AE Achiziţiile ecologice efectuate de managerii din industria hotelieră.

O abordare a principalilor factori determinanţi

ACHIZIŢIILE ECOLOGICE EFECTUATE DE MANAGERII DIN INDUSTRIA

HOTELIERĂ. O ABORDARE A PRINCIPALILOR FACTORI DETERMINANŢI
Mirela Ştefănică1, Ana Iolanda Vodă2, Rodica Cristina Butnaru3,
Gina Ionela Butnaru4 şi Mircea-Gabriel Chirita5
1)2)4)
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, România
3)
Universitatea din Quebec la Montreal, Canada
5)
Universitateadin Quebec la Rimouski, Canada

Vă rugăm să citați acest articol astfel: Istoricul articolului

Ştefănică, M., Vodă, A.I., Butnaru, R.C., Butnaru, Primit: 29 septembrie 2019
G.I. and Chiriţa, M.G., 2020. Ecological Purchases Revizuit: 23 noiembrie 2019
Made by Managers in Hotel Industry. An Approach Acceptat: 24 decembrie 2019
of the Main Determining Factors. Amfiteatru
Economic, 22(53), pp. 57-70.

DOI 10.24818/EA/2019/53/57

Rezumat
În ultimii ani s-a observat intensificarea preocupărilor pentru protejarea mediului
și dezvoltarea unei atitudini și comportament ecologic în rândul operatorilor din industria
turismului. Astfel, achizițiile ecologice au devenit componente importante în stabilirea
strategiilor de mediu ale hotelurilor și în comportamentul de consum al clienților.
Majoritatea cercetătorilor prezintă tocmai această atitudine a clienților față de produsele
verzi și intenția de cumpărare a acestora. Prezenta cercetare abordează achizițiile ecologice
din perspectiva managerilor de hoteluri, prin analiza relațiilor dintre acestea și atitudinea
pro-mediu, problemele de mediu și beneficiile care îi motivează pe manageri să efectueze
achiziții ecologice, la nivelul a 92 hoteluri din România. În cadrul cercetării au fost folosite
analiza frecvențelor, fiabilitatea scalei și analiza de regresie liniară multiplă (metoda celor
mai mici pătrate). Datele au fost analizate cu programul STATA, iar rezultatele obţinute
susţin ipotezele cercetării care arată că influența atitudinii pro-mediu și a beneficiilor
economice asupra achizițiilor ecologice este una importantă. Rezultatele arată o legătura
semnificativă și pozitivă dintre achizițiile ecologice, atitudinea pro-mediu şi beneficiile
asociate. De asemenea studiul identifică o relaţie negativă între achizițiile ecologice și
îngrijorarea privind problemele de mediu. Mai mult, clasificarea hotelieră are o influență
negativă asupra achizițiilor ecologice efectuate de către managerii acestora. Implicațiile,
limitările și liniile viitoare de cercetare sunt de asemenea menţionate în acestă cercetare.

Cuvinte-cheie: achiziţii ecologice, atitudine pro-mediu, problemele de mediu, beneficii

economice, domeniul hotelier, România
Clasificare JEL: Q50, L83, M10

Autor de contact, Gina Ionela Butnaru – gina.butnaru@uaic.ro

58 Amfiteatru Economic
Achiziții ecologice: realități și perspective AE
Introducere

Dezechilibrele majore sesizate la nivelul mediului înconjurător peste tot în lume

