Puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri într-un stat.

Celelalte două puteri sunt

cea executivă - adică Guvernul și legislativă - adică Parlamentul.
Această teorie a fost dezvoltată de către Montesquieu și presupune că un stat modern are
nevoie de separația acestor 3 puteri pentru a funcționa.
Astfel, puterea judecătorească este cea responsabilă de interpretarea legii. Aceasta înfăptuiește
justiţie în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi
ale asociaţiilor acestora, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.
Putera judecatoreasca examineaza cauze penale, civile, administrative si de contecios
administrativ. Puterea judecatoreasca este ierarhizata printro ierarhie de curti, astfel avem la
nivelul I – instantele de fond, judecatoriile (15 instante judecatoresti de fond cu 26 sedii
secundare)
Nivelul II – instantele de apel, curtile de apel (4)
Nivelul III – instanta de recurs, curtea suprema de justitie (1)

Înfăptuirea justiţiei
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.

Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel
şi prin judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judec ătorii
specializate.
(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.
(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura
de judecată sînt stabilite prin lege organică.

Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi
inamovibili, potrivit legii.
(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiţiile legii. Judecătorii care au susţinut
concursul sînt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de 5
ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în
funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă, stabilit în condiţiile legii.
(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt
numiţi în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.
(4) Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt
numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcţia de judecător de cel puţin
10 ani.
(5) Promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora.
(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.
(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte func ţii
retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

Caracterul public al dezbaterilor judiciare

În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sînt
publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în
cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.
Limba de procedură şi dreptul la interpret
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba română au dreptul de a
lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instan ţă prin
interpret.
(3) În condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi într-o limbă
acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces.

Folosirea căilor de atac

Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat
competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărîri judecătoreşti definitive

Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri definitive ale
instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul
procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive.