opri *n momentul *n are seretara lui &onisos Agion ie!ea din sediu. -e *ndreptă u
pa!i repezi spre ma!ina lui !i, aia urată, *i *ntinse pa!aportul.
H Iată. Viza este deasupra.
aru% &er'is(i 'eri"iă atent, apoi *ntreăD
H >u au "ost proleme
H &e e A0i plătit.
Alanezul ăgă pa!aportul *n uzunar !i propuseD
H Vă ondu
H >u, mul0umes, o să mă *nt$lnes u o prietenă la arul Pi, aproape.
Coor* din ma!ină, *ndepărt$ndu2se spre apătul străzii 56 Mai. aru% &er'is(i, pu0in
mirat, *!i zise ă se temea să nu "ie 'ăzută u un ;lient<. /eporni, tre$nd prin "a0a misiunii
gree!ti, iar după 344 de metri a+unse la interse0ia u strada -elim Beris(a are oora spre ora!.
Treui să "r$nezeE un 6#6 'enea spre el, rul$nd pe ontrasens ăi strada era u sens uni.
aru% &er'is(i se opri !i se pregătea să dea u spatele, "ără să se deran+eze, pentru ă sensurile
unie
"igurăerau rareori Cea
unosută. respetate. Brus,
a agentului CIApulsul
Mal%o*i resu
Linge?'ertiginos, disting$nd *n spatele parrizului o
Cel are *l suspeta.
>u putea "i o oiniden0ă. usese trădat? &aă ar "i "ost u ati, i2ar ti smuls s$nii. Ma!ina
6#6 loa strada *ngustă, *mpiedi$ndu2l să *nainteze. urios, ăgă *n mar!arier !i apăsă
aelera0ia. >u a'u timp să parurgă mai mult de 344 de metri.
Un enorm 6#6 Cadilla =salade tomai apăru *n spatele lui. 8l ioni, lo'ind spatele
ma!inii /enault, !i aru% &er'is(i "u lipit *n saun de 'iolen0a lo'iturii.
Timp de $te'a seunde, nu rea0ionă, apoi duse m$na dreaptă spre podea pentru a2!i
reupera pistolul -orpio. Tomai *l apuase $nd ele două portiere se des(iseră *n aela!i
timp.
H reeze?
Uria!ul u o(i gri are lansase ordinul *ndreptă spre el un re'ol'er a ărui 0ea'ă i se păru
enormă. Un N7 Magnum. La aeastă distan0ă, raniul i2ar e#ploda a un măr striat. aru%
&er'is(i *ntoarse u!or apul !i 'ăzu, de ealaltă parte, un pistolet automati, *ndreptat spre el de
un tip are părea geamănul primului.
A'u timp să *i reunoasă pe ei doi ;a2sitters< ai agentului CIA $nd, u m$na
st$ngă, uria!ul *i smulse -%orpio !i *l arună a"ară. Apoi, o m$nă enormă *l apuă de (aina din
p$nză, so0$ndu2l din ma!ină, u tot u geantă. =ra literalmente dus pe sus p$nă la =salade !i
arunat *năuntru, su amenin0area pistolului N7 Magnum. =normul 6#6 *mpinse *n lateral e mai
rămăsese din ma!ina /enault. Cini minute mai t$rziu, intrau *n misiunea ameriană, ale ărei
grila+e negre se *n(iseră imediat. aru% &er'is(i "u sos din =salade, *nătu!at, !i dus *ntr2un
irou unde *l oligară

H V2am ăutatsamult
se a!eze
timp,pe un saun.
domnule 8nă nuzise
&er'is(i, *!i re'enise
el. $nd Mal%o Linge intră !i el.
aru% &er'is(i *neră să se răz'răteasă.
H Ce 'rea să *nsemne asta -unt etă0ean %oso'ar, memru al )P. >u a'e0i nii un
drept să mă trata0i ast"el. =ste o răpire.
Mal%o *nu'iin0ă.
H =ste o răpire. &ar dumnea'oastră nu sunte0i doar memru al )P. -unte0i ;Vula<, un
agent al -&B de ani uni, 'ino'at de numeroase rime. Ultima "iind uiderea atroe a ini
ălugări ortodo!i de la mănăstirea din &eani.
H Ce po'e!ti? Protestă alanezul.
H Cunoa!te0i un anume Agron Le%a ;Tus(i< *n re0eaua dumnea'oastră. A partiipat la
opera0iunea *mpotri'a ălugărilor. =ste dispus să depună mărturie *mpotri'a dumnea'oastră.
&e aeastă dată, aru% &er'is(i *nasă lo'itura. Mal%o pro"ită de moment.
H Prietenii dumnea'oastră s$ri '2au trădat. Am lista memrilor re0elei dumnea'oastră.
Printre are !i ei pe are i2a0i asasinat pentru ;a "ae ură0enie<. Vă pregătea0i să părăsi0i )oso'o
u o 'iză -(engen pe un pa!aport "als su numele zen Turoga.
aru% &er'is(i, ople!it, rămase tăut. Mal%o "u el are rupse tăerea.
H &omnule &er'is(i, a'e0i de ales *ntre di"erite posiilită0i. Cea mai plăută este să 'ă
preda0i 'oluntar !i să ere0i să "i0i +udeat de Triunalul Penal Interna0ional de la aga. &esigur,
risa0i destui ani de *n(isoare, dar 'e0i răm$ne *n 'ia0ă. &aă re"uza0i aeastă solu0ie pe are o
preonizez, 'ă 'oi da pe m$na lui )adri But%a. Cred ă 'e0i regreta apoi ă nu sunte0i la aga.
&oar ă, pentru a ene"iia de aeastă "a'oare, 'a treui să *ndeplini0i o ondi0ie.
H Care 8ntreă aru% &er'is(i, u o 'oe g$tuită.
H Jtiu ă nu s$rii au ordonat masarul de la mănăstirea din &eani, zise Mal%o. Vreau
numele elui are '2a dat ordinul.
CAPITOLUL
aru% &er'is(iGGIV.
rămase tăut seunde interminaile. Mal%o se ruga *n sinea lui. Alanezul
nu a'ea mare importan0ă. Putea "i *nlouit. &in ontră, daă nu tăia apul !arpelui, *ntreaga lui
an(etă nu "olosea la mare luru. Mai erau *nă sute de agen0i s$ri disponiili *n )oso'o.
H >u *i unos numele? ise *n ele din urmă alanezul.
H Vă ate0i +o de mine?
)oso'arul sutură din ap.
H >u, *l unos su pseudonimul de ;Marimanga<. Ji !tiu ă lurează la amasada rusă.
H Cam um arată
H =ste un tip la 'reo N4 de ani, orpolent, "a0a rotundă, runet. =ste mereu ine *mrăat.
Poartă un eas "oarte mare la m$nă.
Mal%o
agen0i din *!i asundea
)oso'o uuria. -$rii
ru!ilor. Ade'ăratul numenual*l;omului
min0iseră?
de Cedaseră
legătură< sau
al lui'$nduseră re0eauaonta
aru% &er'is(i de
prea pu0in. Prolema era să sape de ei. &aă s2ar !ti desoperit, ar plea la Moso'a !i gra0ie
imunită0ii diplomatie, nimi nu i se putea *nt$mpla. 8l 'a *nloui un altul.
H Bine, onluzionă Mal%o, treuie să 'eri"iăm aeastă in"orma0ie. P$nă atuni,
răm$ne0i aii.
Lăs$ndu2l pe aru% &er'is(i su paza lui C(ris ones !i Milton Braee%, se duse *n iroul
Pamelei Bearden.
H -unt ru!ii? Anun0ă Mal%o.
Pamela Bearden asultă relatarea lui Mal%o u aten0ie, dar, *n timp e se a!tepta la o
e#plozie de uurie, o sim0i "oarte retientă.
H >uII putem redeope

