Semnale și Sisteme II

Lucrarea 2
Diporți (cvadripoli) rezistivi
Anghel Vlad, grupa 8310

1. Scopul lucrării

Măsurarea și determinarea parametrilor caracteristici pentru structuri de diporți. În cele ce

urmează se vor defini teoretic diporții și va fi analizat modul de lucru pe impedanțe imagine.
Totodată se vor măsura și determina valori pentru diporții de bază.

2. Noțiuni teoretice
2.1. Definirea diportului (cvadripolului)
De-a lungul disciplinelor studiate în ultimele semestrele am văzut cum putem folosi
elementele de circuit pasive (rezistori, condensatoare, bobine) și active (diode, tranzistoare)
pentru a realiza circuite electronice care îndeplinesc diverse funcții.
Pe măsură ce aceste circuite cresc în complexitate, funcțiile componentelor individuale devin
mai puțin relevante pentru proiectantul sistemului decât funcțiile circuitului. De exemplu, la
un etaj de amplificare sunt mai importanți parametrii întregului circuit (amplificare,
impedanță de intrare, impedanță de ieșire, etc.) decât cei ai fiecărui element din etaj
(rezistențe, capacități, inductanțe, etc.).
În aceste cazuri schemele se simplifică prin „împachetarea” circuitelor în blocuri (sisteme)
care prezintă un număr de terminale prin care pot interacționa cu mediul extern. Terminalele
(denumite și poli) sunt, în general, grupate în perechi ce poartă numele de porți. Numărul de
poli/porți ai unui bloc determină denumirea acestuia. De exemplu, un bloc cu o poartă formată
din doi poli, poartă denumirea de dipol sau uniport.

I1 I2

U1 1
D 2 U2

I1 I2

Figura 1. Reprezentarea unui diport (cvadripol)

Un cvadripol sau diport este un sistem care are patru terminale grupate în două porți (Figura
1). Aceste porți sunt, în mod normal, numerotate cu 1 și 2, purtând și denumirea de poartă de
intrare (poarta 1) și poartă de ieșire (poarta 2).
1
Semnale și Sisteme II

2.2. Parametrii diporților

Pentru a modela matematic un diport avem la dispoziție patru variabile: un curent și o
tensiune de intrare, precum și un curent și o tensiune de ieșire. Printr-un sistem de două
ecuații (câte una pentru fiecare poartă) putem descrie comportamentul sistemului. În funcție
de ce variabile sunt alese ca fiind independente sau dependente, sistemul de ecuații va
prezenta diferiți parametrii cu diferite semnificații fizice.

2.2.1. Parametrii Z
Dacă la ambele porți tensiunile sunt alese ca fiind variabilele dependente, sistemul de ecuații
ia forma:

𝑈1 = 𝑍11𝐼1 + 𝑍12𝐼2 (1)

{
𝑈2 = 𝑍21𝐼1 + 𝑍22𝐼2

Sau sub formă matriceală:

[𝑈1] = [𝑍11 𝑍12] ∙ [𝐼1] (2)

𝑈2 𝑍21 𝑍22 𝐼2

În acest caz parametrii ecuației sunt notați cu Z și poartă denumirea de parametrii Z sau
impedanță. Unitatea lor de măsură este Ohmul. Ei au următoarele semnificații:

𝑈1 𝑈1
𝑍11 = | = 𝑍1𝑔 (3) 𝑍12 = | (4)
𝐼1 𝐼2=0 𝐼2 𝐼1=0
Impedanță de transfer (transimpedanță) de la
Impedanță de intrare cu ieșirea în gol
intrare la ieșire cu intrarea în gol
𝑈2 𝑈2
𝑍21 = | (5) 𝑍22 = | = 𝑍2𝑔 (6)
𝐼1 𝐼2=0 𝐼2 𝐼1=0
Impedanță de transfer (transimpedanță) de la
Impedanță de ieșire cu intrarea în gol
ieșire la intrare cu ieșirea în gol

2
Semnale și Sisteme II
2.2.2. Parametrii Y
Dacă la ambele porți curenții sunt aleși ca fiind variabilele dependente, sistemul de ecuații ia
forma:

𝐼1 = 𝑌11𝑈1 + 𝑌12𝑈2 (7)

{
𝐼2 = 𝑌21𝑈1 + 𝑌22𝑈2

Sau sub formă matriceală:

[𝐼1] = [𝑌11 𝑌12] ∙ [𝑈1] (8)

𝐼2 𝑌21 𝑌22 𝑈2

În acest caz parametrii ecuației sunt notați cu Y și poartă denumirea de parametrii Y sau
admitanță. Unitatea lor de măsură este Siemensul (Ω-1). Ei au următoarele semnificații:

𝐼1 1 𝐼1
𝑌11 = | → = 𝑍1𝑠𝑐 (9) 𝑌12 = | (10)
𝑈1 𝑈2=0 𝑌11 𝑈
2 𝑈1=0

Admitanță de intrare cu ieșirea în scurtcircuit Admitanță de transfer (transadmitanță) de la

intrare la ieșire cu intrarea în scurtcircuit
𝐼2 𝐼2 1
𝑌21 = | (11) 𝑌22 = | → = 𝑍2𝑠𝑐 (12)
𝑈 𝑈2 𝑈1=0 𝑌22
1 𝑈2=0

Admitanță de transfer (transadmitanță) de la Admitanță de ieșire cu intrarea în scurtcircuit

ieșire la intrare cu ieșirea în scurtcircuit

2.3. Conectarea diportilor

Doi diporți pot fi legați în mai multe moduri unul de celălalt pentru a forma un nou diport.
Parametrii acestuia depind de parametrii diporților originali și de modul în care aceștia sunt
legați.

3
Semnale și Sisteme II

Tipul de conectare Parametrii noului diport

[𝑍] = [𝑍𝐴] + [𝑍𝐵]

Serie

[𝑌] = [𝑌𝐴] + [𝑌𝐵]

Paralel

2.4. Relații între parametrii Z și Y

Deoarece anumiți parametrii sunt mai ușor de folosit în calcule în funcție de topologia
diporților, este necesar să cunoaștem relațiile dintre acești parametrii.

Tabelul 4. Relații între parametrii Z și Y

Z Y
𝑌22 −𝑌12

Z [𝑍] [𝑍]−1 = [𝑑𝑒𝑡 𝑌 𝑑𝑒𝑡 𝑌]

−𝑌21 𝑌11
𝑑𝑒𝑡 𝑌 𝑑𝑒𝑡 𝑌
𝑍22 −𝑍12

Y [𝑌]−1 = [𝑑𝑒𝑡 𝑍 𝑑𝑒𝑡 𝑍] [𝑌]

−𝑍21 𝑍11
𝑑𝑒𝑡 𝑍 𝑑𝑒𝑡 𝑍

2.5. Structuri elementare de diporți

Pentru a ușura calculele, diporții complecși sunt considerați a fi alcătuiți din mai mulți diporți
simpli conectați în diverse moduri. Acești diporți simpli poartă numele de diporți elementari.
În cele ce urmează sunt prezentați majoritatea diporților ce aparțin acestei categorii.

4
Semnale și Sisteme II
2.5.1. Diporți cu un singur element
Cei mai simpli diporți sunt formați dintr-o singură impedanță longitudinală sau dintr-o
impedanță transversală (Figura 2).

a b
Figura 2. Diporți cu impedanță longitudinală (a) și transversală (b)

2.5.2. Diporți în Γ (Gama) și Γ întors

Înlănțuind cele două tipuri de diporți cu un singur element obținem diporți în Γ (Gama) și Γ
întors (Figura 3).

a b
Figura 3. Diporți în Gama (a) și în Gama întors (b)

2.5.3. Diporți în T
Diporții în T se pot construi prin fie prin înlănțuirea unui diport longitudinal cu unul
transversal și cu un alt diport longitudinal, fie prin înlănțuirea unui diport gama întors cu unul
gama (Figura 4).

Figura 4. Diport în T

2.5.4. Diporți în Π (Pi)

Diporții în Π se pot construi prin fie prin înlănțuirea unui diport transversal cu unul
longitudinal și cu un alt diport transversal, fie prin înlănțuirea unui diport gama cu unul gama
întors (Figura 5).
5
Semnale și Sisteme II

Figura 5. Diport în Π

2.5.5. Diporți în X
Diportul în X este reprezentat în Figura 6.

Figura 6. Diport în X

2.5.6. Diporți în punte simetric

Diportul în punte simetric este reprezentat în Figura 7 și se caracterizează prin faptul că
impedanțele din laturile opuse ale punții sunt egale.

Figura 7. Diport în punte simetric

2.6. Simetria și reciprocitatea diporților

Spunem că un diport este reciproc atunci când acesta se comportă identic, indiferent de ce
poartă este folosită ca intrare sau ca ieșire. Un astfel de diport satisface condiția de
reciprocitate:

𝑍12 = 𝑍21 (13)

6
Semnale și Sisteme II

Un diport este simetric dacă impedanțele sale de intrare și de ieșire sunt egale. În acest
caz este satisfăcută condiția de simetrie:

𝑍11 = 𝑍22 (14)

Din structurile elementare de diporți prezentate până acum sunt relevante cazurile de simetrie
pentru diporții în T și în Π (Figura 8).

a b
Figura 8. Diporț T simetric (a) și Π simetric (b)

2.7. Adaptarea impedanțelor

În practică, un diport este conectat la poarta de intrare la un generator cu o impedanță proprie
Zg, iar la ieșire la o impedanță de sarcină Zs (Figura 9).

Figura 9. Schema tipică de conectare a unui diport cu un generator și cu o sarcină

Este de dorit ca transferul de putere între generator, diport și sarcină să fie maxim. Pentru a
realiza acest lucru, trebuie ținut cont de teorema transferului maxim de putere. Conform
acesteia, într-un circuit (Figura 10) ce conține doar un generator de tensiune cu o anumită
rezistență internă (Rg) și o rezistență de sarcină (Rs), transferul maxim de putere are loc atunci
când:

𝑅 𝑔 = 𝑅𝑠 (15)

7
Semnale și Sisteme II

Figura 10. Generator conectat la o rezistență de sarcină

Relația anterioară poate fi rescrisă pentru cazul general al impedanțelor:

𝑍𝑔 = 𝑍𝑠 (16)

În cazul unui diport, pentru un transfer maxim de putere este necesar ca impedanța
generatorului să fie egalată cu cea a porții de intrare, iar cea de sarcină cu cea a porții de
ieșire. Această potrivirea a impedanțelor la porțile unui diport poartă denumirea de adaptare
a impedanțelor.
Numeroase aplicații din electronică și telecomunicații presupun legarea diporților în structuri
de tip lanț. De exemplu, liniile de transmisie sunt modelate sub forma unor asemenea lanțuri
de diporți. Construirea acestor structuri impune adaptarea la porțile tuturor diporților din lanț.

2.8. Impedanțe imagine

Determinarea valorilor impedanțelor necesare pentru realizarea adaptării diporților se poate
face prin folosirea conceptului de impedanțe imagine.
Fie un diport conectat la un generator cu o impedanță Z I1 și la o sarcină ZI2 (Figura 11). Dacă
impedanța diportului văzută de la poarta 1 este egală cu Z I1, iar impedanța diportului văzută de
la poarta 2 este egală cu ZI2, spunem că diportul funcționează pe bază de impedanțe imagine.
ZI1 și ZI2 poartă, în acest caz, denumirea de impedanțe imagine.

Figura 11. Diport care lucrează pe bază de impedanțe imagine

Față de parametrii Z ai diportului, impedanțele imagine se definesc astfel:

8
Semnale și Sisteme II

𝑍𝐼 (17)

𝑍𝐼 (18)

În cazul diporților care satisfac condiția de reciprocitate, Z12=Z21, impedanțele imagine pot fi
definite în funcție de impedanțele de gol și scurtcircuit ale celor două porți:

𝑍𝐼1 = √𝑍1𝑠𝑐𝑍1𝑔 (19)

𝑍𝐼2 = √𝑍2𝑠𝑐𝑍2𝑔 (20)

2.9. Constanta de transfer (de propagare)

Aceasta reprezintă o măsură prin care se exprimă schimbarea de amplitudine și de fază
a unui semnal ce trece printr-un sistem. Ea este definită astfel:

1 1 𝜃
→ 𝜽 = 𝒍𝒏 𝟏
= 𝒍𝒏 𝟏
[𝑁𝑝] (21)
= =𝑒
𝑈2 −𝐼2 𝑼𝟐 −𝑰𝟐

Fiind o mărime complexă, ea are forma:

𝜃 = 𝑎 + 𝑗𝑏 (22)

unde a reprezintă atenuarea, iar b defazarea.

Ea poate fi exprimată și în funcție de impedanțele de gol și de scurtcircuit:

𝑈 𝐼 𝑼 𝑰

9
Semnale și Sisteme II

𝑍𝑠𝑐 𝑍𝑠𝑐
𝑡ℎ𝜃 = √ → 𝜃 = 𝑎𝑟𝑔𝑡 √ (23)
𝑍𝑔

În cazul diporților care lucrează pe impedanțe imagine, constanta de transfer poate fi

exprimată astfel:

𝑍2𝑠𝑐
ℎ√
𝑍2𝑔
𝑡 → 𝜃 = 𝑎𝑟𝑔𝑡 𝑎𝑟𝑔𝑡 (24)

3. Modul de lucru
Se vor determina experimental impedanțele imagine pentru secțiunile de diporți prezentate în
Figura 3, Figura 4, Figura 5, Figura 6, Figura 7 și Figura 8 prin metoda măsurării
impedanțelor de gol și de scurtcircuit pentru fiecare în parte și folosind formulele (19), (20) și
(24).
Datele măsurate pe schemele diporților și parametrii calculați se trec în următorul tabel:

Z1g Z2g Z1sc Z2sc ZI2

Tip dip. ZI1 (kΩ) thθ θ (Np)
(kΩ) (kΩ) (kΩ) (kΩ) (kΩ)
Γ 217.3 547.0 131.2 345.0 168.85 434.41 0.78 1.56
Γ întors 545.0 220.0 3.5 220.0 43.67 220.00 0.08 1.55
T 217.3 328.0 296.8 429.0 253.96 375.12 1.17 1.57
T
217.3 217.3 330.0 327.0 267.79 266.57 1.23 1.57
simetric
Π 144.0 165.0 15.0 79.0 46.48 114.17 0.32 1.55
Π
144.0 144.0 285.0 286.0 202.58 202.94 1.41 1.57
simetric
X ∞ ∞ 271.0 327.0 ∞ ∞ ∞ ∞
Punte 140.0 145.0 280.0 140.0 197.99 142.48 1.41 1.57

Indicații:

• Datele măsurate și calculate se vor nota cu 3 zecimale

• ATENȚIE: th = tangentă hiperbolică

10
Semnale și Sisteme II

4. Bibliografie
[1] Maria Claudia Surugiu, Ionel Petrescu, Semnale și sisteme – Aplicații practice – ,
București, 2012;
[2] Constantin Strîmbu, Semnale și Circuite Electronice – Circuite de prelucrare a
semnalelor, Editura Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă”, Brașov, 2010;
[3] Karl-Dieter Tieste, Oliver Romberg, Keine Panik vor Elektrotechnik! Erfolg und Spaß
mit den Widerständen im Ingenieurstudium, Springer Vieweg, 2018.

11
Semnale și Sisteme II
5. Anexă – Parametrii diporților

Pe lângă parametrii prezentați în această lucrare, diporții mai sunt caracterizați de trei alte
familii de parametrii

5.1.1. Parametrii h
Dacă la poarta de intrare tensiunea este variabila dependentă, iar la cea de ieșire curentul este
variabila dependentă, sistemul de ecuații ia forma:

𝑈1 = ℎ11𝐼1 + ℎ12𝑈2 (25)

{
𝐼2 = ℎ21𝐼1 + ℎ22𝑈2

Sau sub formă matriceală:

[𝑈1] = [ℎ11 ℎ12] ∙ [ 𝐼1 ] (26)

𝐼2 ℎ21 ℎ22 𝑈2

În acest caz parametrii ecuației sunt notați cu h și poartă denumirea de parametrii h sau
hibrizi. Aceștia au diferite unități de măsură. Ei au următoarele semnificații:

Tabelul 5. Semnificațiile parametrilor h

𝑈1 𝑈1
ℎ11 = | = ℎ𝑖 (27) ℎ12 = | = ℎ𝑟 (28)
𝑈
𝐼1 𝑈2=0 2 𝐼1=0

Impedanță de intrare cu ieșirea în scurtcircuit – Câștigul invers de tensiune cu intrarea în gol –

Unitate de măsură: Ohm Adimensional

𝐼2 𝐼2
ℎ21 = | = ℎ𝑓 (29) ℎ22 = | = ℎ𝑜 (30)
𝑈
𝐼1 𝑈2=0 2 𝐼1=0

Amplificarea în curent cu ieșirea in scurtcircuit – Admitanță de ieșire cu intrarea în gol –

Adimensional Unitate de măsură: Siemens

5.1.2. Parametrii g
Dacă la poarta de intrare curentul este variabila dependentă, iar la cea de ieșire tensiunea este
variabila dependentă, sistemul de ecuații ia forma:

12
Semnale și Sisteme II

{ 𝐼1 = 𝑔11𝑈1 + 𝑔12𝐼2 (31)

𝑈2 = 𝑔21𝑈1 + 𝑔22𝐼2

Sau sub formă matriceală:

[𝑈𝐼1 ] = [𝑔𝑔1121𝑔𝑔1222] ∙ [𝑈𝐼21] (32)

2

În acest caz parametrii ecuației sunt notați cu g și poartă denumirea de parametrii g sau
hibrizi inverși. Aceștia au diferite unități de măsură. Ei au următoarele semnificații:

Tabelul 6. Semnificațiile parametrilor g

𝐼1 𝐼1
𝑔11 = | (33) 𝑔12 = | (34)
𝑈
1 𝐼2=0 𝐼2 𝑈1=0
Admitanță de intrare cu ieșirea în gol – Unitate de Câștigul invers de curent cu intrarea în
măsură: Siemens scurtcircuit – Adimensional
𝑈2 𝑈2
𝑔21 = | (35) 𝑔22 = | (36)
𝑈
1 𝐼2=0 𝐼2 𝑈1=0
Amplificarea în tensiune cu ieșirea in gol – Impedanță de ieșire cu intrarea în scurtcircuit –
Adimensional Unitate de măsură: Ohm

5.1.3. Parametrii A
Dacă definim curentul și tensiunea de la poarta de intrare ca fiind variabile dependente,
sistemul de ecuații ia forma:

{1 11 2 12 2 (37)
𝐼1 = 𝐴21𝑈2 − 𝐴22𝐼2

Sau sub formă matriceală:

𝑈
[ 1] = [𝐴11 𝐴12] ∙ [ 𝑈2 ] (38)
𝑈=𝐴 𝑈−𝐴 𝐼

13
Semnale și Sisteme II
𝐼2 𝐴21 𝐴22 −𝐼2

În acest caz parametrii ecuației sunt notați cu A și poartă denumirea de parametrii A sau de
transmisie/de lanț. Aceștia au diferite unități de măsură. Ei au următoarele semnificații:

Tabelul 7. Semnificațiile parametrilor A

𝑈1 𝑈1
𝐴11 = | (39) 𝐴12 = − | (40)
𝑈 𝐼2 𝑈2=0
2 𝐼2=0

Impedanță de transfer (transimpedanță) de la intrare

Câștigul invers de tensiune cu ieșirea în gol – la ieșire cu ieșirea în scurtcircuit – Unitate de
Adimensional măsură:
Ohm
𝐼1 𝐼1
𝐴21 = | (41) 𝐴21 = − | (42)
𝑈 𝑈
2 𝐼2=0 2 𝐼2=0

Admitanță de transfer (transadmitanță) de la intrare la Câștigul invers de curent cu ieșirea în scurtcircuit –

ieșire cu ieșirea în gol – Unitate de măsură: Siemens Adimensional

5.2. Conectarea diportilor

Fiecare familie de parametrii se pretează mai bine pentru calculul diporților aflați în anumite
configurații

Tabelul 8. Parametrii diporților compuși

Tipul de conectare Parametrii noului diport

[ℎ] = [ℎ𝐴] + [ℎ𝐵]

Serie – Paralel

14
Semnale și Sisteme II

[𝑔] = [𝑔𝐴] + [𝑔𝐵]

Paralel – Serie

[𝐴] = [𝐴𝐴][𝐴𝐵]

Lanț/Cascadă

5.3. Relații între parametrii diporților

Tabelul de mai jos conține relațiile de transformare dintre toate familiile de parametrii ale
diporților.

Tabelul 9. Relații între parametrii diporților

Z Y h g A

𝑌22 −𝑌12 det 𝑔 𝑔 𝐴 − det 𝐴

11 11 12 22
[𝑑𝑒𝑡 𝑌 𝑑𝑒𝑡 𝑌]
𝑔22 𝑔22 −𝑔21 𝐴12 𝐴12
−𝑌21 𝑌11 [ 11 11 ] 𝐴11
𝑑𝑒𝑡 𝑌 𝑑𝑒𝑡 𝑌 1 −1

𝐴12 ]
[𝐴12
[ 𝑔22 𝑔22]
Z [𝑍]

Y 𝑍22 −𝑍12 [𝑌] 1 −𝑔 𝐴 − det 𝐴

12 11
[𝑑𝑒𝑡 𝑍 𝑑𝑒𝑡 𝑍]
𝑔11 𝑔11 𝑔21 𝐴21 𝐴21
−𝑍21 𝑍11

15
Semnale și Sisteme II
22 22 det 𝑔 1 𝐴22
𝑑𝑒𝑡 𝑍 𝑑𝑒𝑡 𝑍
[ 22 22]
[𝑔11 𝑔11 ] [𝐴21 𝐴21 ]

det 𝑍 𝑍 1 −𝑌 𝑔22 −𝑔12 𝐴 det 𝐴

12 12 12
𝑑𝑒𝑡 𝑔 𝑑𝑒𝑡 𝑔
𝑍22 𝑍22 −𝑍21 𝑌11 𝑌11 𝑌21 [−𝑔21 𝑔11 ] 𝐴21
𝐴21
h [ℎ] 𝐴22
1 det 𝑌 𝑑𝑒𝑡 𝑔 𝑑𝑒𝑡 𝑔 −1

𝐴21 ]
[𝐴21
[ 𝑍22 𝑍22] [𝑌11 𝑌11 ]
1 −𝑍 det 𝑌 𝑌 𝐴 det 𝐴
12 12 21

𝑍11 𝑍11 𝑍21 𝑌22 𝑌22 −𝑌21 𝐴11

𝐴11
g [𝑑𝑒𝑡 [𝑔] 𝐴12
det 𝑍 1 −1
𝑑𝑒𝑡 ] 𝐴11 ]
[𝐴11
[𝑍11 𝑍11 ] [ 𝑌22 𝑌22] 𝑑𝑒𝑡 𝑑𝑒𝑡
−𝑌
𝑍 1 −𝑔
22
11 det 𝑍 22
−1
𝑔21 𝑔21 𝑔11
A 𝑍21 𝑍21 𝑌21 𝑌21 det 𝑌 21 21 [𝐴]
det 𝑔
1 𝑍22 𝑌22
[ 21 21 ]

[𝑍21 𝑍21 ] [𝑔21 𝑔21 ]

[ 𝑌21 𝑌21]

6. Concluzie
Lucrarea se concentreaza pe masurarea si determinarea parametrilor pentru diporți, structuri
importante in proiectarea circuitelor electronice. S-a prezentat impedanta de imagine,
simetria, reciprocitatea si adaptarea impedantelor.. Experimentele realizate au vizat diferite
tipuri de diporți, evidențiind aplicabilitatea conceptelor teoretice in practica.

16