Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urechia” Galați
Buletinul
Fundatiei
, Urechia
ISSN: 2734-7494; ISSN-L: 1220-3459
Revistă cu apariție anuală
Editată de Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați
Anul înființării: 1901
Serie nouă: anul XXI, nr. 24/2023
Director de publicație:
Manager Corina Emanuela Tudorache
Ilustrarea revistei, cu excepția imaginilor trimise de autorii articolelor, s-a realizat pe baza documentelor
iconografice din colecțiile Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” (BVAU).
Axis Libri
Galați
Editorial 5
Integrala cantemir,
la loc de cinste în rândul
valorilor bibliofile de la
biblioteca județeană „v.a. urechia”
Letiția Buruiană,
redactor-șef
DIMITRIE CANTEMIR
un savant român
de renume european
I. BREVIAR BIOGRAFIC
Părinții:
Constantin Cantemir (1627-1693), Silișteni,
ținutul Fălciu, origine răzășească, militar, oștean
mercenar, mic dregător în Moldova: stegar, căpitan
de Codrul Tigheciului, serdar, armaș, clucer; cu avere
modestă; încadrat la mica boierime (1668-1685),
capuchehaie, clucer;
Principe Domnitor (Voievod) al Moldovei 1685
VI 15/25 – 1693 III 16/26.
∞(3) Anița Bantaș (? - 1677 VI), Tomești, jud.
Vaslui, din familie boierească;
Dimitrie Cantemir a rămas orfan de mamă la 4 ani.
2023 - Anul cultural Dimitrie Cantemir 9
Frate:
Antioh Cantemir (1670, Bârlad – 1724, Istanbul),
Principe Domnitor al Moldovei între 1696-1700 și 1705-
1707.
Studii:
La Iași, între 1685–1688, 1693–1697, studii private
cu teologul savant grec Ieremia Cacavelas: filosofie,
istorie, teologie, literatură, lb. greacă și latină;
La Istanbul, între 1688-1697 (cu întreruperi):
Înalta Școală/Academia Teologică a Patriarhiei
Ortodoxe și Ederum Hümayun din Constantinopol;
filosofie, turcologie (istorie, literatură și muzică
otomană); limbi orientale (turcă, arabă, tătară, persană),
retorică; diverse cursuri cu iluștri profesori greci și turci.
Preocupări cultural-științifice:
Documentare istorică și politică otomană, teologie
și religie mahomedană, limbi orientale, muzică și
filosofie;
Teoretician și practicant instrumentist de muzică
turcă, cu experiență științifică;
Diplomație, istorie și experiență militară (însoțitor
în campania militară otomană de la Zenta, 1697);
Poliglot (11 limbi); intelectual bine apreciat de
mediul constantinopolitan, agreat de cercuri politice,
militare și diplomatice.
A avut relații apropiate cu oameni de știință și
cultură greci, turci și cu diplomați străini.
Căsătorii și descendenți:
∞(1) Iași, 1699, cu Domnița Casandra Cantacuzino
(n. 1683 - d.1713), fiica Princepelui Domnitor al Țării
Românești, Șerban Cantacuzino (1678-1688) – între
1699-1713.
Copii: Maria – n. Iași, 1700 - d. Moscova, 1754;
Smaragda – n. Istanbul, 1701, d. Moscova, 1720; Matei
– n. Istanbul, 1703 – d. Moscova, 1771; Constantin – n.
Istanbul, 1705 – d. Moscova, 1747; Șerban (Serghei) – n.
Istanbul, 1706 – d. Moscova, 1780); Antioh – n. Istanbul,
1708 – d. Paris, 1744, reînh. Moscova, 1746.
2023 - Anul cultural Dimitrie Cantemir 10
Reședințe:
Iași (1673-1710, cu întreruperi); (1710-1711 iulie 15);
Istanbul/Constantinopol (1688-1710 nov.);
Harcov, Dimitrovca, Moscova, Ciornaja Greazi
(Nămolul Negru);
Afiliere:
Societatea Secretă a Rozacrucienilor
(Constantinopol, ante 1700-);
Ordinul Masonic Rus (din 1719);
Decorații:
Ordinul Imperial Rus „Sf. Apostol Andrei”;
Ordinul Imperial Romano-German/Habsburgic,
august 1723;
Principe al Sfântului Imperiu Romano-German,
titlu conferit de Împăratul Carol al VI-lea, 1723.
III. MISCELLANEA
1. Compoziții heraldice:
Stema MOLDOVEI, în timpul
Domniei lui Antioh Cantemir (1698);
Stemele Principelui D. Cantemir
(1721, 1723);
Stema familiei Cantemir (1723 – post
1744).
2. Sigilii:
Pecetea mică inelară (1693);
Pecetea domnească personală (1710-
1721);
Sigiliul princiar personal (1693);
Sigiliul timbrat domnesc (Iași, 1711);
Sigiliul princiar, 1711;
5. Ilustrație planșă:
Tablou cabalistic – simbolistică rosacruciană;
Portretele lui I.B. Van Helmont și Franc. Merc.
Van Helmont.
6. Desene:
Portretele celor 27 de sultani turci între (1322-
1716), copii după tablourile pictorului Levni
Celebi;
Tura (Tuḡhra) (gen turaua sultanală) cu
intitulația Țarului (Împăratul Petru I), în:
2023 - Anul cultural Dimitrie Cantemir 17
11
Această istorie universală a utilizat, ca izvor fundamental,
Istoria Imperiului Otoman a lui D. Cantemir.
2023 - Anul cultural Dimitrie Cantemir 26
15
J. S. Semler, editor al lucrării Allgemeine Welthistorie,
Halle, 1760-1764.
2023 - Anul cultural Dimitrie Cantemir 33
20
Medalion bibliografic: Dimitrie Cantemir.
2023 - Anul cultural Dimitrie Cantemir 43
Dorina Bălan,
Pentru ca bibliotecile să supraviețuiască în Șef birou,
era noilor revoluții industriale, ar trebuie căutate noi Biblioteca Județeană
strategii și direcții de dezvoltare ale serviciilor prin „V.A. Urechia” Galați,
e-mail: balan_drn@yahoo.com
analiza atentă a tendințelor și provocărilor globale Telefon: 040726769428
ale inteligenței artificiale. Dar, pentru a înțelege
rapiditatea cu care bibliotecile au încercat să țină pasul
cu tehnologia și a anticipa ceea ce va cere viitorul de
la acestea, ar trebui să analizăm tipurile de biblioteci
definite în ultimii ani.
