Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................3
Capitolul 1 Considerente Teoretice privind responsabilitatea socială corporativă.......................................5
1.1 Contextul responsabilității sociale...............................................................................................5
1.1.1 Definirea Responsabilități Sociale.......................................................................................5
1.1.2 Istoria responsabilității corporative......................................................................................6
1.2 Avantajele și Dezavantajele aplicării responsabilității social corporative....................................7
1.3 Standardele ISO aplicabile activității de responsabilitate corporativă..........................................9
1.3.1 Standardul ISO 26000...............................................................................................................9
1.3.2 Standardul ISO 14000...............................................................................................................11
1.4 Concluzii...................................................................................................................................12
Capitolul II................................................................................................................................................13
Considerente teoretice privind Raportarea CSR........................................................................................13
2.1 Reglementări Legislative.................................................................................................................13
2.1.1 Directiva Europeană nr. 95/2014/UE............................................................................................13
2.1.3 Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1938/2016...............................................................15
2.2 Standardele GRI..............................................................................................................................16
2.3 Informații incluse în Raportul CSR.................................................................................................17
2.4 Concluzii.........................................................................................................................................21
Captiolul 3 : Studiu de caz : Influența transparenței nefinanciare asupra performanței financiare și a
reacției investitorilor..................................................................................................................................22
3.1 Obiective și Metodologie.................................................................................................................22
3.2 Transparența Nefinanciară..............................................................................................................23
3.2 Performanța Financiară....................................................................................................................42
3.3 Reacția investitorilor........................................................................................................................48
3.4 Concluzii.........................................................................................................................................52
Capitolul 4 : Concluzii și perspective ale cercetări....................................................................................54
5. Rezumatul lucrării într-o limbă de circulație internațională...................................................................58
 Introducere

Ultimul deceniu a înregistrat o modificare semnificativă privind importanța acordată de

către companii activităților de responsabilitate corporativă. Astfel, în anul 2014, după lungi
dezbateri și informări pe această temă, Consiliul Uniunii Europene împreună cu Parlamentul
European au adoptat Directiva Europeană numărul 95/2014 referitoare la obligativitatea
companiilor și grupurilor de companii care la data bilanțului depășesc criteriul privind numărul
mediu de 500 angajați de a întocmi o raportare nefinanciară referitoare la impactul activităților
derulate. Această directivă a fost transpusă la nivel național prin Ordinul Ministrului Finanțelor
Publice numărul 1938/2016, intrat în vigoare la data de 1 Ianuarie 2017.

În elaborarea prezentei lucrări au fost consultate referințe din literatura de specialitate

națională, spre exemplu cartea Responsabilitate Socială Corporativă elaborată de Luminița
Oprea, din literatura internațională precum cartea Business social responsibility CSR for SMEs
scrisă de către Sana Khan. De asemenea au fost consultate reglementările legislative precum :
Directiva Europeană 95/2014/UE, OMFP 1938/2016, standardele GRI și ISO. În realizarea
cercetării, am folosit informațiile preluate de pe site-urile societăților cuprinse în eșantionul
cercetat, site-ul Bursei de Valori București www.bvb.ro și pagina web www.investing.com .

Obiectivul cercetării este determinarea corelației dintre transparența nefinanciară,

performanța financiară și reacția investitorilor la publicarea raportărilor de sustenabilitate. Astfel,
a fost analizată transparența companiilor în privința prezentării informațiilor nefinanciare, a fost
evaluată performanța financiară a societăților din eșantion și studiată reacția investitorilor la
publicarea raportărilor.

În cadrul cercetării au fost examinate raportările CSR aferente exercițiilor financiare

cuprinse în perioada 2017-2019, publicate de către un număr de 17 companii românești listate pe
piața de capital românească, administrată de Bursa de Valori București. Au fost selectate aceste
companii deoarece emitenții listați pe o piața reglementată se supun unor reglementări mai stricte
privind transparența informațiilor.
 Prezenta lucrare este compusă dintr-un număr de patru capitole, după cum urmează: 2
capitole de teorie, 1 capitol privind cercetarea realizată și un capitol aferent concluziilor extrase
din primele 3 capitole.

 Primul capitol, denumit considerente teoretice privind responsabilitatea socială,

prezintă informații referitoare la termenul de responsabilitate corporativă, istoria
acestuia, avantajele și dezavantajele adoptării unui comportament responsabil de
către societăți precum și standardele de reglementare elaborate de către
organizația internațională de standardizare, aplicabile în cadrul activităților de
responsabilitate corporativă.
 Cel de al doilea capitol, denumit considerente teoretice privind raportarea CSR,
prezintă reglementările legislative aferente întocmiri raportărilor, respectiv
Directiva numărul 95/2014/UE și OMFP numărul 1938/2016, standardele GRI
aplicabile în cadrul întocmirii raportării precum și subiectele necesar a fi abordate
în cadrul raportului CSR.
 Capitolul trei, prezintă cercetarea elaborată în vederea determinării corelației
dintre transparența informațiilor nefinanciare, performanța financiară și reacția
investitorilor la publicarea raportărilor nefinanciare. Cercetarea este compusă din
trei etape: evaluarea nivelului de transparență în cadrul raportărilor nefinanciare,
analizarea performanței financiare și studierea reacției investitorilor.

Ipoteza de la care pleacă această cercetare este cea potrivit căreia o societate care prezintă un
nivel ridicat de transparență în prezentarea informațiile nefinanciare, va înregistra un grad ridicat
de performanță financiară, ceea ce va conduce la un interes mărit pentru acțiunile companiei
concomitent cu majorarea valorii prețurilor acțiunilor emise, respectiv a capitalizării bursiere a
companiei.
 Capitolul 1 Considerente Teoretice privind responsabilitatea socială
corporativă

1.1 Contextul responsabilității sociale

1.1.1 Definirea Responsabilități Sociale

Nivelul de importanță, acordat de către investitori activităților de responsabilitate corporativă

întreprinse de societăți, a înregistrat o creștere importantă în ultima perioadă.

Asumarea unei responsabilități sociale corporative de către societăți este tradusă prin
totalitatea activităților întreprinse de aceasta în scopul îmbunătățirii nivelului la care se află
societatea, a responsabilității față de angajați și a responsabilității față de mediul înconjurător.

De-a lungul timpului, responsabilitatea socială corporativă a fost definită în mai multe forme,
una dintre cele mai cuprinzătoare forme, conform Luminiței Oprea, a fost dată de Consiliul
Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă (WBCSD), respectiv responsabilitatea socială
corporativă este „angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economică
durabilă conlucrând cu angajații, familiile lor, comunitatea locală și societatea în ansamblul
său pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora1”.

În esență, prin responsabilitatea socială corporativă se înțelege atitudinea societății privitor la

comunitatea din care face parte, în acest sens obținerea unei bune performanțe financiare trebuie
să se realizeze prin respectarea legii, prin asumarea unui comportament etic, prin protejarea
mediului înconjurător și prin luarea în considerare a tuturor implicațiilor pe care le are activitatea
societății.

Uniunea Europeană definește responsabilitatea socială corporativă ca fiind: „o abordare de

afaceri care contribuie la dezvoltarea durabilă prin acordarea de beneficiu economice, sociale
și de

1
Luminița Oprea, Responsabilitate Socială Corporativă, Ed. Tritonic, Bucuești, 2005, pg. 45-48
(https://ro.scribd.com/document/58744645/Responsabilitate-sociala-corporatista)
 mediu tuturor părților interesate2

Coroborând definițiile prezentate anterior, putem afirma faptul că prin responsabilitate

socială corporativă se înțelege aplicarea unor principii de dezvoltare durabilă asupra unui număr
de trei segmente și anume :mediul înconjurător, comunitatea din care provine societatea și
angajați.

1.1.2 Istoria responsabilității corporative

Primele acțiuni de responsabilitate socială corporativă au fost întreprinse în anii 1940,

după finalizarea celui de al doilea război mondial, moment în care companii gigantice ale
industriei americane au lucrat împreună alături de guvernul american pentru a restabili economia
americii3.

Termenul de responsabilitate socială corporativă a fost utilizat pentru prima oară de către
economistul Howard Bowen (considerat părintele responsabilității corporative), în cartea
intitulată „Social Responsabilities of the Businessman” ( responsabilitățile sociale ale omului de
afaceri) unde acesta a definit conceptul ca fiind „obligațiile oamenilor de afaceri de a urma
acele politici, de a lua acele decizii sau de a urma acele direcții care sunt agreate în termeni de
valori și obiective de către societate” 4.

În anul 1991, profesorul american Archie Carroll a oferit o nouă perspectivă noțiuni de
responsabilitate socială corporativă, acesta afirma faptul că responsabilitatea socială corporativă
este formată din patru elemente cheie, respectiv economic, legal, etic și filantropic. A subliniat
faptul că de-a lungul timpului, cele patru elemente au existat mereu în cadrul companiilor, dar
aspectele referitoare la filantropie și etică au început să aibă o importanță semnificativă doar în
perioada anilor 80”.

2
Sorin Angheluta, Conceptul global de responsabilitate socială corporativă și dezvoltarea locală reprezintă sarcini
pentru învățarea pe tot parcursul vieții, EPALE- Platforma electronica pentru educația adulților în Europa, 2018,
(https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/csr-global-concept-and-local-development-task-lifelong-learning )
3
Smart simple, A brief History of CSR, 2019 (https://www.smartsimpleblog.com/blog/2019/3/29/a-brief-history-of-
csr)
4
Mihaela Pavnutescu, Istoria CSR, strans legata de societatea civila,, Green Report, 2012 (,https://www.green-
report.ro/istoria-csr-strans-legata-de-societatea-civila-2/ )
 În 25 Octombrie 2011 Comisia Europeană a publicat o comunicare referitoare la
activitatea de Responsabilitate Socială a companiilor sau a grupurilor cu mai mult de 1.000 de
angajați din Uniunea Europeană. Această comunicare a inclus și strategia Uniunii Europene
aferentă segmentului de responsabilitate socială a întreprinderilor pentru perioada 2011 – 2014,
precum și o informație cu privire la întocmirea unui proiect legislativ aferent activității de CSR
pentru companiile din UE5.

În anul 2013, au apărut primele norme legislative referitoare la informații nefinanciare

prin publicarea la data de 26 Iunie 2013 de către parlamentul european și consiliul european a
Directivei 2013/34/UE privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și
rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi. Directiva a fost modificată în anul 2014
prin publicarea Directivei UE nr.95/2014 care făcea referiri mai aprofundate referitoare la
rapoartele nefinanciare și la obligativitatea societăților sau grupurilor cu mai mult de 500 de
angajați de a întocmi raportări nefinanciare.

Transpunerea la nivel național a directivei nr.95/2014/UE s-a făcut prin Ordinul

Ministrului Finanțelor Publice nr.1938/2016 publicat la data de 17 august 2016 și intrat în
vigoare la data de 1 Ianuarie 2017.

1.2 Avantajele și Dezavantajele aplicării responsabilității social corporative

În urma adoptării unei atitudini responsabile față de comunitate și mediul înconjurător
companiile vor beneficia de anumite avantaje, însă vor apărea și dezavantaje în urma aplicări
atitudini:

În continuare sunt prezentate motivele pentru care o societate ar trebui să adopte o politică de
afaceri bazată pe responsabilitate față de comunitatea din care provine și față de mediul
înconjurător6:

 Legislația: Reglementările legislative privind adoptarea unei atitudini responsabile

corporativ au devenit din ce în ce mai stricte, astfel, adoptarea unui comportament

5
Irina Breniuc, Directiva UE despre raportarea CSR a intrat în vigoare, responsabilitatesociala.ro, 2014,
(http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/directiva-ue-despre-raportarea-de-csr-a-intrat-in-vigoare.html )
6
Marc J. Epstein & Adriana Rejc Buhovac, Making Sustainability Work Best practicies in Managing and
Measuring Corporate Social, Environmental and Economic Impacts, Ed. Greenleaf Publishing, San Francisco,
2014, pg. 38-41 (https://ro.scribd.com/read/205566831/Making-Sustainability-Work-Best-Practices-in-Managing-
and-Measuring-Corporate-Social-Environmental-and-Economic-Impacts#)
 responsabil va conduce la o diminuare a riscurilor privind încasarea unor amenzi din
partea autorităților.
 Reducerea costurilor aferente activității: Adoptarea unei activități responsabile și
oferirea de transparență în rapoartele nefinanciare va ajuta la o gestionare mai eficientă a
resurselor de care dispune compania și o îmbunătățire a fluxului operațional, conducând
la o economie de costuri operaționale.
 Atragerea de angajați valoroși: Activitățile de responsabilitate corporativă
îmbunătățesc imaginea societăților, astfel, în urma imagini îmbunătățite, companiile pot
atrage angajați mai valoroși în entitate.
 Sustenabilitate pe termen lung : Transparența în cadrul informațiilor nefinanciare va
ajuta companiile în recunoașterea riscurilor la care este expusă societatea, prin
gestionarea riscurilor rezultând o sustenabilitate a activității pe termen lung.
 Angajați mai pregătiți: Prin adoptarea unei responsabilități față de personalul societății,
acestora li se vor cunoaște punctele slabe, urmând ca pregătirea acestora să se încline în
vederea îmbunătățiri aspectelor nefavorabile.
 Îmbunătățirea imaginii : În urma participării la activități de voluntariat și a
implementării un model de afaceri bazat pe responsabilitate față de mediu și comunitate
imaginea societății va înregistra o îmbunătățire în cadrul partenerilor de afaceri, a
clienților și a comunității.
 Creșterea satisfacției: Apartenența la o societate responsabilă în ceea ce privește
angajații și prin simțul că achiziționând de la o companie responsabilă vor ajuta la
dezvoltarea comunității în cadrul clienților, satisfacția acestora va crește.
 Creșterea productivității : Prin adoptarea unui model de afaceri bazat pe
responsabilitate față de mediul înconjurător, comunitate și angajații societății, cei din
urmă se vor simți mai apreciați și ca atare nivelul lor de productivitate va crește.

