Efectul filmelor asupra

responsabilității studentilor

→ studiu realizat de Smithikrai et all (2015) în

cadrul universității din Chiang Mai,
Thailanda și publicat în Asian Social Science

- proiect prezentat de:

Talos Bianca
https://pixabay.com/ro/illustrations/vacanta-de-ie
%C8%99ire-citind-2700719/
Prezentarea este realizata pe baza articolului:

Smithikrai, C., Longthong, N., & Peijsel, C. (2015). Effect of using

movies to enhance personal responsibility of university students.
Asian Social Science, 11(5), 1.
doi:10.5539/ass.v11n5p1

https://pixabay.com/ro/illustrations/pisica-negru-c
%C4%83r%C8%9Bi-biblioteca-7183351/
 OBIECTIV
- studiul are la baza întrebarea:
Poate fi responsabilitatea personală
dezvoltată prin vizionarea filmelor?

https://pixabay.com/ro/vectors/cupon-cinema-treci
-celebrare-1828620/
Ce este responsabilitatea personală?
Responsabilitatea personală nu are o definiție clară în literatura de
specialitate.
În studiul prezent, am definit responsabilitatea personală ca:
- credința unei persoane că este stăpânul propriei vieți; cineva este
conștient și își face propriile alegeri și obiective; cineva este dispus
să se tragă la răspundere pentru comportamentul sau și
consecințele acestuia.
 Mergler și Patton (2007)
responsabilitatea personală constă în patru componente:
1. conștientizarea și controlul asupra propriilor gânduri și
sentimente;
2. conștientizarea și controlul asupra alegeri comportamentale;
3. dorința de a se trage la răspundere pentru comportamentul și
rezultatul acestuia (consecință);
4. conștientizarea și preocuparea pentru impactul
comportamentului cuiva asupra altora.

https://pixabay.com/ro/illustrations/pisic%C4%83-a-%C5
%9Foarecele-%C5%9Fi-pisica-dr%C4%83gu%C5%A3-3
552048/
De ce formarea pe baza filmelor?
Filmele sunt o parte semnificativă a culturii adolescentilor în societatea
contemporană. (Hebert & Neumeister, 2001)

Cinematografia oferă experiențe cognitive și emoționale, o scena cu un

puternic impact emoțional poate provoca discuții, reflecții asupra
valorilor și asupra propriei persoane. (Champoux, 1999)

Filmele sunt un mod extraordinar de a analiza punctele forte ale

persoanelor, modul în care sunt dezvoltate și întreținute. (Niemiec &
Wedding, 2008)
 IPOTEZA STUDIULUI
Responsabilitatea poate fi
dezvoltată prin vizionarea
sistematică a filmelor.
Aceasta crește semnificativ
pentru participantii din
grupurile experimentare fata
de cei din grupul de control.

https://pixabay.com/ro/photos/bilet-cupon-admitere-carnaval-circ-2974645/
METODOLOGIE 84 de studenți (18-22 de ani) au fost înscriși
la un curs de introducere în psihologie
- participanți

84 studenți

22 barbati 62 femei

https://pixabay.com/ro/illustrations/psihologie-minte-g%C3
%A2nduri-g%C3%A2ndul-2422442/
 - instrumente
date demografice
Autorii au elaborat o fișă de informații
demografice care cere participanților să-și
indice vârsta, sexul etc.

https://pixabay.com/ro/illustrations/pisica-pe%C8

scală de responsabilitate personală %99ti%C8%99or-de-aur-scopul-2150795/

A fost dezvoltată de cercetători prin utilizarea modelului de

eșantionare a domeniului (Nunnally &; Bernstein, 1994).
Conform acestui model, un test este un eșantion aleatoriu de
elemente relevante pentru caracteristica pe care testul o măsoară.
Pentru a dezvolta un astfel de test, cercetătorii trebuie:
● să dezvolte o definiție teoretică pentru domeniul conceptului,
● identificarea atribuțiilor critice - au fost propuse următoarele
comportamente:

a) conștient de propriile dorințe și obiective;

b) își face propriile alegeri și destinul;
c) inițiază propria acțiune pentru atingerea
obiectivelor;
d) dispus să se tragă la răspundere pentru
comportamentul său și consecințele acestuia.
https://pixabay.com/ro/illustrations/list%C4%
83-verifica-pictogram%C4%83-2579306/
 Scala de responsabilitate personală
– chestionar -
- inițial 35 de întrebări, după revizuire 20
- scala ordinala de 5 puncte
- itemi de tipul:
- știu ce este important în viața mea
- sunt dispus sa îmi recunosc greșelile în fața altora

0 1 2 3 4
dezacord acord
validarea chestionarului
1. au fost chemați 3 psihologi pentru:
- analizarea claritatii limbajului
- clasificarea întrebărilor

1. analiza statistica a datelor a 300 de studenți prin:

- the Bartlett’s Test of Sphericity (Bartlett, 1954)
https://pixabay.com/ro/illustrations/clip
board-document-design-plat-4892500/

- KMO (Kaiser, 1974)

- Parallel analysis (Horn, 1965)
- O’connor’s program (2000)
 Grup film discuție
- desfășurarea I da da
experimentului experimental
II da nu
control III nu nu

Timp de 5 saptamani participantii (din I și II) au vizionat saptamanal

un film și au primit de fiecare data 3 întrebări legate de sentimentele
pe care le au fata de acesta.
Grupul I a avut parte de o discuție amplă, de 40 de minute, la finalul
fiecărui film pentru dezbaterea acestuia.
completarea chestionarelor
- 3 etape

1 2 3
5 saptamani 1 luna
https://pixabay.com/ro/vectors/calendar-pict
ogram%C4%83-web-negru-2389150/

- în etapele 1 și 2 toți participantii au răspuns la chestionare

- în etapa 3 au revenit doar 53 de participanți
 selecția filmelor
Au fost utilizate trei criterii:
1. O imagine vie a responsabilității personale; adică dorința de a se
considera responsabil pentru rezultat și un sentiment de putere și
control pentru a-și atinge obiectivele.
2. Un personaj care descrie cum să învingi obstacolele și să-ți menții
punctele forte.
3. O stare de spirit în film motivantă.

https://pixabay.com/ro/illustrations/note-birou-scri
e-a-face-list%C4%83-7353278/
cele 5 filme alese
1. October Sky.
- un băiat își construiește propria rachetă
1. The Fighter. https://pixabay.com/ro/vectors

- povestea unui boxeor care luptă să ajungă în top

/diafilm-cinema-band%C4%83
-film-video-1174228/

1. Cool Runnings.
- povestea unei echipe de bob din Jocurile Olimpice de iarna
1. The Pursuit of Happiness.
- povestea unui pescar ce ajunge milionar
1. Top Secret (a Thai film).
- povestea unui fost dependent de jocuri video ce ajunge miliardar
 în etapa a 3-a s-a constatat
REZULTATE
o schimbare semnificativă între
grupul I (film + discuție) și grupul de
control
nici-o diferenta intre grupul II (film)
și grupul de control
*fata de etapa 1

Rezultate pozitive au fost înregistrate

în toate grupele → susțin ipoteza
https://pixabay.com/ro/illustrations/succes-strategi
e-afaceri-solu%C5%A3ie-2081168/
DISCUȚIE
Rezultatele acestei cercetări experimentale oferă suport ipotezei în
care responsabilitatea personală poate fi dezvoltată într-un program de
5 filme sistematice.
Studiul oferă suport cercetărilor precedente din domeniu care au
arătat filmele ca o unealtă puternică pentru creșterea caracteristicilor
pozitive de personalitate și comportament. (e.g., Ayres et al., 1993;
Martin & Jones, 1994; Powell & Newgent, 2010)
 puncte forte vs. puncte slabe
- randomizarea participanților - efectul a fost pe termen scurt, chiar
- efectul vizionarii filmelor s-ar dacă grupul care a asistat și la
putea sa nu fie limitat doar la discuții a avut o evolutie mai bună
responsabilitatea personală nu se cunosc efectele pe termen
lung, doar vizionarea filmelor este
insuficientă
- masuratorile sunt de tipul
self-report

https://pixabay.com/ro/illustrations/vorbire-ner%C4%83b
d%C4%83tor-%C3%AEngrijorat-7228844/
 CERCETARI
VIITOARE
ar putea analiza și alte aspecte ale
comportamentului care pot fi
îmbunătățite prin vizionarea filmelor
și efectele pe termen lung

https://pixabay.com/ro/illustrations/pisic%C4%83-
cafea-fereastr%C4%83-plante-5200903/
 bibliografie
● Mergler, A. G., Spencer, F. H., & Patton, W. A. (2007). Development of a measure of personal
responsibility for adolescents. Retrieved September, 22, 2013
● Hebert, T. P., & Neumiester, K. L. (2001). Guided viewing of film: A strategy for counseling
gifted teenagers. Journal of Gifted Education. 12(4), 224-236
● Champoux, J. E. (1999). Film as a teaching resource. Journal of Management Inquiry, 8(2),
240-251
● Niemiec, R. M., & Wedding, D. (2008). Positive psychology at the movies: Using films to build
virtues and character strengths. Cambridge, MA: Hogrefe.
● Nunnally, J. C., & Bernstein, I. F. (1994). Psychometric theory. New York: McGraw-Hill.
● Bartlett, M.S. (1950). Tests of significance in factor analysis. British Journal of Psychology
3(2), 77-85.
● Kaiser, H.F. (1974). An index of factorial simplicity. Psychometrika, 39(1), 31-36.
● Horn, J. L. (1965). A rationale and test for the number of factors in factor analysis.
Psychometrika, 30, 179-185.
● O’Connor, B. P. (2000). SPSS and SAS programs for determining the number of components
using parallel analysis and Velicer’s MAP test. Behavior Research Methods, Instrumentation,
and Computers, 32, 396-402.
 bibliografie
● Ayres, J., Ayres, F. E., Baker, A. L., Colby, N., De Blasi, C., Dimke, D., Docken, L., …Wilcox,
A. K. (1993). Two empirical tests of a videotape designed to reduce public speaking
anxiety. Journal of Applied Communication Research, 21, 132-147
● Martin, A., & Jones, E. (1994). Comparing interactive videodisc instruction with
traditional methods of social skills training. Education and Training Technology
International, 31, 187-195.
● Powell, M. L., & Newgent, R. A. (2010). Improving the empirical credibility of
cinematherapy: A single-subject interrupted time-series design. Counseling Outcome
Research and Evaluation, 1(2), 40-49.
 MULTUMESC PENTRU
ATENTIE

https://pixabay.com/ro/illustrations/social-re%C8%
9Bea-social%C4%83-1206603/