Evoluția biblio
tecilor (vezi Fig. 1 ) de la
1
bibliotecile tradiționale
care aveau ca suport
hârtia, la Biblioteca 4.0,
cu accent pe tehnologie
și servicii digitale, este
o tranziție semnificativă
care reflectă schimbările
profunde în modul în care
informația este creată,
stocată, căutată și folosită
în era digitală.
1
Noh, Younghee. Imagining Library 4.0: Creating a Model for Fig. 1. Evoluția bibliotecilor
Future Libraries. În: The Journal of Academic Librarianship, nr. 41,
2015, pp. 786–797.
Pro domo 58
Bibliografie:
1. Evolution of The Web : Web 1.0, web 2.0, web 3.0 , web
4.0 , web 5.0 and beyond ~ ahmadfaizar.blog. Disponibil la: http://
ahmadfaizar.blogspot.com/2018/08/evolution-of-web-web-10-
web-20-web-30.html. Data consultării: 22.09.2023.
2. Noh, Younghee. Imagining Library 4.0: Creating a Model
for Future Libraries. În: The Journal of Academic Librarianship,
nr. 41, 2015, pp. 786-797. Disponibil la: https://obtienearchivo.
bcn.cl/obtienearchivo?id=documentos/10221.1/69341/1/
ImaginingLibrary4.0.pdf. Data consultării: 12.09.2023.
3. Oliveira, Dalbert Marques, Rodrigues, Luís Silva.
The Librarians role in the Society 5.0. Disponibil la: https://
scholarcommons.sc.edu/newlibrarianshipsymposia/
newlibrarianshipsymposia/post-neutrality/3/. Data consultării:
20.09.2023.
4. Sharma, Rahul. Web 2.0, Web 3.0, Web 4.0. Disponibil
la: https://ro.scribd.com/document/99678417/Web2-0-Web3-0-
Web4-0#. Data consultării: 22.09.2023.
5. Stilwell, Christine, Kwanya, Tom. Intelligent libraries and
apomediators: Distinguishing between Library 3.0 and Library 2.0.
În: Journal of Librarian ship and Information Science. Disponibil
la: https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0961000611435256.
Data consultării: 21.09.2023.
Pro domo 65
Catrina Căluian,
Regulile de construire a formelor autorizate Bibliotecar, Biblioteca Județeană
de nume pentru persoanele care fac parte din clerul „V.A. Urechia” Galați
bisericesc sau ierarhia bisericească în Biserica Ortodoxă Tel.: 0236/411037 (int. 138);
e-mail: katycaluian@yahoo.com
Română țin seama și de forma numelor întâlnite pe
manifestările lucrărilor creatorilor. Din practica de
catalogare se poate contura o tipologie a formelor de
Leonica Roman,
nume pentru persoanele de vocație religioasă întâlnite Bibliotecar,Biblioteca Judeţeană
pe manifestările lucrărilor, care să evidențieze atât „V.A. Urechia” Galaţi
categoria de lucrări publicate, cât și părțile constitutive Tel.: 0236/411037 (int. 108)
ale numelui care identifică entitatea în mod consecvent e-mail: romanleonica@yahoo.com
(ICP, 2017, 5.3.31):
1. nume laic (secular) însoțit de titlu/calificativ
religios
În această categorie întâlnim persoane de vocație
religioasă din clerul de mir (diaconii și preoții), care
semnează, de regulă, lucrări din domeniul religiei.
Exemple:
• preot iconom stavrofor Vasile Ioan Tivadar
• preot dr. Cristian-Ovidiu Groza
• preot prof. dr. Vasile Gavrilă
• diac. Adrian Sorin Mihalache
• preot conf. univ. dr. Constantin Necula
1
Declarația de Principii Internaționale de Catalogare (ICP).
Traducere în limba română, 2017. Disponibil on-line la: https://
www.bibnat.ro/dyn-doc/Declaratia_Principii_catalogare_2016.
pdf
Pro domo 66
Clerul de mir
Cinul monahal
Clerul monahal
Treapta preoției
Monahul care a fost hirotonit preot se numește
ieromonah. Monahul care a primit schima mare,
adică schimonahul, și care a fost hirotonit preot se
numește ieroschimonah. Pentru preoții călugări, adică
ieromonahi, există trei ranguri, în ordine crescătoare:
singhel, protosinghel și arhimandrit.
Treapta arhieriei
Arhieria, cea mai importantă treaptă în ierarhia
bisericească, se conferă doar preoţilor care au primit
tunderea în monahism. În cadrul arhieriei sunt
cuprinse următoarele titluri, în ordine descrescătoare:
patriarh, mitropolit, arhiepiscop, episcop, episcop vicar
patriarhal, episcop vicar, arhiereu vicar. Deci, cel mai
înalt titlu este cel de patriarh. De reținut că titlul de
patriarh este specific doar bisericii ortodoxe. Vicarul
subordonat direct Patriarhiei este numit episcop vicar
patriarhal. Titlul imediat inferior patriarhului este cel
de mitropolit, persoana care conduce o mitropolie. În
cadrul Patriarhiei se află mitropoliile care, la rândul lor,
sunt formate din arhiepiscopii și episcopii. Arhiepiscopia
este cea mai importantă episcopie din cadrul unei
mitropolii şi este condusă de un arhiepiscop, iar vicarul
unei arhiepiscopii poartă numele de episcop vicar.
Episcopia este condusă de un episcop, iar vicarul unei
episcopii poartă numele de arhiereu vicar. De regulă,
la hirotonisire, atât arhiereul vicar, cât și episcopul vicar
pot primi în titulatură și un supranume după numele
orașului sau regiunii din teritoriul eparhial al episcopiei/
arhiepiscopiei unde vor activa. Există și excepții, de
pildă, la arhiereii care aparțin arhiepiscopiilor Bisericii
Ortodoxe Române din afara țării. De exemplu: Marc
Nemțeanul Alric, episcop vicar al Mitropoliei Ortodoxe
Române a Europei Occidentale și Meridionale. Această
regulă face ca arhierei diferiți să dețină supranume
identice de-a lungul timpului. De exemplu: Calinic
Botoșăneanul Dumitriu, Nichifor Botoșăneanul Horia.
Prin urmare, rangurile sau treptele din clerul
monahal, pe care le putem trata drept titluri religioase
în practica de catalogare, sunt în ordine crescătoare,
următoarele: ierodiacon, ieroschidiacon, arhidiacon,
Pro domo 78
bor-1400.html
Pro domo 79
fost înregistrate, numele real (când a fost cunoscut) și numele religios atunci când
a fost diferit de cel din forma autorizată de nume. De exemplu, în cazul episcopilor,
arhiepiscopilor, mitropoliților s-a înregistrat ca variantă de nume și numele religios
deținut ca vicar (fără numele de familie) persoanelor care au primit un supranume
când au deținut titlul de arhiereu vicar sau episcop vicar. De exemplu:
forma autorizată: Irinel Pop, arhiepiscop al Alba Iuliei, 1953-
variantă de nume: Irinel Bistrițeanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei
Clujului, 1953-
variantă de nume: Pop, Ionel, 1953-
400 #0 400 0#
$a Benedicta, $a Benedicta,
$c monahie, $c monahie,
$f 1920-2006 $d 1920-2006
Persoană care face parte din prima treaptă a cinului monahal
10
Cioban din județul Alba, care deși nu a fost călugăr, a dus o viață de pustnic închinată lui
11
Dumnezeu
12
Personalitate culturală și politică care s-a călugărit spre sfârșitul vieții)
Pro domo 82
13
Numele real și de scriitor; devine călugăr la 21 de ani
14
Forma cea mai des întâlnită - pseudonimul literar al lui Alexandru Teodorescu, poet care s-a
călugărit la vârsta de 52 de ani
Pro domo 83
15
Forma cea mai des întâlnită pe resurse a scriitorului evreu Nicolae-Aurelian Steinhardt; se
botează la vârsta de 48 de ani în credința ortodoxă, primind numele de Nicolae
16
La vârsta de 68 de ani este tuns în monahism, la Mănăstirea Rohia, devenind „monahul Nicolae”
17
Formă foarte rar întâlnită pe resurse
18
Călugăr pustnic în pădurea Strungari, jud. Alba
Pro domo 84
19
După dezbatere publică se va hotărî dacă rămâne sau nu și numele de familie. Dacă numele de
familie nu va face parte din elementul de intrare, exemplele se vor cumula cu cele imediat anterioare, pe
coloana Element de intrare rămânând textul: „Nume religios sau prenume”, iar din exemple va dispărea
numele de familie din elementul de intrare al formei autorizate și al variantelor de nume atunci când
urmează numelui religios
20
Pustnic din Mitocu Bălan, județul Neamț
21
A fost tunsă în monahism la vârsta de 57 de ani
Pro domo 85
22
Nume religios compus
Pro domo 88
23
După dezbatere publică se va hotărî dacă rămâne sau nu și numele de familie. Dacă numele de
familie nu va face parte din elementul de intrare, exemplele se vor cumula cu cele imediat următoare,
pe coloana Element de intrare rămânând textul: „Nume religios urmat în ordine directă de titulatura
care conține numele orașului sau regiunii unde slujește sau un supranume”, iar din exemple va dispărea
numele de familie din elementul de intrare al formei autorizate
Pro domo 90
24
Pustnic în Kapsala
Pro domo 92
Studiu statistic
25
Monah și psalt român din Sfântul Munte Athos. Titlul
religios a devenit parte integrantă din nume
26
La sfârșitul anului 2022
Pro domo 93
Bibliografie
Ghid de catalogare și clasificare a colecțiilor bibliotecilor
universitare din România. Elaborat de un colectiv coordonat de
Victoria Curcăneanu. - București: [S.n.], 1976
*** Părinții Bisericii despre sfârșitul lumii. București:
Editura Sophia, 2009.
Webografie
*** Declarația de Principii Internaționale de Catalogare
(ICP), 2017. Disponibil on-line la: https://www.ifla.org/files/assets/
cataloguing/icp/icp_2016-ro.pdf. Data citării: 01.09.2017
*** Distincții bisericești. Disponibil în internet pe: https://
ro.orthodoxwiki.org/Distinc%C8%9Bii_biserice%C8%99ti. Data
citării: 05.09.2017
Ciubotaru, Iulian Marcel. Egumenii Mănăstirii Moldovița
în secolul al XV-lea [text on-line]. În: Research and Science
13
O explicație poate fi folosirea unor reguli diferite în
perioade diferite de timp și neactualizarea bazelor de date în urma
migrării de la un soft la altul
Pro domo 95
Antetul Fabricii
2
Florin Begnescu, „Preparatele cărnii de râmător în
Fraților Koulpy
consumația publică”, în Revista științelor veterinare, an. 4, nr. 9-10,
ian. - febr. 1924, p. 141-142.
Personalia & Localia 100
4
Florin Begnescu, Idem, p. 142.
5
Monitorul Oficial al României, nr. 148, 10 iul. 1924, p. 7949.
Personalia & Localia 103
„O poză aproape
îngălbenită, dar cu atâtea
amintiri din copilărie legate
de ea... Monumentul fostului
politician român, Costache Negri,
reprezenta centrul orașului la
acea vreme. Aici se intersectau
patru dintre cele mai importante
străzi ale orașului Galați: Strada
Domnească - strada principală,
Strada Brăilei, Strada Portului
și Strada Mare. În stânga ei, nu
prea departe, se afla Piața Veche.
Pe fundalul fotografiei, în partea
Magazinul „Frații Koulpy” din
din mijloc, se afla magazinul de desfacere al produselor Piața „C. Negri” în anul 1932
fabricii Fraților Koulpy, pricipala sa activitate, comerțul
cu delicatese, carne, salam și șuncă, precum și conserve.
Firma și-a sărbătorit cea de-a 50-a aniversare în 1932
și și-a pierdut existența când România a fost ocupată
de trupele sovietice în august 1944, când proprietarii au
fost nevoiți să fugă în Transilvania. În timpul raidurilor
aeriene sovietice asupra Galațiului, o bombă a distrus
această casă și magazinul din imagine”13.
Despre cea de-a treia generație Koulpy am aflat
atât din amintirile doamnei Niculescu, cât și din istoria
familiei, povestită de mezinul familiei Heinrich și Olga
Koulpy, cel care a dus mai departe numele bunicului și
al tatălui său. Heinrich Gerhard s-a născut în Galați, în
anul 1925, având un frate mai mare, Wilhelm (n. 1916),
și două surori, Gertrud (n. 1919) și Erna (n. 1921). Așa
cum aflăm și din amintirile lui Gerhard Koulpy, perioada
de înflorire a Galațiului interbelic, și implicit a afacerii
familiei sale, s-a apropiat de sfârșit odată cu începerea
celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când, după 62
de ani de existență a firmei ce le purta numele, membrii
familiei au pierdut tot ce clădiseră în Galați, o lovitură
în plus fiind reprezentată de dispariția în luptele de pe
front al fiului cel mai mare, Wilhelm, care la vârsta de 20
de ani preluase principala activitate de comerț a firmei,
magazinul din centrul orașului.
13
Ibidem, p. 37.
Personalia & Localia 108
16
Pr. Eugen Drăgoi, Cimitire și morminte creștine în Galați,
Galați, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, 2022.
17
Paul Păltănea, „Cimitirul Eternitatea, o arhivă necercetată”,
în Viața liberă, nr. 2593, 13-14 iun. 1998, p. 7.
Personalia & Localia 110
din sufletul său tot ceea ce era mai bun și prețios, și toți
colegii mei au preluat câte ceva din atitudinea și gesturile
dumnealui, devenind darnici și omenoși. Metodele sale
pedagogice erau unice. De exemplu, ne-a învățat Tabla
înmulțirii prin recompensarea cu bomboane: pentru
răspunsuri corecte - mai multe bomboane (pe vremea
aceea bomboanele erau o raritate). Fracțiile le-am înțeles
prin exemplificarea cu un măr tăiat în două, în patru,
șase ș.a.m.d. La sfârșitul orei noi mâncam „fracțiile” –
gustoase mai erau!
Peste ani, când la rândul meu am devenit
învățătoare, am remarcat că fără să îmi propun anume,
transmiteam automat și în mod profund în inima
copiilor ceea ce reprezentam eu. Profesori au mai fost și
sunt, învățători s-au mai perindat prin Cudalbi, dar ca
Domnul Învățător Costin Corciovă - niciunul. A rămas
unic în memoria existenței noastre.”
„Domnul Corciovă a fost o persoană cu o inimă
de aur, un om extraordinar. Ne-a învățat multe lecții,
motiv pentru care niciunul dintre noi, elevii săi nu l-am
uitat. Chiar și acum, îi adresez mulțumiri în rugăciunile
mele și îl pomenesc la biserică.” - Tașca Constanța (72
de ani).
„Domnul învățător ne-a pus creionul în mână,
ne-a învățat să citim, să scriem și să socotim. Fiecare
lecție era o experiență unică, deoarece de cele mai
multe ori mergeam în natură să facem activitățile. Ne
duceam pe câmp pentru a înțelege structura solului,
vizitam curțile oamenilor pentru a aduna gândacii de
Colorado și multe alte activități. Păstrez recunoștință
și am amintiri plăcute legate de domnul învățător
și, de fiecare dată când trec prin cimitir, mă opresc
la mormântul său și aprind o lumânare în semn de
respect. Dumnezeu să-l odihnească în pace!” - Tănase
Simina (72 de ani).
Mărturiile foștilor elevi despre învățătorul Costin
Corciovă demonstrează cât de mult le-a influențat viața
și cât de puternică a fost legătura cu ei prin empatie,
educație și dragoste de carte.
Demn de menționat este faptul că în anul 2006, un
grup însemnat dintre foștii elevi au contribuit la înălțarea
Personalia & Localia 118
Anexa 1
Personalia & Localia 128
Anexa 2
Personalia & Localia 129
Anexa 3
Anexa 4
Personalia & Localia 130
„Sânge albastru”
pe la Galați
METAFORE ÎN METAL
Tabăra de sculptură în metal de la
Galați, edițiile I–VII
Corneliu Stoica
Municipiul Galaţi s-a numărat printre primele critic de artă,
localităţi din ţară care au beneficiat de o tabără de creaţie, Galați, Str. Oltului, nr. 13,
organizată de Uniunea Artiştilor Plastici cu ajutorul CP 800424
e-mail: stoicacorneliu2@yahoo.com
autorităţilor locale, al cărei scop principal a fost acela
de a îmbogăţi zestrea artistică a oraşului cu lucrări de
sculptură monumentală în material definitiv. Şi cum
în 1970 la Măgura Buzăului s-a ales piatra din carierele
Naeni şi Ciuta, la Medgidia şi Sibiu - ceramica, la Arcuş
şi Săliştea-Sibiului - lemnul, la Galaţi, profitându-se de
existenţa Combinatului Siderurgic şi a Şantierului Naval,
doi giganţi industriali de renume, s-a optat pentru fier.
Aşa se face că în vara anului 1976, mai precis la 1 august,
în cele două întreprinderi au poposit zece tineri sculptori,
afirmaţi pe plan naţional, care au reuşit ca într-un timp de
numai o lună, având sprijinul unor echipe de muncitori
cu înaltă calificare şi o dotare tehnică pe măsură, să
înnobileze acest metal mai puţin expresiv cu valenţe
plastice uimitoare, ce şi-au etalat frumuseţea şi calităţile
estetice populând spaţiul Falezei Dunării, un loc ce oferă
condiţii excelente de expunere. A fost un privilegiu pentru
oraş, fiindcă în condiţii obişnuite, achiziţionarea lucrărilor
de artă modernă ar fi costat enorm.
Lucrările sunt compoziţii abstract-decorative de
proporţii monumentale, fixate pe postamente de beton şi
acoperite cu lacuri împotriva ruginii. Ele pot fi admirate
nu numai de cei care străbat şoseaua paralelă cu panglica
Belle arte 140
UN ARGUMENT EPISTEMIC ÎN
FAVOAREA NATURALIZĂRII OMULUI.
Iraționalitatea relației cauzale și a
cunoașterii factuale, la David Hume
2
David Hume, A Treatise of Human Nature, vol. I, în
versiunea editată şi îngrijită de Jonathan Bennett; disponibil la
adresa www.earlymoderntexts.com (în continuare, Tratat).
3
David Hume, Cercetare asupra intelectului omenesc, trad.
de Mircea Flonta, Adrian Paul Iliescu, Constanţa Niţă, reviziuirea
traducerii de Ioana Gogeanu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
București, 1987 (în continuare, Cercetare).
Spiritus rector 158
I. CAUZALITATEA CA PRINCIPIU
FUNDAMENTAL AL ŞTIINŢELOR NATURII
Catacombele
primele morminte creștine din capitala
imperiului roman
^
Violeta Ionescu,
In secolul I după Hristos (anii 40 – 100), Galați, Str. Constructorilor,
creștinii nu aveau propriul lor loc de înhumare și își nr. 16, Bl. G3, ap. 21,
înmormântau rudele sau cunoscuții în cimitire comune, CP 800352
e-mail: violetaionescu1946@
deasupra pământului, alături de păgâni. Având oroare
yahoo.com
de incinerare, ei doreau să-și înmormânteze morții,
pentru ca a Doua Înviere a lui Hristos să le găsească
trupurile întregi, potrivit credinței lor. La Roma,
cei săraci puteau apela la colegii pentru a avea un
columbariu comun. După un timp, colegiile au vrut
să dețină proprietatea columbariilor construite de ei.
Abia după anul 170 d. Hr., creștini înstăriți au permis
îngroparea în grădinile lor și a fraților de credință
cu o situație materială precară. Atunci au fost săpate:
catacomba Priscilei pe via Salaria, a Domitillei pe via
celor 7 Biserici, a lui Praetextatus pe Appia Pignatelli și
cripta Lucilei pe via Appia Antica.
De obicei, se plătea unei familii o sumă mică
pentru funerarii și loc de înhumare într-o nișă funerară.
Cei străini, exilați sau refuzați de familia naturală erau
îngropați în mormântul familiei spirituale [ex. Lucinus
care avea un hypogeu (cavou) pe via Ostiense, a primit
cu onoare rămășițele pământești ale Sf. Apostol Pavel].
Locul unde era înmormântat un cadavru
devenea un loc religios și era protejat de lege. Astfel,
Dreptul roman proteja și creștinii, căci prin lege orice
loc unde a fost îngropat un om, indiferent de religia
Mozaic documentar 200
Cimitire, nu necropole!
Catacombele sunt cimitire subterane săpate în
jurul Romei și sub Roma. Lipsa spațiului din incinta
orașului le-a făcut să se dezvolte subteran. În total, sunt
cca 60, de dimensiuni mari, mici și mijlocii. Erau locuri
de cult, de refugiu, de rezistență și cripte. Aici se botezau,
ascultau zilnic Sf. Liturghie și predica preotului, de aici
plecau la închisori, la cei în lanțuri.
Romanii își numeau cimitirele „necropole” = orașe
ale morților. Dar primii creștini le-au numit „cimitire”,
cuvânt inventat de ei care înseamnă „locul somnului”,
afirmându-și astfel credința în Învierea cea de obște.
Cuvântul „catacombă” înseamnă „locul de
lângă carieră”, de-a lungul viei Appia, unde creștinii își
săpau galeriile. Ei nu foloseau cuvântul „catacombă”,
ci „subterană”. Abia în sec. al IX-lea, aceste galerii
subterane s-au numit catacombe.
După Edictul de la Milano, promulgat de împărații
Constantin I și Licinius, înmormântările în catacombe
nu au mai fost interzise, iar creștinii și-au putut manifesta
devoțiunea față de cei adormiți și depuși aici, într-un
număr mult mai mare.
Pe locul momântului martirilor se înălța câte o
mică basilică. Mai ales episcopul Romei Damasus, atașat
de cultul martirilor, a manifestat un interes crescut
pentru amenajarea catacombelor.
Cu timpul, populația înmulțindu-se, unele
catacombe s-au mărit, cum au fost a lui Callistus,
Domitille, Priscilla și Sf. Marcelinus și Petru.
După invazia din anul 410 d. Hr., când
vizigotul Alaric a jefuit Roma, s-a încheiat și obiceiul
înmormântărilor în catacombe. Au urmat alte invazii
ale goților, catacombele au fost și ele jefuite de ce aveau
Mozaic documentar 201
Arta catacombelor
Aveau galerii regulate, capele elegante, când erau
construite în perioade de liniște. Galeriile drepte sunt
continuate de labirinturi cu ieșiri secrete. Pereții sunt
acoperiți cu picturi și mozaicuri, înfățișând scene din
Vechiul Testament, cu: Iona, Daniel, Abraham, Isac și
din Noul Testament: miracolele lui Iisus, Învierea, Maica
Domnului și Apostolii în grup sau scene care înfățișează
Cina Domnului sau o distribuire caritabilă de alimente
sau fac aluzie la taina euharistiei; sau Bunul păstor
Mozaic documentar 203
Niciun mister...
Contrar primei impresii, catacombele nu erau
locuri misterioase, amplasarea lor era cunoscută
autorităților civile și, în perioadele de liniște, erau
ocrotite de lege. Se crede că în timpul persecuțiilor
creștinii se ascundeau acolo pentru a nu fi arestați. Dar
catacombele nu au fost niciodată locuri de refugiu sau
de locuit, deoarece acolo odihneau sfinții!
În primele trei secole creștine, credincioșii nu
aveau biserici publice, dar reuniunile religioase se făceau
în case particulare transformate în mici biserici. În
timpul persecuțiilor se adunau în catacombe.
De altfel, catacombe se află în tot Imperiul Roman,
la: Neapole, Siracuza (Sicilia), Malta, Sousse în Tunisia
(Susa), Egipt, Palestina, Siria, Mesopotamia, Asia Minor,
Dalmația, Galia, Hispania.
În ultimii ani ai secolului al III-lea, catacombele
Romei s-au extins.
Epigrafia creștină
Cele peste 80.000 de inscripții creștine,
descoperite de M. De Rossi, reprezintă „cheia” spre o
lume total necunoscută până atunci. Este contribuția
particularului care compune generalul, cu ajutorul
căreia putem pătrunde în inima comunității primilor
creștini. Majoritatea lor sunt în limba greacă, a doua
limbă oficială în Roma antică, datorită marii comunități
de etnici greci care locuia aici și, cel mai important este
că aparțin tuturor claselor sociale, fără deosebire, căci în
fața lui Hristos nu există nobili și oameni simpli, sclav
sau aristocrat, ci toți suntem egali.
Concluzii
Cât de important este studiul catacombelor romane
pentru înțelegerea istoriei creștinismului primar? Dacă
documentele lipsesc – au fost arse sau distruse – rămân să
ne vorbească inscripțiile de pe morminte. Dar și modul
de săpare al hrubelor spune ceva: unde vedem lucrări de
pictură întrerupte sau galerii neregulate și nedecorate
trebuie să știm că datează din perioade de restriște, când
totul se făcea în grabă și oamenii nu mai aveau liniștea să
caute și mijloace artistice de exprimare.
Când ieșirile din catacombe erau păzite de romani,
creștinii se strecurau prin galerii și ieșeau la mare
distanță, risipindu-se pe câmp. Liturghiile se țineau
noaptea, motiv pentru care creștinii erau numiți „o rasă
tenebroasă care fuge de lumină”...
Așa își manifestau credința primii creștini, mulți
dintre ei mărturisind fără frică și primind cu zâmbetul
pe buze coroana martiriului, convinși că în viața viitoare
se vor întâlni cu Iisus Domnul care le dădea putere.
Radu Moțoc
Este demn de admirat preocuparea elitei Galați, str. Brăilei, nr. 17, bl. R2,
militare din România, prin editarea unei reviste numită ap. 73, CP 800070
ROMÂNIA MILITARĂ, care apărea lunar și a fost e-mail: motoc.radu@yahoo.com
fondată în anul 1864. Membrii fondatori ai acestei reviste
sunt căpitanii: G. Slăniceanu, A. Gramont, G. Borănescu,
G. Angelescu, E. Arion, E. Boteanu, E. Pencovici și C.
Barozzi.
Din cauza dificultăților financiare, revista și-a
întrerupt apariţia după numai doi ani. În anul 1890,
ea a fost reînființată, prin susținerea căpitanului
Alexandru Averescu. Prin Decret Regal din 8 dec.
1897, publicația a devenit o revistă oficială a Marelui
Stat Major.
Revista a fost distinsă pe plan internațional cu
Medalia de aur la Expoziția generală de la Paris din anul
1900.
În perioada 1916-1918, odată cu intrarea
României în Primul Război Mondial, apariția revistei a
fost întreruptă. La terminarea războiului, ministrul de
război, generalul I. Rășcanu, a dispus la 17 mai 1920
reapariția revistei, sub conducerea sa directă.
În perioada interbelică, președintele de onoare
al revistei este A.S. Regală Principele Nicolae, iar
membrii de onoare erau: mareșalii Alexandru Averescu
și Constantin Prezan, iar directorul de redacție era
Generalul de Div. Virgil Economu.
Mozaic documentar 209
7
Ibidem, pag. 36-37
8
Ibidem, pag. 39-40
pagini
de arhivă
Pagini de arhivă 216
Domnule Primar,
Transcris de
Camelia Bejenaru,
Responsabil Colecții Speciale, Biblioteca Județeană
„V.A. Urechia” Galați
Tel.: 0236/411037 (int. 113);
e-mail: bejenaru_camelia@yahoo.com
proiect
Proiect 221
În cei 16 ani de la aderarea în Uniunea Europeană, România a primit 56 miliarde euro. Mii de idei s-au transformat în realităţi
concrete materializate și arhivate sub formă de fotografii în galeria proiectelor de succes. De la oficialii români care negociază la
Bruxelles, la funcţionarii noştri care pregătesc şi lansează în piaţă măsurile de finanţare, şi până la beneficiarii acestora – toţi
sunt parte a unei povești despre cum se construiește pas cu pas.
Proiectul 1HARD/2.1/25 TRECUTUL ARE UN NOU VIITOR. Cooperare transfrontalieră pentru valorificarea patrimoniului
cultural din Galați, România, și Hîncești Republica Moldova a fost implementat de Unitatea Administrativ Teritorială prin
Consiliul Județean Galați în calitate de beneficiar lider, în parteneriat cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Consiliul Raional
Hîncești, și Primăria Mereșeni, pe o perioadă de 2 ani, și a vizat în principal îmbunătățirea, prin lucrări de extindere și restaurare,
a două monumente istorice și de arhitectură.
Bugetul total al proiectului a fost de 1.879.991,29 euro, iar valoarea grantului alocat proiectului a însumat 1.600.517,93 euro.
Relația dintre cultură, educație și economie a fost evidențiată încă din 1995, în Raportul Comisiei Mondiale pentru Cultură și
Dezvoltare „Diversitatea noastră creatoare”, prezentat la Conferința Generală a UNESCO și la Adunarea Generală a ONU din
acel an. Rezultat al cercetărilor și studiilor întreprinse timp de trei ani, Raportul analizează legăturile dintre creativitate, cultură și
economie, și subliniază faptul că diversitatea culturală și libertatea de exprimare sunt principalii catalizatori ai dezvoltării.
În Galați, monumentul Casa Gheorghiade va avea o nouă strălucire prin construcția unei săli de spectacole în cadrul Centrului
Cultural „Dunărea de Jos”, instituție care promovează arta, cultura și civilizația, precum și actul cultural de calitate în toate
mediile sociale. Casa Gheorghiade găzduiește o Școală de Arte, un Centru de tradiții și arte populare, o Editură și un Studio de
înregistrări. Manifestările cultural artistice ce se desfășoară în prezent în cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, sunt, multe
dintre ele, cu caracter permanent, dintre care: expoziții temporare, stagiunea de concerte de muzică cultă, spectacole susținute
de cursanții secției Școlii de Arte, spectacole tematice de final de semestru și an școlar, program zilnic de repetiții pentru
profesioniști, program de repetiții și spectacole artistice susținute de studenți, organizarea de conferințe, seminarii, comunicări pe
teme artistice, spectacole susținute de personalități artistice și culturale, motiv pentru care extinderea clădirii Centrului Cultural
„Dunărea de Jos” cu un nou corp cu spații multifuncționale a fost atât de necesară pentru satisfacerea nevoilor curente generate
de activitățile desfășurate în prezent, cât și pentru satisfacerea cerințelor de extindere a activităților împreună cu partenerii din
sfera cultural-educațională și cultural-socială.
Construcția Morii cu Aburi din Mereșeni, Raionul Hîncești, Republica Moldova, monument istoric vechi de peste 100 de ani, a
fost începută în anul 1908 de către Boierul Alexandru Leonard, dat fiind faptul că satul a rămas fără mori de vânt după cumplita
furtună din 1896. Mecanismele de măcinare importate din Germania erau alimentate electric de la un generator cu aburi ce
folosea apa din iazurile din zonă, iar la construcția morii au lucrat cei mai iscusiți meșteri și arhitecți ai vremii, Efim Popcov și
ginerele său Izot Orlov. A fost ridicată din cărămidă roșie și lemn din Carpați. Construcția, o inovație pentru acel moment
datorită randamentului ridicat, a fost finalizată în 1912. Moara cu Aburi reprezintă unul dintre puținele obiective de patrimoniu
industrial de acest fel care s-au păstrat în Republica Moldova.
www.ro-md.net
Acest proiect este implementat de “Uniunea Europeană este formată din 28 de state membre care au decis
Acest proiect este
UAT JUDEȚUL GALAȚI finanțat de Uniunea să-și conecteze gradat cunoașterea, resursele și destinele. Împreună, de-a
prin CONSILIUL JUDEȚEAN GALAȚI Europeană lungul unei perioade de peste 50 de ani, ele au realizat o zonă de
stabilitate, democrație și dezvoltare durabilă, cu menținerea diversității
Strada Eroilor nr. 7, 800119, Galați,
culturale, a toleranței și a libertăților individuale. Uniunea Europeană se
România, Cod postal: 800119
Tel:+40 236 302 520 angajează să împărtășească realizările și valorile sale cu țări și popoare de
conducere@cjgalati.ro dincolo de granițele sale."
www.cjgalati.ro
Proiect 222
Pe lângă investițiile în obiectivele de patrimoniu, proiectul prevede și promovarea patrimoniului local, cultural și istoric, pentru
atragerea vizitatorilor în Județul Galați și Raionul Hîncești, și dezvoltarea unei strategii eficiente privind valorificarea și
promovarea patrimoniului din cele două zone.
Printre principalele activități care s-au derulat de-a lungul celor 20 de luni, amintim:
Flashmobul șevaletelor
Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galați și Consiliul Raional Hîncești, în calitate de parteneri, au organizat pe data de 22
octombrie 2022, ora 11:00, FLASHMOBUL ȘEVALETELOR, activitate pe care cei doi parteneri au desfășurat-o concomitent. La
Galați, evenimentul a avut loc în Grădina Publică, iar la Hîncești, la Moara cu Aburi de la Mereșeni. În timpul evenimentului, 100
de pasionați de pictură, 50 din Galați și 50 din Hîncești, au redefinit granițele echității și unicității în cultură, tema aleasă fiind
Culorile toamnei. La finalul activității, cele două comisii de evaluare, cea din Galați, și cea din Hîncești, au selectat câte 10
lucrări. Creațiile pictorilor gălățeni au fost expuse la sediul Consiliului Raional Hîncești, iar cele ale pictorilor moldoveni au fost
expuse la sediul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”.
Seminarul „Participare culturală și dialog intercultural”
Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galați a organizat în datele de 21 și 22 martie 2023, seminarul „Participare culturală și dialog
intercultural” menit să sublinieze rolul indiscutabil al diversității culturale, al educației și al dialogului intercultural în societatea
actuală. Evenimentul a abordat tema dialogului intercultural autentic, temă discutată și pusă în valoare de un număr de cel puțin
30 de iubitori și promotori ai culturii atât din Galați, România, precum și din Hîncești, Republica Moldova. Doamnele Hanna Bota
și Simona Trifu, moderatori ai evenimentului, au însuflețit cu succes dezbaterile culturale și poetice construite pe ideea esențială
a cunoașterii profunde a culturii proprii, dar și a altor culturi.
Seminarul „Importanța conservării patrimoniului cultural, istoric și arhitectural”
În perioada 12-14 iunie 2023, Consiliul Raional Hîncești a organizat seminarul „Importanța conservării patrimoniului cultural,
istoric și arhitectural”. Calitatea de amfitrion și moderator i-a revenit managerului local al proiectului din partea Consiliului Raional
Hîncești, doamna Elena Nichifor, avându-i ca invitați – oratori pe 2 experți în domeniu. În prima parte a acestei întruniri, Sergiu
Ciocanu a dezvăluit în mod concludent noțiunea de patrimoniu cultural, rolul acestuia pentru dezvoltarea durabilă a comunității
sau a unei zone în ansamblu, pentru extinderea și modernizarea infrastructurii culturale. Ulterior, ștafeta a fost preluată de Mihail
Andrieș, care a prezentat ilustrativ tehnici de conservare a patrimoniului cultural și elementele de succes pentru atragerea
turiștilor în zonă. Ca exemplu a fost prezentată participanților Moara cu Aburi din Mereșeni aflată în plin proces de restaurare,
unde se utilizează în practică un spectru variat de tehnici pentru a păstra, în primul rând, autenticitatea monumentului, a face
vizibilă și pe înțelesul unui public cât mai larg funcționalitatea originală a obiectului, precum și pentru a-l transforma, concomitent,
într-o atracție turistică. Seminarul a adus la un loc arhitecți, proiectanți, oameni de cultură și din administrația publică din
România și Republica Moldova, ceea ce l-a făcut foarte util în sensul lărgirii orizontului.
www.ro-md.net
Acest proiect este implementat de “Uniunea Europeană este formată din 28 de state membre care au decis
Acest proiect este
UAT JUDEȚUL GALAȚI finanțat de Uniunea să-și conecteze gradat cunoașterea, resursele și destinele. Împreună, de-a
prin CONSILIUL JUDEȚEAN GALAȚI Europeană lungul unei perioade de peste 50 de ani, ele au realizat o zonă de
stabilitate, democrație și dezvoltare durabilă, cu menținerea diversității
Strada Eroilor nr. 7, 800119, Galați,
culturale, a toleranței și a libertăților individuale. Uniunea Europeană se
România, Cod postal: 800119
Tel:+40 236 302 520 angajează să împărtășească realizările și valorile sale cu țări și popoare de
conducere@cjgalati.ro dincolo de granițele sale."
www.cjgalati.ro
Proiect 223
www.ro-md.net
Acest proiect este implementat de “Uniunea Europeană este formată din 28 de state membre care au decis
Acest proiect este
UAT JUDEȚUL GALAȚI finanțat de Uniunea să-și conecteze gradat cunoașterea, resursele și destinele. Împreună, de-a
prin CONSILIUL JUDEȚEAN GALAȚI Europeană lungul unei perioade de peste 50 de ani, ele au realizat o zonă de
stabilitate, democrație și dezvoltare durabilă, cu menținerea diversității
Strada Eroilor nr. 7, 800119, Galați,
culturale, a toleranței și a libertăților individuale. Uniunea Europeană se
România, Cod postal: 800119
Tel:+40 236 302 520 angajează să împărtășească realizările și valorile sale cu țări și popoare de
conducere@cjgalati.ro dincolo de granițele sale."
www.cjgalati.ro
abstracts
Abstracte 225
Abstracts
to evolve into learning and innovation centers that support creativity, entrepreneurship
and lifelong learning.
The study aims at analyzing the organisation of library models and their evolution,
which are deeply influenced by the impact of the industrial revolutions.
Keywords: evolution of libraries, Paper Library, Library 1.0, Library 2.0, Library
3.0, Library 4.0
Abstract: The article deals with the distinctive features of the persons’ names that
belong to the Romanian Orthodox Church community of believers and recommends
rules for creating authorized access points for persons of religious vocation, in
agreement with the Romanian practice of cataloging, highlighted by a statistical study,
and with the new internationally approved cataloguing regulations.
Keywords: preferred form of name, authorized form of name, religious name,
religious title, name of person, authorized access point, Romanian Orthodox Church,
general recommendations
Abstract: Part of the history of local industry and the memory of the community
from Galati, the name Koulpy often resonates in the memory of those who still
remember the old town Galati, with sweets they craved for as children, and only a few
of them, who are still alive, have heard about these sweets from their grandparents’
stories. However, the Koulpy brothers’ factory was known in particular for the meat
products they produced, since 1882 - the year when the company was founded, a year
which also appears in the advertisements published in the pages of the newspapers of
the time, as well as in the yearbooks dedicated to Romanian industry and the one from
Galati. The family’s burial monument from the ”Eternitatea” Cemetery from Galati is
now is danger of extinction, because there are no descendants to claim the concession.
Keywords: “Koulpy Brothers”, industry from Galati, press from Galati, burial
monument, Eternitatea Cemetery
Abstracte 227
Abstract: In the 19th century Galați is the gateway for foreign goods to the
Principality, something highlighted by foreign travelers, ambassadors and adventurers.
It is obvious that Galați could not be avoided, bypassed by the crowned heads, which
destiny brought here. We are not going to present the autochthonous ones, which were
visiting here, or which presented tributes to the Sultan of Istanbul, but only the foreign
ones, which, by chance or not, also added Galațiul on their route. The royal figures
that had visited Galați are: Prince Potemkin, Sultan Mahmud II, Prince Hermann von
Pückler-Muskau, prince Leopold of Brabant, Queen Olga of Greece, Tzar Alexander
II, Prince Gustav of Värmland, Prince Alexandru de Battemberg of Bulgariei, Queen
Natalia of Serbia, Bernhard, duke of Saxa-Meiningen, Karl de Habsburg, former
emperor of Austria-Hungary.
Keywords: Galați, foreign travelers, foreign royal visits, Prince Potemkin, Tzar
Alexander II, Queen Olga of Greece
Abstracte 228
Abstract: The city of Galați was among the first places in the country to benefit
from a creative camp organized by the Uniunea Artistilor Plastici (Union of Fine
Artists). Part of a broad national approach which started in 1970, when in Măgura
Buzăului it was decided to take stone from the Naeni and Ciuta stone quarries, ceramics
from Medgidia and Sibiu, wood from Arcuș and Săliștea-Sibiului and iron from Galați,
taking advantage of the existence of the Steel Plant and the Shipyard. The metal works
are abstract-decorative compositions of monumental proportions, placed on concrete
pedestals and rustproof by varnish covers. They can be admired both by locals strolling
along the Danube’s stepped cliff and by boats sailing along its course. In this way, the
cliff has gained its own personality and became an unique attraction for art lovers and
others. The article also includes a full list of the works created during the seven editions
of the Metal Sculpture Camp.
Keywords: Danube Cliff, Metal Sculpture Camp, Romanian sculptors, fine art
Abstract: The criticism that David Hume brings to the rational character of causal
knowledge - a basic claim of human knowledge and science - represents a skeptical
challenge addressed not only to a single element of knowledge, but to the frequently
assumed anthropological presupposition, that man were fundamentally a rational being.
Through this approach, a new conception of man is proposed, in which naturalism and
instinctuality replace rationality, as defining elements of the human being.
Through his criticism upon causality, Hume proposes a much more modest
epistemic and anthropological ideal: the cognitive function of knowledge is replaced by
a rather instrumental function, deductive certainty is replaced by inductive probability,
the claims of metaphysics to be able to discuss essence, substance or self are simply
compromised, human rationality pales in front of instinctivity and naturalism. We cannot
rationally understand the dynamics of the universe, we only instinctively anticipate it. The
causal relationship does not represent “knowledge” so much, but only the mechanical
exercise of a psychological instinct well tuned to reality, which manages to predict, in an
irrational way, certain occurrences based on others.
Moreover, David Hume’s analysis of causality is relevant from an anthropological
point of view. Usually, reason and the ability to rationally understand the world have
been identified as the essence of man; by questioning the status and the capacities of
Abstracte 229
Library advocacy
An original manuscript addressed to Mayor Nicolae Filipide, registered in the
Correspondence Register of the Library “V.A. Urechia” (1909-1924; 1930-1935),
on February 9, 1913 / 216
Pro domo
Evoluția bibliotecilor raportată la revoluțiile industriale
Dorina Bălan .............................................................................................................. 57
Forma autorizată de nume pentru o entitate persoană care include nume religios și/sau
titlu religios din Biserica Ortodoxă Română
Catrina Căluian; Leonica Roman ............................................................................. 65
Personalia&Localia
Din poveștile Eternității : Un periplu prin istoria familiei gălățene Koulpy
Camelia Toporaș ......................................................................................................... 97
Familia Corciovă din Cudalbi. Figuri memorabile: învățător Costin Corciovă și
profesor George Corciova
Maricica Sava........................................................................................................... 110
”Sânge albastru” pe la Galați
Sorin Langu; Camil-Liviu Suciu .............................................................................. 130
Belle arte
Metafore în metal. Tabăra de sculptură în metal de la Galați, edițiile I – VII
Corneliu Stoica ......................................................................................................... 139
Spiritus rector
Un argument epistemic în favoarea naturalizării omului. Iraționalitatea relației
cauzale și a cunoașterii factuale, la David Hume
Ovidiu Nedu; Mihaela Munteanu ........................................................................... 154
Mozaic documentar
Catacombele - primele morminte creștine din capitala Imperiului Roman
Violeta Ionescu ......................................................................................................... 199
Revista România Militară
Radu Moțoc............................................................................................................... 208
Pagini de arhivă
Pledoarie pentru Biblioteca Urechia - o scrisoare către Primarul Galațiului, de la 9
feb. 1913 ............................................................................................................................... 216
PROIECT
Povestea proiectului: Trecutul are un nou viitor............................................................. 221
ABSTRACTE........................................................................................................................ 225
Table of Contents
Integral Cantemir, at the place of honor among the bibliophile values from the County
Library „V.A. Urechia”
Letiția Buruiană.....................................................................................................5
Pro domo
The Evolution of Libraries in Relation to the Industrial Revolutions
Dorina Bălan .............................................................................................................. 57
Authorized Form of Name for a Person Entitywhich Includes a Religious Name and/or
Religious Title of the Romanian Orthodox Church
Catrina Căluian; Leonica Roman ............................................................................. 65
Personalia&Localia
From the Stories of the ”Eternitatea” Cemetery : A Journey through the History of the
Koulpy Family from Galati
Camelia Toporaș ......................................................................................................... 97
The Corciovă Family from Cudalbi. Memorable Figures: Primary School Teacher Costin
Corciovă and Undergraduate Teacher George Corciova
Maricica Sava........................................................................................................... 110
”Blue Blood” on Galați
Sorin Langu; Camil-Liviu Suciu .............................................................................. 130
Belle arte
Metal carved metaphors: Galați Metal Sculpture Camp, from the 1st to the 8th Edition
Corneliu Stoica ......................................................................................................... 139
Spiritus rector
The Irrational Character of Causal Relation and of Factual Knowledge, at David Hume
Ovidiu Nedu; Mihaela Munteanu ........................................................................... 154
Mozaic documentar
Catacombs - the First Christian Tombs in the Capital of the Roman Empire
Violeta Ionescu ......................................................................................................... 199
România Militară Magazine
Radu Moțoc............................................................................................................... 208
Pagini de arhivă
Library advocacy: An original manuscript addressed to Mayor Nicolae Filipide,
registered in the Correspondence Register of the Library “V.A. Urechia” (1909-1924;
1930-1935), on February 9, 1913 .....................................................................................216
PROJECT
The story of the project: The past has a new future............................................221