MCS C2 PDF

08.10.
2019
Metodologia
cercetarii stiintifice
 TIPURI DE CERCETARI
 EPIDEMIOLOGIE
S.L.DR. CRISTINA TEODORA PREOTEASA. METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE
Tipuri de cercetari
S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice
1
08.10.2019
Cercetarea de baza si
cercetarea aplicata (aplicativa)
Cercetarea de bază (fundamentală, pură)
realizată în scopul dobândirii de noi cunoştinţe asupra bazelor fenomenelor observabile
este un proces de multe ori motivat de curiozitatea de a afla mai mult despre aspecte foarte
puţin cunoscute, vizând extinderea cunoaşterii de dragul cunoaşterii
nu are în vedere obţinerea de rezultate cu aplicabilitate practică imediată, cu un beneficiu
socio-economic rapid
are caracter imprevizibil, fiind greu de anticipat rezultatul sau de identificat acele cercetări
care vor contribui semnificativ la progresul ştiinţei
Cercetarea aplicată (aplicativă)
este orientată spre rezolvarea unei anumite probleme, având un scop bine definit
este un proces de cele mai multe ori motivat de o nevoie resimţită şi are ca scop găsirea de
soluţii pentru probleme concrete, dezideratul fiind obţinerea de rezultate cu finalitate practică
bine determinată, posibil a fi implementate în viitorul apropiat
se caracterizează prin aplicarea cunoaşterii existente pentru perfecţionarea sau dezvoltarea
de noi produse, servicii sau tehnologii, cu beneficiu socio-economic rapid
2
08.10.2019
◦ medicina este, în esenţa ei, o ştiinţă aplicată  foloseşte baza de
cunoaştere existenţă pentru dezvoltarea de aplicaţii practice,
pentru asigurarea unei mai bune stări de sănătate a individului şi a
populaţiei, prin „rezolvarea” unor probleme medicale identificate.
◦ este încurajată realizarea de cercetări fundamentale  au fost

aduse contribuţii importante, cu impact pozitiv asupra practicii
medicale
◦ ex. descoperirea întâmplătoare, în anul 1895, a razelor X şi a
aplicaţiei lor pentru realizarea radiografiilor medicale de către
Wilhelm Conrad Roentgen
Tipuri de cercetari
3
08.10.2019
Cercetare exploratorie, descriptivă,

analitică (explicativă) şi predictivă
Cercetarea exploratorie
◦ se realizează pentru studierea fenomenelor care înregistrează un grad de noutate foarte
ridicat sau sunt foarte puţin cunoscute
◦ de multe ori este prima etapă în direcţia cunoaşterii unui fenomen nou (se atrage
atenţia asupra existenţei lui şi se fac primele descrieri privind tiparul de manifestare)
◦ ex. în domeniul medical primele raportări privind HIV şi SIDA au fost cercetări
calitative, studii de caz publicate în jurul anului 1980.

Cercetarea descriptivă
◦ are ca scop descrierea unui fenomen cunoscut, cu încercarea de stabilire clară a
caracteristicilor unui aspect integrat acestuia
◦ în general este implementată ca cercetare cantitativă şi se foloseşte statistica pentru
extragerea informaţiei.
◦ ex. în domeniul medical, prin cercetări descriptive se evidenţiază aspecte ce ţin de
frecvenţa, distribuţia, semnele şi simptomele bolilor
4
08.10.2019

Cercetarea analitică sau explicativă
◦ are ca scop oferirea de informaţii privind mecanismul de producere al fenomenelor.
◦ aceasta presupune identificarea relaţiilor dintre fenomene
◦ de exemplu, este realizată în scopul identificării factorilor de risc ai bolilor

Cercetarea predictiva
◦ are ca scop generarea de informaţii folosite în realizarea predicţiilor privind
probabilitatea de apariţie a unor evenimente, în condiţiile existenţei fenomenului
studiat
◦ se urmăreşte cunoaşterea unor date generale privind evoluţia, în baza observării unor
fapte concrete
◦ ex. cercetările care vizează stabilirea prognosticul bolii în absenţa sau prezenţa
tratamentului.
5
08.10.2019
Tipuri de cercetari
Cercetarea teoretică şi cercetarea empirică

