Percepțiile elevilor de liceu asupra modalităților de a face față hărțuirii

cibernetice

1.Introducere

În articolul de față hărțuirea cibernetică este definită ca utilizarea metodelor electronice de

comunicare pentru a provoca intenționat și în mod repetat suferință emoțională altor persoane.
Hărțuirea cibernetică are multiple efecte negative asupra victimelor și deși aceasta durează mai
puțin decât cea tradițională, consecințele ei sunt cel puțin la fel de mari. Acest lucru se întâmplă
deoarece la un astfel de incident poate asista un număr mai mare de oameni, iar adesea acesta
rămâne într-o stare mai permanentă în spațiul online.

Conform studiilor anterioare cele mai frecvente metode utilizate de elevi pentru a face
față hărțuirii online sunt explicate fie prin modelul înfruntare-evitare fie prin cel tranzacțional.
Strategia de înfruntare include acțiuni prin care problema este abordată direct și implică o
recunoaștere cognitivă și emoțională a stresorului sau a traumei. La polul opus se află strategia
de evitare prin care persoana ignoră stresorul. Elevii care utilizează această strategie șterg
mesajele amenințătoare, ignoră hărțuitorii, sau pretind că hărțuirea nu îi deranjează. Modelul
tranzacțional include metode bazate pe problemă și metode bazate pe emoție. Cele dintâi
presupun rezolvarea problemei de către elev, iar cele bazate pe emoție implică shimbarea
percepției individului asupra situației( elevul alege să-și concentreze atenția asupra aspectelor
pozitive ale vieții).

Obiectiv

Cercetarea are ca obiectiv examinarea modalităților pe care elevii le folosesc pentru a preveni și
a combate hărțuirea cibernetică.

Întrebări de cercetare

Ce strategii folosesc elevii de liceu pentru a face față hărțuirii cibernetice?

Ce metode de prevenire a hărțuirii cibernetice utilizează elevii?

Designul și procedura de cercetare

Eșantionul a fost alcătuit din 20 de elevi de liceu cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, dintre care
13 băieți și 7 fete, toți utilizatori ai rețelelor sociale. Cercetarea este calitativă, iar metoda folosită
este cea a interviului semistructurat. Interviurile s-au desfășurat individual, pentru a le permite
elevilor să împărtășească cu mai multă ușurință opinii sau experiențe personale.

Rezultate

Printre strategiile reactive de a face față hărțuirii online se află evitarea, acceptarea,
justificarea și căutarea de suport social. 18 din 20 de participanți folosesc metoda evitării,
adoptând strategii precum ștergerea mesajelor, a conturilor online, blocarea numerelor sau
ignorarea situației. De exemplu unul dintre participanți raportează ”dacă nu poți să-l convingi pe
hărțuitor să se oprească, atunci ignoră-l”.

Acceptarea implică conștientizarea faptului că hărțuirea online este o parte din viață, iar
cei care utilizează această metodă consideră că astfel de incidente sunt inevitabile, dar trecătoare
și nu reprezintă probleme serioase și nu ar trebui să devină motive de îngrijorare. A se gândi
obsesiv la aceste incidente

Justificarea este o metodă ce constă în identificarea motivelor pentru care hărțuirea online
nu ar trebui să-l deranjeze pe elev, atributelor negative fiind plasate asupra hărțuitorului sau a
hărțuirii online în general și nu asupra victimelor. Cei care folosesc această strategie
discreditează maniera lipsită de curaj a harțuitorului de a-și aborda victimele online și nu față în
față. O elevă de 17 ani raportează ”dacă nu ai curajul să-mi spui acest lucru în față, de ce ar
trebui să te ascult?”.

Căutarea de suport social constă în a cere sfatul sau ajutorul unei persoane cu autoritate pentru a
opri hărțuirea. Elevii aleg să folosească această metodă atunci când celelalte strategii eșuează, iar
hărșuitorul este perceput ca fiind un adevărat pericol ”dacă este ceva ce ar putea sa-mi pună în
pericol viața, cum ar fi să fiu împușcat, atunci probabil aș spune cuiva”.