este de$t aru%modalitate
singură &er'is(i, $nd impliă
să a"lăm, un agent
răspunse al -B
Mal%o. 8ntreă ea.
-ă aran+ăm o *nt$lnire
*ntre &er'is(i !i ;legătura< sa, să 'eri"iăm daă a spus ade'ărul.
H A!a este, admise ameriana. &ar nu rede0i ă ar "i mai normal să dăm aest om pe
m$na )P
Mal%o sim0i um *i sare mu!tarul.
H Va "i elierat *n 69 de ore. >iiodată nu 'a reunoa!te !i %oso'arii 'or 'rea să *l
prote+eze, (iar daă l2ar elimina mai t$rziu.
H >u prea *mi pla aeste metode, reunosu Pamela Bearden. -untem *n ilegalitate
totală. A0i răpit pe aest om !i este re0inut *ntr2o lădire o"iială ameriană. Voi "i oligată să *l
anun0 pe !e"ul misiunii. &umnea'oastră a0i reu!it magni"i, dar mă *ntre daă nu ar "i mai ine
să ne oprim aii !i să *l predăm pe aru% &er'is(i autorită0ilor ompetente.
Mal%o răspunse seD
H &ei, nu 're0i să !ti0i ine 'rea să arune aeastă 0ară *n răzoi. aru% &er'is(i nu este
de$t un e#eutant.
8nurată, responsaila CIA *n )oso'o aprinse o 0igară.
H O), zise ea *n ele din urmă. O să anun0 la Langle !i 'om "ae e 'or zie ei.
Mal%o ie!i din iroul amerianei, "urios. Totul ilustra per"et porela CIAD CWA 1 Co'er
Wour Ass54. Pamela Bearden, are se mai g$ndise, *l prinse din urmă pe (ol.
H O să er la ;:< să inter'ină pe l$ngă A(met Mullu%i, pentru a aest martor să poată
depune mărturie *mpotri'a lui aru% &er'is(i. &aă 'a treui să *l predăm autorită0ilor, aeasta
'a "ae dosarul mai solid. &ar nu treuie să treneze prea mult treaa. &aă aeastă răpire a+unge
la ure(ile anumitor persoane, 'oi plăti "oarte sump.
Pamela Bearden rămase mută a un pe!te. Ple$nd, Mal%o *i ziseD
H 8nera0i
unuia dintre memriisăamasadei
'eri"ia0i totu!i daă semnalmentele
ruse. C(iar daă nu 're0i sădate de aru%
"olosi0i &er'is(i
aeastă orespund
in"orma0ie.
@
@@
Mal%o era *nă su e"etul "uriei din a+un $nd intră *n iroul Pamelei Bearden. Jtia ă,
gra0ie deala+ului orar, aeasta a'usese destul timp să se onsulte u Langle.
Ameriana arora un z$met radios?
H Kell done53? ise ea. Langle a dat undă 'erde pentru a organiza 1 daă este posiil 1
o on"runtare *ntre aru% &er'is(i !i ;legătura< sa, orie ar "i. Pe de altă parte, ;:< mi2a promis să
*l "or0eze pe A(met Mullu%i să ne predea martorul (eie.
>umai 'e!ti une. Mal%o se a!eză, mai alm.
H Bine,Bearden
Pamela zise el. -ă presupunem
sutură din ap.ă ;omul de legătură< este un rus. Ce "aem
H >imi, zise ea.
H Cum, nimi
Ameriana aprinse o 0igară pentru a *n"runta pri'irea glaială a lui Mal%o.
H Treuie mai *nt$i identi"iat, argumentă ea. /ezidentul -B de la Pristina orespunde
e"eti' desrierii date de aru% &er'is(i. -e nume!te Oleg Vatru!in. Ideea elor de la Langle
este să o0inem o mărturie detaliată a lui aru% &er'is(i, u reunoa!terea "otogra"iei ;legăturii<
sale !i să emitem un protest o"iial, dar seret pe l$ngă autorită0ile ruse.
H /u!ii se 'or prăpădi de r$s? ise Mal%o. Protestele platonie sunt omplet ignorate.
H Posiil, reunosu Pamela Bearden, dar 'or !ti ă de0inem proe ale impliării lor *n
aeastă &in
rimă aominailă
nou, !i ă putem să le "aem pulie.
Mal%o "ierea.
H Iar u aru% &er'is(i
H Odată o0inută mărturia lui, *l 'om preda autorită0ilor din )oso'o.
H Care *l 'or eliera "oarte repede.
Ameriana "ău un gest dezamăgit.
H 8n0eleg "rustrarea dumnea'oastră, dar sunt ordinele de la Langle.
H &ei, *n el mai rău az, Oleg Vatru!in 'a "i re(emat la Moso'a.
H Proail, aeptă ea.
Mal%o rămase tăut un timp. -e a0inea "oarte greu să nu plee tr$ntind u!a. Apoi, o altă
idee *i *nol0i *n minte !i se "or0ă să r$dă.
H oarte ine, o să *ner să organizez aeastă *nt$lnire.
U!urată de aparenta *n0elegere, Pamela Bearden adăugă, pe un ton on"iden0ialD
H 8n a"ară de re0inerile de ordin politi, mai este tradi0ia? 8ntre marile -er'iii, sunt
lururi are nu se "a.
H 8n0eleg, admise Mal%o. O să respetăm tradi0ia. P$nă atuni, merg să *l 'ăd pe aru%
&er'is(i.
@
@@
Poli0istul %oso'ar părea ă *mătr$nise u 34 ani *ntr2o noapte.
H -oate0i2i ătu!ele, eru Mal%o lui C(ris ones.

8n timp e aru% *!i "rea *n(eieturile, u un aer asent, Mal%o *l anun0ăD
H &omnule &er'is(i, responsailii de aii sunt de aord să nu 'ă predăm autorită0ilor
%oso'are, i diret Triunalului de la aga. Ve0i săpa dei. ='ident, este o ondi0ie. Vreau să
!tiu sigur ine este ;legătura< dumnea'oastră. Iar pentru aeasta, nu este de$t o metodă.
'este deOleg
la el Vatru!in tresărinu
!i, *n realitate, reunos$nd
mai a!tepta.'oea lui ;Vula<.
/edatase =rau 6 zile
de+a raportul său de $ndMoso'a,
pentru nu a'ea nii o
*n are
prezenta li(idarea re0elei lui !i erea instru0iuni.
H Treuie să 'ă 'ăd, anun0ă ;Vula<. Astăzi.
H Unde
H Ca !i ultima dată, zise %oso'arul. La ora 3:D44. =ste "oarte important, adăugă ei *nainte
de a *n(ide.
Agentul -B se g$ndi $te'a seundeD era o o"ertă pe are nu o putea re"uza. Treuia doar
să *!i ia anumite măsuri de preau0ie.
@
@@
Parul
goale. &e!i Fermaa
soarele era sus,
era *nă pustiu *n ael
aerul s"$r!it de după2amiază, iar terasele restaurantelor erau
era răoros.
Oleg Vatru!in, parase ma!ina 6#6 l$ngă restaurantul Villa Lira. &upă e se *n'$rtise
pu0in prin zonă, intră pe una din poteile are dueau *n pădure, pe "lanul dealului. Trei sute de
metri mai departe, *l 'ăzu pe ;Vula<, a!ezat pe o ană, "um$nd o 0igară. /usul se apropie "ără a
el să se mai ridie. 8l apostro"ă pe %oso'ar.
H Ce se *nt$mplă &e e nu a0i 'enit la elelalte *nt$lniri
H >u le 'edeam utilitatea, răspunse ;Vula< pe un ton alm.
/usul tresări.
H >u 're0i să 'ă mai supune0i ordinelor
;Vula< ridiă u!or din umeri.
)oso'o.H >u mai 'reau să lurez pentru dumnea'oastră !i nii pentru al0ii. O să părăses
H &e aeea '2a0i li(idat re0eaua
H /eprezentau pentru mine un ris de seuritate, zise ;Vula<.
Oleg Vatru!in nu lipi. Cu m$na st$ngă se +ua u mătăniile din amră.
H &ore, "ău el, red ă nu 'e0i mai re'eni asupra deiziei.
H =#at.
H &ore, repetă el. 8n aest az, nu ne 'om mai re'edea.
aru% &er'is(i se ridiă de pe ană !i, tre$nd prin "a0a rusului, *nepu să ooare
potea. Oleg Vatru!in *l urmă, u mersul lui oi!nuit, lent, legăn$ndu2se a un urs, *n timp e
plima *ntre degete mătăniile din amră.
Parurseră a!a 'reo 344 de metri, apoi rusul *l strigă pe aru% &er'is(i.
H Vula<?
Ma!inal, alanezul se *ntoarse, u o pri'ire *ntreătoare. Oleg Vatru!in se oprise, !i el.
@
@@
Boris Bai%al "usese "ormat *n -petnatz !i se *nadrase *n -B după e o rană su"erită *n
Ceenia *i interzisese ser'iiul ati'. usese uuros să lureze *n a"ara /usiei, eea e *i dula
salariul. 8n plus, *ntr2un lo pu0in periulos. Asigura prote0ia apropiată a lui Oleg Vatru!in,
numărul 3 din -B *n )oso'o. O mună de rutină, dar nu neplăută.
Cu o e#ep0ie.
8n aea zi, a+unsese la parul Fermaa u ma!ina lui *nmatriulată *n Pristina, pu0in
*naintea lui Oleg Vatru!in, !i intrase *n pădure, u geanta sport *n m$nă, după are *!i oupase
pozi0ia *n loul indiat de !e"ul său. Aolo, sosese din geanta sport o pu!ă &ragono' e(ipată
u lunetă !i amortizor !i *!i asamlase arma de lunetist *n trupele -petnatz. Apoi, a!teptase,
'ăz$ndu2i tre$nd
unde se a"lau mai *nt$i Urmărea
restaurantele. pe ;Vula<, apoi
prin pe Oleg
lunetă Vatru!in.
silueta Aum,
ăratului areei doi oorau
*i "usese spre zona
desemnat. Pentru
mai multă siguran0ă, nu treuia să tragă de$t $nd aesta se oprea. Ar "i putut trage !i $nd
mergea "ără risul de a rata, dar Boris Bai%al era un soldat disiplinat. Apăsă pe trăgai la $te'a