Cercetarea teoretică
◦ se bazează pe raţionament logic, folosind cunoştinţe anterioare pentru formularea
de teorii, concepte şi modele explicative
◦ nu include un demers practic, se distanţează de concret, fiind în principal realizată
prin raţionament teoretic: analiza filozofică, analiza conceptuală, studiul literaturii
de specialitate cu realizarea review-ul de literatură.
6
08.10.2019
Cercetarea teoretică şi cercetarea empirică

Cercetarea empirica
◦ foloseşte observaţia şi experienţa pentru studierea fenomenelor, acest demers fiind
implementat într-un cadru bine definit, reprezentat de realitatea înconjurătoare
◦ rezultatele se concretizează în dovezi care pot fi evaluate din punct de vedere al
validităţii lor şi care sunt folosite în susţinerea unor teorii avansate anterior
◦ cercetarea in domeniul medical urmeaza de cele mai multe ori modelul empiric, iar
avansarea de teorii prin demers teoretic necesita confirmare empirica
Gomaa N, Glogauer M, Tenenbaum H, Siddiqi A, Quiñonez C. Social-Biological Interactions in Oral Disease: A

S.L.Dr. Cristina Teodoradoi:10.1371/journal.pone.0146218.
“Cells to Society” View. Divaris K, ed. PLoS ONE. 2016;11(1):e0146218. Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice
7
08.10.2019
Health Qual Life Outcomes. 2012 Jan 13;10:6. doi: 10.1186/1477-7525-10-6.
The influence of oral health conditions, socioeconomic status and home environment
factors on schoolchildren's self-perception of quality of life.
Paula JS1, Leite IC, Almeida AB, Ambrosano GM, Pereira AC, Mialhe FL.
Abstract
BACKGROUND: The objective this study was to investigate the influence of clinical conditions, socioeconomic
status, home environment, subjective perceptions of parents and schoolchildren about general and oral health on
schoolchildren's oral health-related quality of life (OHRQoL).
METHODS: A sample of 515 schoolchildren, aged 12 years was randomly selected by conglomerate analysis
from public and private schools in the city of Juiz de Fora, Brazil. The schoolchildren were clinically examined for
presence of caries lesions (DMFT and dmft index), dental trauma, enamel defects, periodontal status
(presence/absence of bleeding), dental treatment and orthodontic treatment needs (DAI). The SiC index was
calculated. The participants were asked to complete the Brazilian version of Child Perceptions Questionnaire
(CPQ11-14) and a questionnaire about home environment. Questions were asked about the presence of general
diseases and children's self-perception of their general and oral health status. In addition, a questionnaire was
sent to their parents inquiring about their socioeconomic status (family income, parents' education level, home
ownership) and perceptions about the general and oral health of their school-aged children. The chi-square test
was used for comparisons between proportions. Poisson's regression was used for multivariate analysis with
adjustment for variances.
RESULTS: Univariate analysis revealed that school type, monthly family income, mother's education, family
structure, number of siblings, use of cigarettes, alcohol and drugs in the family, parents' perception of oral health
of schoolchildren, schoolchildren's self perception their general and oral health, orthodontic treatment needs
were significantly associated with poor OHRQoL (p < 0.001). After adjusting for potential confounders, variables
were included in a Multivariate Poisson regression. It was found that the variables children's self perception of
their oral health status, monthly family income, gender, orthodontic treatment need, mother's education, number
of siblings, and household overcrowding showed a strong negative effect on oral health-related quality of life.
CONCLUSIONS: It was concluded that the clinical, socioeconomic and home environment factors evaluated
exerted a negative impact on the oral health-related quality of life of schoolchildren, demonstrating the
importance of health managers addressing all these factors when planning oral health promotion interventions
for this population. S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice
8
08.10.2019
Tipuri de cercetari
Cercetarea calitativă şi cercetarea cantitativă
Cercetarea calitativă
◦ utilizează pentru studierea fenomenelor metode calitative, ca analiza modalităţii de
expresie verbală şi nonverbală a individului, urmărind analiză în profunzime, din
perspectiva persoanei, din interior
◦ investigaţia este realizată pe un număr redus de persoane, iar datele sunt culese mai ales
prin discuţii sau observaţii, informaţia fiind extrasă în formatul unor cuvinte, propoziţii sau
descrieri ale comportamentului
◦ dintre metodele folosite în cercetarea calitativă se pot aminti interviul în profunzime, focus
grup (interviul de grup), studiul de caz
◦ scopul în sine este explorarea, pentru identificarea unor tipare de manifestare
9
08.10.2019
Cercetarea calitativă şi cercetarea cantitativă

