ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

DEPARTAMENTUL DREPT

SPECIALITATEA: DREPT FINANCIAR-FISCAL

REFERAT

la disciplina Calificarea Infracțiunilor Economice

INSOLVABILITATEA INTENȚIONATĂ ȘI
INFRACȚIUNI SĂVÂRȘITE DE PERSOANE CARE
GESTIONEAZĂ O ORGANIZAȚIE COMERCIALĂ,
OBȘTEASCĂ ORI O ALTĂ ORGANIZAȚIE
NESTATALĂ- PROBLEME DE ÎNCADRARE JURIDICĂ

AUTOR:
Masterand gr. DFF-191,
învăţămînt cu frecvenţa la zi,
Alina LAVRIC

CHIȘINĂU 2019
 CUPRINS

1. Introducere
2. Caracteristica generală a infracțiunii de insolvabilitate intenționată
3. Infracțiuni săvârşite de persoane care gestionează o organizaţie comercială,
obştească ori o altă organizaţie nestatală
4. Bibliografie

1
 INTRODUCERE
Conform art.2 Legii insolvabilităţii nr.149/2012 insolvabilitatea este situaţia financiară a
debitorului caracterizată prin incapacitatea de a îşi onora obligaţiile de plată, constatată prin act
judecătoresc de dispoziţie.1
Procedura de insolvabilitate în Republica Moldovoa se intentează şi se desfăşoară în concordanţă
cu Legea insolvabilităţii nr.149/2012 şi Codul de procedură civilă. Scopul procesului de insolvabilitate
este stipulat la art.1 al Legii insolvabilității şi se rezumă satisfacerea creanţelor creditorilor din contul
patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii
falimentului şi prin distribuirea produsului finit.
Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de
procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un
spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea
insolvabilă poate fi salvată de la lichidare. Totodată, legea are ca scop să favorizeze şi să ajute
întreprinderile care au posibilitate să-şi redreseze situația în care se află.
Activitatea economică în ansamblu este însoţită de riscul asumării pierderilor luându-se în calcul
faptul că includerea oricărui agent economic în circuitul civil presupune o anumită încredere şi faţă de
el, şi faţă de acţiunile sale. Pentru ca riscul creditorilor să devină cât mai mic, legiuitorul a inclus în
cadrul dreptului real instituţia insolvabilităţii. Această instituţie este de jurisdicţie comercială, însă, în
cazul în care sunt comise fapte prejudiciabile legate de aceasta, cum ar fi organizarea unor licitații cu
rea credință pentru comercializarea bunurilor existente într-o anumită companie de către o persoană
anume, atunci se va califica ca fiind din materie penală, și se va califica ca insolvabilitate intenționată.
Dacă e să ne referim la persoanele care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă
organizaţie nestatală acestea apar ca subiecți al art.333 (Luare de mită); art.334 (Darea de mită) și
art.335 ( Abuzul în serviciu) din Codul penal al Republicii Moldova.
Infracțiunile menționate mai sus fac parte din Capitolul XVI al Codului Penal, partea Specială și este
intitulat : ,, Infracțiuni de corupție în sectorul privat”.

1
Legea insolvabilității nr.149/2012 ; art.2
2
 CARACTERISTICA GENERALĂ A INFRACȚIUNII DE INSOLVABILITATE
INTENȚIONATĂ

Conform art.252 al codului penal al Republicii Moldova, insolvabilitatea intenționată are format
obiectul juridic special din relaţiile sociale cu privire la corectitudinea onorării de către debitor a
obligaţiilor în faţa creditorilor. Obiectul material a infracțiunii date este stipulate în trei grupuri: 1)
bunurile care fac parte din activul debitorului; 2) bunurile care fac parte din pasivul debitorului (care
sunt datorate creditorilor); 3) oricare act de evidenţă contabilă sau statistică privind activitatea
economică a debitorului (bilanţul contabil, alte documente contabile; devizul; procura; ordinul de
plată; registrul de gestiune; registrul acţionarilor; registrul şedinţelor şi deliberărilor adunărilor
generale; registrul şedinţelor şi deliberărilor consiliului de administraţie; registrul obligaţiunilor;
registrul şedinţelor şi deliberărilor comitetului de direcţie;) etc.
Victimă a infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.252 CP RM este creditorul. Conform art.2 al Legii
nr.149/2012, creditor este persoana fizică sau persoană juridică deţinător al unui drept de creanţă
asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada creanţei sale faţă de acest patrimoniu în
condiţiile legii în cauză. Din această definiţie reiese că creditorul, privit ca victimă a infracţiunii
analizate, este persoana caracterizată prin următoarele calităţi:
1) este o persoană fizică sau o persoană juridică;
2) este deţinătoare a unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului;
3) poate face dovada creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile Legii nr.149/2012.
Latura obiectivă a infracţiunii specificate la alin.(1) art.252 CP RM are următoarea structură:
1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiunea sau inacţiunea desemnată prin sintagma „insolvabilitatea
intenţionată”;
2) urmările prejudiciabile sub formă de daune în proporţii mari;
3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile;
4) ambianţa infracţiunii:
a) desfăşurarea procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului;
b) situaţia de prevedere a insolvabilităţii.
În conformitate cu art.2 al Legii nr.149/2012, prin „insolvabilitate” se înţelege situaţia financiară a
debitorului caracterizată prin incapacitatea de a a-şi onora obligaţiile de plată, constatată prin act
judecătoresc de dispoziţie.
Modalităţile faptice alternative ale faptei prejudiciabile prevăzute la alin.(1) art.252 CP RM sunt:
1) crearea insolvabilităţii;