(schimbările climatice și încălzirea globală, poluarea, distrugerea biodiversității, epuizarea
resurselor naturale și înmulțirea deșeurilor) au fost studiate de numeroși cercetători
(Bennett, 2019; Wang et al. 2019). Un interes și o preocupare crescândă pentru mediul
înconjurător se manifestă și la nivelul forurilor internaționale, a guvernelor, a numeroaselor
organizații guvernamentale şi non-guvernamentale, cu vocație locală sau internațională
(EEA, 2012). Acestea au determinat intensificarea preocupărilor pentru protejarea mediului
și dezvoltarea unei atitudini și comportament ecologic și în rândul operatorilor din industria
turismului (Hilton, 2018; Mariott, 2018), în contextul în care industria turismului este
recunoscută ca un contribuabil major la degradarea mediului și schimbările climatice
(Su, Hall și Ozanne, 2013).
Pentru a putea supraviețui într-un context de afaceri competitiv, managementul
ecologic și practicile verzi, care includ achizițiile ecologice, au devenit componente
importante pentru industria turismului și nu numai (Alberini și Segerson, 2002). Din acest
motiv, Priego şi Palacios (2008) menționează că achizițiile ecologice trebuie să reprezinte
un aspect important în stabilirea strategiilor de mediu ale hotelurilor. Cu toate acestea,
potrivit lui Brown (1996), decizia strategică de achiziționare a produselor cu impact scăzut
asupra mediului de către managerii de hoteluri depinde şi de beneficiile asociate acestora.
Astfel, mulți hotelieri adoptă practici ecologice pentru a-și construi un avantaj competitiv
prin îmbunătățirea imaginii sau reputației, ceea ce va conduce la creșterea loialităţii
clienților, în timp ce alții urmăresc reducerea consumului și a costurilor operaționale și
obținerea unor beneficii economico-financiare.
Analizând literatura de specialitate, am observat că majoritatea cercetătorilor se
focusează pe atitudinea clienților față de produsele verzi și intenția de cumpărarea a cestora,
(Wang et al., 2018), în timp ce această lucrare abordează o perspectivă diferită şi anume, pe
cea a comportamentului managerilor de hoteluri privind achizițiile ecologice. Astfel, vom
analiza influența pe care unii factori precum: atitudinea pro-mediu, îngrijorarea privind
problemele de mediu și importanța obținerii unor beneficii, îi pot avea asupra
comportamentului managerilor din industria hotelieră privind achizițiile ecologice. Pentru
realizarea acestui scop am structurat articolul în următoarele secțiuni: analiza literaturii și
dezvoltarea ipotezelor cercetării, metodologia cercetării, rezultate și discuții, încadrate de
introducere și concluzii. Prima parte cuprinde trei subsecțiuni în care am analizat literatura
de specialitate din domeniu, în funcție de factorii ce influențează decizia privind achizițiile
ecologice. Partea a doua, corespunzătoare metodologiei cercetării, oferă informații privind:
metoda de cercetare, eșantionarea, descrierea variabilelor (dependentă, independente, de
control). Partea finală cuprinde rezultatele și concluziile desprinse în urma cercetării.

1. Analiza literaturii şi dezvoltarea ipotezelor cercetării

1.1. Influența atitudinii față de mediu asupra achizițiilor ecologice

Potrivit lui Wang et al. (2019), atitudinea este factorul cheie care afectează intenția
de cumpărare a consumatorilor. Atitudinea față de mediu (atitudine ecologică) se manifestă
la nivelul a trei dimensiuni: cognitivă, afectivă și acțională (Diminescu, 2003), fiind o
colecție de credințe, efecte și intenții comportamentale pe care o persoană le are în legătură

Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 59

AE Achiziţiile ecologice efectuate de managerii din industria hotelieră.
O abordare a principalilor factori determinanţi

cu activitățile sau problemele legate de mediu (Schultz et al., 2004), iar această atitudine
este frecvent utilizată pentru a prezice comportamentul față de mediu (Kaiser et al., 1999).
Studii anterioare privind produsele ecologice și comportamentele legate de mediu au
susținut afirmația că între atitudinea față de mediu și achizițiile ecologice există o asociere
pozitivă (Yadav şi Pathak, 2017). Astfel, achizițiile ecologice sunt o parte importantă a
politicii de mediu pentru multe hoteluri (Priego şi Palacios, 2008; Teng et al., 2012) însă
doar câteva dintre ele raportează acțiunile practice sau strategiile privind achizițiile
ecologice. Alte studii privind relația dintre atitudinea față de mediu și achizițiile ecologice
în domeniul hotelier din diferite zone ale lumii, au fost dezvoltate de Rahman, Reynolds și
Svaren (2012) prin studii realizate în hoteluri americane. Wang (2012), Teng et al. (2012),
Su, Hall și Ozanne (2013) analizează practicile verzi adoptate în hoteluri din Taiwan,
achizițiile ecologice făcând parte din cele zece categorii evidențiate iar Bohdanowicz
(2005) analizează atitudinea hotelierilor europeni. În ceea ce privește eficiența energetică,
conform Teng et al. (2012), succesul implementării practicilor privind conservarea energiei
hoteliere și reducerea emisiilor de carbon depinde în principal de sprijinul conducerii și de
implicarea personalului. Conform Wang et al. (2019), atitudinea poate influența
achiziționarea de aparate sau echipamente eficiente din punct de vedere energetic, iar
achiziționarea acestora sau a altor tehnologii pentru minimizarea consumului de energie sau
folosirea surselor regenerabile de energie (solare, geotermale) (Bohdanowicz, Zientara şi
Novotna, 2011) vor contribui la îmbunătățirea eficienței energetice. Referitor la gestionarea
aprovizionării, în prezent, multe dintre operațiunile firmelor sunt externalizate furnizorilor,
și de impactul asupra mediului agregat al unei firme depinde tot mai mult impactul asupra
mediului al partenerilor din lanțul de aprovizionare al companiei (Tate, Ellram și Dooley,
2012). Totuși, firmele pot aborda o atitudine ecologică prin alegerea unor producători sau
furnizori ecologici şi includerea unor anumite clauze contractuale pe aspectele de mediu.
Având în vedere relevanța influenței atitudinii față de mediu asupra achizițiilor ecologice,
studiul propune testarea următoarei ipoteze:
H1 – Există o relație directă și pozitivă între atitudinea pro-mediu a hotelierilor și
achizițiile ecologice efectuate de către aceștia

1.2. Influența importanței obținerii unor beneficii asupra deciziei privind achizițiile
ecologice efectuate de către hotelieri

De multe ori, practicile ecologice adoptate de manageri, precum achiziționarea

produselor cu impact scăzut asupra mediului, sunt influențate de posibilele beneficii
asociate acestora (Brown, 1996). Astfel, multe hoteluri aplică practici de gestionare a
mediului pentru a-și construi un avantaj competitiv prin îmbunătățirea reputației, ceea ce va
conduce la îmbunătățirea loialităţii clienților. Unii autori, (Katris, Kyrikou și Bentsou,
2015) analizează stimulentele care îi motivează pe hotelieri să adopte practici de
management de mediu, printre care se numără și achizițiile ecologice, şi menționează
beneficiile interne (reducerea costurilor operaţionale) şi externe (imagine, avantaj
competitiv) implementării managementului de mediu. Reducerea costurilor operaționale,
satisfacerea cerințelor clienților sensibili la mediu şi îmbunătăţirea imaginii sunt factorii
care stimulează cel mai mult managerii de hotel din Europa (Katris, Kyrikou și Bentsou,
2015). Performanța ecologică a unui hotel este deosebit de importantă pentru succesul său
competitiv (Kassinis şi Soteriou, 2003), deoarece majoritatea oamenilor sunt dispuși să
plătească mai mulți bani pentru serviciile unui hotel cu inițiative ecologice (Zhang et

60 Amfiteatru Economic
Achiziții ecologice: realități și perspective AE
al.,2017), iar achizițiile ecologice, conform Sreen, Purbey și Sadarangani (2018), pot
contribui în mare măsură atât la obținerea performanței de mediu cât și la crearea unei
imagini publice pozitive, la îmbunătățirea avantajului competitiv (Carter, 2005). Chen
(2008) susține că îmbunătățirea imaginii verzi a unei firme prin creșterea performanței de
mediu ajută la deschiderea de noi oportunități de afaceri și îmbunătățirea avantajului său
competitiv. Achiziţiile ecologice care conduc spre exemplu la obţinerea unor acreditări de
mediu/licenţe de către hoteluri contribuie la creşterea angajamentului acestora privind
mediul (Geerts, 2014). Potrivit lui Chan (2013), hotelurile care adoptă strategii de mediu își
îmbunătăţesc atât imaginea cât și reputația şi vor atrage turiști cu preocupări ecologice.
Având în vedere studiile menționate, concluzionăm că obținerea unor beneficii reprezintă
un aspect foarte important în procesul decizional privind achizițiile ecologice efectuate de
către hotelieri. Astfel, s-a formulat următoarea ipoteză:
H2 – Posibilitatea obținerii unor beneficii economice influențează semnificativ și
pozitiv achizițiile ecologice efectuate de către managerii din industria hotelieră