seunde după e 0inta se *ntorsese. Cum *l 'ăzu prău!indu2se, se ridiă, demontă pu!a
&ragono' pe are o puse *n geanta sport !i se grăi să se *ndepărteze.
Cu aeastă armă, un singur glon0 era su"iient. Floan0e erau speiale, !i se "ragmentau *n
momentul impatului. >u treuia să mai răm$nă nimi din 0inta sa.
@
@@
Oleg Vatru!in pri'i $te'a seunde ada'rul lui ;Vula<. Călătoria lui se termina aolo.
Primise
să ordin
dispară de la Centru
*n natură. Ji umsăse*lziea
elimine. =ra prea
*n /usiaD ;>uperiulos să lase
e omul, nu suntun om u un asemenea seret
proleme<.
&in e#es de zel, *l sotoi rapid, "ără să găseasă nimi. Mirosul "ad de s$nge *i pro'oă
o senza0ie de rău. >u agrea 'iolen0a diretă. -e ridiă, după e termină de sotoit, !i *nepu să
ooare ărarea.
>u parursese N44 de metri $nd un ărat apăru dintre opai, *n "a0a lui, !i se opri *n
mi+loul poteii, a !i um *l a!tepta.
Oleg Vatru!in sim0i um pulsul *i re!te "oarte repede. C$0i'a ani de luru *n -B *i
dăduseră un al !aselea sim0. Aeastă apari0ie nu *i ziea nimi un. Cu at$t mai mult u $t Boris
Bai%al mergea de+a spre ie!irea din par iar el nii nu era *narmat.
A+unse *n dreptul neunosutului !i se opri. igura lui nu *i spunea asolut nimi.
Fospodine
H &a. Vatru!in 8ntreă neunosutul.
Cine sunte0i
H Cred ă numele meu nu 'ă 'a spune nimi, "ău Mal%o. -unt prin0ul Mal%o Linge !i
lurez pentru un -er'iiu omolog u al dumnea'oastră.
/usul s(i0ă un z$met le+er, lini!tit de tonul alm al interloutorului său.
H Ba da, a da? Am auzit despre dumnea'oastră. Cu di"erite oazii.
H =u l2am adus pe agentul dumnea'oastră ;Vula< aii, ontinuă Mal%o.
H &e e
H Voiam să 'ă *nt$lnes.
Oleg Vatru!in sim0i um stomaul i se ontrată u!or.
H A0i "i putut 'eni la Misiune. V2a! "i primit aolo u plăere.
H -unt sigur, *nu'iin0ă Mal%o. &ar nu a! "i "ost la "el de lier a aii.
H Ce 're0i să spune0i
8netase să se mai +oae u ilele de amră !i inima *i ătea u putere.
H Fospodine Vatru!in, ontinuă Mal%o, dumnea'oastră a0i dat ordin agentului
dumnea'oastră ;Vula<, aru% &er'is(i, să e#termine pe ei ini ălugări de la mănăstirea din
&eani.
Cum rusul răm$nea tăut, Mal%o ontinuăD
H >u am ne'oie de on"irmarea dumnea'oastră, aru% &er'is(i a relatat totul.
>ii un răspuns. Mal%o dădu la o parte (aina, pentru a interloutorul său să poată 'edea
m$nerul unui Flo% ăgat la urea. Oleg Vatru!in păli u!or !i zise pe un ton nesigurD
H Ce 're0i să "ae0i
Mal%o z$mi ree.
H A'e0i *ndoieli
Pusese
rusul treui m$naunpee"ort
să "aă m$nerul
uria!pistolului
de 'oin0ăFlo% !i *l*!isoase
a să nu piardău!or de laree.
s$ngele urea. &e aeastă dată,
H -unte0i neun? ise el u 'oea g$tuită. Jti0i "oarte ine ă urmez ordinele Centralei
mele. Ca !i dumnea'oastră.
H Jtiu, reunosu Mal%o. Ji eu am primit ordine *n pri'in0a dumnea'oastră.
H Ce "el de ordine 8ntreă Oleg Vatru!in.
H -ă nu 'ă "a nii un rău? Apar0inem am$ndoi unui mare -er'iiu. -unt lururi are nu
se "a.
Trăsăturile rusului se destinseră pu0in.
H =ste ade'ărat, reunosu el u +umătate de z$met, treuie să ne respetăm. Centrala
dumnea'oastră are per"etă dreptate.
tradi0ia.H =ste ade'ărat, on"irmă Mal%o. Mai este !i tradi0ia. &oar ă, astăzi, nu 'reau să respet
H &ar Centrala dumnea'oastră a zis.
H -ă 'ă ru0, termină Mal%o. &ar nu o să on"ormez.
Oleg Vatru!in des(isese gura să *i răspundă $nd primi un glon0 *n plină "igură.
-X/JIT
3 Conduător religios al mănăstiri.

5 Misiunea
Armata de>a0iunilor
=lierare Unite *n )oso'o.
din )oso'o.
6 or0a de Politie din )oso'o
N Liniile Aeriene Iugosla'e
: C$mpia mierlelor.
7 -er'iiul de In"orma0ii al )oso'o.
9 U=, -tatele Unite !i /usia.
 -er'iiile de In"orma0ii -$re
34 Alian0ă pentru Viitorul )oso'o, desprinsă din UC).
33 Alanezi.
35 Vezi -A- nr. 3:NE &osarul )
3
36 Păian+en.
Armata >a0ională Iugosla'ă.
3N Liga Comunistă Iugosla'ă.
3: &ispoziti' =#plozi' Impro'izat.
37 ormer Wugosla'ian /epuli o" Maedonia "osta /epuliă Iugosla'ă a
Maedoniei.
39 Pelianul.
3 -er'iiul de ontraspiona+ s$r.
54 Păze!te20i "undul.
53 Bine +uat.

Gerard de Villiers Agenda Kosovo

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gerard de Villiers Agenda Kosovo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/24/2018 GerarddeVilliers-AgendaKosovo 1.010-slidepdf.

are 'reo :4.444

Cei zee ăra0i

peste mănăstire !i (iar !i zgomotele de pe terasa de deasupra *netaseră. Călugărul se *ntorsese

>u 'a mai "i timp să a+ungă departe.

Pe la patru !i +umătate diminea0a, >asmi Tai, administratorul (otelului Iliria, situat la

Pasagerii zorului de la L+ul+ana alergau su ploaie pentru a a+unge la aerogară !i li se

H Pentru suesul misiunii dumnea'oastră *n )oso'o?

H >u sunt oamenii A)-?

H =#tremi!ti %oso'ari, atuni

)arin -ter redes(ise o(ii !i zise u un z$metD

H Bine, o să2i zi, onluzionă Iliriana.

&eani,H auAm găsit*nurme

)arin -ter era impre'iziilă.

parată =ra !ase !istrăzii.

H >imeni nu a 'ăzut ine a pus oma 8ntreă Mal%o.

O opri pe )arin -ter are se *ndrepta de+a spre ma!ina 6#6.

Treuie ătut "ierul

H La Pristina se z'one!te ă atentatul de la -%ender ar "i un răspuns la moartea unui alt

&aă *l suna pe Vladimir &+orge'i la Belgrad, de la un număr %oso'ar are *nepea u

el mai Mal%o

-e uită la eas !i se ridiă, *mră$nd o (aină din p$nză.

H >u, tre uneori 'e(iule pe aolo, dar nu este e'a sistemati.

/ămaseră la distan0ă, ula0i *n iară. &inspre entrală nu se auzea nimi. Lini!te

muntele?Ma!ina 6#6 a )P

H Pe un teren 'iran la apătul străzii &elmii, *n estul ora!ului. usese *ngropat

H 8ntre Muntenegru, -eria, Bulgaria, Alania !i W/OM37.

Mal%o eru o a"ea. Patronul sutură din ap, dezolat.

@ @ Ti""an, a'eau !ampanie "ran0uzeasă. Taittinger Comtes de C(ampagne Blan de

H Posiil.persoane are *i puteau on"irma ănuielile se a"lau la Belgrad. Aestea nu

>u pot H"ae&aă este

este onspirată. &aă 'oraeastă

&upă N minute, un ărat apăru pe poteă. Cel de la terasa alăturată. Corpolent,

aru% &er'is(i, ;Vula<, sergent *n )P. A o0inut, *n 3:, gradul de lootenent al

H Ai arma de ser'iiu la tine 8ntreă aru% &er'is(i.

Arma standard a UC), "oarte răsp$ndită *n )oso'o.

=ste unH erou

aru% &er'is(i nu ezită.

oprit *n Indispus, C(rismotorul.

H Vula< ere o *nt$lnire, zise simplu aru% &er'is(i *nainte de a *n(ide.

era iuruit de gloan0e.

un gest aru% &er'is(i

H =n'er mi2a zis ă uneori se poate aran+a, remară Mal%o.

@H Mire. La pr$nz *n "a0a amasadei.

re'enise/usul rămase $nd

H >u. Pentru a disuta a"aeri.

H T(ats Qonder"ul? K(ats ne#t ormidail? Ji apoi

irou unde *l oligară

H >uII putem redeope

H -oate0i2i ătu!ele, eru Mal%o lui C(ris ones.

3 Conduător religios al mănăstiri.

S-ar putea să vă placă și

peste mănăstire !i (iar !i zgomotele de pe terasa de deasupra netaseră. Călugărul se ntorsese

&aă l suna pe Vladimir &+orge'i la Belgrad, de la un număr %oso'ar are nepea u

H Pe un teren 'iran la apătul străzii &elmii, n estul ora!ului. usese ngropat

aru% &er'is(i, ;Vula<, sergent n )P. A o0inut, n 3:, gradul de lootenent al

H Vula< ere o nt$lnire, zise simplu aru% &er'is(i nainte de a *n(ide.