3
 2) agravarea insolvabilităţii.
Crearea insolvabilităţii reprezintă aducerea la starea de insolvabilitate a unei persoane fizice sau
juridice, care desfăşoară activitate de întreprinzător, anterior solvabile. La rândul său, agravarea
insolvabilităţii reprezintă aducerea într-o stare şi mai gravă de insolvabilitate a unei persoane fizice sau
juridice, care desfăşoară activitate de întreprinzător, deja aflate în stare de insolvabilitate.
Un semn obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii specificate la alin.(1) art.252 CP RM este
ambianţa infracţiunii, presupunând două ipoteze alternative: 1) desfăşurarea procedurii de restructurare
sau a procedurii falimentului; 2) situaţia de prevedere a insolvabilităţii.
Latura subiectivă a infracţiunii specificate la alin.(1) art.252 CP RM se caracterizează prin intenţie
directă sau indirectă. Motivele infracţiunii în cauză se exprimă în: interes material; carierism;
răzbunare etc.
Subiectul infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.252 CP RM este persoana fizică responsabilă care la
momentul comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani. În afară de aceasta, subiectul trebuie să aibă una din
următoarele calităţi speciale: 1) persoană cu funcţie de răspundere, angajată într-o societate
necomercială debitoare; 2) persoană care gestionează o organizaţie comercială (cu excepţia băncii),
obştească sau altă organizaţie nestatală, care este debitoare3 ; 3) întreprinzător individual care este
debitor. Este obligatoriu de menționatat faptul că persoana juridical nu poate fi subiect al infracțiunii
de insolvabilitate intenționată. Dauna în proporții deosebit de mari sunt acele care valorează de la 1500
unități convenționale.

INFRACȚIUNI SĂVÂRȘITE DE PERSOANE CARE GESTIONEAZĂ O

ORGANIZAȚIE COMERCIALĂ, OBȘTEASCĂ ORI O ALTĂ ORGANIZAȚIE
NESTATALĂ
Dacă e să ne referim la persoanele care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă
organizaţie nestatală apare ca subiect al infracţiunilor prevăzute la 333, 334 şi 335 CP RM. Latura
subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.333 CP al RM, stipulează faptul că persoane care gestionează
o organizaţie comercială, obştească ori o altă organizaţie nestatală conștientizează și dorește să
primească ilicit de la o altă persoană, pentru acțiunile sau inacțiunile în sfera obligațiilor sale un bun,
sau un avantaj patrimonial. Pe de altă parte latura subiectivă al art.334 menionează că mituitorul
promite, oferă și dă bani, bunuri sau un avantaj unui fondator care gestionează o organizaţie
comercială, obştească ori o altă organizaţie nestatală.
Conform art.12 „Sectorul privat” al Convenţiei ONU împotriva corupţiei, fiecare stat ia parte ,
conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, măsuri pentru prevenirea corupţiei
implicând sectorul privat pentru întărirea normelor de contabilitate şi audit în sectorul privat şi, dacă

4
este cazul, de nerespectare a acestor măsuri, prevede sancţiuni civile, administrative sau penale
eficiente, proporţionate şi punitive.
Nu poate fi considerată persoană care gestionează organizaţia comercială, obştească sau altă
organizaţie nestatală persoana care lucrează pentru o organizaţie comercială, obştească sau o altă
organizaţie nestatală.
Nu poate avea calitatea de persoană care gestionează organizaţia comercială, obştească sau altă
organi-zaţie nestatală nici: notarul; auditorul; avocatul; executorul judecătoresc; expertul judiciar;
interpretul şi traducătorul antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de
organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi sau de
executorii judecătoreşti; mediatorul; medicul, privit ca liber-profesionist; mandatarul autorizat;
reprezentantul statului în societăţile comerciale cu cotă de participare a statului etc. Legiuitorul a
raportat astfel de persoane la categoria de persoane autorizate sau învestite de stat să presteze în
numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activităţi de interes public.
Dacă e să concluzionăm atunci menționez faptul că conform alin.(1) al art.15 din Legii
Insolvabilității nr.149/2012 :,, În cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor)
lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii
pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului sau a insolvabilității intenţionate,
aceştia poartă răspundere subsidiară, solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului
sînt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor. „

5
 BIBLIOGRAFIE

1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, intată în vigoare la

12.08.1994
2. Codul Penal al Republicii Moldova din 18.04.2002, intrat în vigoare la
14.04.2009
3. Legea insolvabilității nr.149/2012, intrată în vigoare la 13.03.2013
4. Revista Științifică a Universității de Stat din Republica Moldova ,
2012, nr.8 p.112
5. Comentariul Codului Penal al Republicii Moldova, art.252; art.333;
art.334; art.335.