Totodată, adoptarea unei comportament față de comunitate și mediu va determina anumite

dezavantaje precum7:

7
Sana Khan, Business social responsibility, CSR for SMEs, Ed. OAK Tree Press , Irlanda, Pg.12-14
(https://ro.scribd.com/read/296176629/Business-Social-Responsibility-CSR-for-SMEs#)
  Supraestimarea unei activități : Unii critici susțin că prezentarea proiectelor de
responsabilitate socială în care a fost implicată societatea este doar o tehnică de
marketing, de aceea în cadrul prezentării informațiilor trebuie să fie ținută o anumită
obiectivitate:
 Reducere a profitului: Majoritatea economiștilor sunt de părere că rolul directoratului
este de a organiza și a conduce activitatea într-un mod în care să maximizeze profitul
acționarilor, însă activitățile de responsabilitate consumă resurse, astfel profitul societății
va fi mai diminuat. Totuși, multe studii au arătat că o entitate activă din punct de vedere
al responsabilității corporative va atrage clienți, astfel vânzările vor crește ducând la un
profit cel puțin egal cu valoarea acestuia în situația în care nu ar fi fost implementată o
politică responsabilă.

1.3 Standardele ISO aplicabile activității de responsabilitate corporativă

Organizația internațională de Standardizare (ISO) este o confederație internațională care are
rolul de a stabili normele privind desfășurarea activității societăților în majoritatea domeniilor de
activitate excluzând domeniul electricității, al electronicii și al telecomunicațiilor. Organizația
are implementate două certificări aferente adoptării de către companii și organizații a unei
responsabilități față de angajați, comunitate și mediul înconjurător.
Standardele utilizate în adoptarea unei atitudini responsabil corporative sunt standardul ISO
26000, sau mai simplu ISO SR, aferent activității de responsabilitate socială și standardul ISO
14000 aferent protecției mediului înconjurător.

1.3.1 Standardul ISO 26000

Standardul ISO 26000 a fost adoptat în anul 2010, obiectivul principal al acestuia fiind
încurajarea companiilor și al organizațiilor de a-și desfășura activitățile în condiții de
responsabilitate față de mediu, comunitate și angajați8.

Spre deosebire de alte standarde, standardul ISO 26000 nu are rolul de a certifica o
activitate desfășurată de către o entitate. Fiind creat de către un grup compus din peste 400 de
experți provenind din mai multe domenii de activitate, standardul a fost compus cu rolul de a fi

8
Organizația Internațională de Standardizare (ISO), ISO 26000 – Social Responsibility, 2010, (
https://www.iso.org/iso-26000-social-responsibility.html)
un ghid pe care să-l urmeze societățile în vederea adoptării unui comportament responsabil în
adoptarea unei conduite responsabile față de mediu, angajați și comunitatea din care face parte.
Standardul atinge un număr de opt subiecte pe care companiile și organizațiile ar trebui să le
implementeze referitoare la o activitate sustenabilă9:
 Adoptarea unei conduite responsabile
 Transparență în prezentarea informațiilor
 Adoptarea unui comportament etic
 Respectarea intereselor utilizatorilor de informații
 Respectarea normelor legislative naționale
 Adoptarea și implementarea standardelor internaționale
 Respectarea Drepturilor omului.
 Guvernanță organizațională

Conform standardului, următoarele elemente sunt afectate de activitatea prestată de către

societăți

Acționari
Furnizori
Clienți
Stat
Mediul înconjurător

Comunitate
Angajați

Figura nr. 1.1 – Elementele afectate de activitatea desfășurată de către entități . Sursa: Standardul ISO 26000- basic
trening material anneX slides 2017 – solide 43

9
Organizația Internațională de Standardizare (ISO), ISO 26000 basic trening material annexslides 2017, slide
(16)elaborat de către ISO
1.3.2 Standardul ISO 14000

Standardul ISO 14000 a fost publicat în anul 2004, fiind revizuit în anul 2015, acesta are
rolul principal de a sprijini companiile în implementarea unor procedee de control și reducere al
impactului negativ pe care îl au acestea asupra mediului înconjurător 10.

Obiectivul primordial al standardului ISO 14000 este de a susține și de a ghida companiile în

vederea implementării unui management sistematic de mediu având ca scop protecția mediului
înconjurător și prevenirea poluării, prin furnizarea unui instrument de lucru.11

Caracteristicile de bază ale standardului ISO 14000 sunt :

 Standardul poate fi aplicat de către toate societățile care doresc să-și diminueze impactul
negativ asupra mediului înconjurător.
 Este un standard proactiv abordând elemente de anticipare și de prevenție.
 Este un standard continuu fiind aplicat atât la implementarea măsurilor de protejare a
mediului înconjurător cât și pe parcursul îmbunătățirii acestor măsuri.
 Este un standard sistematic bazat pe proceduri și metode documentate.

Printre beneficiile aduse companiei în urma adoptării și implementării standardului privind

sistemul de management al mediului sunt12:

 Reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător.

 Integrarea mai eficientă a unui sistem de management al calității.
 Creșterea implicării angajaților, a motivației și al angajamentului acestora.
 Îmbunătățirea imaginii societății în cadrul comunității și al clienților.
 Reducerea riscurilor de asigurare
 Reducerea costurilor prin eficientizarea activității.

10
Organizația Internațională de Standardizare (ISO), ISO 14000 – Enviromental Management, 2015, (
https://www.iso.org/iso-14001-environmental-management.html
11
Certified Quality Management, Certificare ISO 14001 – sistemul de management de mediu , certified quality
management, 2015, cqm.ro (https://www.cqm.ro/cqm-ro_doc_9_certificare-iso-14001-sistemul-de-management-de-
mediu_pg_0.htm)
12
Mediu – ISO 14001, www.srac.ro, (https://www.srac.ro/ro/mediu-iso-14001),
1.4 Concluzii

În cadrul prezentului capitol au fost prezentate considerente teoretice privind

responsabilitatea socială corporativă, aceasta are mai multe definiții dar îmbinându-le rezultă
următoarea definiție a termenului: responsabilitatea corporativă este complexul de activități
efectuate de către companii în vederea îmbunătățirii impactului avut asupra comunității,
angajaților și asupra mediului înconjurător.

Termenul de responsabilitate socială a apărut după perioada celui de al doilea război

mondial, părintele responsabilității sociale fiind considerat economistul Howard Bowen, acesta
abordând pentru prima dată tema privind responsabilitatea corporativă în cadrul cărții ”
Responsabilities for Businessman”.

Prin adoptarea unui comportament etic companiile beneficiază de o multitudine de avantaje

precum imagine îmbunătățită, vânzări mărite, angajați mai performanți, însă, adoptarea unei
responsabilități în activitatea prestată va conduce la o mărire de costuri.

Organizația Internațională de Standardizare (ISO) a adoptat un număr de două standarde care

reglementează activitatea de responsabilitate corporativă, respectiv standardul ISO 26000 aferent
activități re responsabilitate socială și standardul ISO 14000 care standardizează implementarea
unui sistem de management de mediu eficient.
 Capitolul II

Considerente teoretice privind Raportarea CSR

2.1 Reglementări Legislative

Cerința privind întocmirea de către companiile și grupurile de companii, care la data

bilanțului prezintă un număr mediu de peste 500 angajați, a unei raportări nefinanciare a fost
introdusă relativ recent, mai exact în anul 2014 prin publicarea de către Consiliul European și
Parlamentul European a Directivei numărul 95/2014/UE. Directiva Europeană a fost transpusă în
legislația națională prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1938/2016.

2.1.1 Directiva Europeană nr. 95/2014/UE13

Nevoia de creștere la un nivel înalt, a transparenței informațiilor nefinanciare respectiv a

informațiilor despre impactul asupra comunității și asupra mediului înconjurător furnizate de
către companiile și organizațiile europene, s-a identificat prin adoptarea la data de 13 aprilie
2011 de către Comisia Europeană a comunicării intitulare „Actul privind piața unică –
Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – Împreună pentru o
nouă creștere”

De asemenea, nevoia de creștere a transparenței informațiilor a fost reiterată prin

prezentarea de către Comisia Europeană, la data de 25 octombrie 2011, a unor propuneri
legislative în acest domeniu, în cadrul comunicării „ O nouă strategie a UE (2011 – 2014) pentru
responsabilitatea socială a întreprinderilor”

La data de 6 februarie 2013 Parlamentul European a prezentat rezoluțiile sale privitoare

la „Responsabilitatea socială a întreprinderilor, un comportament responsabil și transparent al
întreprinderilor și o creștere economică durabilă” în cadrul acestora parlamentul invita Comisia
Europeană să prezinte o propunere legislativă privind prezentarea de informații nefinanciare de
13
Comisia și Parlamentul European, DIRECTIVA 2014/95/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI,
2015, pg.1-4,
către întreprinderi, care să permită un nivel ridicat de flexibilitate în acțiune, pentru a se ține
seama de natura multidimensională a responsabilității sociale a întreprinderilor și de
diversificarea politicilor în materie de responsabilitate socială aplicate de întreprinderi, asociate
cu un nivel suficient de comparabilitate, pentru a satisface nevoile investitorilor și ale altor părți
interesate, precum și nevoia de a le asigura consumatorilor un acces facil la informațiile privind
impactul întreprinderilor asupra mediului înconjurător.

Astfel, în urma evenimentelor prezentate anterior, la data de 22 Octombrie 2014,

parlamentul European împreună cu Consiliul European prezentau prima prevedere legislativă
referitoare la responsabilitatea socială, transpusă într-o directivă, respectiv Directiva 2014/95/UE
„de modificare a directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații
nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri
mari”.

Conform14 Directivei 95/2014/UE companiile care la data bilanțului depășesc criteriul

de a avea un număr mediu de 500 angajați în cursul exercițiului financiar precum și grupurile de
companii care îndeplinesc aceeași condiție au obligația de a include în cadrul raportului de
gestiune o declarație non-financiară care prezintă informații referitoare la:

 Descrierea modelului de afaceri al întreprinderii

 Descrierea politicilor adoptate referitoare la activitatea de responsabilitate socială
 Rezultatele politicilor adoptate.
 O descriere a managementului riscurilor
 Indicatori de performanță nefinanciară.
 Descrierea structurilor de guvernanță organizațională

Totodată, directiva prezintă faptul că declarația nefinanciară poate fi transpusă și într-un raport
independent singura condiție fiind ca publicarea acestuia să fie realizată o dată cu prezentarea
raportului de gestiune sau într-un termen rezonabil care să nu depășească șase luni de la
terminarea exercițiului financiar la care face referire raportarea nefinanciară.

14
Comisia si Parlamentul European, „DIRECTIVA 95/2014/UE, ” Articolul I aliniatul 1 și 3, punctul 1 al Directivei UE
nr. 95/2014 a parlamentului european și al consiliului (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/. N PDF/?
uri=CELEX:32014L0095&from=RO)
O altă prevedere a directivei face referire la auditorul statutar al societății și anume
obligativitatea auditorilor de a face o referire la informațiile prezentate în declarația nefinanciară
sau în raportul independent de sustenabilitate corporativă.

2.1.3 Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1938/2016

Prevederile directivei europene nr. 95/2014 au fost transpuse la nivel național prin ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 1938/2016 „privind modificarea și completarea unor
reglementări contabile” publicat la data de 17 august 2016.

Pe lângă reglementarea adusă de directiva UE nr.95/2014 ordinul ministerului a mai inclus

informații referitoare la mediu și guvernanță.

Reglementarea națională obligă societățile care nu ating în cadrul raportărilor nefinanciare

aspectele obligatorii a fi atinse conform directivei europene, de a oferi explicații cu privire la
lipsa subiectelor atinse.

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice prezintă reglementări cu privire la aspecte suplimentare

pe care companiile și organizațiile trebuie să le atingă în cadrul declarației nefinanciare sau al
raportului independent de sustenabilitate.

Astfel, subiectele necesar a fi atinse în cadrul raportului nefinanciar sunt prezentate în figura
următoare:

Impactul
asupra
Mediului
Înconjurăt
Descriere Responsa
a bilitatea
Activității față de
Angajați

Informa
ții
Impactul Raport Managem
asupra entul
Comunită Riscurilor
ții

Conduită Guvernan
Etică și ța
Drepturile Organizați
Omului onală

Figura nr.2.1 Aspecte obligatoriu a fi atinse în declarația nefinanciară. Sursa: OMFP nr.1938/2016
În ceea ce privește aspectul referitor la structurile de guvernanță al societății, reglementările
naționale sunt mai permisive, acestea specifică faptul că doar companiile a căror valori mobiliare
sunt listate pe o piață reglementată au obligația de a face referiri la structurile de guvernanță
corporativă.

2.2 Standardele GRI

Bazele Inițiativei Globale de Raportare (GRI) au fost puse în anul 1997, ca urmare a
inițiativei comune a Organizației Americane de Mediu CERES și al Programului Națiunilor
Unite pentru Mediu (UNEP), cu scopul îmbunătățirii calității și eficienței raportărilor în
domeniul responsabilității sociale (CSR). Începând cu anul 2002, GRI este o instituție
independentă cu sediul la Amsterdam și este prezentă în peste 60 de țări reunind peste 20.000
colaboratori15.

Standardele GRI sunt un set de standarde globale care au rolul de a ghida companiile și
organizațiile în pregătirea raportului de sustenabilitate. Acestea sunt structurate într-un set de 36
de standarde independente, modulare defalcate astfel : trei standarde universale și trei serii de
standarde specifice16.

Structura standardelor GRI este următoarea:

 Standarde Universale
o GRI 101 : Fundament: sunt descrise principiile de raportare și procesul de
elaborare al raportării CSR.
o GRI 102: Prezentarea informațiilor generale : prezintă informații referitoare la
modul în care ar trebui structurat raportul și abordarea informațiilor despre
societate.
o GRI 103 : Abordarea Managementului : raportarea informațiilor despre
managementul subiectelor relevante privind sustenabilitatea societății.

15
Alyson Slater (tradus și adaptat de Dana Oancea & Bogdan Diaconu), GRI . transparență și standardizare în
raportarea socială, www.csr-romania.
16
GRI Standards Defining what matters, Alina Liciu www.theazores.ro
  Standarde Specifice
o GRI 200 – prezintă un număr de șase informări despre impactul economic al
organizației.
o GRI 300 : conține un număr de opt informări cu privire la impactul asupra
mediului înconjurător.
o GRI 400 : conține un număr de 19 informări referitoare la impactul social al
organizației.