1.3. Influența îngrijorării hotelierilor privind problemele de mediu asupra achizițiilor

ecologice

Achizițiile ecologice au apărut ca urmare a conștientizării globale a creșterii

problemelor mediului ceea ce a determinat ca managerii să ia în considerare nu doar pe
acestea, ci și pe cele sociale, etice și economice (Yook, Choi și Suresh, 2018). Este bine
cunoscut faptul că activitățile turistice au un impact puternic asupra mediului, contribuind
nu numai la degradarea acestuia (ex. distrugerea biodiversității), ci și la creșterea gazelor cu
efect de seră, a emisiilor de dioxid de carbon (Pang, McKercher și Prideaux, 2013). Potrivit
lui Lenzen et al.(2018), turismul reprezintă aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu
efect de seră, amprenta globală anuală de carbon a turismului crescând de la 3,9 la 4,5 mil.
tone echivalent CO2 în perioada 2009-2013. Potrivit raportului Emission Gap Report din
2018 emisiile UE au crescut în medie cu 1%/an începând cu anul 2014 (UNEP, 2018).
Chen şi Hung (2016), au studiat conștientizarea problemelor mediului şi sunt de părere că
acesta joacă un rol important în adoptarea și dezvoltarea unui comportament ecologic.
Managerii hotelurilor au posibilitatea să iniţieze practici bazate pe indicatori de conservare
a energiei și reducerea emisiilor de carbon. Totuși, rezultatele sugerează că succesul
implementării acestor indicatori depinde în principal de susținerea conducerii hotelului a
acestor practici și de implicarea personalului (Teng et al., 2012). Ținând cont de aspectele
menționate în literatura de specialitate, acest studiu propune testarea următoarei ipoteze:
H3 – Există o relație directă și pozitivă între îngrijorarea hotelierilor privind
impactul problemelor de mediu asupra turismului şi achizițiile ecologice efectuate de către
aceștia

1.4. Influența clasificării hoteliere asupra achizițiilor ecologice

În general, hotelurile încadrate în categoria 1-3 stele nu dispun de resursele umane

şi capacitatea financiară necesare pentru activităţi de mare amploare care iau în calcul și
protejarea mediului, în timp ce în cazul celor de 4-5 stele doar cele cu capital străin,
aparținând unor lanțuri hoteliere internaționale au strategii de mediu bine definite (Baicu et
al., 2019). Potrivit acelorași autori, managerii acestor hoteluri achiziționează: produse
ecologice, economisesc resursele, reciclează deşeurile şi folosesc energie regenerabilă

Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 61

AE Achiziţiile ecologice efectuate de managerii din industria hotelieră.
O abordare a principalilor factori determinanţi

(panouri solare). Mungai şi Irungu (2013) au afirmat într-un studiu realizat în industria
hotelieră din Kenya, că majoritatea hotelurior de 4-5 stele achiziționează dispozitive și
echipamente eficiente pentru reducerea consumului de apă, produse de curățat ecologice,
echipamente eficiente din punct de vedere energetic, instalaţii de tratarea/purificarea apei,
robinete de apă cu debit redus și toalete cu volum redus de scurgere. Printre activitățile de
mediu cele mai puțin practicate au fost compostarea deșeurilor organice de bucătărie.
Rezultatele unui studiu recent realizat în industria hotelieră din Cehia a demonstrat că
aceste pratici sunt adoptate în principal de hoteluri mari, clasificate superior. Autorii
recomandă dezvoltarea unei practici comune pentru industria hotelieră, care să fie adoptată
la nivel general, inclusiv de hotelurile cu un număr mai mic de stele (Čech, Jindřichovská și
Neubauer, 2019). Studiile anterioare arată influența clasificării hoteliere asupra achizițiilor
ecologice în diferite ţări. Astfel, în acest studiu s-a propus testarea ipotezei următoare:
H4 – Există o relație directă și negativă între nivelul clasificării unui hotel şi
achizițiile ecologice efectuate de către managerii acestora

Sintetizat, modelul conceptual al cercetării și ipotezele avansate sunt prezentate în

figura nr.1:

CH

H4
AM
H1
AEE
H2
BE AE AEF
H3
AEEP
PM

Figura nr. 1: Modelul conceptual și ipotezele avansate

în care: AM – Atitudinea pro-mediu, BE – Beneficii economice, PM – Problemele de mediu,
CH – Clasificare hotel, AE – Achiziţiile ecologice, AEE – Achizițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice,
AEF – Achizițiile ecologice privind furnizorii/livrarea bunurilor, AEEP – Achiziții efectuate pentru
reducerea/compensarea emisiilor poluante

2. Metodologia cercetării

2.1. Metoda de cercetare

Studiul de față și-a propus să analizeze relația dintre achizițiile ecologice,

atitudinea pro-mediu, problemele de mediu și beneficiile care îi motivează pe manageri să
facă achiziții ecologice, în cadrul a 92 hoteluri din România. Metoda de cercetare
cantitativă a fost realizată pe bază de chestionar, iar datele au fost colectate în intervalul
martie-iulie 2019. În cadrul cercetării au fost folosite analiza frecvențelor, fiabilitatea scalei
(testată prin indicele Cronbach's Alpha) și validarea ipotezelor prin analiză de regresie
liniară multiplă (metoda celor mai mici pătrate). Analiza statistică s-a efectuat utilizând
programul statistic STATA versiunea 13.0.

62 Amfiteatru Economic
Achiziții ecologice: realități și perspective AE
Relația dintre variabile este modelată cu ajutorului modelului de regresie liniară
multiplă, ce va lua următoarea formă:

AE = α+𝛽1 AM + 𝛽2 𝐵𝐸+ 𝛽3 𝑃𝑀+ 𝛽4 𝐶𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙𝐶𝐻 + ξ (1)

în care: AE – achiziții ecologice, variabila dependentă, AM – variabila independentă, ce

măsoară atitudinea față de mediu a managerilor de hoteluri, BE – variabila independentă, ce
denotă importanța beneficiilor economice, PM – variabilă independentă, ce ne arată
îngrijorarea managerilor din industria hotelieră cu privire la problemele de mediu,
𝐶𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙𝐶𝐻 − clasificare hotel, variabilă de control, α, 𝛽𝑖 sunt coeficienții de regresie, unde
i=1,2,..., 4, ξ este o variabilă reziduală.

2.2. Eșantionarea

Eșantionul este format din 92 manageri de hoteluri, care au consimțit anticipat să

răspundă la întrebările din chestionar. Din totalul hotelurilor analizate, 76,10% au ca formă
de proprietate capital privat 100% românesc, 10,90% au capital privat, majoritar românesc,
5,4% au capital privat, majoritar străin, iar 7,60% au capital 100% străin. În ceea ce
privește categoria de confort a hotelurilor, marea majoritate a unităților hoteliere au trei
stele (48,90%) sau patru stele (38%). Doar 13% dintre unități sunt de două sau cinci stele.
Cele mai multe dintre hotelurile incluse în investigație au între 10 și 49 de angajați
(42,40%). 31,50% au un număr de angajați cuprins între 50 şi 249 și doar 4,30% din
hoteluri au cel puțin 250 de angajați

2.3. Descrierea variabilelor

Descrierea variabilei dependente: achiziții ecologice (AE)

În studiul de față, pentru măsurarea achizițiilor ecologice (AE) avem în vedere
următoarele: achizițiile efectuate pentru îmbunătățirea eficienței energetice (AEE);
achizițiile efectuate pentru reducerea emisiilor poluante (AEEP) și cele privind modalitățile
de furnizare a bunurilor/serviciilor achiziționate (gestionare ecologică) (AEF).
Achizițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice (AEE): au fost utilizați 8
itemi pentru evaluarea achizițiilor efectuate cu scopul îmbunătățirii eficienței energetice. S-
au avut în vedere următoarele achiziții: dispozitive de monitorizare a consumului de
energie, materiale ecologice pentru izolare termică etc. (tabel nr.2). Fiecare item este
codificat cu valoarea „1” pentru un răspuns afirmativ și „0” pentru cel negativ.
Achiziții efectuate pentru reducerea/compensarea emisiilor poluante (AEEP):
Itemii chestionarului care măsoară achizițiile efectuate în vederea reducerii/compensării
emisiilor poluante sunt: „În vederea reducerii emisiilor poluante, sunteți dispuși să
compensați emisiile de CO2 prin plata unei taxe?“ și „În vederea reducerii emisiilor
poluante, sunteți dispuși să compensați emisiile de CO2 prin donații pentru proiecte
ecologice?“ (tabel nr. 1). Cotele stabilite pentru variantele de răspuns la itemii
chestionarului sunt: „1” pentru „Da“, și „0” pentru „Nu“.
Achizițiile ecologice privind furnizorii/livrarea bunurilor (AEF): Itemii
chestionarului care măsoară AEF sunt: au fost utilizați 5 itemi pentru evaluarea acestei

Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 63

AE Achiziţiile ecologice efectuate de managerii din industria hotelieră.
O abordare a principalilor factori determinanţi

categorii de achiziții ecologice (tabel nr. 1). Fiecare item este codificat cu valoarea „1”
pentru un răspuns afirmativ și „0” pentru cel negativ.
Scorul pentru achizițiile ecologice (AE) a fost determinat pe baza următoarei ecuații:
𝐴𝐸 = ((∑8𝑖=1 𝐴𝐸𝐸𝑖 )/8)+ (∑2𝑖=1 𝐴𝐸𝐸𝑃𝑖 )/2) +(∑5𝑖=1 𝐴𝐸𝐹𝑖 )/5)) (2)

Tabel nr. 1: Clasificare dimensiuni și descrierea itemilor pentru variabila dependentă

Dimensiuni Întrebări chestionar Itemi Abreviere
Ați achiziționat dispozitive pentru monitorizarea
Q14_1 AEE_1
consumului de energie?
Ați achiziționat materiale ecologice pentru izolarea
Q14_3 AEE_2
termică?
Ați achiziționat sistem de încălzire – ventilație și aer
Q14_5 AEE_3
condiționat eficient din punct de vedere energetic?
Ați achiziționat termostate? Q14_6 AEE_4
Ați achiziționat corpuri de iluminat eficiente
Q16_2 AEE_5
AEE energetic?
Ați achiziționat detectoare de mișcare,
Q16_3 AEE_6
temporizatoare, potențiometre?
Ați achiziționat sisteme/echipamente pentru
producerea de energie alternativă (solare, Q15_1 AEE_7
fotovoltaice, geotermale, biogaz)
Ați achiziționat servicii de livrare energie alternativă
de la un furnizor cu o politică activă în domeniul Q15_6 AEE_8
AE
surselor alternative de energie?
Sunteți dispus să compensați emisiile de CO2 prin
Q24_2 AEEP_1
plata unei taxe?
AEEP
Sunteți dispus să compensați emisiile de CO2 prin
Q24_4 AEEP_2
donații pentru proiecte ecologice?
Achiziționarea de produse ecologice este o politică
Q25_1 AEF_1
curentă a hotelului?
Aspectele ecologice sunt luate în considerare atunci
Q25_2 AEF_2
când vă hotărâți să apelați la un furnizor?
În contractul cu furnizorii există clauze prin care se
Q25_3 AEF_3
AEF impune folosirea a cât mai puține ambalaje?
În contractul cu furnizorii există clauze prin care se
impune transportarea bunurilor într-un mod cât mai Q25_4 AEF_4
nepoluant?
La nivelul hotelului există preocupări privind
Q12_5 AEF_5
asimilarea unor tehnologii prietenoase mediului?

Descrierea variabilelor independente

a. Atitudinea față de mediu a managerilor de hoteluri (AM) – variabila independentă AM

măsoară atitudinea managerilor hotelieri față de mediu prin politica și strategiile ecologice
adoptate. Astfel, pentru măsurarea politicii de mediu adoptate (AMPE), respondenții au fost
întrebați dacă politica de mediu sau declarația politicii de mediu este adaptată permanent
legislației de mediu în vigoare. Variabila este codificată cu valoarea „1“ pentru un răspuns
afirmativ și cu „0“, altfel. Pentru măsurarea strategiilor ecologice ale unităților hoteliere
(AMSE) au fost utilizați 7 itemi din chestionar. Întrebările enunțate fac trimitere la
strategiile de gestionare eficientă a deșeurilor, strategiile de reducere a emisiilor poluante

64 Amfiteatru Economic
Achiziții ecologice: realități și perspective AE
etc. (tabel nr. 2). Valorile pentru fiecare item sunt „1” (dacă răspunsul este pozitiv) și „0”
(în caz contrar). Scorul pentru atitudinea față de mediu (AM) a fost determinat pe baza
următoarei ecuații:
7
𝐴𝑀 = 𝐴𝑀𝑃𝐸 + ((∑ 𝐴𝑀𝑆𝐸𝑖 )/7) (3)
𝑖=1

Tabel nr. 2: Clasificare dimensiuni și descrierea itemilor pentru variabilele

independente și de control
Dimensiuni Întrebări chestionar Itemi Abreviere
Hotelul dvs. are o politică de mediu activă ce este
AMPE Q9_4 AMPE
adaptată permanent legislației de mediu în vigoare?
La nivelul hotelului sunt stabilite strategii de
Q 10 AMSE_1
protejare a mediului?
Gestionarea eficientă a deșeurilor este o strategie
Q 12_1 AMSE_2
curentă a hotelului?
Reducerea emisiilor poluante este o strategie
Q 12_2 AMSE_3
curentă a hotelului?
AM
Îmbunătățirea eficienţei energetice este o strategie
AMSE Q 12_3 AMSE_4
curentă a hotelului?
Reducerea consumului de apă este o strategie
Q 12_4 AMSE_5
curentă a hotelului?
Achiziționarea de produse sau echipamente
Q 12_6 AMSE_6
ecologice este o strategie curentă a hotelului?
Diminuarea zgomotului este o strategie curentă a
Q 12_7 AMSE_7
hotelului?
Obținerea unor beneficii economico-financiare vă
BE - Q28_1 BE
determină să efectuați achiziții ecologice?
Problemele actuale ale mediului vă determină să
PM - Q2_6 PM
efectuați achiziții ecologice?

b. Beneficii economice (BE) – Pentru măsurarea beneficiilor economice, respondentul a

trebuit să răspundă la următoarea întrebare din chestionar: „Posibilitatea obținerii unor
beneficii economice vă determină să efectuați achiziții ecologice?”. Respondentului i-a fost
cerut să aleagă una din alternativele de răspuns: 1 = „Da” și 0 = „Nu”.
c. Problemele de mediu (Îngrijorarea privind problemele de mediu) (PM) – În vederea
măsurării acestui indicator s-a utilizat următoarea întrebare din chestionar: „Problemele
actuale ale mediului vă determină să efectuați achiziții ecologice?”. Respondentului i-a fost
cerut să aleagă una din alternativele de răspuns: 1 = „Da” și 0 = „Nu”.

Descrierea variabilei de control

În acest studiu s-a luat în considerare următoarea variabilă de control: Clasificarea
hotelului (CH): 1 – două stele (CH_1); 2 – trei stele (CH_2); 3 – patru stele (CH_3)
și 4 – cinci stele (CH_4) (tabel nr. 3).

Tabel nr. 3: Descrierea variabilei de control

Dimensiuni Întrebări chestionar Itemi Abreviere
CH - După categoria de confort, hotelul dvs. deține: Q33 ControlCH
a) 2 stele; b) 3 stele; c) 4 stele d) 5 stele

Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 65

AE Achiziţiile ecologice efectuate de managerii din industria hotelieră.
O abordare a principalilor factori determinanţi

3. Rezultate și discuții

Pentru măsurarea fiabilității scalelor indicatorilor compuși și validarea consistenței

interne a indicatorilor s-a utilizat scorul Cronbach Alpha. În cazul eșantionului analizat,
Cronbach's Alpha înregistrează valori peste pragul minim indicat după cum urmează: 0,878
pentru AE și 0,841 pentru AM. (Tabel nr. 4)

Tabel nr. 4: Testarea şi validarea constructelor

Construct/dimensiuni Număr întrebări Cronbach's Alpha
Achiziții ecologice (AE) 15 0,878
Atitudinea pro-mediu (AM) 7 0,841
Beneficii economice (BE) 1 -
Problemele de mediu (PM) 1 -

Parametrii modelelor de regresie liniară sunt estimați cu ajutorul metodei celor mai
mici pătrate. Rezultatele prelucrării datelor în STATA sunt prezentate în tabelul nr. 5.

Tabel nr. 5: Rezultate regresie

Model 1 – OLS Model 2 – OLS
Variabile
Variabilă dependentă AE Variabilă dependentă AE
Var. independente
Coef. P>|t| Coef. P>|t|
AM 0,414 (****) 0,000 0,393 (****) 0,000
BE 0,156 (****) 0,007 0,111 (**) 0,061
PM -0,190 (**) 0,079 -0,158 (*) 0,144
CH_2 -0,133 (**) 0,282
CH_3 -0,212 (**) 0,084
CH_4 -0,323(***) 0,025
Const. 0,385 (****) 0,000 0,609 (****) 0,000
𝐑𝟐 0,423 0,403
𝟐
𝐑 ajustat 0,465 0,427
Notă: *, **, ***, **** indică faptul că coeficienții sunt semnificativi la nivelul de 15%, 10%,
5% și 1%.

