SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Centrii nervoși situați intranevraxial și extranevraxial, aflați în relație cu organele a căror

activitate o controlează, formează SNV.
Prin controlul asupra miocardului, musculaturii netede și glandelor, SNV coordonează
activitatea viscerelor și a vaselor sangvine.
În cadrul SNV deosebim, strucural și funcțional, un SNV simpatic și un SNV
parasimpatic.
a. Componenta simpatică – activează organismul pentru luptă și apărare, mai ales prin
eliberarea de NA din fibrele postggl. și de adrenalină din medulosuprarenală.
b. Componenta parasimpatică produce, cel mai adesea, efecte antagoniste simpaticului,
prin eliberarea din fibrele postggl. a Ach.
Acțiunile S și PS trebuie echilibrate pentru menținerea homeostaziei.
SNV formează la nivelul diferitelor viscere, plexuri vegetative mixte, simpatico-
parasimpatice. Simpaticul are căile lui proprii.
Cele mai multe organe primesc o inervație vegetativă dublă și antagonică – de ex.,
reglarea diametrului pupilar.
În alte organe, SNVS și SNVPS exercită efecte de același tip, dar care au efecte diferite,
cantitativ și calitativ: – acțiune complementară - de ex., reglarea secreției salivare
- acțiune cooperantă – de ex, la nivelul aparatului reproducător, micțiune
Există și organe asupra cărora numai unul dintre sisteme are efect, având numai inervație
simpatică: - medulosuprarenala
- glandele sudoripare
- mușchii erectori ai firelor de păr
- majoritatea vaselor sangvine
În aceste cazuri, reglarea activității se face prin creșterea sau scăderea ratei de stimulare
simpatică a structurii respective. Sistemul simpatoadrenal intervine și în termoreglare.
La baza activității SNV stă reflexul vegetativ.
Arcul reflex vegetativ are aceleași 5 componente ca și arcul reflex somatic:
1. Receptorii : - interoceptorii/visceroceptorii din organe interne, vase, ce pot fi – osmoreceptori
- chemoreceptori
- baroreceptori
- presoreceptori

2. Calea aferentă: - senzitivă

- alcătuită din: - prelungirile neuronilor vegetativi din ganglionii spinali pentru
simpatic și parasimpaticul sacrat
- prelungirile neuronilor din ganglionii nervilor cranieni IX, X
pentru PS cranian
- dendrita neuronilor ajunge la receptorii din organe și vase, iar axonul pătrunde
în nevrax, intrând în legătură cu centrul vegetativ S sau PS.
3. Centrul reflex:
a. Centrii simpatici – se găsesc în coarnele laterale ale măduvei toraco-lombare T1-L2
(aici se găsesc și neuroni vegetativi de asociație)
b. Centrii parasimpatici se găsesc: – în nucleii vegetativi din TC pentru PS cranian
- în coarnele laterale ale măduvei sacrate S2-S4 pentru
PS sacrat = nucleul parasimpatic pelvin

Centrii vegetativi superiori, cu rol de coordonare a activității vegetative, atât S cât și PS,
se găsesc în hipotalamus și sistemul limbic.

4. Calea eferentă: - motorie

- spre deosebire de calea eferentă a arcului reflex somatic, este alcătuită din 2
neuroni visceromotori:
a. - neuronul preganglionar din centrul nervos (nuclei vegetativi din TC, coarnele laterale
ale MS)
b. - neuronul postganglionar – în ganglioni vegetativi
- La nivelul ganglionilor vegetativi are loc sinapsa între axonul neuronului
vegetativ preganglionar și neuronul vegetativ postganglionar.
- Fibrele preganglionare (axonii neuronilor preganglionari) sunt mielinizate iar
cele postganglionare (axonii neuronilor postganglionari) sunt amielinice.
- Axonul neuronului postganglionar formează fibra postggl., care ajunge la
organul efector vegetativ.
a. În SNVS – neuronul postganglionar se găsește:
 într-un ganglion din cele 2 lanțuri ganglionare laterovertebrale/paravertebrale,
situate de o parte și de alta a coloanei vertebrale și legate de nervii spinali prin
ramurile comunicante cenușii (vezi nervul spinal).
 Fibrele preggl. toracice T1- T4 fac sinapsă în ggl. laterovertebrali din apropiere.
Unele fibre preggl. trec din ggl. laterovertebral din imediata vecinătate, în ggl. din
etaje superioare (3 gangl. cervicali), unde vor face sinapsă. Fibrele postggl. din cei 3
gangl. cervicali și cei 4 gangl. toracici inervează simpatic inima. Fibrele postggl.
din primul gangl. cervical inervează simpatic structurile vegetative de la nivelul
capului, inima și alte organe din torace (plămânii).
 unele fibre preggl. trec prin ggl. învecinat din lanțul laterovertebral fără a face
sinapsă în acesta și intră în constituția nervilor splanhnici, realizând sinapsă în 3
ganglioni mari neperechi prevertebrali: - ggl. celiac
- ggl. mezenteric superior
- ggl. mezenteric inferiori
 fibrele preggl. ale marelui nerv splanhnic au originea în coarnele laterale ale
măduvei T5-T9.
Acestea fac sinapsă cu n. postggl. din ggl. celiac. Fibrele post ggl. inervează ficatul,
stomacul, pancreasul, vezica biliară, splina prima porțiune a intestinului subțire.
  unele fibre preganglionare ale marelui nerv splanhnic trec prin ggl. celiac fără a
face sinapsă și ajung la MSR, unde fac sinapsă cu neuroni postggl. modificați care
au funcție secretorie și sunt lipsiți de prelungiri
 fibrele preggla. ale micului nerv splanhnic au originea în coarnele laterale ale
măduvei T1-T12 și fac sinapdă în 2 ggl. prevertebrali: fibrele postggl. din ggl.
celiac inervează rinichii, iar cele cu originea în ggl. mezenteric sup., ultima parte a
intestinului subțire, prima jumătate a intestinului gros.
 Fibrele preggl. cu originea în coarnele laterale ale măduvei L1-L2 formează
nervul splanhnic lombar, care face sinapsă în ggl. mezenteric inferior. Fibrele
postggl. formează nervii hipogastrici, care inervează ultima jumătate a intestinului
gros,vezica urinară și organele reproducătoare.
 fibrele postggl. care se atașează nervului spinal prin ramurile comunicante
cenușii se distribuie, prin celelalte ramuri, vaselor de sânge din mușchi și
tegument, glandelor sudoripare și sebacee, mușchilor netezi ai firului de păr din
piele
b. În SNVPS – neuronul postganglionar se găsește în ganglioni terminali, și anume:
i) într-un ganglion juxtavisceral din apropierea organului inervat (efectorilor):
- gangl. ciliar, unde ajung fibrele nv. III
- gangl. pterigopalatin, unde ajung fibrele nv. VII
- gangl. submandibulr, unde ajung fibrele nv. VII
- gangl. otic, unde ajung fibrele nv. IX
ii) în ganglioni intramurali din peretele organului inervat pentru:
- nervii X (vagi), care inervează organe din torace și abdomen)și
- nervii pelvieni (din regiunea sacrată S2-S4) - Fibrele PS postggl. inervează
colonul descendent, sigmoid, rectul (plexurile din pereții tubului digestiv),
vezica urinară și organele reproducătoare.

Calea eferentă simpatică Calea eferentă parasimpatică

- fibrele preganglionare scurte - fibrele preganglionare lungi

- în sinapsa neuro-neuronală dintre n. preggl. și cel - în sinapsa neuro-neuronală dintre n. preggl. și

postggl., mediatorul chimic este acetilcolina cel postggl., mediatorul chimic este acetilcolina

- fibrele postganglionare lungi - fibrele postganglionare scurte

- în sinapsa neuro-efectoare dintre n. postggl. și - în sinapsa neuro-efectoare dintre n. postggl. și

efector mediatorul chimic este noradrenalina-NA efector mediatorul chimic este acetilcolina-Ach

- distribuția fibrelor postggl. – în întreg organismul - distribuția fibrelor postggl. – limitată, în

principal, la cap și viscere

- un număr f. mic de fibre postggl. eliberează

acetilcolina (Ach) sau alte substanțe, de ex.
monoxidul de azot (sinapse noncolinergice,
nonadrenergice)
5. Efectorii vegetativi: - în mod nu sunt sub control voluntar: - glande
- mușchi netezi
- miocardul
 EFECTELE STIMULĂRII SNV ASUPRA DIFERITELOR ORGANE

Organul efector Efectul stimulării simpaticului Efectul stimulării parasimpaticului

Ochi
- iris (mușchiul Dilatarea pupilei = midriază Nu are efect
dilatator al pupilei)
- iris (mușchiul Nu are efect Constricția pupilei = mioză
constrictor pupilar)
Mușchi ciliar Relaxarea (pt vederea la distanță) Contracție (pt vederea de aproape)
Glande:
- lacrimală Scade secreția Stimulează secreția
- sudoripară Stimulează secreția Stimulează secreția la nivel palmar
- salivare Scade secreția – determină secreție Crește secreția – determină secreție
salivară vâscoasă salivară apoasă
- gastrice Scade secreția Stimulează secreția
- intestinale Nu are efect Stimulează secreția
- medulosuprarenală Stimulează secreția hormonală Nu are efect
Cord
- frecvența cardiacă Crește (tahicardie) Scade (bradicardie)
- conducerea atrio- Crește Scade
ventriculară
- forța de contracție a Crește Nu are efect
miocardului
Vase sangvine - în principal vasoconstricție - dilatație în câteva teritorii vasculare
(afectează majoritatea vaselor –
arteriale din tegument, viscere și
parțial din mușchii striați
Plămâni
- arborele bronșic Dilatație (bronhodilatație) Constricție (bronhoconstricție)
- glande mucoase Inhibă secreția Stimulează secreția
Tract gastrointestinal
- motilitate Inhibă mișcarea Stimulează mișcarea
- sfinctere Stimulează contracția sfincterelor Relaxează sfincterele (de cele mai
multe ori)
Ficat Stimulează glicogenoliza Nu are efect
Pancreas Inhibă secreția exocrină Stimulează secreția exocrină
Splina Stimulează contracția Nu are efect
Tract urinar Reduce debitul urinar și reduce Contractă detrusorul (mușchiul
secreția de renină vezical)
Contractă sfincterul vezical intern Relaxează sfincterul vezical intern
 NOȚIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE

Meningita = inflamația meningelor de la nivel spinal și cerebral

- etiologii (cauze) multiple, bacteriene sau virale
Encefalita = inflamație acută a creierului, determinată de – prezența unor virusuri la nivelul SNC
- reacție de hipersensibilitate inițiată de un
virus sau de o proteină străină organismului
- se caracterizează prin disfuncții cerebrale extinse și grave
Hemoragiile cerebrale = grup de afecțiuni determinate de sângerarea la nivelul țesutului
cerebral, în spațiile epidural, subdural sau subarahnoidian
- cauzate de: - ruperea unui vas ateromatos la o persoană cu
hipertensiune arterială
- ruperea unui anevrism congenital sau unei malformații
congenitale
- traumatisme
- au mortalitate ridicată
- reprezintă urgențe medico-chirurgicale, pacienții pot rămâne cu
sechele neurologice mari (paralizii)
Coma = stare clinică a unui pacient, în care acesta nu poate fi trezit și nu răspunde la nici o
categorie de stimuli; se pot obține numai reflexe primitive de apărare.
- în coma profundă pot lipsi și reflexele cu sediul în TC, ca și cele miotatice
- cauze multiple, ce implică disfuncții la nivelul emisf. cerebrale, diencefalului și punții:
- traumatisme cerebrale
- hemoragii cerebrale
- afecțiuni cedrebrale difuze sau metabolice
Convulsiile - pot fi: - izolate, nerecurente – manifestate doar în anumite situații – boli febrile,
traumatisme craniene
- epilepsia – boală cronică, recurentă
- determinată de stimularea excesivă a celulei nervoase
- caracterizată prin:
- atacuri cu debut brusc
- pierderea conștienței
- activitate motorie necontrolată și caracteristică
- fenomene senzoriale