All-In-One - Metodologie

Protected by PDF Anti-Copy Free
(Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
METODOLOGIA
CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
Curs 1
OBIECTIVELE CURSULUI
căutare în literatura de specialitate

lectura critică a articolelor cu teme specifice
studiului
sintetizarea rezultatele studiilor
planificare și conducerea unei cercetări știinţifice
proprii
întocmirea unei lucrări știinţifice, respectiv
structurarea unei lucrări ştiinţifice
prezentarea unei lucrări știinţifice
respectarea condiţiilor de publicare ale unui
articol ştiinţific.
Cercetarea științifică
• joacă un rol foarte important în eforturile medicinei de a

menține starea de sănătate și de a combate bolile
• ne ajută să obținem cunoștințe noi și să dezvoltam
instrumente adecvate pentru a fi utilizate pe baza
cunoștințelor existente
De ce MCS ?
• O înțelegere mai bună a fenomenelor/mecanismelor unei boli

• Confirmă adevărul științific și corectează informațiile
• Îmbunatățește educația, permite formarea unui sistem de gândire și
acțiune
• Obținem granturi !!!
• Carieră și recunoaștere academică
• Aplicarea principiilor MCS în practica medicală curentă asigură
performanță medicală
Cercetareastiintifica
științifică
Cercetarea
• permite diagnosticarea și tratarea diverselor

afecțiuni
• oferă dovezi pe care să se bazeze politicile

sanitare și deciziile asupra sănătății și dezvoltării
sistemelor de asistență medicală
CeCercetarea științifică
rcetarea stiintifica
• Deși OMS și statele sale membre sunt
conștiente de importanța cercetării medicale,
aceasta nu a fost o prioritate în multe țări în curs
de dezvoltare
• Motivația:
– lipsa metodologiei de cercetare
– absența cercetătorilor calificați
– sistemul de management și coordonare a cercetării medicale
fie:
• nu a fost creat
• nu funcționează adecvat
Cercetarea științifică în România (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
mmm01
PRIMA
fl.J"ii.M.A
DESPRE
IIU uau..t Sl
SIST EMUL
I ILA
IN STRUMENTE COMU NI CARE
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică
Consiliul Național al Cercetării Științifice

UNITATEA EXECUTIVA
Pf'kfll,U FlNANTA~
I 1111\TAHAflTULUI
SUPERIOR, A CERCETAIUI,
0 ZVOLTARrl SI INOVI\RII
INOVARE S/CREATIV/TATE
Domenii de activitate Programe finalizate
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului

Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării
Procesul de cercetare
• este fundamental pentru luarea unor decizii
eficiente și în cunoștință de cauză
• este parte integrantă din eforturile țărilor de:
• – a ameliora starea de sănătate a populației
– a crește eficiența sistemelor sanitare, mai ales în
condiții de transformări epidemiologice,
demografice și economice, transformări care
afectează profund sistemele sanitare
DEFINIȚII
• cercetarea științifică este o
► Natura (umană) răspunde
descoperire a cunoștințelor prin - în limbajul în care a fost întrebată
căutare sau investigație sau prin - celor pregătiţi să înţeleagă un răspuns
experimente având drept scop
descoperirea și interpretarea de
cunoștințe noi Metoda < grec. meto = spre
odos = cale , drum
• metoda științifică este un grup Metoda

de tehnici și proceduri sistematice ansamblu coerent
aplicate în cursul desfășurării
investigației sau experimentului și
orientate către obținerea de noi
cunoștințe
DEFINIȚII
• cercetarea și metodele științifice pot fi considerate o cale

de investigație critică ducând la descoperirea unor fapte
sau informații care amplifică înțelegerea noastră asupra
sănătății și bolilor umane
6
1 •••
••••
Interpretarea
datelor
Cercetarea •••••
••••
rezolvă
1ncepe cu o
problemă: o
••••
•••
problema:
confirmă/
întrebare ••
respmge fără răspuns
ipotezele; alte
probleme
5
2
Analiza datelor
Definirea
în functie de
' scopului prin
ipoteze ~ Cercetarea este un
precizarea
colectarea, proces ciclic clară a
organizarea
problemei
datelor
4
3
Cercetarea
Cercetarea
dă solutii
' divide
posibile la
problema în
problemă prin
subprobleme
ipoteze
adecvate
Categorii ale cercetării
Sensing
• 1. Cercetarea Empirică și Teoretică

Shanng 1nfoonation th o hers
• 2. Cercetarea Fundamentală și 8e1ng old seme h1ng by

an rt
Aplicată
and lhe
Log I reason,ng bo h
has o
Soence
1.Cercetarea Empirică și Teoretică
• abordarea filozofică a cercetarii este în principal

de două tipuri:
• Empirică
• Teoretică
• cercetarea în domeniul sănătății utilizează în
principal abordarea empirica – bazata pe:
• Observație
• Experiență
– Mai putin bazata pe:
» Teorie
» Abstractizare
1.Cercetarea Empirică și Teoretică

• cercetarea epidemiologică, de ex., depinde de colectarea sistematică a
observațiilor fenomenelor legate de starea de săntăte care prezintă interes
în cazul unei populații definite
• mai mult, chiar în cadrul abstractizării prin modele matematice, NU pot fi

obținute progrese în întelegerea cauzelor și modului de apariție a bolilor
dacă nu se face o comparație a unor modele construite teoretic, cu ceea ce
se observă concret la nivelul populațiilor
• cercetarea empirică și teoretică se completează reciproc în dezvoltarea

unei înțelegeri a fenomenelor, în previziunea unor evenimente viitoare și în
prevenirea unor evenimente dăunătoare asupra bunăstării generale a
populației de interes
Cercetarea empirică
• Cercetarea empirică în științele

medicale poate fi:
– cantitativă
– calitativă
Cercetarea în Domeniul Medical

• În general cercetarea în domeniul medical
utilizează informații de tip cantitativ
• În majoritatea cazurilor aceasta implică

identificarea:
– Populației de interes
– caracteristicilor (variabilelor) indivizilor
(unitatilor) din populație
– studierea variabilităților acestor caracteristici
între indivizii din populație

• De aceea cuantificarea cercetării empirice se obține prin
trei procedee:
– măsurarea variabilelor
– estimarea parametrilor populației (parametri ai
distribuției probabilității care surprind variabilitatea
observațiilor în populație)
– testarea statistică a ipotezelor, sau estimarea
gradului în care „șansa" singură poate fi responsabilă
de variația dintre indivizii sau grupurile aflate sub
observație

• Metodele statistice:
– permit analiza și interpretarea adecvată a

rezultatelor
– statistica oferă instrumentele care permit

cercetării medicale să fie mai degrabă
empirică decât abstractă
• ea ne permite să ne confirmăm
descoperirile prin continuarea observației și
experimentului
2.Cercetarea Fundamentală și Aplicată
• din punct de vedere funcțional cercetarea poate fi

clasificată în:
– fundamentală (sau pură sau bazală = "basic“, de
laborator, tip “preclinic”)
– aplicată (clinică, epidemiologică)

2.Cercetarea Fundamentală și Aplicată

• cercetarea fundamentală – de obicei este considerată a fi implicată
în căutarea cunoștințelor fără definirea unei utilități clare sau a unui
scop specific
• cercetarea aplicată este orientată spre o anumită problemă și este

direcționată către rezolvarea unei probleme existente
Fundamentele Știintifice ale Cercetării

• mai multe principii IDENTIFICAREA PROBLEMEI:
fundamentale sunt utilizate în Punctul central al cercetării
cercetarea științifică:
• Inducţi e şi deducţie
1. Ordinea • Cu toate acestea:
- Să lăsăm teoria să ne ghideze !
2. Deducția și Șansa • Teoria

•
ghidează cercetarea:
Care este problema de cercetat
• Care sunt conceptele sau variabilele de lucru
• Ce rezultate ar trebui sa se obţi nă
3. Evaluarea și Probabilitatea
4. Ipoteza
Etapele activității de cercetare

 Stabilirea obiectivelor
 Documentare
 Organizarea cercetării:
Studii clinice
Studii de laborator
Cercetarea teoretică, formalizarea cunoștințelor
 Prelucrarea datelor
 Prezentarea rezultatelor
Justificarea unui studiu

• Justificarea studiului pleacă de la
informaţiile existente legate de subiectul
abordat, informaţii existente în literatura de
specialitate.
• Cercetarea bibliografică permite

identificarea unor lipsuri în legătură cu
problema luată în studiu.
•
~
•
Calităţile
studiului
de cercetare
să respecte
pertinent nou fezabil etica
în cercetare
Etapele unui studiu de cercetare
1. Pregătirea studiului
2. Elaborarea protocolului
3. Culegerea informaţiilor
(datelor)
4. Prelucrarea datelor
5. Analiza şi interpretarea
rezultatelor
6. Prezentarea rezultatelor
7. Redactarea studiului
METODOLOGIA
..,,,,
CERCETARII ŞTIINŢIFICE
Curs 2
Etapele unui studiu de cercetare
• 1. Pregătirea studiului de cercetare
• A. Documentarea bibliografică
• B. Definirea fenomenului
• C. Formularea temei de cercetare
• D. Aspecte manageriale
bibliografică
A. Documentarea (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
• a) Prima etapă este cercetarea bibliografică

■ ■ V
propriu zisa
• b) A doua etapă este lectura critică
• c) A treia etapă constă in combinarea datelor

din mai multe studii care se realizează prin
meta-analiză
a. Etapele documentării/cercetării
bibli rafice
• Definirea şi delimitarea precisă a subiectului de cercetat
• Stabilirea unei liste de „cuvinte cheie" prin lectura
referinţelor bibliografice
• Traducerea În limbi de circulaţie internaţională
• Stabilirea unei liste cu documentele de cercetat
• Consultarea unor tratate sau cărţi de referinţă
• Consultarea publicaţiilor primare
• Redactarea fişelor bibliografice şi aranjarea lor În ordine
alfabetică
• Introducerea
. referinţelor bibliografice În textul propriu-
ZIS
Organizarea informaţii lor
col.tate
• Organizarea referinţelor bibliografice se

poate face in 3 moduri :
• Caiet de bibliografie
• Fişe bibliografice
• Fişe bibliografice in format electronic
b. Lectura critică- judecarea
valorii p (d> licaţiilor

• Lectura critică a literaturii specifice se bazează pe o grilă
de lectură, care are 8 criterii de evaluare:
1. Obiectivul urmarit
2. Tipul de studiu
3. Factorii studiaţi
4. Criteriul de raţionament
5. Populaţia studiată {eşantionul)
6. Analiza datelor {examinarea erorilor)
7. Rezultatele
8. Sinteza lecturii critice
• B. Definirea fenoranului
• Cunoaşterea prealabilă a"Ploblemei, prin documentare
• Formularea unei ipoteze ştiinţifice
• Motivarea organizării studiului
• C. Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate:
- obiectivul sau obiectivele
- tipul de studiu ales pentru cercetare
...•
•••
•••• ,
•••
ME ODA ŞTIIINI ŢIFICĂ •
OBSERVARE, DESCRIERE a
unui fenomen sau grup de
fenomene
Forrnularea unei IPOTEZE pentru
e~l1icarea fenomenului
Utl Uzarea 1po-tezel pentru
PREFIGURAREA altor fenomene!
sau cantitativă. a. rezu Iratei or un or
noi ObservaJii
EXPERIMENT Derularea unu1iPROGRAM
EXPERIMENTAL (eJicpenmante
1ind epen dente)
, Confi1nmarea expenimentală. a.
,pote:z:elor poate, conduce la o
nouă TEORIE (lEGEI MQDEl}
FORMULAREA OE IPOTE.
FORMULAREA 1DE POTEZ
poteza de -cru
I
Idee asu pra solutionariî problemei
I
I I I
Cunostinte Anterioare Cercetari Preiminarii Studiu BibUografic
I
FORMULARE. IPOTEZE
• Scopul proiectului de cercetare:

• Exprimarea unei probleme;
• Propunerea unor răspunsuri = ipoteza de lucru;
• Proiectarea programului experimental
• Proiectul ştiin!ific ~
Experimente pentru testarea ipotezei

FORMULARE. IPOTEZE
• Caracteristicile unor bune ipoteze de lucru:

• Reprezintă afirmaţii asupra legăturii dintre două sau mai multe variabile
(factori, categorii)
• Conţin informaţii asupra etapei de testare (experimentare)
• Baza : experienţe anterioare sau observaţii.
Tip5
• Notarea ipotezelor înaintea începerii programului experimental;
• Experiment eşuat --- se reia experimentarea sau se proiectează un nou
experiment înaintea modificării/reformulării ipotezei de lucru iniţiale .
FORMULARE. IPOTEZE
• Selectarea ipotezelor:
• Interes într-un anumit domeniu ;
• Fezabilitate ;
• Etică.
• Sursa pentru formularea de ipoteze:

• Experienţa personală ;
• Cărţi de specialitate ;
• Periodice .
FORMULAREA DE IPOTE . TIPURI DE IPOTEZE
• NON-Direcţionale
• "La sfârşitul primului an de studiu, va exista o diferenfă din punct de vedere a
pregătirii ştiinţifice între doctoranzii care urmează programul de studii
aprofundate doctorale şi doctoranzii care nu au urmat acest program".
• Direcţionale
• "La sfârşitul primului an de studiu, doctoranzii care urmează programul de studii
aprofundate doctorale vor fi mai pregătiti din punct de vedere ştiinţific faţă de
doctoranzii care nu au urmat acest program".
• Ipoteze de nul
• "La sfârşitul primului an de studiu, nu va exista o diferentă din punct de vedere a
pregătirii ştiinţifice .... ".
• De tip chestiuni/întrebări de cercetat

• "Vor fi mai pregătiti din punct de vedere ştiinţific doctoranzii care urmează
programul de studii aprofundate doctorale faţă de doctoranzii care nu au urmat
acest program ?? ".
-~ - (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
.- Greşeli frecvente în alllirea metodelor ştiinţifice

• Etapa preliminară: minimizarea infl. i active a altor cercetători în
derularea sau rezultatele experimentelor iniţiale
• Testarea ipotezei sau teoriei - preferinţă pentru anumite rezultate sau
interpretări
• Formularea greşită a unei ipoteze în vederea explicării unui fenomen, fără
derularea testelor experimentale.
• "De bun simţ" sau "logic" - pot influenţa în a nu efectua anumite teste.
• Ignorarea sau eliminarea datelor care nu se încadrează în ipoteza

formulată. (presiuni interne sau externe pentru obţinerea unui rezultat
specific, "ceva nu merge"). Datele care convin ipotezei nu sunt atent
verificate.
• Ne-estimarea corectă, cantitativă a erorilor sistematice (sau a tuturor
erorilor). Descoperiri adevărate interpretate ca "zgomote de fundal" şi
invers.
• Ignorarea importanţei experimentării repetate de mai multi cercetători
dintr-un grup (anularea reciprocă a erorilor sistematice) şi a
comunicării.
Cât de multă fraud ătl.onţine o metodă

ştii nţifMi ?
• Ignorarea importanţei replicării rezultatelor şi de către alţi cercetători

(independent) = rutină
• Idealismul cercetătorilor . Frumuseţea adevărului ştiinţific = propria
vocaţie
• Cercetarea medicală - companii care distorsionează/suprimă date
pentru promovarea propriilor produse
Instrumente de cercetare
1. Studiul in bibliotecă
2. Computerul
3. Determinările experimentale
4. Statistica
5. Mintea umană
6. Facilităţi de limbaj şi comunicare
Metodolo ia utilizată
• Se vor mentiona:
'
- factorul/factorii studiati care reprezintă variabila
independentă, respectiv dacă este cazul
modalitătile de măsurare;
'
- criteriile de rationament - variabila dependentă
(situatia sau evenimentul ce se presupune a fi
rezultatul factorului studiat, cum ar fi boala,
handicapul, complicaţii, decesul);
- tipul de studiu care se va aplica, impreună cu
design-ul acestuia;
- esantioanele de lucru si modalitătile de
' . ' '
esant1onare;
'
- metodele de culegere şi de prelucrare a datelor
- planificarea activităţilor
Culegerea informaţiei
Eşantionul
I
► Un eşantion este practic un grup de elemente
selectate dintr-un grup mai extins (populaţia ţintă).
Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii
despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă).
► Este În general ales pentru studiu pentru că:

- Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată
ca Întreg;
- Nu avem acces din diverse motive decât la o parte din
populaţia de studiu;
- Un studiu pe Întreaga populaţie poate distruge
populaţia;
- Eşantioanele pot fi studiate mai rapid;
- Costul şi resursele necesare studiului sunt mai
reduse.
eşantionare
Metode de (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
1. Eşantionarea probabil „ că - este metoda cea mai

folosită În studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a
realiza reprezentativitatea calitativă.
În medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări:
Simplu randomizat
Sistematic
Stratificat
Cluster (În cuiburi)
2. Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă

neindicată În studiile medicale, datorită lipsei de forţă În
ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor
asupra populaţiei de studiu.
Prelucrarea datelor
Instrumentele de prelucrare
Curs 3
Definiţii (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
□ Statistica descriptivă se ocupă cu colectarea,

clasificarea şi prezentarea datelor numerice.
□ Statistica inferentială
(inferential statistics) se
ocupă cu interpretarea datelor oferite de
statistica descriptivă şi cu folosirea acestora
pentru a formula concluzii şi a lua decizii.
Tipuri studii
• Studiul observaţional
- Se descrie distribuţia variabilelor
• Exemplu: prevalenţa HTA la populaţia de sex masculin,
vârsta peste 30 de ani, cu exces ponderal, din municipiul
Arad
• Studiul analitic
- Se demonstrează statistic una din 2 ipoteze:
• Ipoteza nulă: nu există asociaţie intre variabila predictibilă şi
variabila rezultantă
• Ipoteza alternativă: există asociaţie intre variabila predictivă
şi cea rezultantă
Statistica descriptivă
• Indicatorii care deliesc o variabilă sunt:

• 1. Indicatori ai tendintei centrale
- Media aritmetică
- Mediana
- Modul
2. Indicatorii de dispersie
- Amplitudinea
-Varianţa
- Abaterea standard (deviaţia standard)
- Coeficientul de variaţie
- Eroarea standard
Tabel de date Protected by PDF Anti-Copy Free
FO NUME PRENUME VIRSTA MEDIU DIAGCOD HAV ALCOOL

1 Voinea Radu 55 ., u CHAUD da da
2 Diaconescu Ion 54 r CHA nu da
3 Netcu Tudor 45 b r CHA nu da
4 Dobrescu Ana 56 f r CHA nu da
5 Cosmelita Ion 56 b r CHA nu da
6 lordanescu Elena 65 f u CHALB da nu
7 Craciunescu Misu 47 b r CHA nu da
8 Nedelcu Maria 55 f u CHAUD nu da
9 Radulescu Vasile 55 b r CHA nu da
10 Armeanca Dumitru 55 b u CHA da da
11 Dumitrana Alexandru 48 b u CHA da da
12 Ignat Maria 50 f u CHA nu da
13 Serbanescu Stefan 62 b u CHA da nu
14 Fronie Sofica 28 f u CHA da nu
15 Dobrinescu Florin 50 b r CHA da da
16 Ciuta Maria 57 f r CHA nu da
17 Busuioc Nicolita 65 f r CHA da nu
De cele mai multe ori, datele pe care le înregistrăm despre

pacienţi se prezintă în tabele ca cel de mai sus
Indicatorii pew u serii de date

□ Dacă am Înregistrat valorile unui
parametru la mai mulţi indivizi, le
considerăm o
Serie de valori (de date) = Serie statistică
D Hb : 12, 5 ; 13, 5; 15, 3 ; 16, 4; 11, 7, ..... etc

D Vârsta: 36; 54; 73; 46; 31; 46; ..... etc
□ Vom scrie astfel:
■ X: X1, X2, X3, ....... Xn
■ Y: Y1, Y2, Y3,·······Ym
MinimulÎ i maximul
□ x: 58, 74, 10, 11, 56, 68, 10, 82, 62, 62 (vârste)
□ Minim=56, Maxim=82
Y: 58, 74, 70, 71, 56, 68, 70, 82, 62, 62, 59, 46, 57, 71
( aceleaşi vârste şi Încă 4)
M_e_d_ia_i[itm etică
______
X1 + X2 + ........ . Xn
X == - - - - - - - == m,
n
□ Media unei serii statistice este raportul dintre suma
valorilor seriei şi numărul lor.
D Media este indicatorul care arată t~ndinţa centr~,lă a
seriei, şi de obicei arată unde tind âatele sa se
aglomereze.
□ Media mai multor valori egale este egală cu fiecare din
valori
□ Deşi se obţine din valori concrete, măsurate în practică,
media este un număr abstract
•••
. . • .••••
····1······
••••••• . .
•••••• •
•••••
JI
X
o 1ned ia
••
••••••• • ••
••••••
I • ····1·····
••••••••••• •• • I •• • • . ·····1······
• •••••••••• ]I
O
•••••
•• 111eclia
• ••••
•• X
Media
• Media aritmetică
- Simplă: /N
• S = suma algebrică a valorilor variabilelor; N =
numărul de variabile
• Nu este relevantă
- Ponderată: Ş x F / N
• S = suma algebrică a valorilor variabilelor
• F = frecvenţa variabilei respective
• N = numărul de variabile
Media aritmetică
- --
-
• Exemplu: Repartiţia nou-născuţilor
după scorul Apgar (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
Scor Apgar {x)
5 3 15
6 4 24
7 15 105
8 12 96
9 9 81
10 4 40
50 373
sau
- ~xf (4*3)+(5*3)+(6*4)+(7*15)+(8*12)+(9*9)+(10*4)
Ma=X= - = - - - - - - - - - - = 746~7 5
If 3+3+4+15+12+9+4
Referitor la media aritmetică trebuie de făcut câteva observaţii şi de
subliniat Protected by PDF Anti-Copy Free
câteva proprietăţi:
1. Media aritmetică se exprimă in aceeaşi unitate de măsură, ca şi

caracteristica supusă cercetării;
2. Definiţia dată mediei aritmetice este valabilă numai in cazul valorilor

individuale numerice. Pentru o serie cu valori nenumerice nu se poate
calcula media aritmetică;
3. Mărimea mediei aritmetice este unică, prin urmare, într-o serie de

variaţie nu pot fi mai multe medii aritmetice;
4. Mărimea mediei aritmetice poate sau nu să coincidă cu vreo valoare

individuală înregistrată;
5. Valoarea mediei aritmetice întotdeauna este cuprinsă intre valoarea

minimă din serie (xmin) şi valoarea maximă (xmax);
6. Suma abaterilor valorilor individuale de la media lor este întotdeauna
egală cu zero (pentru o distribuţie s rică);
7. Media aritmetică este sensibilă la prezenţa valorilor aberante, deoarece

este legată de toate valorile numerice înregistrate.
8. Dacă o serie este alcătuită din mai multe serii componente, pentru care s-
au calculat medii parţiale, atunci media întregii serii poate fi calculată ca o
medie ponderată din mediile parţiale.
Concluzie: între formula mediei aritmetice simple şi ponderate nu există

deosebiri esenţiale. Prima se utilizează în cadrul seriei simple, cea de-a
doua - în seria grupată, deci în funcţie de modul în care sunt prezentate
datele în seria de variaţie.
Mediana
• Mediana - este acea valoare din şirul de date care

Împarte În două părţi egale şirul ordonat de valori
(şirul este ordonat crescător), situându-se la mijlocul
seriei statistice.
• n este un număr impar, atunci mediana este valoarea
Me= xk,
• Unde k={n/2)+1
• n este par, număr par de valori, mediana este
unde: k = n/2.
Mediana - exemplu
Tensiunea arterială :lmă la un bolnav în 10

150,160,160, 170,160,170,150,160,170,160
□ Ordonând valorile crescător, obţinem:
150,150,160,160,160,160,160,170,170,170
A A
D in acest caz, mediana este intre a

cincea şi a şasea valoare din şirul ordonat,
adică 160
► Dacă aceste două valori de mijloc diferă, considerăm
mediana ca fiind media lor aritmetică.
► Dacă numărul de măsurători este impar
atunci madiana este chiar valoarea din mijloc.
Modul
• valoarea care apare cAnai des, deci valoarea cu

numărul cel mai mare de ~riţii.
• Functie de acest parametru populatia de date poate fi
clasificată in: '
1) unimodală
2) polimodală
• O functie polimodală arată neomogenitatea datelor,
adică arată faptul că datele obtinute nu fac parte din
aceiaşi populaţie. '
• Exemple:
• - pentru şirul de date: 1,2,3,4,4,4, 5,6,7,8,9 modulul este
M0 = 5
• - pentru şirul de date: 1,2,3,4,4,5,6,6,6,6,7,8,9 cele doua
module sunt:
• M0 = 5 si M0 = 7
□ Decile. Pe eşantioane mai mari de multe sute de

indivizi. Sunt 9 decile, fiecare corespunzând unui
procent de 10%, 20%, ...... ,90°/o din eşantion,
asemănător cuartilelor. Decila a 5-a este mediana.
□ Centile. Folosite, În studii pe mii de cazuri, de obicei de

un interes mai larg, naţional, internaţional, şi sunt
corespunzătoare precentelor de 1%, 2%, ... ,99°/o din
lot. Centila a 50-a este mediana.
2. Indicatorii de dispersie
• Amplitudinea
• Varianţa s2
• Abaterea standard (S) sau deviaţia
standard
• Coeficientul de variaţie
• Eroarea standard
Variabi Iitatea
• Variabilitatea - gradul de dispersie al

valorilor
- Deviaţia standard: ps = S (MA - X) / N
• OS =deviaţia standard =media deviaţiilor de la
media aritmetică a eşantionului
de studiu
• S = sumă de/suma parantezei
• MA = media aritmetică
• X = valorile individuale
• N = numărul de observaţii
Amplitudinea
• diferenţa dintre valoarea maximă şi cea

. .-
m,n,ma
• A = Amax - Amin
• Cu cât amplitudinea va fi mai mică cu atât
valorile vor fi mai apropiate şi frecvenţa de
apariţie a unei valori individuale va fi
■
mai mare.
AMPLI TDINEA
□ x: 58, 74, 10, 11, 56, 68, 10, 82, 62, 62 (vârste)
□ Amplitudinea bsolută A = Max - Min
= 26
Y: 58, 74, 70, 71, 56, 68, 70, 82, 62, 62, 59, 46, 57, 71
( aceleaşi vârste şi Încă 4)
□ Amplitudinea bsolută A = Max - Min
= 36
Varianţa 5 2 , deviaţia
standard,$
Deviatia standard sau abaterea standard: indicator de

Împrăştiere a datelor.
- parametrul principal care exprimă impraştierea rezultatelor in
jurul valorii medii, fiind un indicator al preciziei (al
reproductibilităţii rezultatelor). De asemenea este un indicator
de punere in evidenţă a erorilor întâmplătoare care afectează
procesul de analiză.
Dispersia, o 2
• Dispersia reprezintă pătratul abaterii standard şi

măsoară gradul de Împraştiere a eşantionului În
jurul mediei de sondaj. Presupunând că există n
elemente În esantion, cu valorile :
'
{x 1 , x2 , . . . , xn}, având media
M = (x 1 + x2 + ... + xn)/n, atunci dispersia este:
• s2 = [(X1 - M)2 + (X2 - M)2 + ... + (Xn - M)2]/(n)
variaţie
Coeficientul de
Coeficientul de variaţie se calculează ca un raport procentual

intre abaterea standard şi valoarea medie a şirului de valori.
• Coeficientul de variaţie { al lui Pearson)
• Este utilizat în sc1'ul stabilirii gradului

de omogenitate a unui eşantion şi se
obţine prin raportarea abaterii standard la
media esantionului.
'
• Rezultatul obţinut se raportează apoi în
procente.
• Spre exemplu, daca xm = 11,40, iar s =
2,7, vom avea:
• CV= (2,7/11,4)*100 = 23,68o/o
• Interpretarea coeficientului de variabilitate se
face in functie de valqaLe obtinute:
- dacă coeficientul estl!cupri~s între O si 15%,
inseamna ca imprăstierea datelor este foarte
mică, iar media este' reprezentativă, deoarece
eşantionul măsurat este omogen;
- dacă valoarea lui este intre 15 si 30°/o,
împrăstierea datelor este mijlocie, media fiind
incă suficient de reprezentativă;
- dacă coeficientul depăseste 30o/o, media
aritmetică nu este reprezentativă,pentru
esantionul in cauză, fiind recomandată utilizarea
m'edianei din cauza lipsei de omogenitate a
grupului.
Eroarea standard
Eroarea standard interviJîn estimarea intervalelor de

confidenţă. Este raportul dintre deviaţia standard şi radical
din nr de valori, n.
■ Testarea ipotezelor statistice

■ Ipoteza nulă, ipoteza alternativa
■ Erori in testarea ipotezelor statistice
■ Teste de tip t- Student
■ Teste Chi-Square
■ Teste Anova
2
■ Formularea de noi ipoteze (modele sau teorii) este

una dintre cele mai importante aspecte ale
cercetării ştiinţifice.
■ O ipoteză nouă trebuie te s ta tă pentru a
vedea că are temei (in concordanţă cu
observaţiile), şi pentru a justifica că este "mai
bună" decât alte ipoteze alternative.
3
METODE PENTRU TESTAREA IPOTEZELOR
PDF
cP.
■ Compararea a două ipoteze sau teorii concurente

■ Prima dată trebuie formulate ca modele.
■ Ipoteza nulă H0 , reprezintă
modelul pe care
experimentatorul ar dori să-l Înlocuiască.
■ Ipoteza alternativă H1 este noul model care de regulă
reprezintă o negaţie a ipoţezei nule.
4
PDF
cP.
■ Indiferent cum este formulat protocolul experimentului,
scopul cercetătorului este de a testa ipoteza nulă (de cele
mai multe ori pentru a o respinge)
■ Ipoteza nulă nu trebuie probată, ci anulată
■ Inferenţă negativă
■ Un test statistic este conceput şi utilizat pentru verificarea
unei ipoteze statistice.
■ Scopul testului statistic este de a dovedi că ipoteza nulă H0
este falsă
■ ➔ nu putem niciodată afirma că acceptăm ipoteza nulă
■ O putem nega sau nu o putem nega
5
PDF
cP.
• Prin respingerea ipotezei nule, cercetătorul

afirmă că rezultatele observate nu sunt
datorate Întâmplării (rezultatele sunt
semnificative).
• Când ipoteza nulă nu este respinsă,

cercetătorul afirmă că diferenţele observate
sunt datorate Întâmplării (rezultatele nu
sunt semnificative).
6
'"' '"'
IPOTEZA STATISTICA - IPOTEZA CLINICA
PDF
cP.
■ Scopul unui test statistic este de a defini

realitatea.
■ Definirea Întrebării de cercetare (ipoteza clinică):
■ Tratamentul cu medicamentul A este la fel de
eficient ca şi cel cu medicamentul B În tratamentul
HTA?
■ Transpunerea Întrebării de cercetare
termeni statistici (ipoteza statistică):
■ Media TA a pacienţilor trataţi cu A nu diferă
semnificativ de media TA a pacienţilor trataţi cu B.
7
■ 1 . Specificăm ipoteza nulă şi ipoteza alternativă.
■ 2. Alegem statistica adaptată situaţiei.
■ 3. Alegem nivelul de semnificaţie şi pe baza sa calculăm

pragul de separare (Între valorile "acceptabile" şi cele
considerate ca "inacceptabile").
■ 4. Calculăm valoarea statisticii, folosind datele din eşantion
(ales aleator).
■ 5. Decidem, prin compararea valorii calculate cu pragul dat
de nivelul de semnificaţie, dacă respingem sau nu ipoteza
nulă.
8
ETAPA :I.: FIXAREA IPOTEZELE STATISTICE
PDF
cP.
■ Ipoteza nulă HO este ipoteza care trebuie testată, testul
efectuându-se sub prezumţia că ipoteza nulă ar fi
adevărată.
■ Ipoteza alternativă H1 este acea ipoteză care Într -un sens

sau altul contrazice ipoteza nulă. Această ipoteză se mai
numeşte şi ipoteza de lucru.
9
ETAPA 2 -DEFINIREA PARAMETRULUI
STATISTIC
PDF
cP.
•!• Definirea unui parametru care sub ipoteza nulă H 0

urmează o anumită lege de probabilitate cunoscută (de
exemplu, legea normală).
10
Etapa3
■ Definirea unui prag de semnificaţie a
(probabilitatea de a respinge H O cand ea de fapt este
adevarata)
-de obicei se alege un nivel de semnificaţie Între
1% (a=0.01) şi 5%. (a= 0.05)
Etapa4
■ Definirea unei regiuni critice pentru parametrul
definit la etapa 2, asociată pragului de semnificaţie
a (adică a regiunii unde parametrul are cel puţin
probabilitatea a de a se găsi).
11
Depinzând de ipoteza alternativă, se poate alege una din

următoarele trei regiuni critice:
■ Regiunea critică unilaterală la dreapta - valoarea parametrului statistic
al testului este mai mare sau egală cu valoarea din dreapta a intervalului
critic;
■ Regiunea critică unilaterală la stânga - valoarea parametrului statistic
al testului este mai mică sau egală cu valoarea din stânga a intervalului
critic;
■ Regiunea critică bilaterală - valoarea parametrului statistic al testului
este mai mică sau egală cu valoarea extremă din stânga regiunii critice
sau mai mare sau egală cu valoarea
extremă din dreapta regiunii critice, valorile extreme ale regiunii
critice având nivele egale de semnificaţie.
12
ETAPA 5 - DECIZIA
{FOLOSIND REGIUNEA CRITICĂ)
PDF
cP.
■ Dacă parametrul statistic calculat se află În regiunea critică, atunci s e

respinge ipoteza nulă H0 , deci se acceptă ipoteza alternativă H1 • Această
decizie are un risc de eroare < a, a fiind riscul de prima speţă.
■ Dacăparametrul statistic nu se află În regiunea critică atunci nu există niciun

motiv de a respinge ipoteza nulă H0 • Acceptând-o, există un risc de eroare, numit
risc de speţa a douanotatcu ~-
13
ETAPA 5 - DECIZIA
{FOLOSIND VALOAREA LUI P}
PDF
cP.
■ La aplicarea testelor statistice, programele de prelucrare
statistica vor afisa o probabilitate de semnificatie a testului
statistic, numita si nivel de semnificatie observat (notat cu p).
■ Stabilirea semnificaţiei testului pe baza valorii lui p se face
frecvent cu următoarea regulă empirică
(consideram nivelul ales a=0,05):
1. Dacă 0,01 <= p<0,05 , rezultate semnificative.
2. Dacă 0,001 <= p<0,01, rezultate Înalt semnificative.
3. Dacă p<0,001, rezultate foarte Înalt semnificative.
4. Dacă p>=0,05, rezultate nesemnificative statistic.
5. Dacă 0,05 <= p <0,1, se notează o oarecare tendinţă
spre considerarea unei semnificaţii statistice.
14
ERORI ÎN TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE
PDF
cP.
H 0 este falsa H 0 este

adevarata
Respingem H 0 Corectă! Eronată (eroare

de tipul I)
Nu respingem Eronată (eroare Corectă!

Ho de tipul al Ii-lea)
15
EROAREA DE TIP I ŞI NIVELUL DE
SEMN IFICAŢI E
PDF
cP.
■ Probabilitatea comiterii unei erori de tip I = nivelul
de semnificaţie, a (alfa)
■ Probabilitatea este determinată prin teste statistice
■ Am decis că există reale diferenţe deşi acestea sunt
datorate şansei
■ Decidem că un tratament este eficient pe baza unei
interpretări greşite
■ Nivelul alfa (riscul maxim acceptabil) 5% ➔ există o şansă
de 5% de a respinge incorect ipoteza nulă
■ p= 0,18 ipoteza nulă nu se poate respinge
■ p= 0,04 ipoteza nulă se poate respinge cu un risc acceptabil
de 4% de a comite o eroare de tipul I
16
■ HO nu este respinsă, deşi este falsă;

■ Am decis că diferenţele observate sunt datorate şansei
atunci când acestea apar datorită diferenţelor dintre
eşantioane
■ Am putea abandona un tratament pe care tocmai Îl
testăm sau o direcţie de cercetare
■ Probabilitatea de a nu rejecta o ipoteză nulă falsă = 13,
probabilitatea de a face o eroare de tipul li
■ 1-13 = complementul lui 13, puterea unui test
■ Puterea = probabilitatea ca un test să respingă ipoteza
nulă sau să obţină semnificaţie statistică
17
PDF
rJJ
""
COMPARAŢII PE DOUA
EŞANTIOANE
""
COMPARATII PE DOUA
EŞAN:!:IOANE
cP.
■ Cea mai simplă comparaţie statistică este cea
Între două grupuri aleator alese
• Acest mod de distribuire permite cercetătorului să
presupună că diferenţele individuale sunt egal
distribuite Între grupuri la Începutul experimentului şi
că cele două grupuri sunt echivalente
• D.p.d.v statistic cele două grupuri sunt eşantioane
extrase din aceeaşi populaţie, deci diferenţele
dintre ele sunt rezultatul erorii de eşantionare sau al
Întâmplării
19
• Compararea mediilor eşantioanelor pentru

determinarea statistică a diferenţelor se face prin
două caracteristici:
■ Media - diferenţa mediilor Între grupuri caracterizează
nivelul de separare Între grupuri
■ Varianţa - caracterizează variabilitatea În interiorul
grupurilor
• Ambele caracteristici sunt o sursă de variabilitate
utilizabilă pentru a descrie efectele tratamentului
Situaţia reală
■ Există diferenţe Între grupuri
■ Există diferenţe În interiorul grupurilor
Trebuie demonstrat dacă diferenţele observate Între
mediile parametrului studiat sunt datorate
experimentului şi nu Întâmplării
21
■ Subtipuri:
■ Testul t pentru eşantioane independente:

• Varianţe egale
• Varianţe inegale
■ Testul t pentru eşantioane perechi
TESTUL T PENTRU EŞANTIOANE
INDEPENDENTE CU VARIANTE EGALE
PDF
cP.
■ Utilizat pentru compararea a două eşantioane
independente
■ se bazează pe această prezumţia de egalitate a varianţelor
(varianţii omogene)
■ ln mod normal omogenitatea varianţelor se testează

statistic
■ Testul Levene sau testul Barlett
■ Bazate pe statistica F
■ Dacă varianţele nu sunt semnificativ statistic diferite (p>0,05),
atunci pot fi considerate egale
■ Dacă sunt diferite se aplică altă formulă de calcul a lui t
TESTUL T PENTRU EŞANTIOANE PERECHE
PDF
cP.
■ Se foloseşte În protocoale de cercetare care implică

măsurători repetate asupra aceloraşi indivizi sau
asupra unor indivizi cu caracteristici asemănătoare
(chiar gemeni)
■ Datele sunt considerate Împerecheate deoarece
pentru fiecare valoare există o valoare pereche
■ Testul evaluează scorul de diferenţă din cadrul fiecărei
perechi astfel Încât subiecţii sunt comparaţi numai cu
ei Înşişi sau cu perechea lor
■ Este un test destinat analizei cercetărilor multinivel şi/sau

multifactoriale
■ Este utilizat atunci când trebuiesc cercetate 3 sau mai multe
condiţii sau eşantioane
■ Bazat pe statistica F şi pe prezumţia că eşantioanele sunt
extrase aleator dintr-o populaţie normal distribuită (În practică se
verifică Întotdeauna)
Vă mulţumesc!!!
~-----
w w
REDACTAREA LUCRARII DE LICENTA

'
CURS5
CADRUL GENERAL
La Facultatea de MedicinAi Farmacie din cadrul

Universităţii „Dunărea de Jos" din Galaţi, examenul de
licenţă, constă În două probe:
•!• susţinerea examenului de licenţă, care presupune

evaluarea cunoştinţelor din disciplinele de specialitate
parcurse În anii de studii la specializarea absolvită -
examen scris, de tip grilă;
•!• susţinerea lucrării de licenţă, elaborată de

absolvent sub Îndrumarea unui cadru didactic - examen
oral susţinut În faţa unei comisii de licenţă.
Conform planurilor de întf mânt ale facultăţii

noastre:
• perioada de intocmire a lucrării de licenţă

este in ultimul an de studiu, semestrele I şi li;
• definitivarea lucrării de licenţă are loc in

ultimele 4 săptămâni ale anului universitar;
• perioada de susţinere a examenului de

licenţă are loc intre 1O - 30 septembrie.
Activitatea conducătorului ştiinţific pentru
Îndrumarea elaborării lucrării de licenţă
Coordonatorul ştiinţific este un cad~dactic inclus in programul de

studii universitare de licenţă, a ~ titlul ştiinţific de profesor
universitar doctor, conferenţiar universitar doctor, şef de lucrări
doctor /doctorand sau asistent universitar doctor/doctorand.
Coordonatorul ştiinţific
• concepe şi afişează la sediul disciplinei, anual, o listă cu teme
vaste pentru lucrările de licenţă din care, fiecare student îşi alege
titlul propriei lucrări, in funcţie de domeniul său de interes;
• se asigură de îndeplinirea tuturor formalităţilor pentru

aprobarea temei lucrării de licenţă;
• defineşte obiectivele şi etapele de realizare a lucrării;
• descrie sarcinile de lucru pentru fiecare etapă in parte;
• formulează termene precise de îndeplinire a etapelor;

• evaluează periodic stadiul îndeplinirii obiectivelor de etapă;
• acceptă noi termene de re.. re a programului in cazuri

motivate; •
• oferă sugestii referitoare la modul de organizare şi

metodologia cercetării (selecţia cazurilor, analiza periodică a
rezultatelor, metodele de prelucrare statistică a datelor etc.);
• indică bibliografia necesară studiului;
• oferă răspunsuri la întrebările studenţilor, comunicând

permanent prin e-mail, telefon şi întâlniri periodice;
• consiliază redactarea tezei;
• evaluează calitativ conţinutul capitolelor elaborate şi face

observaţii critice şi sugestii de completare sau de refacere, acolo
unde este cazul;
• la cererea structurilor
Protected byde conducere
PDF Anti-Copy Free din facultate,
informează despre sta~iul re.~ării lucrărilor de diplomă

pe care le coordoneaza; •
• analizează rezultatele finale, conţinutul integral şi

forma finală a lucrării;
• redactează referatul de apreciere pentru lucrarea

de licenţă, acordă o notă şi propune susţinerea lucrării
În faţa comisiei de examinare (referatul de evaluare
fiind un document indispensabil pentru acceptarea şi
susţinerea tezei);
• redactează referatul de respingere În cazul În

care lucrarea nu corespunde criteriilor de elaborare
academică.
Activitatea studentului pentru
elaborarea lucrării de licenţă
• alege disciplina în funcţie de.meniul său de interes;
• alege tema din lista afişată şi sub îndrumarea

coordonatorului ştiinţific stabileşte titlul lucrării sale de licenţă;
• depune la decanatul facultăţii o cerere prin care solicită

aprobarea temei alese;
• elaborează şi prezintă conducătorului ştiinţific planul lucrării

şi bibliografia selectată;
• se documentează, cercetează, culege, analizează şi

prelucrează datele obţinute;
• solicită consilierea conducătorului ştiinţific ori de câte ori apar

dificultăţi în elaborarea lucrării de licenţă;
• poate apela şi la alte persoane (cadre didactice sau
specialişti din domenii conexe temei
Protected alese)Freeîn sprijinul realizării
by PDF Anti-Copy
lucrării; (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
• respectă termenele stabilite şi puia dispoziţia coordonatorului

ştiinţific
rezultatele documentării şi ale investigaţiilor, precum şi părţile
elaborate din lucrare;
• înaintea editării, predă lucrarea de licenţă coordonatorului

ştiinţific, pentru ca acesta să o studieze şi să formuleze eventuale
observaţii;
• tehnoredactează lucrarea de licenţă, o multiplică şi o

copertează;
• oferă un exemplar al lucrării de licenţă coordonatorului

ştiinţific pentru elaborarea referatului de apreciere;
• completează şidepune la decanatul facultăţii cererea de

susţinere a lucrării de licenţă împreună cu un exemplar al lucrării de
licenţă, conform regulamentului;
Planificarea etapelor pentru elaborarea
tezei de · entă
'
Pentru a gestiona eficient timpul alocat elaborării lucrării

de licenţă, studentul, împreună cu coordonatorul
sti intific:
' '
► va elabora un plan relativ detaliat al activităţilor şi al

timpului necesar pentru realizarea acestora (vezi
diagrama Gantt a proiectului de licenţă).
Lucrul cu diagrama Gantt implică actualizarea

permanentă a acesteia pe măsură ce activităţile
planificate sunt finalizate, evitându-se astfel un
management deficitar al timpului.
Exemplu de diagramă Gantt realizată pentru elaborarea
lucrării de licentă ,
Selecţia, analiza şi
organizarea surselor
de informare
Documentarea şi
cercetarea
biblio atică
Definitivarea temei
Elaborarea cadrului
metodologic,
testarea şi
dezvoltarea
instrumentelor de
cercetare
Aplicarea
instrumentelor de
cercetare: colectarea
datelor/efectuarea
experimentelor în
laborator
Prelucrarea, analiza
şi interpretarea
datelor
Redactarea lucrării
Revizuirea lucrării
Consultaţii
coordonatorul
tiin ific
Criterii de alegere a temei de cercetare
Protected by PDF Anti-Copy Free şi
a titlului teze· e licentă

,
Criteriile ce trebuiesc îndeplinite pentru a alege tema de cercetare cea
mai relevantă sunt:
•dacă o anumită temă de cercetare, din cadrul domeniului, prezintă

interes pentru student;
• competenţa studentului in acel domeniu/temă;
• dacă tema aleasă este cercetabilă/viabilă: poate avea soluţii şi

dacă există resurse de timp suficiente pentru realizarea ei (amploarea
temei);
• noutatea/originalitatea: dacă au mai fost efectuate studii de

cercetare, care ar fi stadiul actual, respectiv care sunt rezultatele, ce
concluzii s-au raportat.
Titlul lucrării
✓ Titlul trebuie să surprindă Ata tezei, întrucât acesta

reprezintă o reflectare cât mai fidelă a conţinutului
acesteia.
✓ Modul de formulare al titlului trebuie să fie clar şi

concis şi să corespundă exigenţelor stilului ştiinţific.
✓ De obicei titlul trebuie să conţină maximum 10-12

cuvinte, un titlu prea scurt riscă să nu sintetizeze
conţinutul temei. În cazul in care titlul nu reuşeşte să
concentreze informaţiile esenţiale ale temei, se
recomandă completarea acestuia cu un subtitlu
edificator
Lucrarea de licenţă
Este structurată pe capitole şi include următoarele
elemente obligatorii:
• Copertă
• Pagina titlu
• Cuprins
Lucrarea de licenţă va avea un cuprins care să
conţină cel puţin titlurile tuturor capitolelor
respectiv bibliografia şi anexele Însoţite de
numărul paginii la care Începe fiecare capitol.
• Lista figurilor din text
• Lista tabelelor din text
• Introducere
• Partea generală
• Partea specială
• Referinţe bibliografice
• Anexe
• Listă cu abrevieri o tional
Ponderea fiecărui capitol din lucrarea
de licentă
'
Pagina titlu
Cuprins
Partea generală (Referat general) ---- 50o/o

Partea specială (Cercetări personale) ---- 50°/o
Introducere ---- So/o
Material şi metode 15 - 25o/o
Rezultate 40 - 50o/o
Discuţii 20 - 30o/o
Concluzii ---- 5°/o
Bibliografie
Coperta
Respectând standardele academi- vigoare, lucrarea de

licenţă trebuie să cuprindă următcBle informaţii:
• denumirea universităţii;
• denumirea facultăţii;
• specializarea;
• nivelul de susţinere al lucrării (lucrare de licenţă);
• titlul ştiinţific, prenumele şi numele coordonatorului

(conform cărţii de identitate exemplu: Coordonator ştiinţific: Prof.
univ. dr................. ). Dacă lucrarea este coordonată în cotutelă,
se trec numele ambilor coordonatori.
• prenumele şi numele absolventului (conform cărţii de

identitate);
• anul realizării.
Cuprinsul lucrării
Cuprinsul lucrării (sumarul a

tabla de materii) este
format din toate titlurile şi sAlurile lucrării. Pe primul
nivel cuprinsul va include introducerea, capitolele, lista
de referinţe bibliografice şi anexele, numerotate cu cifre
arabe (1, 2, 3, etc.).
Capitolele vor fi dezvoltate În cuprins pe două sau,

opţional, pe trei niveluri, marcate cu 1.1; 1.2; 1.3; 2.1 ...
ş.a.m.d., iar toate intrările din cuprins vor avea
menţionată paginaţia corespunzătoare din text.
Recomand inserarea automată a Cuprinsului În textul

lucrării, din meniul Referinţe (References) al editorului
de texte Word.
Conţinutul lucrării
Textul lucrării va fi compus din „lntr-ere şi Capitole".
Introducere
Introducerea constituie prima parte a conţinutului lucrării, iar pentru
elaborarea acestei componente de conţinut, absolventul va face
referire la:
a)importanţa şi actualitatea temei abordate in lucrare;
b) motivaţia pentru alegerea temei respective (motivaţia poate fi, in

acest context, atât de ordin ştiinţific, cât şi personal);
c) întrebările la care lucrarea îşi propune să formuleze răspunsuri,

construite in baza unor concepte specifice ştiinţelor medicale.
• NU se prezintă rezultate din lucrarea de licenţă

• NU trebuie să se suprapună pe capitolul "Discuţii"
Este recomandabil ca introducerea să fie redactată după
finalizarea lucrării. Ea va cuprinde 1-3 pagini astfel incât
să devină un argument puterni,. I cercetării realizate. De

asemenea, introducerea va re • pe scurt structura tezei,
rezumând conţinutul capitolelor.
Secţiunea„Introducere" are rolul de a pregăti audienţa şi

de a-i mobiliza atenţia pentru secţiunile care dezvoltă
amplu tema abordată.
Din acest motiv, organizarea şi prezentarea ideilor din

această sectiune, este recomandat să se subsumeze
'
următoarelor concepte cheie: destul şi relevant.
Secţiunea Introducere NU se notează ca şi capitol!!!

Capitolul "Introducere" trebuie să includă următoarele paragrafe:
-Descrierea bolii; (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
-Descrierea intervenţiei (Exemp.de terapia cu intervenţii:

antibiotice a adulţilor cu sinuzită, administrarea de fenobarbital la
animale de laborator, screening-ul cancerului uterin, diagnosticul
precoce al fibrozei chistice);
-Ce se cunoaşte depre boala/intervenţia descrisă;
-Care ar putea fii eficacitatea intervenţiei efectuate;
-De ce este importantă elaborarea analizei sistematice.
Referitor la lucrările de licenţă in care se fac afirmaţii legate de

epidemiologie, morbiditate, prevalenţă, mecanisme de acţiune,
acestea trebuiesc susţinute cu dovezi ştiinţifice şi cu referinţe
bibliografice
Capitolele lucrării de
licenţă
Parte intâi a lucrării
Capitolul 1 - Partea genera sau Stadiul actual al

cunoasterii
, •
✓ Capitolul teoretic trebuie să cuprindă o trecere În revistă a literaturii

de specialitate dedicate temei de cercetare studiate.
✓în acest capitol se va redacta o prezentare În egală măsură

completă, dar şi sintetică, acordându-se o importanţă majoră
surselor bibliografice celor mai relevante, pe de o parte, şi celor mai
recente, pe de altă parte.
✓ De asemenea mai este recomandat să se utilizeze un criteriu

explicit de ordonare a prezentării, care poate fi de natură tematică
sau temporală.
..,
Partea introductivă trebuie sa cantină
Protected by PDF Anti-Copy Free '
următoarele elemente:
1) un scurt istoric al temei cercetate;
2) prezentarea stadiului actual al

cunoaşterii ştiinţifice referitor la problema
investigată (studiile recente realizate şi
publicate În respectivul domeniu);
3) evidenţierea modului În care obiectivele

studiului prezentat răspund unor
Întrebări/dileme stiintifice actuale.
' '
Partea a li-a a lucrării
Partea specială sau Contribuţii personale
-cuprinde activitatea de cercetare ştiinţifică

personală a studentului, desfăşurată În
laboratoarelor sau În Centrul de cercetare În
domeniul medico-farmaceutic din cadrul facultătii
'
noastre;
Subcapitolele din partea specială vor fi constituite

din:
-scopul, obiectivele şi ipoteza cercetării;
-esantionul/lotul/subiectii cercetării;
' '
-metodologia utilizată;
-analiza şi interpretarea datelor.
Următoarele elemente constituie capitolele acestei
sectiuni: (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
'
□ scop şi obiective
□ material şi metodă
□ rezultate
□ discuţii
□ concluzii
Din punct de vedere metodologic lucrarea de licenţă

trebuie să respecte structura unui articol original
Capitolul li: Scopul, obiectivele şi
metodologia cercetării
Acest capitol al lucrării ea

dedicat componentei
metodologice a lucrării de licenţă. În această secţiune,
absolventul prezintă:
a) tipul cercetării;
b) scopul şi obiectivele (de diferite grade de generalitate)

pe care lucrarea de licenţă şi le propune să le atingă;
c) variabilele dependente şi independente ale cercetării

(relevante, posibil relevante, neglijabile; direct şi indirect
observabile şi măsurabile);
d) ipotezele cercetării (toate lucrările de licenţă cer

prezenţa ipotezelor cercetării) dar şi testarea acestora;
e) metodele, tehnicile;
f) descrierea informaţiilor sau datelor analizate În lucrare

(pe care se bazează concluziile, răspunsurile oferite
Întrebărilor formulate În secţiunea de Introducere) - fie
că sunt date secundare, date proprii (cantitative,
ca Iitative);
g) metodele folosite În analiza sau interpretarea datelor.

Capitolul III: Material şi metode
Scopul acestui capitol este a"3

de a descrie cum s-au
obţinut rezultatele cercetării, •oferind suficiente detalii
pentru a permite repetarea studiului şi de către alţi autori.
În general, in acestă secţiune se utilizează puţine referinţe
bibliografice.
Elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă acest
capitol sunt următoarele:
•!• Ce tip de studiu s-a efectuat pentru atingerea

obiectivelor (design-ul studiului): tip cohortă, controlat,
randomizat,etc.;
•••
♦ Locul unde s-a desfăşurat studiul;
•:• Cine a participat la studiul efectuat:
a) modul şi locul de selectare a participanţilor la studiu

(pacienţi sau animale de laborator), criteriile de
includere in lot, criteriile de excludere din studiu,
explicaţia criteriilor de includere şi excludere;
b) identificarea vârstei, sexului şi altor caracteristici

importante ale subiecţilor;
c) cum s-au colectat datele (din foile de

observaţie, ... )
Referitor la metoda/metodele utilizate pe parcursul
cercetării trebuie să: Protected by PDF Anti-Copy Free
-fie menţionate metodele folosite astfel Încât şi alţi autori

să poată repeta studiul;
-fie menţionate doar metoda/metodele pentru care se obţin

rezultate;
-fie ordonate logic metodele, NU În mod cronologic (uneori

ordinea logică se suprapune pe cea cronologică);
-fie menţionate doar metodele arhicunoscute (se indică şi

referinţele bibliografice);
-fie descrise pe scurt metodele mai puţin cunoscute,
iar metodele originale să fie bydescrise
Protected pe larg (aparat
PDF Anti-Copy Free
de tip nou, metodă de laborilr complet nouă sau

substanţial îmbunătăţită); ·••
-fie descrisă aparatura folosită (numele aparatului,

firma producătoare şi adresa);
-fie identificat in mod precis

medicamentul/medicamentele şi/sau alte substanţe
chimice folosite in cercetare (denumire comună
internaţională, denumire comercială, firma
producătoare, adresă);
fie făcută o descriere clară a intervenţiei,

factorului studiat şi a parametrilor urmăriţi.
În ceea ce priveşte Analiza statistică - Într-o lucrare de
licenţă se menţionează următoarele aspecte:
-se indică ce teste statistice s-au utilizat pe parcursul

studiului (testul Student, ANOVA, Fisher, etc.) şi cum a
fost ales fiecare test (În funcţie de distribuţia datelor, ... );
În cazul În care pentru calculul statistic a fost

utilizat un program de calculator se menţionează
denumirea şi versiunea programului, dar rămâne
necesară menţionarea testului statistic; deci formularea
"am analizat rezultatele utilizând programul SPSS (BM)"
este insuficientă;
- se specifică obligatoriu pragul semnificaţiei ales
(Exemplu., "diferenţeleProtected
s-au considerat semnificative
alle
by PDF Anti-Copy Free
dacă p <0,05"; se poate şi un alt prag pentru

semnificaţia statistică: p <O, ··.~ .
Însă pentru protocolul unei analize sistematice trebuie

să fie precizat a priori criteriile de includere şi
excludere a studiilor.
Aceste criterii trebuie să aibă o bază logică şi de obicei
fac referire la:
1) populaţia ce va fi evaluată;
2) boala in cauză;
3) intervenţia studiată;
care va fi Protected by PDF Anti-Copy Free
4) comparaţia (Exemplu: lotL9iartor: placebo sau altă

intervenţie);
5) efectele intervenţiei efectuate (Ce parametrii au fost

urmăriţi);
6) tipul/tipurile de studiu/studii ales/alese;
7) alte criterii cum ar fi: procentul maxim de pacienţi

pierduţi in timpul studiului, perioada minimă de
urmărire sau chiar perioada de publicare a studiilor.
w w
REDACTAREA LUCRARII DE LICENTA

'
CURS6
Capitolul IV: Rezultate
Este dedicat prezentării rezult lor cercetării şi va trebui

să valorifice În mod sistematic, clar şi inteligibil datele
obţinute, În sprijinul testării ipotezelor cercetării.
În acest capitol vor fi menţionate toate rezultatele atât

cele pe care ne-am aşteptat să le obţinem cât şi pe cele
pe care nu ne-am fi aşteptat să le obţinem.
Se vor menţiona doar rezultatele obţinute prin metodele

descrise la capitolul "Material şi metode" şi care răspund
la obiectivele studiului (reacţiile adverse, chiar dacă nu a
fost obiectivul studiului de faţă, decese pe perioada
studiului).
Rezultatele obţinute se prezintă În text sau sub formă de
figură sau sub formă de tabel. Din acest motiv:
o NU se repetă în text d.e prezentate sub formă

de tabel sau figură;
o În text se subliniază rezultatele importante

obţinute (În tabele şi figuri se găsesc detaliile);
o În acest capitol NU se discută rezultatele, NU se

interpretează, NU se formulează opinii, impresii, NU se
compară rezultatele proprii cu cele din literatură;
o referinţele bibliografice nu-şi găsesc locul În acest

capitol.
Cele mai frecvente greşeli pe care le fac absolvenţii
sunt: Protected by PDF Anti-Copy Free
□ utilizarea graficelor i'a...exces (se recomandă
apelarea la grafice pentru iBrarea unor relaţii intre
variabile şi nu pentru reprezentarea unor variabile
individuale);
□ includerea in anexe a graficelor sau tabelelor,

ceea ce determină o deficienţă referitoare la inţelegerea
lucrării;
□ utilizarea de tabele excesiv de incărcate cu cifre,

care fac dificilă inţelegerea acestora;
□ folosirea in mod abuziv a statisticii, prin utilizarea

unor prelucrări nejustificate sau prin testarea aceleiaşi
ipoteze cu mai multe teste statistice;
□ prezentarea incorectă a rezultatelor la testele
statistice (Exemplu: se scrie
Protected bynumai valoarea
PDF Anti-Copy Free lui p, fără
valoarea testului). Din acesW,otiv se vor respecta

recomandările specifice pentrll5>rezentarea rezultatelor
fiecărui test statistic in parte, aşa cum au fost prezentate
in cursul de specialitate - Informatică şi biostatistică
medicală;
□ utilizarea in exces a zecimalelor (in mod obişnuit,

două zecimale sunt suficiente pentru majoritatea
indicatorilor statistici);
□ utilizarea unor etichetări neadecvate a valorilor,

fapt ce determină înţelegerea dificilă a rezultatelor;
deseori, datele sunt preluate împreună cu texte in limba
engleză, emise de programele de prelucrare
Capitolul V: Discuţii
Capitolul "Discuţii" este de t un dialog cu cititorul

interesat de studiu deoarece se răspunde la toate
Întrebările pe care acesta le-ar putea pune.
În acest capitol:
NU se repetă În detaliu datele prezentate În
capitolele "Introducere" sau "Rezultate"
Capitolul trebuie să cuprindă următoarele elemente În

această ordine:
1) rezultatul principal al studiului (se răspunde la

obiectivul/obiectivele principale ale studiului);
2) se compară rezultatele proprii cu cele ale altor studii
similare; se explică Protected
rezultatele diferite
by PDF Anti-Copy Free faţă de alte
studii similare; se susţin re.atele proprii faţă de cele
ale altor studii (Exemplu ·•• "s-au utilizat metode

diferite", ... );
3) se menţionează meritele studiului (se subliniază

aspectele noi şi importante ale studiului), limitele
studiului (limitele design-ului studiului, metodele
utilizate, analizele statistice folosite; pacienţi decedaţi
pe parcursul studiului, etc.) dar şi efectele acestor
limite asupra rezultatelor, interpretarii acestora;
evaluării critice a rezultatelor şi a explicării rezultatelor
(in special a rezultatelor neaşteptate);
4) ce implicaţii practice (clinice) au rezultatele obţinute in

studiu;
5) Menţionarea unor sugestii pentru studii viitoare
(direcţiile viitoare de cercetare).
Greselile
'
frecvente întâlnite in ele de licentă
'
sunt:
□ repetarea a ceea ce s-a menţionat in Partea

generală a tezei;
□ se discută despre rezultate care nu sunt

menţionate in capitolul "Rezultate";
□ absenţa unor referinţe bibliografice sau chiar

menţionarea unei referinţe greşite pentru date luate din
literatura de specialitate;
□ lipsa unei interpretări clinice a rezultatelor

obţinute in ciuda faptului că au fost utilizate teste
statistice.
Concluziile şiProtected
aprecierile
finale
- Cel de-al şaselea

capitol esta1ltimul din seria celor care
alcătuiesc conţinutul propriu-zn1 lucrării.
-Pe parcursul acestui capitol vor fi incluse răspunsurile

explicite la întrebările formulate iniţial, vor fi subliniate
contribuţiile personale ale autorului, valorile adăugate şi
relevanta lucrării.
'
-În acest capitol se regăsesc doar concluziile cercetării

absolventului si vor fi mentionate concluziile cu
' '
aplicabilitate clinică.
-În acest capitol se pot face aprecieri cu privire la

dificultăţi întâmpinate pe parcursul cercetării, dacă au
existat se menţioează eventualele puncte slabe ale
acesteia
Capitolul va conţine un paragraf distinct dedicat
„contribuţiei personale", unde se vor menţiona cele mai
relevante aspecte care au con• • · uit contribuţia personală

si au contribuit la realizarea te .~i.
'
Concluziile mentionate trebuie să:

'
□ fie redactate concis, pe puncte;
□ fie prezentate doar concluziile ce reies din

rezultatele proprii obţinute in studiul de efectuat;
□ NU se formuleaze concluzii din literatura

consultată.
Referitor la capitolul de Concluzii se pot emite
următoarele observatii: (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
'
1) precizările menţionate • i sus se referă doar la
tezele cu subiect de cercetardlrlare sunt, de regulă, cele
mai frecvente;
2) in funcţie de natura temei studiate, capitolele pot fi
mai multe sau mai puţine;
3) titlul capitolelor poate fi formulat liber de către
autor, dar acestea vor reflecta conţinutul menţionat
anterior.
Greşelile frecvente întâlnite in acest capitol sunt:
a) menţionarea unor concluzii ale altor cercetări
publicate in literatura de specialitate (chiar dacă este
indicată citarea corectă);
b) sumarizarea concluziilor cunoscute din literatura de
specialitate.
Capitolul "CONCLUZII" NU se notează ca şi capitol.
Partea finală
Partea finală va cuprinde Listleterinţelor şi Anexele

lucrării.
Lista referintelor
'
În structura lucrării de licentă, lista de referinte
' '
bibliografice urmează după capitolul dedicat concluziilor.
Toate lucrările şi
sursele de informare (cărţi,
capitole/secţiuni din cărţi, teze de doctorat/masterat În
manuscris, articole ştiinţifice publicate În reviste de
specialitate, website-uri, articole de pe pagini web,
articole prezentate la conferinţe, rapoarte etc.) utilizate
de către absolvent vor fi menţionate În mod obligatoriu În
lista de referinte.
'
La crearea unei liste de referinţe bibliografice trebuiesc
de bază:
respectate câteva reguli Protected by PDF Anti-Copy Free
-să se citeze toate surselel,diferent de natura lor

primară (surse scrise de orice natură, surse electronice
sau internet, surse orale, etc.);
-toate sursele citate În textul lucrării trebuie să se

regăsească şi În lista de referinţe bibliografice şi
viceversa (toţi autorii din lista de referinţe trebuie să fie
citaţi În text);
să se utilizeze formatul standard de citare, unic

pe tot parcursul lucrării.
În capitolul de Referinte bibliografice, aspectele
principale care trebuie avute În vedere sunt:
1) Compoziţia bibliografie• •
Ponderea cea mai mare treb • să o aibă referintele de
'
tip "articol de revistă", "comunicări ştiinţifice la
conferinte".
'
Pot fi utilizate surse românesti, '
dar mai ales
străine. Bibliografia trebuie să cuprindă titluri
reprezentative pentru tema de cercetare tratată.
2) Actualitatea bibliografiei
Cea mai mare ponderea trebuie să o aibă referinţele
recente, actuale. Totuşi avem şi excepţii de la această
regulă şi anume: nu vor fi evitate referinţele mai vechi,
doar dacă au un caracter fundamental sau atunci când
În literatura de specialitate nu regăsim nicio referinţă mai
recentă pentru subiectul tratat. În general, se consideră
că o referintă este "actuală" dacă nu este mai veche de
'
1O ani.
3) Volumul bibliografiei
Numărul referinţelor
bibliografice citate pe parcursul
lucrări de licenţă depinde
Protectedde Anti-Copy Free subiectului şi de
by PDFnatura
efortul de explorare efectuat *utor. În principiu, cu cât
'
apreciată mai bine.
.
numărul referintelor este ma ·• are, cu atât teza va fi
4) Formatul bibliografiei
Referinţele se constituie prin citarea autorilor şi anului
apariţiei, În textul lucrării, iar informaţia bibliografică
completă se introduce În lista de referinţe de la sfârşitul
documentului.
Lista referinţelor bibliografice trebuie să conţină minimum

50 de titluri. De asemnea, trebuie menţionat faptul că
Lista referinţelor bibliografice nu face parte din conţinutul
lucrării şi din acest motiv, nu va fi numerotată ca şi
capitol.
Anexele lucrării
Această secţiune este opţioală În ceea ce priveşte
introducerea ei În structura 1ueii de licenţă.
Se recomandă ca În sectiunea Anexe să fie introduse

'
instrumentele de cercetare utilizate În colectarea datelor
(chestionare, ghiduri de interviu, fişe de observare etc.),
transcrieri ale interviurilor, fotografii, figuri precum şi
tabele (de dimensiuni mici/mari) ce au rezultat În
procesul de analiză a datelor.
În anexe se introduc informaţiile care nu sunt imediat

necesare În textul lucrării pentru ca acestea să fie
Înţelese sau care, dacă ar fi fost introduse În text, ar fi
dus la Îndepărtarea cititorului de la cursivitatea ideilor.
Anexele apar În afara lucrării, Într-o secţiune separată
fără a fi numerotată ca şiby PDF
Protected Anti-Copy FreeAceastă
capitol. secţiune
cuprinde:
• lista abrevierilor;
• lista tabelelor;
• lista figurilor: desene, scheme, grafice, fotografii .
Anexele se vor numerota crescător (Anexa 1, Anexa 2,

etc.) şi se menţionează obligatoriu În textul lucrării cel
puţin o dată.
Referitor la ponderea anexelor În raport cu numărul

total de pagini al lucrării, acestea nu trebuie să
depăşească 1O 0/o din lucrare.
Evaluarea lucrării de licentă
Protected by PDF Anti-Copy Free ,
■ După ce primeşte versiunea finală a tezei,

coordonatorul ştiinţific va completa o fişa de evaluare,
care se depune la secretariat, odată cu un exemplar al
tezei.
■ Nota minimă care se acordă trebuie să fie 6 (şase)

pentru ca ulterior, lucrarea de licenţă să fie trimisă
spre evaluare membrilor comisiei de specialitate.
■ Comisia de specialitate va întocmi la rândul ei un alt

referat de evaluare.
Criteriile de evaluare incluse in cele două referate sunt de
mai multe tipuri: Protected by PDF Anti-Copy Free
□ Actualitatea temei
□ Asimilarea notiunilor de către student

'
□ Capacitatea de analiză şi sinteză
□ Claritatea şi coerenţa in ceea ce priveşte

redactarea lucrării de licentă
'
□ Calitatea bibliografiei
Criteriile de evaluare sunt comune atât pentru
coordonatorul ştiinţific, cât şi pentru membrii comisiei de
evaluare. Membrii comisiei au in aprecierea lucrării un
criteriu suplimentar, enunţat ca „prezentarea lucrării şi
răspunsul la întrebări".
Materialele ilustrative
Din această categorie fac '3rte: tabelele, figurile,

schemele şi imaginile.
A) Tabelele
Într-o lucrare de licenţă, tabelele se utilizează pentru
organizarea unui număr mare de informaţii într-un spaţiu
restrâns, sub formă de rânduri şi coloane.
Capetele de coloane prezintă doar variabile măsurate sau

explicate, iar capetele de rânduri prezintă doar variabile
controlate sau explicative.
Tabelele se includ În conţinutul lucrării de licenţă cât mai
aproape de textul care se referă
Protected la ele,Freenumerotându-le În
by PDF Anti-Copy
ordine crescătoare de la Îlputul până la sfârşitul
lucrării, cu cifre arabe, de la 1 ·• .
•
Pentru a marca ordinea tabelelor În text se va utiliza o

dublă numerotare: primul număr va fi indicativul
capitolului, În timp ce al doilea va fi numărul de ordine al
figurii din cadrul capitolului respectiv; cele două numere
se vor separa prin punct (exemplu: Tabelul 1.12 indică al
douăsprezecelea tabel din capitolul 1).
Un tabel trebuie să respecte următoarele reguli:

• numerotare se face În ordinea citării În text;
• titlul - se scrie deasupra tabelului, aliniat la
marginea din stânga, la distanţă de un rând de tabel, cu
caractere Times New Roman 11, italic;
• titlul tabelului este precedat de cuvântul "tabel" şi de
numărul corespunzător În cifre romane, ambele boldate;
• nu se pune punct d9i numărul sau numele

tabelului; IE
• În cazul În care titlul tabelului este mai lung, se
spaţiază la un rând dacă este cazul
• se denumesc coloanele;
• se menţionează unităţile de măsură;
• explicaţia prescurtărilor se menţionează la subsol
(NU În titlu);
• un tabel nu se fragmentează pe mai multe pagini,
Însă se pot grupa mai multe pe aceeaşi pagină, centrate;
• pentru inserarea În text a trimiterilor la tabele se
menţionează tipul şi numărul acestora În paranteze
rotunde, la sfârşitul frazei din text care se referă la ele,
după semnul de punctuaţie ce o finalizează;
• explicarea exprimării rezultatelor (de ex., medie +
deviaţie standard); (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
• acolo unde este caz.se precizează sursa

datelor, sub tabel, aliniat la B,ga, indicând numele
autorului sau autorilor şi anul de publicare (Exemple:
Clevel, 2007; Toma şi colab., 2015).
Într-o lucrare de licenţă pot fi utilizate următoarele tipuri

de tabele:
□ simple;
□ statistice;
□ descriptive;
□ comparative;
□ de contingenţă;
□ mixte
Exemple de tabele ce pot fi utilizate in
lucrarea de licentă
'
2) Tabel statistic
1) Tabel simplu Tabelul claselor de frecvenţă a TAS
Tratamentele aplicate pentru HTA în
judeţul Galaţi
Tensiune Pacienţi Frecvenţa
Denumire Nr. cazuri Procent arterială (frecvenţa relativă [%]

sistolică absolută)
tratament [%]
[mmHg]
tratament 1 1230 16.4
tratament 2 2120 28.3 0,10 6 6%
tratament 3 900 12.0 [10,12 10 10%
tratament 4 3250 43.3 [12, 14) 15 15%
[14,16 21 21%
Total 7500 100.0 [16, 18 28 28%
18,22 20 20%
Total 100 100%
3) Tabel descriptiv
Incidenţa dermatomicozelorProtected
în unele raioane
by PDF Anti-Copy din
Free Republica Modova
Nr. de cazuri prin

Raionul Nr. populaţiei
dermatomicoze
Cahul 114 119231
Cantemir 17 60001
Drochia 39 87092
Edinet 81 81390
'
Fălesti 44 90320
'
Glodeni 36 60975
Leova 25 51056
Ocnita 11 56510
'
Total 367 606575
5) Tabel de contingenţă
Frecvenţa cazurilor'apariţie a HTA după
Sex Masculin Feminin Total

HTA
prezentă 100 80 180
absentă 800 1020 1820
Total 900 1100 2000
6) Tabel mixt
Tabelul claselor de frecvenţă a TAS
Pacienţi Frecventa relativă
Tensiune arterială Frecvenţa
(frecvenţa cumulată crescătoare,
sistolică, [mm Hg] relativă, [%]
absolută) [%]
[0,10) 6 6% 6%
[10, 12) 10 10% 16%
[12,14) 15 15% 31%
[14,16) 21 21% 52%
[16, 18) 28 28% 80%
[18,22) 20 20% 100%
Total 100 100%
B) Figurile
În cadrul acestei secţiuni sunt luse: grafice, capturi de

ecran şI ImagIn1.
Figurile se numerotează şi li se ataşează un titlu, care

trebuie să prezinte clar şi concis informaţia
conţinută. Numărul şi numele figurilor vor fi trecute
sub fiecare figură, centrat, la un rând de figură.
Fontul trebuie să fie Times New Roman, iar mărimea
literei 11.
Întotdeauna titlul figurii este precedat de cuvântul

"figura" şi de numărul corespunzător În cifre arabe,
ambele boldate.
Ordinea figurilor În text se marchează prin utilizarea unei

primul număr va fi cel al capitolului, În timp ce al doilea va
fi numărul de ordine al Protected
figurii ÎnAnti-Copy
by PDF capitolul
Free respectiv, iar
cele două numere se vor seara prin punct (Exemplu:

Figura 3.1 O indică a zecea figL.IEdin capitolul 3).
Dacă figurile sunt preluate din bibliografia utilizată, sursa

se indică pe rândul imediat următor, cu aliniat la stânga.
Pentru a insera În text trimiterile la figuri trebuie să se

menţioneaze numărul acestora În paranteze rotunde, la
sfârşitul frazei din text care se referă la ele.
O figură inserată
În lucrarea de licenţă trebuie să conţină
următoarele elemente:
• numerotare În ordinea citării În text, titlu,
denumirea axelor "x" şi "y'';
• unităţile de măsură, valori;
• NU trebuiesc prezentcii..prea multe informaţii pe

aceeaşi figură; li!
• figura trebuie menţionată În text (Exemplu:
"Corelaţia dintre rezistenţa respiratorie şi capacitatea
vitală este prezentată În figura 3.2.")
Exemple de tipuri de figuri ce pot fi utilizate Într-o lucrare

de licentă
'
1)Reprezentări grafice
□ diagrama pie sau diagrama cu sectoare de

cerc- poate fi utilizată În prezentarea datelor sub
formă de procente
ta: ■7 8 9 ■ 10
Protected by PDF Anti-Copy

No,ta 7 Free
No'tal0- Nota8
41,17% ~ 17.64%
.~ - Nota9
--- 29,41%
Figura Distribuţia procentuală a notelor primite la examenul de

Chirurigie
□ diagrama circulară - este asemanatoare tipului

circular, dar poate conţine mai multe serii de date.
Fiecare inel al graficului reprezintă o serie de date.
□ diagrama de tip radar - fiecare categorie are
propria axă de valori Protected
ce porneşte din origine. Liniile
conectează toate valorile di~ceeaşi serie de date (ca

la tipul inelar). Acest tip IE diagramă evidenţiază
schimburile valorilor pornind din centrul graficului, fiind
foarte utile in analiza comparativă.
□ Histograma sau diagrama pe coloane

verticale/orizontale - poate fi utilizată pentru compararea
statistică a datelor culese
lbJ b llllih cohollil:.'1988 1· .a,
~D 10.,0CO 121
'- - - - - - - - - - - - - , - 1 ~
'160
- 1 ·C
1.20
- 1'0:Q "E!
30())
80
I::::,
~ ' 2'(11))
u
60 !~i!
·0 8.~
Q
20 I .
o - - o :2
1988
. · · · ·- wi„ Ina
' . l . B
· · . v .!Vl!lr! ÎJ!'li l"i! upt . , 10
,_ ' ' Llf l OOo .
□ Diagrama de tip scatter
- ~ -1------ ~ ~ - - - - - - - - - - - -
i
j 15 +--- - - - - -
Q
I 10 - 1 - - - -- --
:i 5 + - - - - - - - - - - - - - - -- -
o +----....-----.----.----.-----.----.-------;
CI 5 1□ 15 20 25 ~
' c, I AUDIT
□ Diagrama de tip boxplot

O diagramă boxplot arată distribuţia datelor în cuartile, evidenţiind media şi
punctele aberante. Diagramele boxplot sunt cele mai utilizate în analizele
statistice medicale (Exemplu: diagrame boxplot pentru a compara
rezultatele medicale de încercare).
Ci"
m
li
D. 600.0
=
=
=
0
,,..
Q
i:
GI 400.0
,g
e::I
.5.
u
ffi 200.0
Con ro•I SA ACS

□ Desenele - sunt utilizate pentru evidenţierea
unor structuri anatomice sau aparate
Figura Anatomia urechii umane
□ Schemele - se utilizează pentru sintetizarea

unor informatii medicale
'
' ~hh::tl'L!tlql
□ Imagini ale unor aparate şi instrumente de lucru
□ Imagini ale unor trasee electrocardiografice (ECG),

electroencefalografice (EEG), electromiografice (EMG),
electrooculografice (EOG), electrogastrografice (EGG) sau ale aparatelor
de monitorizare (haltere ECG sau holter TA, spirometrie, uroflowmetrie)
1f'\_l_i
□ Imagini radiografice, ecografice, computer- tomografice (CT) şi de
rezonanţă magnetică nucleară (RMN)
□ lmgini ale unor frotiuri hematologice şi/sau bacteriologice, ale

preparatelor histologice şi histopatologice (în acest caz trebuiesc menţionate
puterea de mărire a microscopului şi tipul de coloraţie utilizat)
□ Fotografii color sau alb - negru ale corpului uman sau porţiuni ale
acestuia Protected by PDF Anti-Copy Free
Pe parcursul Întregii lucrări se va face indicarea clară,

corectă, conform regulilor, a tuturor surselor utilizate În
lucrare şi se vor păstra aceleaşi modalităţi de citare pe
tot parcursul lucrării. Obligatoriu se va verifica dacă
toate trimiterile din lucrare se află şi În lista finală de
referinţe (tot ceea ce apare În lista bibliografică se
regăseşte şi În referinţele din lucrarea de licenţă).
A.
ETICA IN CERCETARE
ISTORIC
■ Gândirea etica sistematica are diverse izvoare

□ din tradiţia religioasa
□ din gândirea filozofica
□ din practica medicinei
■ Profesiunea medicala si-a formulat coduri alaturi de

cele existente pentru alte activitati.
■ Codul lui Hammurabbi, Jurământul lui Hippocrate si

Rugăciunea lui Maimonide sunt cunoscute etape de
abordare a responsabilitatii profesionale.
Etica cercetăriiProtected
presupune:
■ un ansamblu de principii si proceduri

coerente si comune tuturor disciplinelor de
cercetare
■ o latura educativa pusa la dispoziţia tuturor

celor care participa la realizarea proiectelor
de cercetare.
■ Comisia de etica tr~uie sa cuprindă cel

puţin cinci membri ,&ând următoarele

competente:
□ cel puţin doi membri sa aibă o vasta

cunoaştere in domeniile cercetării;
□ cel puţin un expert in etica;
□ un avocat;
□ cel puţin un membru din afara instituţiei
Cadrul etic presupune doua elemente
esentiale:
■ pede o parte propune cercetătorilor informaţii

cu privire la etica cercetării cu subiecti umani si
prezintă principiile fundamentale (reguli si idei)
vizând influenţarea conduitei lor;
■ pede alta parte stabileşte procedurile destinate

sa faciliteze aplicarea principiilor.
PRINCIPI ___ TICE (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)
■ Conflictul de interese
■ Confidenţialitatea
■ Respectul fata de celalalt
■ A nu aduce prejudicii
■ Principiul avantajului
■ Principiul dreptatii
■ Programe/cercetari care necesita folosirea animalelor
■ Activitati care necesita subiecti umani
■ Programe care implica riscuri de natura biologica, utilizează
materiale radioactive, agenţi chimici si/sau au un impact asupra
mediului
Conflictul de interese
■ apare când evaluatorul:

□ este aplicant, co-aplicant sau co-semnatar al propunerii;
□ este din aceeaşi institutie/institut sau aparţine aceluiaşi centru
de cercetare de unde face parte aplicantul;
□ are o legătură de rudenie sau o legătură administrativă cu
solicitantul;
□ este sau a fost implicat intr-o dispută cu aplicantul sau cu un
alt membru din echipa solicitantului;
□ este sau a fost supervizorul solicitantului de grant, când acesta
era student.
ln oricare din aceste circumstante, evaluatorul trebuie sa

declare existenta unui conflict de interese
Confidentiali ta tea
'
■ Informaţiile cuprinse in f•ularele de cerere, notele si

comentariile evaluatorilor, •cuţiile din cadrul comisiilor de
evaluare institutuionala, a comisiilor de specialitate, ale
consiliilor sunt strict confidenţiale.
■ Membrii acestor grupuri nu au voie sa discute sau sa

furnizeze informaţii despre aplicaţiile evaluate, solicitanţilor
sau altor persoane străine.
■ De asemenea, le este interzis sa-si exprime opiniile privind

şansele de finantare ale diferitelor programe. Aceştia trebuie
sa adere in scris fa respectarea confidentialitatii.
■ Propunerile respinse vor ramine confidenţiale. Propunerile

aprobate vor fi facute publice.
Respectul fata de celalalt
■ Acest principiu fundamental se refera la:

□ respectarea autonomiei persoanelor sau
grupurilor de persoane apte sa ia decizii clare si
capabile sa isi exercite liberul arbitru
□ protecţia persoanelor atunci cand autonomia este

restrictiva sau diminuata (persoane inapte sau
persoane a căror decizie de a participa la
cercetare este grav compromisa).
A nu aduce prejudicii
■ Acest principiu presupune obligaţia cercetătorilor de

a preveni, elimina experimentele ce conduc la
suferinţa subiectilor.
■ Presupune interzicerea oricăror manifestări de

comportament inuman, manifestări ce afectează
integritatea persoanei (tortura, genocidul si
exploatarea grupurilor vulnerabile).
■ Acest principiu trebuie inteles in lumina principiului

autonomiei si in funcţie de un singur risc normal
acceptabil.
Principiul Avantajului
■ Contrar principiului anterior, el se refera cu

precădere la cercetătorii angajaţi intr-o relaţie
profesionala (asistenţi sociali, educatori, cadre
medicale).
■ ln acelaşi timp avantajele cercetării permit

justificarea legitimitatii obiectivelor cercetării cu
subiecti umani (avantaje pentru participanţi, pentru
societate si pentru imbogatirea cunoaşterii).
Principiul dreptatii
■ Este principiul ce priveşte repartizarea pe criterii

echitabile a avantajelor si dezavantajelor cercetării
■ Acesta noţiune este de baza, deoarece cercetarea

antrenează participanţi (subiecti umani) si din rândul
categoriilor vulnerabile si incapabile sa-si protejeze
convenabil propriile interese si sunt susceptibile de
a fi exploatate sau neglijate.
1. Etica in cercetarea pe
Protected by PDF Anti-Copy Free subiecţii
■
U'IJPnl
• Există o legislaţie particulară naţională şi
internaţională, precum şi instanţe la care
investigatorul trebuie să se refere.
1. Declaratia
'
de la Helsinki a Asociatiei
'
Medicale Mondiale
2. Convenţia Oviedo a Uniunii Europene
privind reglementările de implementare a
eticii in cercetarea biomedicală
Experimentul in medicină Protected by PDF Anti-Copy Free
□ testarea eficienţei şi a efectelor secundare a noilor produse
□ ameliorarea unor tehnici deja intrate În practică
□ extinderea sau modificarea ţintelor unor medicamente (terapii vechi
utilizate În alte aplicaţii)
□ schimbarea destinaţiei unor terapii/tehnici investigative

Principii ale cercetării medicale pe
subie'a umani
• Sunt recunoscute patru principii ale cercetării
medicale pe subiecţi umani in care se
regăsesc toate valorile şi normele etice valabile:
• Principiul interesului şi beneficiul cercetării ;
• Principiul inocuităţii cercetării ;
• Principiul respectului persoanei ;
• Principiul echităţi i.
Principiul interesului si Protected
beneficiului cercetarii este corelat
cu principiul inocuitatii si se identifica ca postulat de baza
al medicinei care inseamnaD,aximizarea beneficiilor si

reducerea riscurilor. De aceea, cercetarea trebuie sa
ofere informatii valide, generalizabile si sa cuantifice
raportul risc/beneficiu, astfel ca beneficiul sa predomine
in avantajul subiectilor inclusi in cercetare. Obtinerea
consimtamantului celor care vor contribui la atingerea
obiectivelor cercetarii, indiferent de procedura
metodologica aplicata, este obligatorie fiind cunoscut ca
un proces, nu preliminar, ci continuu pe tot parcursul
desfasurarii cercetarii. Declaratiile de la Nurenberg
(1946) si cele de la Helsinki (1964) vor fi cunoscute si
aplicate ca si criterii de lucru.
Principiul inocuitatii cerc
prevede ca in protocolul de studiu definirea clara a

riscurilor, a efectelor adverse si a populatiei potential
expuse sa nu constituie doar o regula metodologica,
dar si de etica. ln cadrul echipei de cercetare este
frecventa dezbaterea in ce masura dorinta de progres
in domeniul medical aduce individului un prejudiciu
psihologic, fizic, sau expune la constrangeri.
Reducerea la maximum a
acestora este obligatorie.
Principiul respectarii persoanei esteFreeconsiderat fundamental,
Protected by PDF Anti-Copy
subiectul cuprins in cercet• fiind "liber si autonom" prin

faptul ca el insusi a cc:IEmtit sa furnizeze informatii
personale. De aceea, "consimtamantul clar si informat", cat
si "caracterul privat si confidential" al datelor culese
constituie o conditie pentru continuarea cercetarii.
Principiul echitatii prevede asumarea si distribuirea egala a

beneficiilor si riscurilor asupra persoanelor incluse in studiu,
fiind prevazut in protocol modul in care unele dezavantaje
pot fi limitate sau compensate moral si financiar.
Cunoasterea acestor principii de baza permite
particularizarea unor aspecte de etica in conditiile
experimentului medical sau a studiilor clinice in general.
Evaluarea etică corectă
depinde de:
• validitatea ştiinţifică a studiului;

• competenţa investigatorilor;
• existenţa facilităţilor
tehnice performante
pentru a nu aduce prejudicii subiecţilor
• cântărirea riscurilor şi a beneficiilor pentru
anumite categorii de persoane vulnerabile
Activitatile care necesita
subiecti umani
■ Trebuie descrise sau explicate scopul, utilitatea, beneficiile
dezirabile, metodele, riscurile si procedurile alternative
posibile la activitatea experimentului iniţiat.
■ Subiectilor trebuie sa li se aducă la cunostinta factorii care i-

ar putea determina sa refuze sa ia parte la experiment sau
dreptul de a renunta in orice moment fara a fi supuşi vreunei
metode coercitive si de asemenea va fi respectata
confidenţialitatea.
■ Acceptul acestor persoane trebuie retinut in scris. Acolo

unde acest lucru nu este posibil„ procedurile folosite in
obţinerea consensului trebuie inreg1strate.
Activitatile care necesita
subiecti umani
■ Informarea subiectilor poate fi omisa doar in cazul in care
instructorul poate demonstra ca vor fi trase concluzii extrem
de importante care nu sunt posibile de obţinut prin alte
metodologii.
■ Trebuie evitate sau minimizate riscurile. Procedurile ce

presupun riscuri crescute trebuie duse la bun sfirsit cu
succes fara ca acest fapt sa fie in detrimentul subiectilor.
Când acest lucru nu este posibil, comisia de evaluare a
instituţiei trebuie sa se multumeasca cu precauţiile luate si
sa monitorizeze activitatea desfasurata pana atunci.
Programe care implica riscuri de natura biologica, utilizează materiale
radioactive, agenţi chimici(Upgrade
si/tosau au
Pro Version untheimpact
to Remove Watermark) asupra mediului
■ Instituţiile
trebuie sa se asigure ca echipele de cercetare
au luat cunostinta si sunt constienti de riscurile producerii
accidentelor (e.g. activitatea cu agenţi chimic sau
materiale radioactive, etc.)
■ Echipele sunt instruite adecvat, beneficiază de

echipament de protecţie si sunt Întărite masurile de
securitate.
■ Depozitarea si punerea la dispoziţie a tuturor acestor

materiale trebuie sa fie conforme cu legislaţia in vigoare,
iar instituţiile sunt Încurajate sa adopte standardele
utilizate in tarile Uniunii Europene.
Elementele de bază ale subiectului/pacientului
particip la cercetare
□ voluntariatul (cercetarea biomedicală fără

contrapartidă financiară, excepţie cheltuielile făcute;
eventual compensarea neajunsurilor suportate cu
specificarea anuală a indemnizaţiilor)
□ Informarea
□ competenţa (capacitatea de a discerne)

REGULI PRIVIND
PARTICIPANTII LA
CERCETARE
Regula nr.1
■ Cercetarea care include subiecti umani nu poate sa

se desfasoare daca acestia nu au avut posibilitatea
sa ia o decizie clara in acest sens. Paticipantii
trebuie sa aibă permanent posibilitatea de a reveni
la decizia lor.
■ Cercetatorii trebuie sa:

□ selectioneze un număr limitat de subiecti;
□ impună precauţii suplimentare pentru a se asigura ca
decizia participanţilor este luata in cunostinta de cauza.
Regula nr.2
■ Cercetătorii trebuie sa obla informaţiile necesare de la

persoane apte sau capabile sa ia o decizie clara.
■ Principiul respectului fata de altul comporta o preferinţa

morala marcanta pentru voluntariat si pentru participarea la
cercetare a persoanelor apte sa ia o decizie clara.
■ Dar participarea numai a persoanelor apte sa ia o decizie

clara poate sa ii priveze pe cei mai vulnerabili membrii ai
societatii ( persoane in coma, copii prematuri, etc.) de
avantajele cercetării;
■ ln consecinta, principiul etic privind luarea unei decizii clare

in sensul strict, se impleteste cu principiul etic Qrivind
repartizarea corecta si echitabila a rezultatelor cercetării
Regula nr.2
■ Cercetatorii care analizea• • metoda de luare a deciziei,

trebuie sa studieze trei ele • nte: aptitudinea, comunicarea
informaţiilor (participanţii trebuie sa fie capabili sa-si exprime
oral sau scris acceptul sau dezacordul) si voluntariatul;
■ Aptitudinea este capacitatea P.articipanţilor de a lua o decizie

clara in conformitate cu propnile lor valori fundamentale;
■ reprezintă capacitatea de intelegere a informaţiilor date si de

evaluare a eventualelor consecinţe;
■ se modifica in funcţie de decizia luata (decizie financiara in

raport cu cea medicala, etc.) de circumstanţe (in
inchisoare,etc.), de timp (prima faza a maladiei Alzheimer).
Regula nr.3
■ Cercetarea cu persoane i . .te de a lua o decizie clara

este acceptata in următoar • condiţii:
► Cercetătorii trebuie sa obtina acordul unei persoane

autorizate atunci cind se face apel la persoane inapte de a
lua o decizie clara;
► Acordul persoanei autorizate ramane valabil pe toata

perioada cat subiectul este declarat inapt;
► Daca aceştia isi recapătă integritatea in cursul proiectului,

cercetătorii trebuie sa obtina o decizie clara a
participanţilor.
Regula nr.4
■ Cercetătorii trebuie a
respecte acceptul sau
dezacordul persoanelor inapte sa ia decizii clare.
■ ln mod general, acceptul este o condiţie necesara

pentru continuarea proiectelor de cercetare si de
asemenea, o condiţie suficienta pentru a opri
cercetarea, cu excepţia cazului când cercetarea
presupune suficiente avantaje compensatorii
inseparabile de participarea la cercetare.
Regula nr.5
■ ln absenta tuturor directivelor prealabile,

persoanele inapte, persoanele ale căror
aptitudini sunt dificil de evaluat si persoanele
care sunt incapabile sa ia o decizie clara, nu
trebuie sa participe la cercetari care le expun
la riscuri suplimentare.
Regula nr.6
■ Daca o cercetare nu incepe cu o decizie

clara a participantului sau a persoanei
autorizate, cercetătorii trebuie sa aibă
posibilitatea sa obtina acceptul, in vederea
derulării proiectului de cercetare.
Abaterile de la normele eticii
cercetării medicale
• falsificarea datelor (fabricarea I

extinderea falsificarea
materialelor folosite În cercetare (aparatură neperformantă);
numerică);
subraportarea sau raportarea exagerată a rezultatelor;
• plagiatul (Însusirea de idei de cercetare, de rezultate, copierea unei

lucrări); '
• autoplagiatul (publicarea aceleiasi lucrări concomitent la două

reviste); '
• includerea În studiu a unor persoane fără consimtământ; existenta

unor conflicte de interes generate de rolul dublu de investigator si
medic curant cu conditionarea drepturilor la asistenta medicală de
acceptul la studiu; ' '
• existenta conflictelor de ordin financiar, spre exemplu interpretarea

exagerată a efectelor pozitive ale unor medicamente noi.
2. Etica in cercetarea
Protected by PDF Anti-Copy Free efectuată
pe a ·male
• Problemele de bază pe care le ridică cercetările
pe animale sunt:
✓ Justificarea utilizării animalelor În cercetare
✓ conditiile În care se efectuează cercetarea.
'
o Există Încă o serie de studii care apelează la
experimentul animal, studiile toxicologice sunt
Însă cel mai frecvent mandatate În testarea
"premarketing" a unor produse
medicamentoase.
Programe/ cercetari care necesita
folosirea animalelor
Animalele pot fi folosite in programele de cercetare:
■ numai daca instituţiile au eşuat in găsirea altei
alternative;
■ când sunt folosite cele mai umane metode de lucru si

este folosit numărul cel mai mic posibil de animale
pentru activitatile didactice sau de cercetare;
■ când sănătatea si siguranţa echipei de cercetare care

lucrează cu animale este asigurata, si când aceştia
adopta o maniera de lucru, un tratament uman.
Alte norme etice în experimentul pe
arra1
• achizitionarea,
'
• transportul,
• nutritia,
'
• ingrijirea veterinară,
• monitorizarea efectelor apărute post-
interventie.
'
3. Etica in prelucrarea
Protected by PDF Anti-Copy Free statistică
ad elor
• Utilizarea neadecvată a statisticii
contravine respectării eticii şi se referă la
două aspecte:
► numărul insuficient de participanţi la

studiu
► utilizarea neadecvată a mijloacelor
statistice

All-In-One - Metodologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

All-In-One - Metodologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protected by PDF Anti-Copy Free

(Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)

căutare în literatura de specialitate

• joacă un rol foarte important în eforturile medicinei de a

• O înțelegere mai bună a fenomenelor/mecanismelor unei boli

• permite diagnosticarea și tratarea diverselor

• oferă dovezi pe care să se bazeze politicile

Cercetarea științifică în România (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)

IN STRUMENTE COMU NI CARE

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică

Consiliul Național al Cercetării Științifice

Domenii de activitate Programe finalizate

Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului

• metoda științifică este un grup Metoda

• cercetarea și metodele științifice pot fi considerate o cale

• 1. Cercetarea Empirică și Teoretică

• 2. Cercetarea Fundamentală și 8e1ng old seme h1ng by

1.Cercetarea Empirică și Teoretică

• abordarea filozofică a cercetarii este în principal

1.Cercetarea Empirică și Teoretică

• mai mult, chiar în cadrul abstractizării prin modele matematice, NU pot fi

• cercetarea empirică și teoretică se completează reciproc în dezvoltarea

• Cercetarea empirică în științele

Cercetarea în Domeniul Medical

• În majoritatea cazurilor aceasta implică

Cercetarea în Domeniul Medical

Cercetarea în Domeniul Medical

– permit analiza și interpretarea adecvată a

– statistica oferă instrumentele care permit

2.Cercetarea Fundamentală și Aplicată

• din punct de vedere funcțional cercetarea poate fi

– aplicată (clinică, epidemiologică)

2.Cercetarea Fundamentală și Aplicată

• cercetarea aplicată este orientată spre o anumită problemă și este

Fundamentele Știintifice ale Cercetării

2. Deducția și Șansa • Teoria

Etapele activității de cercetare

Justificarea unui studiu

• Cercetarea bibliografică permite

Etapele unui studiu de cercetare

• 1. Pregătirea studiului de cercetare

• a) Prima etapă este cercetarea bibliografică

• b) A doua etapă este lectura critică

• c) A treia etapă constă in combinarea datelor

• Organizarea referinţelor bibliografice se

valorii p (d> licaţiilor

• C. Formularea temei de studiu

FORMULAREA 1DE POTEZ

• Scopul proiectului de cercetare:

Experimente pentru testarea ipotezei

• Caracteristicile unor bune ipoteze de lucru:

• Sursa pentru formularea de ipoteze:

FORMULAREA DE IPOTE . TIPURI DE IPOTEZE

• De tip chestiuni/întrebări de cercetat

-~ - (Upgrade to Pro Version to Remove the Watermark)

.- Greşeli frecvente în alllirea metodelor ştiinţifice

• Ignorarea sau eliminarea datelor care nu se încadrează în ipoteza

Cât de multă fraud ătl.onţine o metodă

• Ignorarea importanţei replicării rezultatelor şi de către alţi cercetători

► Este În general ales pentru studiu pentru că:

1. Eşantionarea probabil „ că - este metoda cea mai

2. Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă

□ Statistica descriptivă se ocupă cu colectarea,