Prevenirea

Strategiile de prevenire constau în metode de reducere a posibilității de a fi hărțuit online.

A vorbi față în față cu persoana care este percepută a fi hărțuitor online este o metodă prin care
pot fi clarificate eventualele neînțelegeri. De exemplu, inabilitatea de a detecta sarcasmul unui
comentariu, poate duce la interpretarea greșită a mesajului, iar receptorul poate ajunge să-l
harțuiască pe cel care a trimis mesajul pentru a se răzbuna. Doisprezece din douăzeci de
participanți consideră că abordarea față în față a conflictelor iscate in mediul online, poate
preveni transformarea acestora în situații de hărțuire cibernetică.

Creșterea măsurilor de securitate în mediul online poate fi realizată prin păstrarea secretă a
parolelor, schimbarea periodică a acestora, acceptarea cererilor de prietenie doar de la persoanele
cunoscute, alegerea cu grijă a informațiilor la care au acces ceilalți. O altă metodă de prevenire

Elevii consideră că implicarea în acte de hărțuire online poate fi descurajată prin creșterea
conștientizării acestui fenomen și a consecințelor negative pe care hărțuirea online le are asupra
victimelor. De asemenea, este important ca elevii să cunoască site-urile care prezintă riscuri și să
le evite pentru a-și menține siguranța.

Nouă din douăzeci de elevi consideră că nu există nicio modalitate de a preveni sau de a stopa
hărțuirea online. Aceștia susțin faptul că măsurile luate împotriva hărțuitorilor sunt ineficiente, ei
fiind capabili de a gasi noi căi de a ajunge la victime.

Discuții

O contribuție importantă a studiului de față este identificarea unor strategii noi de combatere și
prevenire a hărțuirii cibernetice precum acceptarea, justificarea și discuția față în față cu
hărțuitorul. De asemenea, acest studiu confirmă rezultatele cerecetărilor anterioare, potrivit
cărora căutarea de suport social este metoda cea mai puțin utilizată de elevi, iar evitarea este
metoda preferată a acestora.

Implicații

Cercetarea de față are implicații importante pentru părinți, pentru personalul școlar dar și pentru
furnizorii de servicii comunitare care lucrează cu elevi ce pot fi vulnerabili la hărțuirea
cibernetică. O constatare a studiului este aceea că elevii ezită să raporteze hărțuirea online,
deoarece nu au încredere în capacitatea adulților de a ajuta în astfel de situații. Așadar, furnizarea
de medii de susținere, demonstrarea cunoștințelor despre hărțuirea cibernetică și promovarea
discuțiilor deschise pot spori încrederea elevilor în competența adulților de a oferi ajutor. De
asemenea, adulții pot îndruma elevii care se confruntă cu agresiunea cibernetică, în special pe cei
care consideră că nu se poate face nimic în privința acestei probleme, prezentându-le strategii de
combatere și prevenire.

Limite și direcții viitoare de cercetare

O primă limită este includerea în studiu a elevilor care nu au fost victime ale hărțuirii online,
aceștia oferind răspunsuri pe baza experiențelor prietenilor, sau a unor situații ipotetice. Pe viitor
se dorește studiul percepțiilor victimelor agresiunii online, pentru a afla care sunt cele mai
eficiente metode de combatere și prevenire.

Marea majoritate a participanților sunt elevi în clasa a 12-a de gen masculin cu un statut socio-
economic necunoscut, fapt ce nu a permis analizarea sistematică a diferențelor de vârstă, gen sau
statut economic.

O altă limită a studiului este faptul că cercetătorii nu le-au dezvăluit elevilor rezultatele studiului
și nici nu le-au permis acestora să ofere feedback-ul necesar pentru a stabili dacă concluziile la
care au ajuns reflectă într-adevăr gândurile și credințele participanților.