În vederea pregătirii unui raport de sustenabilitate concludent GRI a propus un număr de zece
principii de raportare, structurate astfel:

 Principii privind conținutul raportului:

o Principiul Materialității
o Principiul Implicării Acționarilor
o Principiul completitudinii
o Principiul contextul unei dezvoltări durabile
 Principii privind calitatea raportului de sustenabilitate:
o Acuratețe
o Balanța
o Claritate
o Comparabilitate
o Fiabilitate
o Actualitate.

Cel mai important principiu este considerat principiul materialității, respectarea acestui
principiu presupune identificarea celor mai relevante subiecte referitoare la dezvoltarea durabilă,
având în vedere industria și piața în care activează societatea raportoare.

2.3 Informații incluse în Raportul CSR

În cadrul raportării CSR, companiile și organizațiile raportoare trebuie să atingă subiecte

referitoare la: impactul activității asupra mediului înconjurător, responsabilitatea față de angajați,
gestionarea riscurilor, prezentarea structurilor de guvernanță organizatorică, conduită etică și
respectarea drepturilor omului, impactul activității asupra comunității, descrierea activității.

a) Impactul asupra mediului înconjurător

În cadrul prezentării informațiilor despre impactul asupra mediului înconjurător, societatea

trebuie să atingă următoarele subiecte: materialele utilizate, energia electrică, apa consumată,
biodiversitate și poluare prin emisii de noxe.

Informațiile privind materialele utilizate în cadrul producției trebuie să prezinte tipurile de

materii utilizate în producție, materialele utilizate în ambalarea produselor finite. De asemenea,
aceste informații prezintă modul și procentul de reciclare al deșeurilor rezultate în urma activități
de operaționale17.

Abordarea subiectului legat de energia electrică consumată în cadrul raportării CSR va

atinge informații referitoare la energia electrică consumată de către societate în activitatea
operațională, activitățile și investițiile întreprinse în scopul diminuării consumul de energie
electrică precum și rezultatele obținute în urma derulării activităților întreprinse în acest scop 18.

Informațiile referitoare la apa consumată fac referire la volumul de apă utilizat, sursa de
proveniență a apei utilizate, în cazul în care societatea are o procedură de colectare și depozitare
a apei de ploaie o descriere a acestei proceduri, activități întreprinse în vederea reducerii sau
refolosirii apei utilizate în procesul de producție și rezultatele aplicării acestor proceduri 19.

Biodiversitatea abordează informații precum deținerea de terenuri sau locații în arii

protejate, suprafața acestora, activitățile derulate în aceste locații ( administrative, prestări de
servicii sau producție), impactul activităților operaționale asupra biodiversității, activități
întreprinse de companie în vederea protecției și a restaurării biodiversității în comunitatea din
care face parte20.

17
GRI, GRI Standards, GRI 301 (2016 ) – Materials, pg.6-7
18
GRI, GRI Standards. GRI 302 - Energy, , pg.4-12
19
GRI, GRI Standards, GRI 303 – Water, pg.6-8
20
GRI, GRI Standards, GRI 304-Biodiversity, pg.7-10
 În cuprinsul raportărilor de sustenabilitate nu trebuie să lipsească informații precum
emisiile directe și indirecte de noxe provenite din derularea activității, intensitatea acestora,
măsurile luate de societate în vederea reducerii acestor emisii și rezultatele acestor măsuri 21.

b) Responsabilitatea față de angajați

În prezentarea informațiilor privind asumarea unei responsabilități față de angajați,

companiile vor prezenta informații precum activitatea de securitate și sănătate în muncă, orele de
instruire în domeniul protecției muncii, numărul și intensitatea accidentelor de muncă, structura
personalului, respectarea unei diversități în cadrul angajaților precum și orele de formare
profesională continuă urmate de către angajați.

c) Gestionarea Riscurilor

Societățile vor prezenta o matrice de risc cu detalierea fiecărui risc în parte la care este
expusă societatea, precum și metodele de reducere a nivelului acestora până la un indice de risc
acceptabil.

d) Structuri de guvernanță organizatorică

Aceste informații fac referire la structura organizatorică a conducerii, prezentarea conducerii

și a comitetelor consultative pentru fiecare tip de activitate în parte. Ședințele instituite pe
parcursul exercițiului financiar la care face referire raportul nefinanciar și deciziile majore luate
în urma acestor întruniri. Totodată, raportul CSR va conține informații referitoare la nivelul
renumerației aferente conducerii companiilor.

e) Conduită etică și respectarea drepturilor omului

Companiile trebuie să adopte un comportament etic și să întocmească un cod de etică la

nivelul societății, la care să se facă referire în cadrul raportului de sustenabilitate. Totodată,
companiile trebuie să își deruleze activitatea, astfel încât prin desfășurarea acesteia să fie
respectate principiile prezentate în cadrul declarației universale ale Drepturilor Omului.

21
GRI, GRI Standards, GRI 305 – Emissions, , pg.7-17
 f) Impactul activității asupra comunității

Reglementările legislative precum și recomandările cercetătorilor și al profesioniștilor din

domeniul CSR obligă companiile să implementeze și să urmărească o politică privind activitatea
CSR. În cadrul raportării nefinanciare se va face referire la această politică și vor fi prezentate
abordate subiecte precum : impactul companiilor asupra comunității, analizarea furnizorilor din
punctul de vedere criteriului privind responsabilitatea asumată, protecția clienților.

În cadrul abordării subiectului privind impactul asupra comunității, companiile vor prezenta
informații referitoare la impactul activității operaționale asupra comunităților, activitățile de
voluntariat întreprinse de societate precum și sectorul beneficiar al activităților de voluntariat.
Totodată va fi prezentată și valoarea investițiilor în comunitate sub formă de donații și
sponsorizări22.

Una dintre recomandările GRI este ca societățile și organizațiile să-și analizeze parteneri de
afaceri din punctul de vedere al responsabilității corporative asumate de către aceștia. Astfel,
abordarea acestui subiect va face precizări referitoare la numărul de furnizori analizați, furnizori
care prezintă o influență negativă asupra comunității precum și procentajul acestora în numărul
total de furnizori ai societății23.

În prezentarea informațiilor referitoare la clienți companiile vor ține cont de prezentarea

produselor care pot avea efecte negative asupra sănătății și securității acestora, vor face referiri la
neconformități ale acestor produse precum și produse returnate din cauza acestor aspecte 24.

g) Descrierea Activității

Companiile vor aloca o parte din raportarea nefinanciară pentru prezentarea activităților
prestate în care vor include informații referitoare la produsele vândute sau la serviciile prestate,
vor prezenta rezultatele financiare obținute din activitățile operaționale și vor prezenta indicatori
nefinanciari semnificativi pentru sectorul de activitate din care provine compania.

22
GRI, GRI Standards, GRI-413 Local Communities, , pg.7-10
23
GRI, GRI Standards, GRI 414 Supplier Social Assessment, pg.7-8
24
GRI, GRI Standards, GRI 416 – Customer Health and Safety, pg. 7-8
2.4 Concluzii

Întocmirea unei raportări nefinanciare de către societățile sau grupurile de societăți care
la data bilanțului depășesc un număr mediu de 500 de angajați este obligatorie, această
reglementare a fost adoptată la nivel european prin Directiva Europeană numărul 95/2014, ca
mai apoi să fie transpusă la nivel național prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice numărul
1938/2016, intrând în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2017.

Inițiativa Globală de Raportare(GRI), a elaborat un ghid structurat într-un număr de 26 de

standarde care să vină în ajutorul societăților pe parcursul întocmirii raportărilor CSR, o
descriere succintă a acestor standarde este prezentată în cadrul celui de al doilea subcapitol din
prezentul capitol.

De asemenea, în cadrul lucrării sunt prezentate informațiile necesar a fi incluse în

cuprinsul raportărilor CSR întocmite de către companii, informații au fost reglementate de către
Directiva Europeană numărul 95/2014 și Standardele GRI.
Capitolul 3 : Studiu de caz : Influența transparenței nefinanciare asupra
performanței financiare și a reacției investitorilor

3.1 Obiective și Metodologie

Obiectivul primordial al prezentei cercetări este stabilirea unei corelații între nivelul de
transparență în prezentarea informațiilor nefinanciare, performanța financiară și reacția
investitorilor la nivelul de transparență prezentat de societăți. Obiective auxiliare ale cercetări
sunt : nivelul de performanță financiară la societățile care prezintă o transparență ridicată din
punctual de vedere al informațiilor nefinanciare și testarea gradului de importanță acordat
informațiilor nefinanciare de către investitori.

Prezenta cercetare a pornit de la ipoteza potrivit căreia o companie transparentă din punct de
vedere nefinanciar va înregistra o performanță financiară ridicată concomitent cu o majorare a
valorii acțiunilor emise de companie, rezultând o creștere a valorii companiei.

Astfel, pentru testarea ipotezei menționate anterior, a fost selectat un eșantion format dintr-un
număr de 17 societăți a căror valori mobiliare sunt listate și tranzacționate pe Bursa de Valori
București. Principalul motiv al selectării companiilor listate pe Bursa de Valori București a fost
faptul că emitenții a căror valori mobiliare sunt tranzacționate pe o piață reglementată sunt supuși
unor reglementări legislative stricte privind transparența informațiilor.

În vederea elaborării unui rezultat privind transparența nefinanciară a societăților s-au studiat
toate raportările CSR și declarațiile nefinanciare publicate în perioada 2017-2019 de către
societățile din eșantionul selectat. În vederea comparării societăților, a fost punctată fiecare
raportare publicată în funcție de șase criterii majore, respectiv stadiul implementării și
informațiile incluse în raportarea de sustenabilitate, guvernanța organizațională, responsabilitatea
față de angajați, responsabilitatea față de mediul înconjurător, indicatori nefinanciari și cifre
exacte și responsabilitatea față de comunitatea din care face parte entitatea.
 Ulterior elaborării unui clasament privind transparența informațiilor nefinanciare s-a procedat
la analizarea performanței financiare a companiilor din eșantion utilizându-se un număr de zece
indicatori financiari. În urma analizării și constituirii unui clasament al eșantionului privind
performanța financiară, s-a procedat la analizarea corelației dintre nivelul transparenței
informațiilor nefinanciare și performanța financiară înregistrată de societăți.

Cea de-a treia parte a cercetării a constat în studierea modului și nivelului de reacție a
investitorilor la publicarea raportărilor CSR, în acest scop s-a determinat abaterea prețului din
data publicării raportărilor, comparativ cu media prețurilor de închidere a 11 ședințe de
tranzacționare consecutive prezentată astfel: 5 ședințe consecutive de tranzacționare anterioare
datei publicării raportărilor, prețul de închidere al ședinței de tranzacționare derulate în ziua
publicării raportării, și primele 5 ședințe ulterioare datei de publicare a raportării financiare.

3.2 Transparența Nefinanciară

Analizarea nivelului de transparență nefinanciară în cadrul raportărilor CSR s-a studiat prin
analizarea unui număr de șase criterii majore, divizat într-un număr total de 26 de criterii
secundare.

Punctajul acordat pentru criteriul privind existența unei raportări nefinanciare și conținutul
acesteia a fost stabilit în felul următor:

 Existența unei ramuri speciale pe site-ul societății dedicate activităților de

responsabilitate corporativă:
o Nota 5 – Site-ul societății are dedicată o ramură activității de responsabilitate
corporativă:
o Nota 1 – Nu există o ramură specială aferentă acestei activități.

 Notarea aferentă existenței unei raportări nefinanciare și informațiilor incluse în aceasta

este următoarea:
o Nota 5 – Raportarea sau declarația nefinanciară este independentă și abordează
toate aspectele obligatorii conform reglementărilor legislative și standardelor
GRI.
 o Nota 4 – Existența unui raport independent sau a unei declarații nefinanciare, dar
prezintă anumite lipsuri în cuprinsul acesteia.
o Nota 3 – Sunt prezentate informații incomplete în cuprinsul raportului de gestiune
al administratorilor privind responsabilitatea corporativă a societății.
o Nota 1 – Societatea nu oferă transparență privind informațiile nefinanciare.

 Criteriul privind auditarea informațiilor nefinanciare s-a notat astfel:

o Nota 5 – Raportările de sustenabilitate au fost auditate de către auditorii statutari
ai societății.
o Nota 2 – Există referiri la informațiile nefinanciare în cuprinsul raportului de
audit, însă se menționează faptul că auditorii nu-și asumă responsabilitatea pentru
aceste informații.
o Nota 1 – Auditorii financiari nu fac nicio referire la informațiile nefinanciare.
 În ceea ce privește politica CSR, punctajul obținut se prezintă astfel:
o Nota 5 – Există o politică privind activitatea CSR
o Nota 1 – Nu există o politică privind activitatea CSR în cadrul societății.

Clasamentul privind transparența nefinanciară a societăților din punctul de vedere al

criteriului privind întocmirea unei raportări nefinanciare și informațiilor incluse în aceasta este
prezentat în următorul tabel:

Tabelul nr. 3.1 Clasamentul companiilor în funcție de transparența informațiilor incluse în raportul CSR,
Sursa: Proiecția Autorului

Nr. Raportare de Sustenabilitate Verificarea Politic

Crt. Societate Site independenta Informațiilor a CSR Total

1 Transgaz 5.00 5.00 2.00 5.00 4.40

2 Electrica 5.00 5.00 2.00 5.00 4.25

3 ALRO 5.00 5.00 2.00 5.00 4.25

4 Alum SA Tulcea 5.00 5.00 1.00 5.00 4.00

5 OMV Petrom 5.00 5.00 1.00 5.00 4.00

6 Conpet 5.00 4.00 2.00 5.00 4.00

 7 Romgaz 5.00 5.00 1.00 5.00 4.00

8 Patria Bank 5.00 5.00 1.00 5.00 4.00

9 Antibiotice SA 5.00 5.00 1.00 5.00 4.00

10 Banca Transilvania 5.00 3.33 1.00 5.00 3.58

11 BRD 5.00 5.00 2.00 1.00 3.25

12 Transelectrica 1.00 5.00 1.00 5.00 3.00

13 Compa 1.00 4.00 2.00 5.00 3.00

Rompetrol
14 Rafinărie 1.00 5.00 1.50 1.00 2.13

15 Zentiva 1.00 5.00 1.00 1.00 2.00

16 Vrancart 1.00 5.00 1.00 1.00 2.00

17 Digi 1.00 4.00 1.00 1.00 1.75

Conform tabelului alăturat, cea mai transparentă societate din punctul de vedere al
modului de întocmire al raportării CSR și al informațiilor prezentate în aceasta este societatea
Transgaz care a obținut un scor de 4,40 puncte. De asemenea, societățile care mai pot fi
catalogate ca foarte transparente din punctul de vedere al acestui criteriu sunt Electrica, ALRO,
Alum SA Tulcea, OMV Petrom, Conpet Ploiești, Romgaz, Patria Bank și Antibiotice Iași.

O singură companie din eșantion poate fi catalogată ca și netransparentă din punctul de

vedere al criteriului raportului CSR, respectiv Digi SA, aceasta obținând un punctaj de doar 1,75
puncte ca urmare a faptului că site-ul de prezentare al societății nu are o ramură aferentă
activității de CSR, auditorii nu au făcut referiri la informațiile nefinanciare în cadrul raportului
de audit statutar, de asemenea nu există o politică CSR la nivel de companie.

b) Guvernanța corporativă

Criteriul privind transparența informațiilor referitoare la guvernanța corporativă a societății a fost

punctat astfel:

 Cod de etică
 o Nota 5 – Societatea are întocmit un cod de etică la nivel privind activitatea la
nivel organizațional.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informați referitoare la existența unui cod de etică.
 Politică anti-corupție.
o Nota 5- Societatea are implementată o politică privind lupta anti-corupție.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informații cu privire la existența unei politici anti-
corupție.
 Măsuri privind combaterea corupției
o Nota 5 – Prezentarea detaliată a măsurilor adoptate privind combaterea corupției
o Nota 4 – Prezentarea de informații succinte în raportările de sustenabilitate
privind lupta anti-corupție.
o Nota 3 – Prezentarea de informații succinte în cadrul raportului de gestiune al
administratorilor.
o Nota 1 – Neprezentarea de informații privind combaterea corupției.

 Structuri de Guvernanță Corporativă.

o Nota 5 – Prezentarea detaliată a structurilor de guvernanță corporativă
o Nota 4 – Prezentarea structurilor de guvernanță corporativă în cadrul raportului de
gestiune al administratorilor
o Nota 3 – Prezentarea deficitară a structurilor de Guvernanță în cadrul raportărilor
CSR
o Nota 2 – Prezentarea deficitară a structurilor de guvernanță în cadrul raportului de
gestiune al administratorilor
o Nota 1 – Neprezentarea de informații privind structurile de guvernanță
corporativă.

 Gestiunea Riscurilor
o Nota 5 – Prezentarea detaliată a managementului riscurilor la care este expusă
compania, în cadrul raportării CSR.
 o Nota 4 – Prezentarea detaliată a riscurilor și a activităților de gestionare a acestora
în cadrul raportului de gestiune al administratorilor.
o Nota 3 – Prezentarea succintă a riscurilor la care este expusă societatea, în cadrul
raportării CSR.
o Nota 2 – Prezentarea deficitară a riscurilor în cadrul rapoartelor de gestiune al
administratorilor
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informații cu privire la riscurile la care este expusă
societatea.

 Informații privind activitatea societății

o Nota 5 – Prezentarea detaliată a activității și a rezultatelor obținute de către
societate.
o Nota 4 – Prezentarea succintă a informațiilor privind activitatea societății și a
rezultatelor obținute de aceasta, în cadrul raportărilor CSR
o Nota 3 – Prezentarea informațiilor privind activitatea societății în cadrul
raporturilor de gestiune al administratorilor.
o Nota 2 – Prezentarea succintă a activității societății în cadrul rapoartelor de
gestiune al administratorilor
o Nota 1 – Neprezentarea de informații privind activitatea societății.

Situația transparenței informațiilor în ceea ce privește structurile de guvernanță

corporativă este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 3.2- Clasamentul societăților în funcție de transparența informațiilor privind guvernanța
corporativă. Sursa: proiecția autorului

Denumi
Nr. re Existenta unei Masuri privind Structurile
Crt Societat Existenta unei politici anti- combaterea de Management Activitate
. e politici de etica corupție corupției Guvernanta ul riscurilor a societății Total
OMV
1 Petrom 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00
Antibioti
2 ce SA 5.00 5.00 5.00 5.00 4.67 5.00 4.94

3 Romgaz 5.00 5.00 5.00 5.00 4.00 5.00 4.83

4 Transgaz
 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 4.00 4.83
Patria
5 Bank 5.00 5.00 5.00 5.00 4.00 5.00 4.83

6 BRD 5.00 5.00 3.00 4.00 4.00 5.00 4.33

7 Electrica 5.00 5.00 1.00 5.00 5.00 5.00 4.33

8 ALRO 5.00 5.00 1.00 5.00 5.00 5.00 4.33

Alum
SA
9 Tulcea 5.00 5.00 1.00 4.00 5.00 5.00 4.17
Rompetr
ol
10 Rafinărie 5.00 5.00 1.00 4.00 5.00 5.00 4.17
Transele
11 ctrica 5.00 5.00 1.00 4.00 5.00 5.00 4.17
Banca
Transilva
12 nia 1.00 5.00 5.00 4.33 4.33 3.00 3.78

13 Conpet 5.00 5.00 1.00 4.00 4.00 3.00 3.67

14 Zentiva 5.00 1.00 5.00 1.00 3.00 4.00 3.17

15 Vrancart 5.00 1.00 1.00 4.00 1.00 5.00 2.83

16 Digi 1.00 1.00 1.00 4.00 4.00 4.00 2.50

17 Compa 1.00 1.00 2.00 2.00 4.00 3.00 2.17

Datorită faptului că societatea OMV Petrom a prezentat informații cu privire la existența

unui cod de etică și a unei politici anti corupție la nivel de societate, a prezentat informații cu
privire la măsuri concrete privind lupta anti-corupție, spre exemplu a implementat o platformă de
sesizări la care au acces toți angajații societății. Totodată, a prezentat detaliat structurile de
guvernanță și gestiunea riscurilor și rezultatele obținute din derularea activităților operaționale,
compania poate fi catalogată ca fiind foarte transparentă în ceea ce privește prezentarea
informațiilor referitoare la structurile de guvernanță a societății. De asemenea, societăți foarte
transparente în cadrul acestui criteriu sunt Antibiotice SA, Romgaz, Transgaz, Patria Bank,
BRD, Electrica, ALRO, Alum SA Tulcea, Rompetrol Rafinărie, și Transelectrica.

În ceea ce privește compania Compa Sibiu, nu au fost prezentate informații cu privire la

codul de etică și politicile anti-corupție adoptate în societate. În ceea ce privește măsurile luate în
vederea combateri corupției sunt prezentate foarte succint, în cadrul declarației nefinanciare
aferentă anului 2018 se prezintă faptul că angajații companiei sunt periodic informați cu privire
la măsurile anti-corupție. Conducerea societății este prezentată foarte succint, este prezentat doar
numărul de membri al consiliului de administrație, respectiv cinci membri. Abordarea gestiunii
riscurilor precum și prezentarea rezultatelor financiare și a activității derulate este prezentată în
detaliu în cadrul raportului de gestiune al administratorilor. Astfel în urma transparenței
informațiilor prezentate, societatea s-a situat pe ultima poziție a clasamentului acordat acestui
criteriu, fiind catalogată ca și societate puțin transparentă din punctul de vedere al informațiilor
aferente structurilor de guvernanță a companiei.

c) Responsabilitatea față de angajați

Transparența informațiilor privind responsabilitatea asumată de către companii în relația cu

angajații societății se prezintă astfel:

 Prezentarea de informații privind sănătatea și securitatea în muncă

o Nota 5 – Activitățile de securitate și sănătate în muncă sunt prezentate în detaliu
în cadrul raportărilor CSR.
o Nota 3 – Prezentarea informațiilor privind securitatea și sănătatea în muncă este
succintă.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informații referitoare la activitățile SSM și PSI în
cadrul societăților.

 Oferirea unei renumerații echitabile salariaților

o Nota 5 – Salariul mediu este mai mare cu 10% decât salariul mediu la nivel de
țară.
o Nota 4 – Salariul mediu este mai mare cu 5% comparativ cu salariul mediu la
nivel de țară.
o Nota 3 – Salariul mediu este cuprins în intervalul (-5% - +5%) comparativ cu
salariul mediu la nivel național.
o Nota 2 – Salariul mediu este mai mic cu 5% decât salariul mediu la nivel național.
o Nota 1 – Salariul mediu este mai mic cu 10% comparative cu media salariului la
nivel național.
 Prezentarea structurării angajaților.
o Nota 5 – Sunt prezentate structuri ale angajaților din cel puțin două criterii.
o Nota 4 – Prezentarea informațiilor privind structura salariaților este detaliată în
cadrul raportului de gestiune al administratorilor.
o Nota 3 – Structura angajaților este prezentată foarte succint.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informații cu privire la structura angajaților.
 Diversitate în cadrul angajaților astfel încât să nu existe o discriminare în funcție de gen,
religie sau etnie.
o Nota 5 – Sunt prezentate informații cu privire la diversitatea în cadrul angajaților.
o Nota 4 – Informațiile privind diversitatea angajaților sunt prezentate în cadrul
raportului de gestiune al administratorilor.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate astfel de informații
 Implementarea unei proceduri privind respectarea drepturilor omului.
o Nota 5 – Există o procedură privind respectarea drepturilor omului și este
detaliată în cadrul raportărilor de sustenabilitate.
o Nota 3 – Politica adoptată în privința respectării drepturilor omului este foarte
succint prezentată.
o Nota 1 – Nu există informații cu privire la respectarea drepturilor omului.

 Număr de accidente de muncă

o Nota 5 – Prezentarea de date exacte cu privire la numărul de accidente de muncă.
o Nota 4 – Numărul de accidente de muncă crescător comparativ cu anul precedent.
o Nota 3 – Prezentarea de informații cu privire la accidentele de muncă, dar nu se
oferă date exacte.
o Nota 1 : Nu sunt prezentate informații cu privire la accidentele de muncă din
cadrul societăților.

 Formare Profesională
 o Nota 5 – Sunt prezentate date exacte cu privire la orele de formare profesională
urmate de către angajați.
o Nota 4 – Numărul de ore de formare profesională a înregistrat o scădere
comparativ cu perioada precedentă.
o Nota 3 – Informațiile privind cursurile urmate de către angajați și numărul de ore
de instruire sunt prezentate în cadrul raportului de gestiune al administratorilor.
o Nota 2 – Nu sunt oferite date exacte cu privire la orele de formare profesională
urmate de către angajați.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informații referitoare la formarea profesională a
angajaților.

Clasamentul privind transparența informațiilor referitoare la responsabilitatea asumată de

către companii în relație cu angajații este prezentat în tabelul 3.3.

Tabelul nr.3.3 Clasamentul privind transparența informațiilor referitoare la responsabilitatea corporativă în relația cu angajații. Sursa:
Proiecția Autorului

SSM
Nr. si Renumerați Structura Diversitat Drepturile Accidente Formare
Crt. Societate PSI e Echitabila Angajaților e Omului de Munca Profesionala Total

1 OMV Petrom 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 4.50 5.00 4.93

2 Romgaz 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 4.50 5.00 4.93

Antibiotice
3 SA 5.00 4.33 5.00 5.00 5.00 3.67 4.67 4.67

4 BRD 3.00 5.00 3.00 5.00 5.00 5.00 5.00 4.43

5 Electrica 5.00 5.00 5.00 5.00 1.00 5.00 5.00 4.43

6 ALRO 5.00 5.00 5.00 5.00 1.00 5.00 5.00 4.43

7 Vrancart 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 4.50 1.00 4.36

Rompetrol
8 Rafinărie 4.00 5.00 5.00 5.00 3.00 4.50 3.00 4.21

9 Compa 5.00 5.00 4.50 4.50 3.00 4.50 3.00 4.21

Alum SA
10 Tulcea 5.00 5.00 3.00 5.00 1.00 5.00 5.00 4.14
11 Zentiva 5.00 5.00 5.00 5.00 3.00 5.00 1.00 4.14

12 Transelectrica 5.00 5.00 5.00 5.00 1.00 3.00 5.00 4.14

Banca
13 Transilvania 1.00 5.00 3.67 5.00 5.00 1.00 5.00 3.67

14 Conpet 5.00 5.00 1.00 5.00 1.00 5.00 1.00 3.29

15 Digi 5.00 2.50 5.00 5.00 1.00 3.00 1.00 3.21

16 Patria Bank 1.00 5.00 5.00 5.00 1.00 1.00 4.00 3.14

17 Transgaz 2.33 5.00 5.00 1.00 1.00 1.00 5.00 2.90

În cadrul raportărilor CSR întocmite de către OMV Petrom informațiile referitoare la

sănătatea și securitatea în muncă, prezintă detaliat proiectul care este în derulare „Fără răniri –
Nicio Pierdere” proiect al cărui obiectiv principal este ca începând cu anul 2021 să nu se mai
înregistreze accidente de muncă în cadrul societății. Raportările prezentate de societate includ
informații privind structura angajaților în funcție de gen, vârstă, salariul și postul ocupat.
Diversificarea angajaților este respectată prin ponderea persoanelor de gen feminine în cadrul
conducerii, astfel, în anul 2017 femeile reprezentau 35% din conducerea societăți în timp ce în
anul 2018 această pondere a crescut la 41%. Sunt prezentate informații exacte cu privire la
numărul de accidente de muncă, în anul 2017 numărul acestora a fost de patru, în timp ce în anul
2018 numărul a crescut la cinci accidente dintre care unul s-a soldat cu decesul angajatului. În
ceea ce privește prezentarea informațiilor privind orele de instruire urmate, societatea prezintă
date exacte, astfel în 2017 s-au înregistrat un număr de 314.932 ore în timp ce în anul 2018
numărul acestora a crescut la 317.264 ore.

Compania Transgaz SA nu a inclus în cadrul declarației aferente anului 2017 informații

referitoare la sănătatea și securitatea în muncă a angajaților, în schimb pentru anul 2018 și 2019
sunt prezentate informații referitoare la standardele de reglementare pe care le aplică în acest
domeniu, respectiv SR EN ISO 9001:2015. Rapoartele CSR nu prezintă informații referitoare la
diversificarea angajaților, la respectarea drepturilor omului și la numărul de accidente de muncă
înregistrate în societate. Compania prezintă organizarea angajaților în funcție de postul ocupat și
de nivelul de studii al acestora. În ceea ce privește formarea profesională a angajaților, sunt
prezentate date exacte, numărul angajaților instruiți a crescut de la 1.169 în anul 2017 la 1.626 în
anul 2019.

d) Responsabilitatea față de mediul înconjurător

Notarea companiilor în funcție de transparența prezentată în abordarea aspectelor legate de

responsabilitatea față de mediul înconjurător este prezentată astfel:

 Prezentarea informațiilor privind impactul societății asupra mediului înconjurător.

o Nota 5 – Se prezintă date exacte cu privire la emisiile de gaze, consumul de apă și
de energie, deșeuri.
o Nota 4 – Informațiile sunt prezentate în mod detaliat, însă valoarea noxelor s-a
majorat comparativ cu perioada precedentă.
o Nota 3 – Se prezintă o scurtă descriere cu privire la aspectele negative pe care le
are activitatea asupra mediului înconjurător fără a se oferi informații exacte.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate astfel de informații.

 Transparență în ceea ce privește depășiri de noxe.

o Nota 5 – Sunt prezentate informații cu privire la depășiri de noxe.
o Nota 4 – Numărul cazurilor în care nivelul poluării a depășit limita legală a
crescut în comparație cu perioada precedentă
o Nota 1 – Nu sunt prezentate astfel de informații.

 Sancțiuni primite de societate în urma poluării mediului înconjurător.

o Nota 5 – Sunt prezentate informații cu privire la sancțiuni primite, numărul de
amenzi, cuantumul amenzilor.
o Nota 4 – Cuantumul sancțiunilor s-a majorat comparativ cu perioada precedentă.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informații cu privire la sancțiuni primite de către
societate.
  Activități întreprinse în scopul protejării mediului.
o Nota 5 – Raportul CSR conține informați referitoare la activitățile derulate în
vederea protecției mediului înconjurător și restabilirii biodiversității.
o Nota 4 – Informațiile referitoare la activitățile derulate în vederea protecției
mediului înconjurător și al restabilirii biodiversității sunt prezentate în cadrul
raportului de gestiune al administratorilor..
o Nota 1 – Nu sunt prezentate astfel de informații.

 Ponderea în rezultatul net a investițiilor întreprinse de societate în vederea protejării

mediului.
o Nota 5 – Ponderea în rezultatul net al investițiilor efectuate în vederea protejării
mediului a fost cu 5% mai mare comparativ cu media eșantionului.
o Nota 4 - – Ponderea investițiilor întreprinse de societate în vederea protejării
mediului înconjurător și al restabilirii biodiversități s-a încadrat în valorile (-5% și
+5%) comparative cu media eșantionului.
o Nota 3 – Ponderea în rezultatul net al investițiilor realizate în protejarea mediului
au fost mai mici cu 5% față de media eșantionului.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate cifre exacte referitoare la investițiile în protejarea
mediului înconjurător.

Clasamentul realizat în urma analizării transparenței informațiilor privind

responsabilitatea asumată față de mediul înconjurător se prezintă astfel:

Tabelul nr.3.4 Clasamentul privind transparența informațiilor referitoare la responsabilitatea corporativă în relația cu mediul
înconjurător. Sursa: Proiecția Autorului

Nr. Denumire Impactul Depășiri Sancțiu Activități de Procent

Crt. Societate asupra mediului de Noxe ni Protejare a Mediului Investiții Total
Alum SA
1 Tulcea 5.00 5.00 5.00 5.00 3.00 4.60

2 Electrica 5.00 5.00 5.00 5.00 3.00 4.60

3 ALRO 5.00 5.00 5.00 5.00 3.00 4.60

Rompetrol
4 Rafinărie 5.00 5.00 4.50 5.00 3.00 4.50
5 Transelectr
 ica 4.50 5.00 5.00 5.00 3.00 4.50
OMV
6 Petrom 4.50 5.00 4.50 5.00 3.00 4.40

7 Romgaz 5.00 4.50 4.50 5.00 3.00 4.40

8 Transgaz 4.33 5.00 4.67 5.00 1.67 4.13

9 Vrancart 5.00 5.00 5.00 1.00 1.00 3.40

10 Zentiva 4.50 5.00 5.00 1.00 1.00 3.30

11 Compa 3.00 5.00 5.00 1.00 1.00 3.00

Antibiotice
12 SA 3.33 1.00 3.67 5.00 1.67 2.93

13 BRD 4.67 2.33 1.00 2.67

Banca
Transilvani
14 a 1.67 4.33 1.00 2.33
Patria
15 Bank 1.00 5.00 1.00 2.33

16 Conpet 3.00 1.00 1.00 2.33 1.67 1.80

17 Digi 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00

Activitatea operațională derulată de către Alum SA Tulcea, respectiv producția de obiecte

din aluminiu, afectează mediul înconjurător prin consumul de energie electrică, prin deșeurile
care rezultă în urma producției și prin emisiile de dioxid de carbon. În perioada analizată, nu au
fost înregistrate depășiri ale limitelor legale de noxe, astfel compania nu a fost sancționată.
Societatea a întreprins mai multe proiecte de investiții, valoarea totală a acestora ridicându-se la
șase milioane de euro, în urma acestora rezultând o economie de energie electrică cu 15,77% și o
cantitate mai mare de apă reutilizată în procesul de fabricație.

Compania DIGI nu a inclus niciuna dintre informațiile analizate în cadrul raportărilor

întocmite pe perioada derulării cercetării.

e) Prezentarea de indicatori financiari cheie și cifre exacte

Evaluarea criteriului privind transparența informațiilor s-a bazat pe următoarele sub-criterii:

  Prezentarea unor indicatori non-financiari adecvați domeniului din care provine
societatea în cadrul raportărilor non-financiare.
o Nota 5 – Prezentarea Indicatorilor nefinanciari în cadrul raportului de
sustenabilitate
o Nota 4 – Prezentarea de Indicatori nefinanciari în cadrul raportului
administratorilor.
o Nota 1 – Neprezentarea de astfel de informații.

 Prezentarea valorii investițiilor realizate de către societate în scopul protejării mediului

înconjurător.
o Nota 5 -Prezentarea exactă a sumelor investite.
o Nota 1 -Neprezentarea de astfel de informații.
 Prezentarea valorii investițiilor realizate de către societate în activități de responsabilitate
socială.
o Nota 5 -Prezentarea exactă a sumelor investite.
o Nota 1 -Neprezentarea de astfel de informații.

Rezultatele obținute de către societăți în privința transparenței informațiilor se prezintă

astfel:

Tabelul nr.3.5 Clasamentul privind transparența informațiilor referitoare la cifre exacte. Sursa: Proiecția Autorului

Nr. Denumire Investiții in Tota

Crt. Societate Indicatori nefinanciari Mediu Investiții in comunitate l

1 OMV Petrom 5.00 5.00 5.00 5.00

2 Electrica 5.00 5.00 5.00 5.00

3 Romgaz 5.00 5.00 5.00 5.00

4 Transelectrica 5.00 5.00 5.00 5.00

5 ALRO 5.00 5.00 3.00 4.33

6 Transgaz
 5.00 2.33 5.00 4.11

7 Conpet 4.00 2.33 5.00 3.78

8 Alum SA Tulcea 5.00 5.00 1.00 3.67

9 Patria Bank 5.00 1.00 5.00 3.67

Banca
10 Transilvania 4.33 1.00 5.00 3.44

11 BRD 4.00 1.00 5.00 3.33

Rompetrol
12 Rafinărie 5.00 3.00 1.00 3.00

13 Antibiotice SA 5.00 2.33 1.00 2.78

14 Digi 4.00 1.00 1.00 2.00

15 Vrancart 4.00 1.00 1.00 2.00

16 Compa 4.00 1.00 1.00 2.00

17 Zentiva 3.00 1.00 1.00 1.67

Rapoartele CSR întocmite de către compania OMV Petrom prezintă indicatori

nefinanciari precum producția finite, numărul de stații de carburant deschise și pierderi
tehnologice.

Societatea Zentiva a prezentat rezultatele înregistrate de indicatori nefinanciari doar în

cadrul raportului aferent exercițiului financiar încheiat la data de 31.12.2018.

Tabelul numărul 3.6 prezintă ponderea în rezultatul net al investițiilor derulate de către
societăți, în vederea protejării mediului înconjurător.

Tabelul nr.3.6 ponderea în profitul net al investițiilor efectuate în protecția mediului înconjurător. Sursa: Proiecția Autorului

Investiții in Mediu
Nr. Crt. Denumire Simbol
2017 2018 2019
1 Alum SA Tulcea BBGA 30.18% 12.38%
Rompetrol
2 Rafinărie RRC Pierdere
3 OMV Petrom SNP 34.17% 24.06%
4 Conpet COTE 5.65%
5 Electrica EL 3.13% 5.17%
6 Romgaz SNG 8.55% 20.49%
7 ALRO ALR 42.61% 114.78%
 8 Transelectrica TEL 14.86% 4.43%
9 Transgaz TGN 0.02%
10 Antibiotice SA ATB 4.23%

În medie, în anul 2017 societățile din eșantion care au oferit informații cu privire la
investiții aferente dotărilor cu utilaje și echipamente mai performante în vederea protecției
mediului înconjurător au alocat suma de 1.131 milioane lei. Ponderea cea mai mare este aferentă
societății ALRO Slatina care a investit 33,4 milioane de dolari, reprezentând 42,61% din
valoarea profitului net. Ca și valoare, cea mai mare investiție a fost realizată de către OMV
Petrom care a investit 179,5 milioane de euro, reprezentând 34,17% din valoarea profitului net.

În anul 2018, societățile au alocat suma de 1.510 milioane lei în investiții pentru protecția
mediului înconjurător. Similitudinea cu anul 2017 provine din faptul că cea mai mare pondere a
investițiilor în protecția mediului înconjurător este aferentă tot societății ALRO care a investit 64
milioane de USD în vederea protecției mediului înconjurător. Totodată, cea mai mare investiție a
fost realizată de către OMV Petrom care a investit 200,6 milioane de euro în dotări de
echipamente pentru protecția mediului înconjurător.. Un alt aspect important este faptul că
Rompetrol a investit 3,8 milioane USD în pofida faptului că a înregistrat o pierdere netă.

Pentru anul 2019, doar Antibiotice Iași a prezentat valoarea exacta a investițiilor, acestea
ridicându-se la suma de 1.304.245 lei reprezentând 4,23% din profitul net înregistrat.

Ponderea rezultatul net a investițiilor în comunitate întreprinse de companiile din

eșantion este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr.3.7 ponderea în profitul net al investițiilor efectuate în comunitate. Sursa: Proiecția Autorului

Investiții in comunitate
Nr. Crt. Denumire Simbol
2017 2018 2019
1 Banca Transilvania TLV 1.95% 1.89% 1.54%
2 OMV Petrom SNP 0.89% 0.30%
3 BRD BRD 0.65% 0.78% 0.69%
4 Conpet COTE 0.79% 0.88% 1.16%
5 Electrica EL 0.40% 0.74%
6 Romgaz SNG 0.42% 1.02%
7 ALRO ALR 0.85%
8 Transelectrica TEL 2.59% 0.87%
 9 Transgaz TGN 0.50% 0.79% 1.26%
10 Patria Bank PBK pierdere pierdere 6.95%

În anul 2017, valoarea investițiilor în comunitate efectuate de către societățile din

eșantionul cercetării care au prezentat informații cu privire la acest detaliu, s-au ridicat la suma
de 69 de milioane lei. Ponderea cea mai mare în cadrul profitului net este deținută de societatea
Transgaz care a investit 2.925.062 lei reprezentând 2,59% din valoarea profitului net. Suma cea
mai mare investită a fost de 4,7 milioane EURO fiind investită de către OMV Petrom și
reprezentând 0,89% din profitul net. Cu toate că rezultatul net înregistrat de către Patria Bank în
anul 2017 este negativ, aceasta a investit 40.000 euro în proiecte CSR.

În ceea ce privește anul 2018, suma investită de către toate societățile din eșantionul
selectat s-a ridicat la 67,76 milioane lei. Ponderea cea mai mare a fost deținută de Banca
Transilvania care a investit în comunitate 23 milioane RON, aceasta fiind și cea mai mare sumă
aferentă anului 2018. La fel ca și în anul 2017, rezultatul net înregistrat de către Patria Bank este
o pierdere, dar suma investită în proiecte CSR s-a ridicat la 30 mii euro.

Din datele disponibile pentru anul 2019, suma investită s-a ridicat la 40,61 milioane RON
ponderea cea mai ridicată fiind deținută de Patria Bank, societate care a investit 50.000 euro în
comunitate. Similar anului 2018, valoarea cea mai mare investită a fost investită de către Banca
Transilvania alocând 25.000.000 RON proiectelor CSR, suma reprezentând 1,54% din valoarea
profitului net.

f) Responsabilitate socială

Analiza transparenței privind informațiile aferente activității de responsabilitate socială a

avut în vedere următoarele aspecte:

 Implicarea societății în activități de voluntariat

o Nota 5 – Prezentarea informațiilor privind proiectele de voluntariat în care a fost
implicată societatea,
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informații.
  Angajarea de Persoane cu handicap
o Nota 5 – Prezentarea informațiilor privind angajații cu dizabilități.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate informații.

 Ponderea în rezultatul net a investițiilor realizate de societate în activități de

responsabilitate socială.
o Nota 5 – Ponderea în rezultatul net al investițiilor efectuate în comunitate a fost cu
5% mai mare comparativ cu media eșantionului.
o Nota 4 - – Ponderea investițiilor întreprinse de societate în comunitate s-a încadrat
în valorile (-5% și +5%) comparative cu media eșantionului.
o Nota 3 – Ponderea în rezultatul net al investițiilor realizate în comunitate au fost
mai mici cu 5% față de media eșantionului.
o Nota 1 – Nu sunt prezentate cifre exacte referitoare la investițiile în comunitate.

Clasamentul privind transparența informațiilor în funcție de criteriul responsabilități sociale

asumate de către societăți este prezentat în tabelul 3.9.

Tabelul nr.3.9 Clasamentul privind transparența informaților aferente responsabilității sociale. Sursa: Proiecția Autorului

Nr. Denumire Activități de Persoane cu Ponderea

Crt. Societate Voluntariat Handicap Angajate Investițiilor Total

1 Patria Bank 5.00 1.00 5.00 3.67

2 Transelectrica 5.00 1.00 4.50 3.50

3 Romgaz 5.00 1.00 4.00 3.33

Banca
4 Transilvania 5.00 1.00 3.67 3.22

5 Transgaz 5.00 1.00 3.67 3.22

6 Conpet 5.00 1.00 3.33 3.11

7 OMV Petrom 3.00
 5.00 1.00 3.00

8 BRD 5.00 1.00 3.00 3.00

9 Electrica 5.00 1.00 3.00 3.00

Antibiotice
10 SA 5.00 2.33 1.00 2.78

11 ALRO 5.00 1.00 2.00 2.67

Alum SA
12 Tulcea 5.00 1.00 1.00 2.33
Rompetrol
13 Rafinărie 5.00 1.00 1.00 2.33

14 Digi 1.00 5.00 1.00 2.33

15 Vrancart 5.00 1.00 1.00 2.33

16 Compa 1.00 4,50 1.00 2,17

17 Zentiva 1.00 1.00 1.00 1.00

Pe parcursul perioadei analizate, compania Patria Bank s-a implicat în mai multe proiecte
de voluntariat, precum donări de sânge de către angajați societăți, organizarea unui târg de
crăciun de asemenea a încheiat un parteneriat cu fundația comunitară București. Societatea nu a
prezentat informații cu privire la numărul de angajați cu handicap.

În schimb, societatea Zentiva nu a prezentat informații referitoare la asumarea

responsabilității față de comunitatea din care provine.

Clasamentul final din punctul de vedere al transparenței informațiilor nefinanciare este

prezentat în tabelul următor:
Tabelul nr.3.10 Clasamentul final privind transparența nefinanciară. Sursa: Proiecția Autorului

Nr.
Crt Denumire Sim Implementar Guvernanta Angaj Medi Transpa
. Societate bol e CSR Organizațională ați u renta Social Total
SN
1 Romgaz G 4.00 4.83 4.93 4.40 5.00 3.33 4.42
OMV
2 Petrom SNP 4.00 5.00 4.93 4.40 5.00 3.00 4.39

3 Electrica EL 4.25 4.33 4.43 4.60 5.00 3.00 4.27

AL
4 ALRO R 4.25 4.33 4.43 4.60 4.33 2.67 4.10
Transelectric
5 a TEL 3.00 4.17 4.14 4.50 5.00 3.50 4.05
6 Transgaz TG
 N 4.40 4.83 2.9 4.13 4.11 3.22 3.93
Alum SA BB
7 Tulcea GA 4.00 4.17 4.14 4.60 3.67 2.33 3.82
Antibiotice AT
8 SA B 4.00 4.94 4.67 2.93 2.78 2.78 3.68
PB
9 Patria Bank K 4.00 4.83 3.14 2.33 3.67 3.67 3.61
BR
10 BRD D 3.25 4.33 4.43 2.67 3.33 3.00 3.50
Rompetrol RR
11 Rafinărie C 2.13 4.17 4.21 4.50 3.00 2.33 3.39
Banca TL
12 Transilvania V 3.58 3.78 3.67 2.33 3.44 3.22 3.34
CO
13 Conpet TE 4.00 3.67 3.29 1.80 3.78 3.11 3.27
VN
14 Vrancart C 2.00 2.83 4.36 3.40 2.00 2.33 2.82
CM
15 Compa P 3.00 2.17 4.21 3.00 2.00 2.17 2.76
SC
16 Zentiva D 2.00 3.17 4.14 3.30 1.67 1.00 2.55
DIG
17 Digi I 1.75 2.50 3.21 1.00 2.00 2.33 2.13

În urma analizării tuturor criteriilor privind transparența în prezentarea informațiilor

nefinanciare, primele două poziții sunt ocupate de către Romgaz SA și OMV Petrom, de
asemenea, societăți transparente din punct de vedere al prezentării informațiilor nefinanciare sunt
Electrica, ALRO și Transelectrica toate obținând un punctaj de peste patru puncte.

3.2 Performanța Financiară

În scopul analizei și clasificării societăților în funcție de performanța financiară, am făcut o

medie pe toți anii incluși în cercetare pentru următorii indicatori financiari:

 Lichiditatea curentă
 Lichiditatea imediată
 Rata de Îndatorare Globală
  Rata Solvabilității Generale
 Marja Profitului Operațional
 Marja Brută
 Marja Profitului Net
 Rentabilitatea Economică
 Rentabilitatea Financiară
 Randamentul Dividendelor.

Indicatorii financiari înregistrați de societățile din eșantionul selectat se prezintă astfel:

Tabelul nr.3.11 Indicatori Financiari înregistrați de Companii. Sursa: Proiecția Autorului

Rata Rata de Rata Marja Marja Marja

Nr. Denumire Lichiditatea Capacității îndatorare solvabilității Profitului Bruta din Neta din
Crt. Societate Curenta de Plată Globală generale operațional vânzări Vânzari
Banca
1 Transilvania 89.51% 1.12 55.00% 45.25%
Alum SA
2 Tulcea 2.51 2.55% 43.85% 2.31 7.02% 7.12% 6.01%

3 Zentiva 2.86 142.62% 28.92% 3.48 32.91% 33.79% 28.10%

Rompetrol
4 Rafinărie 0.65 1.18% 68.63% 1.46 1.04% -0.25% -0.43%

5 OMV Petrom 1.67 90.36% 30.87% 3.25 22.61% 21.60% 18.64%

6 BRD 86.23% 1.16 64.91% 54.60%

7 Conpet 3.97 327.78% 12.92% 7.81 18.16% 19.57% 16.65%

8 Electrica 1.49 48.24% 26.50% 3.78 3.97% 3.99% 3.49%

9 Romgaz 3.87 51.73% 14.44% 6.97 34.49% 34.78% 29.73%

10 ALRO 2.39 53.37% 55.89% 1.82 7.70% 6.48% 5.15%

11 Transelectrica 1.38 43.67% 36.58% 2.78 3.66% 3.20% 2.69%

12 Transgaz 3.92 206.69% 29.67% 3.42 33.34% 36.18% 30.24%

13 Digi 0.33 2.38% 90.39% 1.11 11.55% 5.86% 3.98%

14 Patria Bank 91.87% 1.09 -8.89% -10.63%

Antibiotice
15 SA 1.84 1.81% 32.57% 3.12 10.71% 9.72% 9.09%

16 Vrancart 0.77 1.85% 51.53% 1.94 8.19% 6.80% 6.32%

17 Compa 1.39 1.13% 33.79% 2.96 5.51% 5.24% 4.83%

 Tabelul nr.3.11 Indicatori Financiari înregistrați de Companii - Continuare Sursa: Proiecția Autorului

Nr. Denumire Rentabilitatea Rentabilitatea Randamentul

Crt. Societate Economica financiara Dividendului Total
Banca
1 Transilvania 1.83% 17.51% 7.98% 4.33
2 Alum SA Tulcea 8.34% 14.27% 0.00% 3.44
3 Zentiva 17.19% 22.21% 0.00% 4.44
Rompetrol
4 Rafinărie -0.90% -3.02% 0.00% 2.22
5 OMV Petrom 7.52% 10.84% 7.56% 4.56
6 BRD 2.66% 19.31% 8.28% 4.33
7 Conpet 8.56% 9.83% 8.08% 4.33
8 Electrica 2.65% 3.61% 6.28% 3.44
9 Romgaz 15.08% 17.64% 11.16% 4.56
10 ALRO 4.41% 6.96% 13.52% 3.44
11 Transelectrica 1.47% 2.29% 4.71% 3.11
12 Transgaz 9.03% 12.73% 7.37% 4.56
13 Digi 2.61% 26.39% 1.59% 3.00
14 Patria Bank -0.39% -6.55% 0.00% 2.17
15 Antibiotice SA 13.20% 7.17% 4.20% 3.33
16 Vrancart 13.37% 10.52% 6.03% 3.33
17 Compa 19.81% 8.10% 0.00% 3.11

Cea mai mare valoare a indicatorului privind lichiditatea curentă, indicator care măsoară
capacitatea societății de a-și achita datoriile cu exigibilitate mai mică de un an, a fost înregistrată
de către Conpet SA Ploiești, valoarea aferentă societății a fost de 3,97, valoare mai mare
comparativ cu valoarea maximă recomandată de 2,4. Valoarea minimă a acestui indicator a fost
înregistrată la societatea Digi, valoare de 0,33 sub pragul minim recomandat de 1,2,.

Maximul indicatorului rata capacității de plată, indicator care prezintă capacitatea

societăților de a-și onora datoriile curente pe baza lichidităților, s-a înregistrat la nivelul societății
Conpet SA Ploiești, valoarea acestuia fiind de 327,78%, valoare situată peste pragul maxim
recomandat. Valoarea minimă s-a înregistrat la nivelul societății Compa Sibiu, de 1,13% sub
pragul minim recomandat de 50%.

Rata de îndatorare globală, indicatorul care prezintă ponderea datoriilor entității în

valoarea totală a activelor deținute și-a atins punctul maxim la nivelul de 91,87% în cadrul
societății Patria Bank, în ceea ce privește punctul minim valoarea acestuia este de 12,92% și este
regăsit la societatea Conpet Ploiești.

Rata solvabilității generale, prezintă capacitatea societății de a face față datoriilor atrase,
valoarea maximă, în valoare de 7,81, este întâlnită la societatea Conpet SA Ploiești. Valoarea
minimă de 1,09 este regăsită la societatea Patria Bank.

Marja Profitului Operațional, redă valoarea profitului operațional la 100 lei cifra de
afaceri, cea mai mare valoare este regăsită la societatea Romgaz, valoarea acestuia fiind de
34,49% în timp ce în cadrul companiei Rompetrol, marja profitului operațional este de 1,04%
care de asemenea este și cea mai mică valoare din tot eșantionul selectat,

Marja Brută din vânzări, respectiv valoarea profitului înregistrat de societate la 100 lei
cifră de afaceri a fost de 64,91% în cadrul societății BRD, aceasta fiind și valoarea maximă, în
timp ce în cadrul Patria Bank, ca urmare a pierderii înregistrate de societate valoarea
indicatorului este negativă și anume -8,89%, aceleași societăți oferă și valorile limită în cadrul
indicatorului marja netă din vânzări respectiv BRD cu 54,60% și Patria Bank cu -10,63%.

Indicatorul rentabilității economice prezintă profitul societății în urma investirii a 100 de

lei în active, limitele maxime și minime se regăsesc în cadrul societăților Compa Ploiești și
Rompetrol respectiv 19,81% și -0,90%.

Profitul obținut de către acționari în urma investirii a 100 de lei în societate este calculat
pe baza indicatorului rentabilitatea financiară, limita maximă a acestui indicator a fost de 26,39%
și a fost întâlnită în cadrul societății Digi SA iar limita minimă în valoare de -6,55% a fost
înregistrată de către societatea Patria Bank.

În perioada analizată, cel mai mare randament al dividendelor a fost înregistrat la

societatea ALRO SA Slatina cu un randament de 13,52% în timp ce următoarele societăți nu au
oferit dividende : Alum Sa Tulcea, Zentiva, Rompetrol Rafinărie, Patria Bank și Compa Sibiu.

În urma acordării de punctaje pe baza rezultatelor înregistrate, clasamentul privind performanța

financiară a societăților se prezintă astfel:

Tabelul nr.3.12 Clasamentul performanței financiare Sursa: Proiecția Autorului

Nr. Rata Rata de Rata Marja Marja Marja
Crt Denumire Lichiditatea capacității îndatorare solvabilității Profitului Bruta din netă din
. Societate Curenta de plată Globala Generale operațional vânzări vânzări
1 OMV Petrom 3 5 5 5 5 5 5
2 Romgaz 3 3 5 5 5 5 5
3 Transgaz 3 3 5 5 5 5 5
4 Zentiva 5 3 5 5 5 5 5
Banca
5 Transilvania 3 3 5 5
6 BRD 3 3 5 5
7 Conpet 3 3 5 5 5 5 5
Alum SA
8 Tulcea 5 2 5 3 3 3 3
9 Electrica 3 3 5 5 3 3 3
10 ALRO 5 3 3 3 3 3 3
Antibiotice
11 SA 3 2 5 5 3 3 3
12 Vrancart 2 2 3 3 3 3 3
13 Transelectrica 3 3 5 4 3 3 3
14 Compa 3 2 5 4 3 3 3
15 Digi 2 2 3 3 3 3 3
Rompetrol
16 Rafinărie 2 2 3 3 3 2 2
17 Patria Bank 3 3 2 2

Tabelul nr.3.12 Clasamentul performanței financiare – Continuare Sursa: Proiecția Autorului

Nr. Denumire Rentabilitatea Rentabilitatea Randamentul

Crt. Societate Economica financiara Dividendului Total
1 OMV Petrom 4 4 5 4.56
2 Romgaz 5 5 5 4.56
3 Transgaz 5 5 5 4.56
4 Zentiva 5 5 2 4.44
Banca
5 Transilvania 3 5 5 4.33
6 BRD 3 5 5 4.33
7 Conpet 5 3 5 4.33
8 Alum SA Tulcea 5 5 2 3.44
9 Electrica 3 3 5 3.44
10 ALRO 3 3 5 3.44
11 Antibiotice SA 5 3 3 3.33
12 Vrancart 5 4 5 3.33
13 Transelectrica 3 3 3 3.11
14 Compa 5 3 2 3.11
15 Digi 3 5 3 3.00
16 Rompetrol 2 2 2 2.22
 Rafinărie
17 Patria Bank 2 2 2 2.17

Similar clasamentului aferent transparenței nefinanciare, pe primele două poziții ale

clasamentului se situează OMV Petrom și Romgaz ambele obținând un punctaj de 4,56 puncte,
de asemenea societăți foarte performante din punct de vedere financiar mai sunt Transgaz,
Zentiva, Banca Transilvania, BRD și Conpet Ploiești. La polul opus al clasamentului se situează
Patria Bank care a obținut un punctaj de doar 2,17 puncte.

În tabelul următor sunt prezentate rezultatele obținute de către societăți din punctul de
vedere al celor două segmente studiate respectiv transparența informațiilor nefinanciare și
performanța financiară.

Tabelul nr.3.13 Rezultatele pentru cele două segmente analizate Sursa: Proiecția Autorului

Transparența
Nr. Denumire Informații Performanta
Crt. Societate simbol nefinanciare Financiara

1 Romgaz SNG 4.42 4.56

2 OMV Petrom SNP 4.39 4.56

3 Electrica EL 4.27 3.44

4 ALRO BBGA 4.10 3.44

5 Transelectrica TEL 4.05 3.11

6 Transgaz TGN 3.93 4.56

Alum SA
7 Tulcea BBGA 3.82 3.44
Antibiotice
8 SA ATB 3.68 3.33

9 Patria Bank PBK 3.61 2.17

10 BRD BRD 3.50 4.33

Rompetrol
11 Rafinărie RRC 3.39 2.22
Banca
12 Transilvania TLV 3.34 4.33

13 Conpet COTE 3.27 4.33

14 Vrancart VNC
 2.82 3.33

15 Compa CMP 2.76 3.11

16 Zentiva SCD 2.55 4.44

17 Digi DIGI 2.13 3.00

Între cele două segmente studiate există o corelație directă pozitivă, însă destul de slabă
având în vedere că valoarea coeficientului de corelație este de 0,23 puncte.

Grafic, corelația dintre valorile înregistrate de societățile luate în eșantionul cercetării se prezintă
astfel:

Corelatia dintre segmentele analizate

5.00
4.50
4.00
3.50 f(x) = 0.25654904935599 x + 2.73063242432821
R² = 0.0499633488911035
3.00 Corelatia dintre segmentele anal-
izate
2.50
Axis Title Linear (Corelatia dintre segmentele
2.00 analizate)
1.50
1.00
0.50
-
2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
Axis Title

Figura 3.1 Corelația dintre transparența nefinanciară și performanța financiară în cadrul eșantionului. Sursa: Proiecția Autorului

În cazul în care corelația ar fi studiată doar din punctul de vedere al companiilor catalogate ca
și foarte transparente din punct de vedere nefinanciar (au obținut un punctaj peste patru puncte)
coeficientul de corelație ar înregistra 0,92 puncte, fapt care prezintă o corelație directă pozitivă.
Această valoare prezintă faptul că în cazul societăților transparente, datorită faptului că vor avea
o vizibilitate mai ridicată asupra activității prestate, performanța financiară va fi una ridicată.
3.3 Reacția investitorilor

Pentru stabilirea reacției investitorilor s-a observat modificarea prețului de închidere a

ședinței de tranzacționare aferentă zilei în care s-au publicat raportările de către societățile din
eșantion comparativ cu media unei perioade de 11 ședințe consecutive de tranzacționare
structurate astfel: cinci ședințe de tranzacționare anterioare publicării raportărilor, ședința de
tranzacționare din data publicării raportărilor și cinci ședințe de tranzacționare ulterioare
publicării raportărilor.

Situația privind modificarea prețurilor la data publicării raportărilor nefinanciare este

prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr.3.14 Modificările de preț la data publicării raportărilor Sursa: Proiecția Autorului

Publicare
Nr. Denumire Raport Publicare Publicare
Crt. Societate Simbol 2017 Raport 2018 Raport 2019 Medie

1 Romgaz SNG 4.24% 0.24% - 2.24%

2 Patria Bank PBK 1.25% 3.10% 0.18% 1.51%
3 Antibiotice SA ATB 0.62% -0.91% 4.03% 1.25%

4 OMV Petrom SNP 1.19% 1.09% - 1.14%

5 Conpet COTE 0.33% -0.28% 1.08% 0.38%
6 Transgaz TGN -0.69% -0.19% 0.91% 0.01%
7 Vrancart VNC -0.76% -0.33% 0.00% -0.36%
8 BRD BRD 0.69% -0.78% -1.11% -0.40%
Rompetrol
9 Rafinărie RRC -0.07% -0.75% - -0.41%
10 Digi DIGI 0.03% -1.37% 0.03% -0.44%
11 Compa CMP -1.58% 0.26% 0.00% -0.44%

12 Electrica EL -1.29% 0.40% - -0.44%

Banca
13 Transilvania TLV 2.23% -0.48% -3.30% -0.51%

14 Transelectrica TEL -2.65% -0.16% - -1.41%

15 ALRO ALR -0.77% -2.55% - -1.66%

16 Zentiva SCD -0.56% -9.74% - -5.15%

Alum SA
17 Tulcea BBGA -15.12% - - -15.12%
 Similitudinea cu rezultatele înregistrate de cele două segmente analizate anterior,
respectiv transparența în prezentarea informațiilor nefinanciare și performanța financiară a
societăților, este faptul că prima poziție în clasamentul tuturor segmentelor analizate este ocupată
de compania Romgaz, astfel putem valida unul dintre obiectivele secundare ale cercetării,
respectiv o societate transparentă din punct de vedere nefinanciar va înregistra o performanță
financiară ridicată iar investitorii vor dori să investească în acțiunile emise de către societatea în
cauză, rezultând o majorare a prețului acțiunii și implicit a capitalizării bursiere (valoarea
societății).
Pentru societatea Alum SA Tulcea s-a preluat doar modificarea aferentă publicării
raportului aferent anului 2017 deoarece în perioada aferentă publicării raportării de
sustenabilitate aferente anului 2018 lichiditatea societății a fost una redusă ducând la
imposibilitatea colectării datelor.
Pentru studierea semnificativității variației prețurilor, am considerat ca prag etalon o
variație de cel puțin 1%. În tabelul următor este prezentată situația modificărilor semnificative de
preț la data publicării raportărilor nefinanciare înregistrate pe parcursul cercetării:

Tabelul nr.3.15 Modificările semnificative de preț la data publicării raportărilor Sursa: Proiecția Autorului

Nr. Modificări
Crt. Denumire Societate Simbol Modificări ale prețului Semnificative Pondere
1 Banca Transilvania TLV 3 2 66.67%
2 Alum SA Tulcea BBGA 1 1 100.00%
3 Zentiva SCD 2 1 50.00%
4 Rompetrol Rafinărie RRC 2 0 0.00%
5 OMV Petrom SNP 2 2 100.00%
6 BRD BRD 3 1 33.33%
7 Conpet COTE 3 1 33.33%
8 Electrica EL 2 1 50.00%
9 Romgaz SNG 2 1 50.00%
10 ALRO ALR 2 1 50.00%
11 Transelectrica TEL 2 1 50.00%
12 Transgaz TGN 3 0 0.00%
13 Digi DIGI 3 1 33.33%
14 Patria Bank PBK 3 2 66.67%
15 Antibiotice SA ATB 3 1 33.33%
16 Vrancart VNC 2 0 0.00%
17 Compa CMP 2 1 50.00%
 Total 40 17 42.50%

Din totalul celor 40 de modificări de preț analizate doar 17 au înregistrat o modificare

semnificativă reprezentând 42,5%, în situația în care ar fi analizate doar societățile foarte
transparente din punct de vedere nefinanciar, din zece modificări de preț înregistrate un număr de
șase ar prezenta modificări semnificative, astfel, putem afirma faptul că raportările de CSR care
prezintă un nivel de transparență ridicată prezintă un interes ridicat pentru investitori iar variația
prețurilor acțiuni va fi preponderent semnificativă.

Rezultatele aferente celor trei segmente studiate sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr.3.16 Rezultatele Segmentelor studiate Sursa: Proiecția Autorului

Transparența Media
Nr. Denumire Informații Performanta modificărilor
Crt. Societate simbol nefinanciare Financiara de preț

1 Romgaz SNG 4.42 4.56 2.24%

OMV
2 Petrom SNP 4.39 4.56 1.14%

3 Electrica EL 4.27 3.44 -0.44%

4 ALRO ALR 4.10 3.44 -1.66%

Transelect
5 rica TEL 4.05 3.11 -1.41%

6 Transgaz TGN 3.93 4.56 0.01%

Alum SA
7 Tulcea BBGA 3.82 3.44 -15.12%
Antibiotic
8 e SA ATB 3.68 3.33 1.25%
Patria
9 Bank PBK 3.61 2.17 1.51%

10 BRD BRD 3.50 4.33 -0.40%

Rompetrol
11 Rafinărie RRC 3.39 2.22 -0.41%
Banca
Transilvan
12 ia TLV 3.34 4.33 -0.51%

13 Conpet COTE 3.27 4.33 0.38%

14 Vrancart VNC -0.36%
 2.82 3.33
15 Compa CMP 2.76 3.11 -0.44%

16 Zentiva SCD 2.55 4.44 -5.15%

17 Digi DIGI 2.13 3.00 -0.44%

Din punctul de vedere al corelației între transparența informațiilor și modificările de preț

aferente întregului eșantion putem spune că nu există o corelație deoarece coeficientul de
corelație este de 0,08, totodată nici între performanța financiară și variația prețurilor putem
afirma neexistența unei corelații coeficientul de corelație fiind de 0,02.
În schimb, dacă analizăm doar societățile care au înregistrat o transparență ridicată,
corelația este una directă și pozitivă coeficientul de corelație fiind de 0,95, grafic corelația dintre
transparența societăților care au primit un punctaj de peste 4 puncte pe acest segment și variația
prețurilor acestor societăți se prezintă astfel:
4.50 2.50%

2.00%
4.40
1.50%
4.30
1.00%

4.20 0.50%
Transparența Informații Non-Fi-
nanciare
4.10 0.00% Media Modificarilor de Pret

-0.50%
4.00
-1.00%
3.90
-1.50%

3.80 -2.00%
Romgaz OMV Petrom Electrica Alro Transelectrica

Figura 3.2 Corelația dintre transparența informațiilor nefinanciare și modificările de preț

În ceea ce privește corelația între societățile foarte performante financiar ( punctajul

obținut este peste 4) și variația prețurilor acțiunilor emise de către aceste societăți este una
directă și puternică, coeficientul de corelație fiind de 0,93 puncte.

3.4 Concluzii
 Ipoteza de la care a plecat această cercetare face referire la corelația dintre nivelul
transparenței nefinanciare, performanța financiară și reacția investitorilor la publicarea
raportărilor CSR.

În primul rând am evaluat nivelul transparenței în prezentarea informațiilor nefinanciare

în cadrul raportărilor CSR, această evaluare a fost realizată în funcție de șase criterii respectiv:
modalitatea de întocmire a raportului de sustenabilitate și informațiile incluse în acesta,
guvernanța organizațională, responsabilitatea față de angajați, responsabilitatea față de mediu,
transparență privind indicatorii nefinanciari și sumele investite în protejarea mediului și în
comunitate, responsabilitatea socială. În urma evaluării a reieșit faptul că emitentul Romgaz este
cel mai transparent în întocmirea raportărilor de sustenabilitate. De asemenea, pe lângă Romgaz,
un număr de patru societăți pot fi catalogate ca și transparente și anume : OMV Petrom,
Electrica, ALRO Slatina și Transelectrica. Societatea care oferă cea mai puțină transparență este
Digi care a obținut un scor de doar 2,13 puncte.

A doua etapă a cercetării s-a bazat pe evaluarea performanței financiare în funcție de 10

indicatori financiari prezentați în cadrul acestui capitol. În urma evaluării a reieșit faptul că
societățile transparente obțin și o performanță financiară ridicată, societățile care s-au clasat pe
primele două locuri ale clasamentului aferent transparenței nefinanciare, respectiv Romgaz și
OMV Petrom, au obținut cel mai mare punctaj și în cadrul evaluării performanței financiare,
respectiv 4,56 puncte obținute de ambele societăți.

În ceea ce privește corelația dintre transparența nefinanciară și performanța financiară,

aceasta este una directă dar slabă, coeficientul de corelație fiind de 0,23. Însă, dacă se iau în
calcul doar societățile transparente ( cele care au obținut un punctaj de peste 4 puncte), corelația
este mai puternică , respectiv coeficientul de corelație este de 0,92 puncte. Putem enunța faptul
că societățile care oferă o transparență ridicată în ceea ce privește informațiile nefinanciare obțin
și o performanță financiară ridicată.

A treia etapă a cercetării a constat în evaluarea reacției investitorilor, prin studierea

variației prețului, la publicarea raportărilor CSR. Prima cercetare a vizat importanța acordată de
către investitori raportării de sustenabilitate, aceasta a fost testată prin intermediul variațiilor
semnificative, termen prezentat în cuprinsul prezentului capitol. În ceea ce privește totalitatea
variațiilor, s-au înregistrat un număr de 17 modificări semnificative ale prețului respectiv 42,5%
din totalul variațiilor, fapt care prezintă faptul că investitorii acordă o importanță medie acestor
raportări. Studiindu-se nivelul acestui indicator la societățile foarte transparente, ponderea
acestora a crescut la 60% fapt care prezintă faptul că investitorii acordă mai multă importanță
raportărilor care prezintă informații detaliate și date exacte privind activitatea societății și
responsabilitatea acesteia față de comunitate.

Per total, nu există corelație nici între transparența privind informațiile nefinanciare și
variația prețurilor dar nici între performanța financiară și variația prețurilor. Însă, dacă se iau în
calcul doar societățile transparente și societățile care performează financiar există o corelație
între ambii indicatori. Corelația dintre transparența nefinanciară și variația prețului este una
foarte puternică, de 0,92 puncte, fapt pentru care se poate enunța faptul că dacă o societate oferă
o transparență ridicată și prețul acesteia va înregistra o creștere. În schimb, corelația dintre
performanța financiară și prețul acțiunilor este una destul de puternică, de 0,92 puncte.

În urma celor trei etape parcurse în cadrul cercetării, obiectivele au fost atinse iar
rezultatele obținute au validat ipoteza inițială.
 Capitolul 4 : Concluzii și perspective ale cercetări

În decursul prezentei lucrări, s-a dorit testarea corelației dintre transparența informațiilor
nefinanciare în cadrul raportărilor de sustenabilitate, performanța financiară și reacția
investitorilor la publicarea raportărilor nefinanciare, respectiv variația prețurilor. Totodată, s-a
studiat și importanța acordată de către investitori informațiilor nefinanciare prezentate de către
companii în cadrul raportărilor CSR.

Responsabilitatea corporativă este definită ca fiind totalitatea activităților efectuate de

către companii și organizații în vederea îmbunătățirii impactului avut asupra comunității din care
provine societatea, asupra angajaților și asupra mediului înconjurător.

Primele activități de responsabilitate corporativă au fost efectuate în urma celui de al

doilea război mondial, moment în care marile companii ale industriei americane și-au reunit
forțele în vederea restabiliri economiei Statelor Unite ale Americii. Totuși, termenul de
responsabilitate corporativă, în forma în care o cunoaștem astăzi, a fost prezentat pentru prima
dată de către economistul Howard Bowen în cadrul cărții „Responsabilities for Businessman”.
Ca urmare a acestui lucru, Howard Bowen este considerat părintele responsabilității corporative.

Prin abordarea unui comportament de bun cetățean, companiile beneficiază de o serie de

avantaje precum angajați motivați, o imagine mai bună în societate, o îmbunătățire a gestionării
riscurilor, totuși una dintre marile dezavantaje ale adoptării unui comportament responsabil față
de comunitate este diminuarea profitului prin creșterea cheltuielilor cu proiectele CSR. Însă, prin
combinarea avantajelor și dezavantajelor va rezulta o situație financiară favorabilă companiilor.

În prezent, există un număr de două standarde elaborate de către Organizația

Internațională de Standardizare (ISO) care reglementează activitățile de responsabilitate
corporativă, Standardul ISO 26000 aferent activității de responsabilitate socială și standardul ISO
14000 aferent implementării unui sistem de management eficient al mediului înconjurător.

În anul 2014, la nivel european a fost adoptată Directiva numărul 95/2014/UE, aceasta
introducând obligativitatea întocmiri unei raportări nefinanciare de către societățile și grupurile
de societăți care la data bilanțului depășesc criteriul privind un număr mediu de 500 angajați pe
perioada exercițiului financiar. Directiva a fost transpusă la nivel național prin Ordinul
Ministrului Finanțelor Publice numărul 1938/2016, care a intrat în vigoare la data de 1 Ianuarie
2017.

Astfel, dorind să vină în sprijinul societăților care întocmesc această raportare, Inițiativa
Globală de Raportare (GRI), a elaborat un ghid de standarde care să reglementeze informațiile
care sunt necesar a fi prezentate pe parcursul raportării. Ghidul este structurat într-un număr de
26 de standarde, respectiv un număr de trei standarde universale și un număr de 23 standarde
specifice, dintre care șase informări aferente impactului economic al organizației, opt informări
referitoare la impactul asupra mediului înconjurător și in număr de 19 informări referitoare la
impactul social al organizației. De asemenea, ghidul prezintă și un număr de zece principii de
raportare nefinanciară.

Raportarea CSR trebuie întocmită de societăți și organizații trebuie să atingă subiecte

referitoare la: impactul activității asupra mediului înconjurător, responsabilitatea față de angajați,
gestionarea riscurilor, prezentarea structurilor de guvernanță organizatorică, conduită etică și
respectarea drepturilor omului, impactul activității asupra comunității, descrierea activității.

În ceea ce privește cercetarea practică din cadrul lucrări, prin intermediul acesteia am
dorit să studiez influența transparenței nefinanciare asupra performanțelor financiare înregistrate
de companii și asupra reacției investitorilor.

Prima etapă a cercetării a constat în evaluarea transparenței informațiilor nefinanciare în

cadrul raportărilor CSR întocmite de către societate prin intermediul a șase criterii principale
respectiv: modalitatea de întocmire și informațiile incluse în raportul de sustenabilitate,
guvernanța organizațională, responsabilitatea față de angajați, responsabilitatea față de mediul
înconjurător, transparență privind indicatorii nefinanciari și sumele investite în protecția
mediului înconjurător și în comunitate, responsabilitate socială. În urma evaluării celor șase
criterii, a reieșit faptul că cele mai transparente societăți listate pe Bursa de Valori București sunt
Romgaz și OMV Petrom.

Pentru evaluarea performanței financiare s-au utilizat un număr de zece indicatori

financiari. În urma evaluării s-a constatat faptul că societățile care prezintă un nivel ridicat de
transparență privind informațiile nefinanciare înregistrează și un grad ridicat de performanță
financiară, primele două societăți din clasamentul performanței financiare au fost și primele două
societăți în clasamentul transparenței nefinanciare, respectiv Romgaz și OMV Petrom.

Cei doi indicatori prezintă o corelație directă, dar cu o intensitate slabă, valoarea
coeficientului de corelație fiind de 0,23 puncte. Însă, dacă se iau în considerare doar societățile
care prezintă un nivel ridicat de transparență nefinanciară, atunci rezultă o corelație directă și
puternică, coeficientul de corelație fiind de 0,92 puncte, astfel, putem enunța faptul că societățile
care prezintă un nivel ridicat de transparență vor înregistra un grad ridicat de performanță
financiară.

Cea de-a treia etapă a cercetării a vizat studierea reacției investitorilor la publicarea
raportărilor nefinanciare, astfel în urma analizei a reieșit faptul că dintr-un număr de 42 de
raportări publicate, doar 42,5%, respectiv 17 raportări, au generat variații semnificative. În
situația în care se analizează doar raportările publicate de companiile transparente rezultă o
semnificativitate în cadrul modificărilor de preț de 60%. În urma acestor rezultate constatăm
faptul că reacția investitorilor mai semnificativă cu nivelul de transparență prezentat în cadrul
raportărilor.

Dacă analizăm valorile înregistrate pentru cei trei indicatori studiați, de către toate
companiile din eșantion vom constata inexistența unei corelații între transparența financiară,
performanța financiară și variația prețurilor. Însă, dacă vom analiza doar societățile foarte
transparente și cu un grad ridicat de performanță financiară, vom constata faptul că corelația este
una directă și puternică, astfel coeficientul de corelație pentru relația transparență financiară –
variația prețurilor este de 0,95 puncte în timp ce coeficientul de corelație între performanța
financiară și variația prețurilor este de 0,92 puncte.

În urma celor trei etape parcurse în cadrul cercetării, obiectivele au fost atinse iar
rezultatele obținute au validat ipoteza inițială.

O concluzie finală a cercetării este faptul că majoritatea companiilor prezintă o

transparență medie în cadrul întocmirii raportărilor CSR. Una dintre cauzele nivelului de
transparență adoptat poate fi și termenul relativ recent în care a fost adoptată obligativitatea
întocmiri raportărilor nefinanciare. Totuși, după părerea mea acest nivel redus de transparență
este cauzat și de o mentalitate a națiunii românești, fiind înclinată spre o reticență în utilizarea
unui nivel ridicat de transparență în prezentarea informațiilor din interiorul companiilor.

Însă, odată cu acomodarea practicienilor cu noile cerințe impuse privind prezentarea

transparentă și cu conștientizarea faptului că prin investițiile întreprinse în comunitate și în
mediul înconjurător companiile vor crea un plus de valoare atât din prisma imaginii îmbunătățite
cât și din prisma unei imagini mai ample asupra riscurilor la care este expusă societatea, gradul
de adoptare a unui comportament responsabil față de comunitate și mediul înconjurător precum
și nivelul transparenței în prezentarea informațiilor nefinanciare vor înregistra o îmbunătățire
considerabilă.

În viitor, această cercetare va fi continuată, prin adăugarea de emitenți din statele membre UE,
astfel încât să se realizeze o comparative între corelația dintre transparența nefinanciară și
performanța financiară la nivelul României și la nivelul altor state.
 5. Rezumatul lucrării într-o limbă de circulație internațională

In the last decade, the level of importance accorded by the companies and organisations
to importance of corporate responsabilities has increased significantly. To this growth
contributed the European Council and the European Parlament with of the european directive
number 95/2014 which obliges companies and group of companies which have more than 500
employees to prepare a non-financial report. The european directive was transposed in the
Romanian national legislation by the order of the Minister of Public Finance number 1938/2016.

The corporative responsibilites is defined as totality of the activities made by companies

in order to improve the impact it had on the community from which it come, on employees and
on the environment.

The first corporate responsibility activities was made after the second World War, when
the large companies in the American industry joined they forces to restore the American
economy. Howewer, the term of corporate responsibility in the form we know today was
presented for the first time by the american economist Howard Bowen in his book
„ Responsabilities for Businessman”. As a result of this book, he is considered the father of
corporate responsibility.

By adopting a good citizen behavior, the companies benefit from a number of advantages
like motivated employees, a better image in the community, an improvment in risk management,
howewer, one of the big disadvantages is decrease of the profit with the expenses make within
the projects of corporate responsibilities. Overall, the importance of advantages exceed the
resulting disadvantages.

The International Organization for Standadization (ISO) developed two standards related
to corporate responsibility, ISO 26000 related to the social responsibility activity and ISO 14000
for the implementation of an efficient enviromental management.

The Global Reporting Initiative developed a guide on non-financial reporting preparation

composed of a number of 26 standards which help the reporting companies. The guide presents a
number of ten principles for preparation the non-financial report.
 The CSR report must include information like the impact of the company’s activity on
the environment, responsibility towards employees, the risk management, presentation of
governance structures, ethical conduct and respect for human rights, the impact of the company’s
activity on the community and activity description.

The main objective of the research was to determine the correlation between non-
financial transparency, the financial performance and investors reaction to publication non-
financial reports.

In the research were examined the non-financial reports for the financial years included
in the period 2017-2019, published by a number of 17 romanian domestic companies which are
listed on the Romanian stock exchange.

The hyphotesis underlying the research is that it is a non-financially transparent company

will have a high financial performance at the same time as an increase in the company’s value.

The first step of the research consisted in transparency of non-financial information

presented in the CSR reports through six major criteria like: the method of prepare the
sustainability reports, the corporate governance, responsibility towards employees,,
responsibility towards environment, non-financial indicators and exact figures, social
responsability. The six major criteria were divided into a number of 26 auxiliary criteria. The
result of the evaluation was that the most transparent companies on the Bucharest stock exchange
were Romgaz SA an OMV Petrom.

A number of ten financial indicatoris were used to evaluate the financiar performance of
the sample. The result of the evaluation was that companies with a high level of transparency
also have a high degree of financial performance, the first two companies of the financial
performance ranking was also the first two companies in the ranking of non-financial
transparency, respectively Romgaz and OMV Petrom.

The value of the correlation coefficient between the two studied indicators is 0,23 points,
which presents a direct correlation but the correlation is weak. But, if only companies with a high
level of transparency are taken into account the value of the correlation coefficient is 0,92 points
which present a strong direct correlation. So we can say that the companies which have a high
level of transparency will have a high degree of financial performance.

In order to determine the reaction of investors, it was observed the change in the closing
price of the trading session related to the day when the reports were published by the sampled
companies compared ti the average of a period of 11 consecutive trading sessions structured as
follows: five trading sessions before reporting, the trading session as of the date of publication of
the reports and five trading sessions following the publication of the reports.

The third stage of the research aimed at studying the reaction of investors to the
publication of non-financial reports, so the analysis showed that out of a number of 42 published
reports, only 42.5% and 17 reports, respectively, generated significant variations. . In the
situation where only the reports published by the transparent companies are analyzed, there is a
significance within the price changes of 60%. Following these results, we find that the reaction
of investors is more significant with the level of transparency presented in the reports.

If we analyze the values recorded for the three indicators studied, by all companies in the
sample we will find that there is no correlation between financial transparency, financial
performance and price variation. However, if we analyze only very transparent companies with a
high degree of financial performance, we will find that the correlation is direct and strong, so the
correlation coefficient for the financial transparency - price variation is 0.95 points while the
coefficient correlation between financial performance and price change is 0.92 points.

Thus, following the three stages, we can conclude that the research objectives were
achieved and the hypothesis was validated.
 BIBLIOGRAFIE

Cărți

 Luminița Oprea, Responsabilitate Socială Corporativă, Editura Tritonic, București,

2015
 Sana Khan, Business social responsibility,CSR for SME’s, Editura Oak Tree Press,
2016, Irlanda

Articole

 Alyson Slater, GRI . transparență și standardizare în raportarea socială, CSR Romania, 31.07.2007

 Alina Liciu, GRI Standards, Noile standarde de raportare GRI, the Azores, 25.10.2016
 Certified Quality Management, Certificare ISO 14000 – sistemul de management de mediu, CQM, 2015
 SRAC, Mediu-ISO14001, SRAC, 2015
 Irina Breniuc, Directiva UE despre raportarea CSR a intrat în vigoare, Responsabilitate socială,
2014

Legislație

 Standardele GRI 2016

 Directiva 95/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie
2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de
informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite
întreprinderi și grupuri mari
 Standardul ISO 26000 – Social Responsibity, 2010
 Standardul ISO 14000, 2015

E-bibliografie

 www.csr-romania.ro
 www.theazores.ro
 www.globalreportinginitiative.com
 www.iso.org
  www.cqm.ro
 www.srac.ro
 www.responsabilitatesociala.ro

Marc J. Epstein & Adriana Rejc Buhovac, Making Sustainability Work Best practicies in Managing and Measuring
Corporate Social, Environmental and Economic Impacts, Ed. Greenleaf Publishing, San Francisco, 2014, pg. 38-41
(https://ro.scribd.com/read/205566831/Making-Sustainability-Work-Best-Practices-in-Managing-and-Measuring-
Corporate-Social-Environmental-and-Economic-Impacts#)
Sorin Angheluta, Conceptul global de responsabilitate socială corporativă și dezvoltarea locală reprezintă sarcini
pentru învățarea pe tot parcursul vieții, EPALE- Platforma electronica pentru educația adulților în Europa, 2018,
(https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/csr-global-concept-and-local-development-task-lifelong-learning )
Smart simple, A brief History of CSR, 2019 (https://www.smartsimpleblog.com/blog/2019/3/29/a-brief-history-of-
csr)
Mihaela Pavnutescu, Istoria CSR, strans legata de societatea civila,, Green Report, 2012 (,https://www.green-
report.ro/istoria-csr-strans-legata-de-societatea-civila-2/ )

Luminița Oprea, Responsabilitate Socială Corporativă, Ed. Tritonic, Bucuești, 2005, pg. 45-48
(https://ro.scribd.com/document/58744645/Responsabilitate-sociala-corporatista