Cercetarea cantitativă
◦ utilizează pentru studierea fenomenelor metode cantitative, bazate pe furnizarea unor date
înregistrate numeric, în baza cărora se extrage informaţia, prin intermediul statisticii
◦ investigaţia se adresează unei probleme specifice, restrânsă tematic
◦ cercetările de acest tip sunt realizate în general pe eşantioane mari, astfel încât rezultatele
să aibă premisele observării unor tipare generale de manifestare ale fenomenelor
◦ scopul este variabil, putând fi cercetări descriptive, explicative, predictive.
◦ principalul dezavantaj al acestor cercetări constă în faptul că este realizată o analiză
superficială a fenomenului, pe o problematică foarte restrânsă
Tipuri de cercetari
10
08.10.2019
Cercetări in silico, in vitro, ex vivo, in vivo

Cercetarea in silico
cercetări care utilizează simulările pe
calculator pentru explicarea fenomenelor,
ca de exemplu pentru realizarea de
previziuni privind evoluţia unor tratamente
în această categorie sunt incluse

cercetările care folosesc modele
tridimensionale digitale, realizate prin
metoda elementelor finite, utilizată pe scară
largă în medicină dentară pentru studierea
tensiunilor care apar în diverse structuri în
condiţiile expunerii la anumite solicitări
G Arun Kumar, Lin Cherian Kovoor, Vinni Mary Oommen Three-dimensional finite element analysis of the stress distribution around the
S.L.Dr. Journal
implant and tooth in tooth implant-supported fixed prosthesis designs. CristinaofTeodora Preoteasa. Metodologia
Dental Implants;Jul2011, cercetarii
Vol. 1 Issue 2, p75 stiintifice

Cercetarea in vitro (în eprubetă)
◦ se referă la folosirea în cercetare a unui substrat
reprezentat de bacterii, celule, ţesuturi sau culturi
de organe, testarea fiind realizată într-un mediu
artificial controlat în afara unui organism viu, în
laborator
Cercetarea ex vivo
◦ se referă la cercetările realizate pe celule sau
ţesuturi recoltate de la organisme vii şi analizate în
laborator, într-un mediu artificial în care se încearcă
a se reproduce pe cât posibil condiţiile naturale
11
08.10.2019

Cercetarea in vivo
◦ se referă la cercetarea desfăşurată în sau pe
organisme vii
◦ în cadrul acesteia se diferenţiază clar două categorii:
◦ cercetările preclinice, pe animale de laborator
◦ cercetările clinice, pe subiecti umani
Jang H-W, Kang J-K, Lee K, Lee Y-S, Park P-K. A retrospective study on related factors affecting the survival rate of dental implants. The
Journal of Advanced Prosthodontics. 2011;3(4):204-215. doi:10.4047/jap.2011.3.4.204.
Epidemiologie
Definitie
Indici epidemiologici
◦ definitia indicelui
◦ indici utilizati in epidemiologie
◦ indici pentru frecventa bolii: incidenta, prevalenta
◦ indicii DMFT/dmft si DMFS/dmfs
◦ proprietati ideale ale unui indice
◦ clasificarea indicilor
12
08.10.2019
Epidemiologie - definitie
origine greaca: “epi” = deasupra, peste; “demos” = popor, populatie; “-logie” = stiinta
Epidemiologie (Mac Mahon 1970) - stiinta care studiaza distributia si determinantii

(frecventei) BOLII la nivelul unei populatii
Epidemiologie (Last 2001) - studiul distributiei si determinantilor STARII DE

SANATATE SI EVENIMENTELOR ASOCIATE la nivelul unei populatii, si a aplicatiilor
emergente in directia unui mai bun control al problemelor care afecteaza starea de
sanatate
Last JM, editor. Dictionary of epidemiology. 4th ed. New York: Oxford University Press; 2001.
MacMahon B, Pugh TF. Epidemiology; principles and methods. Boston: Little & Brown; 1970.
Epidemiologie - definitie
Note caracteristice
◦ stare de sanatate/boala
◦ populatie
◦ frecventa si distributia bolii
◦ determinantii bolii
◦ dimensiunea aplicativa
13
08.10.2019
Epidemiologie – definitie
Note caracteristice
studiaza Stare de sanatate - Boala
Obiectul de studiu al epidemiologiei

◦ intial – epidemiile
◦ epidemie – apariţia unei boli (contagioase) într-o colectivitate umană, cu o
frecvenţă net în exces faţă de frecvenţa normal aşteptată
◦ acum – starea de sanatate

◦ starea de SANATATE (OMS, 1948) - starea de bine din punct de vedere fizic,
psihologic si social si nu neaparat absenta imbolnavirii
◦ studiaza nu doar bolile contagioase, ci si bolile cronice (ex. boli
cardiovasculare), traumatismele etc.  in general, toate fenomenele
morbide, care determina sau influenteaza starea de sanatate
Note caracteristice
studiaza Populatia
Unitatea de studiu este Populatia
◦ sunt studii pe subiecti umani (etica cercetarii pe subiecti umani!)
◦ vizeaza cunoasterea populatiei, nu a unui individ in particular
◦ prin „populatie” se intelege un grup de indivizi, cu anumite caracteristici (cel putin o

caracteristica comuna)
◦ exemple
◦ criterii geografice, cu referire la populatie care locuieste intr-un anumit teritoriu
(ex. populatia din orasul Pucioasa)
◦ criterii ocupationale (elevii din clasele primare, pensionarii, medicii dentisti)
◦ criterii referitoare la starea de sanatate (ex. persoane cu diabet; persoane cu
edentatie clasa I Kennedy)
14
08.10.2019
Note caracteristice
studiaza Frecventa si Distributia bolii
◦ frecventa bolii
◦ incidenta, prevalenta
◦ distributia bolii
◦ repartitia in populatie a bolii/fenomenelor care afecteaza starea de sanatate, in
functie de loc, de timp si de caracteristici personale
◦ ex. categorii populationale diferite ca locatie geografica, ca loc de provenienta (din
mediul rural/urban), ca status socio-economic, ca varsta (copii, adult, persoane in
varsta)
Se fac comparatii privind frecventa bolii intre diferite populatii
Note caracteristice
studiaza Determinantii bolii
◦ Determinant – factor care influenteaza starea

de sanatate
Presupuneri fundamentale in Epidemiologie:

◦ boala nu apare la intamplare
◦ boala are factori cauzali şi de prevenţie, ce
pot fi identificaţi prin investigaţia sistematică
a populaţiilor diferite sau a subgrupurilor lor,
care sunt realizate in locatii geografice sau
perioade de timp diferite
15
08.10.2019
Note caracteristice
studiaza Determinantii bolii
◦ etiologia problemelor de sanatate – ex. cauze gentice, agenti infectiosi, comportamente

specifice, expunere la anumite conditii de mediu
◦ asociaţia epidemiologică – relaţia ce se poate dovedi că există între

◦ factori de risc sau factori de protecţie
◦ boala
 se emit ipoteze  apoi se probeaza ipotezele  se specifică existenţa unei
asociaţii care va fi bază de pornire pentru acţiunile sau pentru programele de
sănătate
Note caracteristice
Aplicatii in directia unui mai bun control al problemelor care
afecteaza starea de sanatate a populatiei
Fundamentarea programelor
de prevenire si combatere a
Cunoasterea distributiei si
bolilor in populatie, si de
determinantilor bolilor
imbunatatire a serviciilor de
sanatate destinate populatiei
16
08.10.2019
Indici epidemiologici
◦ definitia indicelui
◦ indici utilizati in epidemiologie
◦ indici pentru frecventa bolii: incidenta, prevalenta
◦ indicii DMFT/dmft si DMFS/dmfs
◦ proprietati ideale ale unui indice
◦ clasificarea indicilor
Definitia indicelui
Indicele (Russell)
◦ valoare numerica care descrie un anumit status al populatiei, pe o scara
gradata cu limite bine definite, care este desemnata sa faciliteze comparatii
intre populatiile studiate folosind aceleasi criterii si metode
◦ descrie un anumit status al populatiei
◦ folosit pentru a face comparatii ale populatiilor studiate
◦ se exprima ca valoare numerica, pe o scara gradata cu limite (inferioara si
superioara) bine definite
◦ are un set de reguli si criterii standard pentru a da un scor fiecarui individ
Rezultatele cercetarilor epidemiologice sunt prezentate folosind indici epidemiologici

17
08.10.2019
Indici utilizati in epidemiologie

Incidenta (morbiditatea)
Prevalenta
Gravitatea
Letalitatea
Fatalitatea
Indicii DMFT/dmft si DMFS/dmfs
Indici de frecventa a bolii

Incidenta
◦ priveste cazurile noi de boala aparute intr-un interval de timp, intr-o populatie
Prevalenta
◦ priveste cazurile de boala (noi + vechi) existente la un moment dat, intr-o
populatie
18
08.10.2019

Incidenta
◦ se referă la cazurile noi de boala apărute într-un interval de timp, într-o populaţie
la risc
◦ comportă două variante principale:

◦ incidenţa cumulată (cumulativă) – riscul de boala
◦ rata sau densitatea incidenţei

Incidenta cumulată (cumulativă)
◦ surprinde numărul total de cazuri noi de boala în populaţia la risc, pe durata perioadei de
observaţie, nefiind luată în calcul durata de timp până la apariţia bolii
◦ se calculează ca raportul dintre numărul de cazuri de îmbolnăviri în perioada de urmarire şi
numărul total de persoane din populaţie
◦ surprinde probabilitatea de apariţie a evenimentelor nedorite, ca riscul de apariţie a
efectului studiat (riscul de a face boala) într-o perioadă fixă de timp
19
08.10.2019

Rata sau densitatea incidenţei
◦ surprinde cazurile incidente de îmbolnăviri, luând în calcul şi perioada de timp de observare
până la apariţia efectului studiat (al bolii)
◦ perioada de timp se înregistrează defalcat, pe intervale de timp egale (ex. luni sau ani)
◦ se calculează ca raportul dintre numărul total de cazuri de boală observate şi timpul total de
urmărire al subiecţilor (ca sumă a intervalelor de timp definite – total timp-persoana
observatie)

Incidenta - variante de raportare
◦ incidenţa se poate raporta procentual (corespondent raportării la 100 de persoane) sau în
alte variante, cum sunt raportările la 1000 de persoane sau 100 000 de persoane
◦ în principiu, incidenţa poate fi raportată la 10n persoane
◦ alegerea unei variante de raportare depinde de frecvenţa bolii  cu cât incidenţa este
mai mică, cu atât se alege un exponent (n) mai mare
◦ această metodă de prezentare asociază o înţelegere mai facilă a informaţiei
◦ ex. este mai dificil de înţeles ce înseamnă o incidenţă de 0,01% a bolii, comparativ cu
alternativa – incidenţa de 1 îmbolnăvire la 10 000 de persoane
20
08.10.2019

Exemplificare pentru calculul incidenţei cumulative şi a densităţii incidenţei
◦ Au fost urmăriţi pe o perioadă de 10 ani un număr de 1500 persoane. Dintre acestea la 13 a
apărut boala XX. Durata perioadei de observaţie a persoanelor până la apariţia bolii a fost:
Incidenta cumulativă (IC)

◦ IC = (13/1500)*100 = 0,87%  riscul de boala este de
aproximativ 0,9% ≈ 9 cazuri la 1000 de persoane la 10 ani
Rata sau densitatea incidentei (RI)

◦ RI = 13/[3,5+4+4+5+5,5+5,5+6+7+7+7,5+7,5+8+9+(1487*10)]
= 13 cazuri/14949,5 ani persoană observaţie ≈ 9 cazuri la
10000 ani persoană observaţie

Exemplificare pentru calculul incidenţei cumulative şi a densităţii incidenţei
Incidenta cumulativă (IC)

◦ IC = (3/12)*100 = 25% (riscul de boala este de
aproximativ 25%) ≈ 25 cazuri la 100 de persoane
Rata sau densitatea incidentei (RI)
◦ RI = 3/(8,5+11+14+14+10,2+3+12+7+10+3+9+6,2) =
3 cazuri/107.7 ani observaţie = 0,028 ani persoană
observaţie = 28 cazuri la 10000 ani persoană
observaţie
21
08.10.2019

Prevalenta
◦ numărul total de cazuri de boală observate în populaţie la un anumit moment în timp
◦ se iau in calcul numarul total de cazuri de boala – nu se face distinctie intre cazurile
noi si vechi de boala
Nr. bolnavi
Prevalenta = X 10n
Nr. populatie
◦ ex. în anul 2017 existau 500 de cazuri de boală XX în orasul YY, cu o populatie de
500 000 personae
◦ Prevalenta bolii XX in anul 2017 = 500 / 500 000 * 10n
≈ 1 caz la 1000 de persoane

Nr. cazuri de boala
Prevalenta = X 100
Nr. populatie
Nr. cazuri NOI de boala

Incidenta = X 100 000 timp
Nr. populatie
22
08.10.2019

◦ Sunt indici folositi pentru evaluarea afectarii prin carie dentara
◦ intensitatea = notiune specifica, avuta in vedere in momentul realizarii unor
indici conceputi pentru afectiuni care se pot manisfesta prin procese multiple
◦ DMF – in romana DMF, CAO sau CER

Decayed (D) – Cariat
Missing (M) – Absent/Extras
Filled (F) –Obturatie/Restaurare
Teeth (T)
Surfaces (S)
◦ DMFT/DMFS – pentru dentitia permanenta
◦ dmft/dmfs – pentru dentitia temporara
23
08.10.2019

◦ D - codurile 1 si 2
◦ M – codul 4 (persoane < 30 ani); codurile 4 si 5 (persoane ≥ 30 ani)
◦ F- codul 3
◦ codurile 6 si 7 nu sunt luate in considerare
WHO Oral Health Surveys, 5th ed, 2013. Accesat la

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/97035/1/9789241548649_eng.pdf?ua=1

◦ DMFT
◦ Se da un scor pentru fiecare dinte
◦ 0 – dinte indemn
◦ 1- dinte cu DMF
◦ Calcul DMFT = ∑ scorurilor pentru intreaga dentitie a pacientului
◦ Limite
◦ DMFT – intre 0 si 28/32
◦ dmft – intre 0 si 20
WHO Oral Health Surveys, 5th ed, 2013. Accesat la

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/97035/1/9789241548649_eng.pdf?ua=1
24
08.10.2019

DMFS
◦ incisivii si caninii – 4 suprafete
◦ premolarii si molarii – 5 suprafete
Limite: DMFS – intre 0 si 128 (148)
DMFT – intre 0 si

Indicele (Russell) - valoare numerica care descrie un anumit status al populatiei, pe o
scara gradata cu limite bine definite, care este desemnata sa faciliteze comparatii intre populatiile
studiate folosind aceleasi criterii si metode
Indicele DMFT
◦ surprinde afectarea prin carie
◦ se inregistreaza numeric (ex. 1,4,3), pe o scara gradata cu limite bine definite (intre 0 si 28 sau 0 si 32)
◦ pentru inregistrare se folosesc aceleasi criterii si metode
◦ este folosit pentru a face comparatii intre populatii privind afectarea prin carie dentara
25
08.10.2019
Petersen PE, Bourgeois D, Ogawa H, Estupinan-Day S, Ndiaye C. The global burden of oral diseases
and risks to oral health. Bull World Health Organ. 2005;83(9):661-9.
Petersen PE, Bourgeois D, Ogawa H, Estupinan-Day S, Ndiaye C. The global burden of oral diseases
and risks to oral health. Bull World Health Organ. 2005;83(9):661-9.
26
08.10.2019
Proprietati ideale ale indicilor

1. Claritate, simplitate, obiectivitate
2. Validitate – să identifice corect ceea ce este menit să identifice
3. Reproductibilitatea
4. Sensibilitatea – să poata detecta modificări rezonabil de mici
(relevanta clinica)
5. Cuantificabilitatea – să se exprime numeric; permite pelucrarea
statistica
6. Acceptabilitate - sa fie bine tolerat de populaţie
Clasificarea indicilor
Indici
◦ reversibili
◦ pentru procese reversibile
◦ ex. indici de placa dentara
◦ ireversibili
◦ pentru procese ireversibile
◦ ex. DMFT
27
08.10.2019
Bibliografie
Capitolul 2. Tipuri de cercetari stiintifice medicale (pp. 37-44). In: CT
Preoteasa. Redactarea lucrarilor stiintifice medicale. Bucuresti:Editura
Universitara; 2017.
Capitolul 3. Epidemiologie. Tipuri de studii epidemiologice (pp. 37-

41). In: Comes CA, Popescu-Spineni S. Metodologia cercetarii stiintifice.
Bucuresti: Editura CERMAPRINT; 2005
28

MCS C2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MCS C2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

08.10.

S.L.DR. CRISTINA TEODORA PREOTEASA. METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

◦ este încurajată realizarea de cercetări fundamentale  au fost

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetare exploratorie, descriptivă,

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetare exploratorie, descriptivă,

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetare exploratorie, descriptivă,

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetare exploratorie, descriptivă,

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetarea teoretică şi cercetarea empirică

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetarea teoretică şi cercetarea empirică

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Gomaa N, Glogauer M, Tenenbaum H, Siddiqi A, Quiñonez C. Social-Biological Interactions in Oral Disease: A

Health Qual Life Outcomes. 2012 Jan 13;10:6. doi: 10.1186/1477-7525-10-6.

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetarea calitativă şi cercetarea cantitativă

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetarea calitativă şi cercetarea cantitativă

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetări in silico, in vitro, ex vivo, in vivo

în această categorie sunt incluse

Cercetări in silico, in vitro, ex vivo, in vivo

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetări in silico, in vitro, ex vivo, in vivo

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Epidemiologie (Mac Mahon 1970) - stiinta care studiaza distributia si determinantii

Epidemiologie (Last 2001) - studiul distributiei si determinantilor STARII DE

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Obiectul de studiu al epidemiologiei

◦ acum – starea de sanatate

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

◦ prin „populatie” se intelege un grup de indivizi, cu anumite caracteristici (cel putin o

Se fac comparatii privind frecventa bolii intre diferite populatii

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

◦ Determinant – factor care influenteaza starea

Presupuneri fundamentale in Epidemiologie:

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

◦ etiologia problemelor de sanatate – ex. cauze gentice, agenti infectiosi, comportamente

◦ asociaţia epidemiologică – relaţia ce se poate dovedi că există între

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Rezultatele cercetarilor epidemiologice sunt prezentate folosind indici epidemiologici

Indici utilizati in epidemiologie

Indicii DMFT/dmft si DMFS/dmfs

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Indici de frecventa a bolii

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Indici de frecventa a bolii

◦ comportă două variante principale:

S.L.Dr. Cristina Teodora Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice