În societate personalitatea negociatorului se diferenţiază printr
-o multitudine de atitudini înnăscute sau dobândite, unele pozitive, altele negative. Printr- o educaţie psihologică, atitudinile negative, diversele defecţiuni pot fi corectate, în timp putându -se forma trăsături psihofiziologice pozitive. Se poate forma astfel puterea de voinţă, de înfrânarea acţiunilor pripite,
de calmare a nervozităţii, a lăcomiei , de cultivare a cinstei şi vredniciei,de descătuşare a
iniţiativei şi de impulsionare a curajului. În procesul de educaţie psihologică,trăsăturile pozitive, talentele pot fi promovate spre a dobândi trăsături noi în ascensiunea cătreabilitate şi măiestrie. Altfel spus, personalitatea negociatorului se formează prin şlefuirea şiînnobilarea aptitudinilor ce îl caracterizează, printr - un proces complex de perseverenţă şieducaţie a voinţei. Personalitatea negociatorului este formată din interacţiunile diferiteloratitudini şi trăsături psihofiziologice ereditare înnobilate sau modelate de mediul social în procesul educativ. Orice individ are o anumită personalitate. Spre a deveni negociator, eltrebui e să dobândească o
a doua personalitate, respectiv să dobândească o a doua natură,clădită pe fundalul primei
personalităţi. În aceste condiţii, selecţionarea propriilor negociatoriconstă într - un proces îndelungat şi complex de experienţe, de observare şi instruire în proc esul activităţii generale desfăşurate. Pregătirea psihologică va da roade numai pe fondulunei personalităţi morale şi profesionale. Un negociator lipsit de pregătirea profesională,oricâtă educaţie psihologică i se va face, va fi tot timpul complexat de necunoaştere şi dincauza insuficienţei profesionale va recurge la atitudini de nervozitate, de oscilaţie, deinconsecvenţă, de minciună, de şiretenie etc.
Instruirea psihologică se face atât teoretic, cât şi practic. Teoretic, printr
-o instruire pedagogică
periodică şi practic, pe calea intrării candidaţilor în diferite echipe de negociatori,
la început ca observatori, apoi cu timpul, antrenându- i în operaţiuni de pregătire a materialelor documentare, în procese de simulare a negocierilor, în activitatea de bază, în activităţi deanaliză şi decizie, de o mai mică importanţă.
În procesul de educaţie psihologică se porneşte de la cunoaşterea aptitudinilorindividului, de la
temperamentul, firea şi caracterul ce îi definesc personalitatea. Se va avea învedere regula potrivit căreia cei mai mulţi indivizi se caracterizează prin dimensiuni medii deaptitudini, temperament, fire şi caracter.
Managementul timpului în 4 pași: Metode, strategii și tehnici operaționale de gestionare a timpului în favoarea ta, de echilibrare a obiectivelor personale și profesionale