În modelul 1, valoarea raportului de determinație (R pătrat = 0,423) ne indică

faptul că 42,3% din variația achizițiilor ecologice este datorată influenței simultane a
atitudinii față de mediu, beneficiilor economice și îngrijorării privind problemele de mediu.
Valoarea testul F (21,52) și nivelul de semnificație asociat ne arată că variabilele
independente din model au o influență semnificativă asupra achizițiilor ecologice, în
condițiile unui risc asumat de 10%. Se poate observa că la coeficienții de regresie
caracteristici nivelul de semnificație (P-value) este mai mic decât 0,05, indicând faptul că
influența atitudinii față de mediu a managerilor hotelieri (AM) și a beneficiilor economice
(BM) asupra achizițiilor ecologice (AE) este una semnificativă, în condițiile unui risc
asumat de 5%. Astfel, coeficientul corespunzător variabilei atitudinii față de mediu a
managerilor hotelieri (AM) are valoarea de 0,414, astfel că la o creștere cu o unitate a AM
se va înregistra o creștere, în medie, cu 0,414 unități a AE în condițiile în care variabilele
BE și PM sunt menținute constante. Coeficientul corespunzător variabilei Beneficiilor
Economice (BE) este egal cu 0,156, ceea ce înseamnă că achizițiile ecologice (AE) cresc, în
medie, cu 0,156 unități atunci când atitudinea față de mediu a managerilor hotelieri crește

66 Amfiteatru Economic
Achiziții ecologice: realități și perspective AE
cu o unitate iar variația celorlalte variabile este constantă. Se observă faptul că P-value =
0,000 < 0,05, așadar acest coeficient este semnificativ diferit de 0. Coeficientul aferent
variabilei independente Probleme față de mediu (PM) are valoarea de – 0,190 astfel că la o
creștere cu o unitate a variabilei Beneficiilor Economice (BE) se va înregistra o scădere, în
medie, cu 0,190 unități a achizițiilor ecologice atunci când celelalte variabile din model
sunt constante. Dat fiind faptul că P-value = 0,079, acest coeficient este semnificativ pentru
un risc asumat de 10%.
Pe baza datelor din tabelul nr. 5 și a valorilor coeficienților, modelul de regresie
liniară multiplă estimat, rezultat din analiza întocmită, are forma:

AE = 0,385 +0,414*AM + 0,156 *BE- 0,190*PM (4)

Astfel, se poate concluziona că, în cazul studiat influența atitudinii pro-mediu și a

beneficiilor economice asupra achizițiilor ecologice este una importantă. Mai mult, legătura
semnificativă și pozitivă dintre achizițiile ecologice, atitudinea pro-mediu şi beneficiile
asociate ne permite să validăm cele două ipoteze propuse: H1 și H2. Rezultate similare au
fost obținute și în studiile realizate de Yadav şi Pathak (2017). Relația dintre achizițiile
ecologice și îngrijorarea privind problemele de mediu este una semnificativă și negativă,
pentru un risc asumat de 10%, ceea ce ne permite să invalidăm ipoteza H3. Aceste rezultate
sunt contradictorii cu unele studii empirice anterioare din literatură care arată că hotelurile
care adoptă o strategie de mediu sunt de asemenea preocupate de implementarea de
programe care reduc emisiile poluante și protejează mediul (Chan, 2013; Chen şi Hung,
2016).
În modelul 2, raportul de determinație R pătrat are valoarea de 0,465 și exprimă
faptul că 46,50% din variația achizițiilor ecologice poate fi explicată prin intermediul
variabilelor independente incluse în analiză. Raportul de determinație ajustat (Adjusted R-
square) evidențiază faptul că 0,427 din variația totală este datorată liniei de regresie ținând
cont de gradele de libertate corespunzătoare. Valoarea testului F (12,32) și a pragului de
semnificație (0,000 < 0,15) ne arată că modelul de regresie construit explică dependența
dintre variabile printr-o legătură liniară și semnificativă, pentru un risc asumat de 15%.
Valoarea coeficientului corespunzător influenței variabilei atitudinii față de mediu, ne arată
că la o creștere cu o unitate a nivelului acesteia, nivelul variabilei achiziții ecologice, va
crește, în medie, cu 0,393 și atunci când variațiile celorlalte variabile din model sunt
constante. Coeficientul corespunzător variabilei beneficiilor economice este egal cu 0,111,
ceea ce semnifică faptul că nivelul coeficientului achizițiilor ecologice crește, în medie, cu
0,111 unități, atunci când beneficiile economice cresc cu o unitate iar restul variabilelor
sunt constante.Valoarea corespunzătoare coeficientului variabilei Probleme față de mediu
(PM) ne indică faptul că la o creștere cu o unitate a nivelului acesteia, coeficientul
variabilei achiziții ecologice va scădea, în medie, cu 0,112 unități în condițiile unui risc de
15% și a variației constante a variabilelor independente din model. Spre deosebire de
modelul precedent, s-a luat în calcul și clasificarea hotelieră, ca variabilă de control. Astfel,
toate cele trei categorii de hoteluri au o influență negativă asupra variabilei dependente, dar
doar hotelurile cu 3 și 4 stele au o relație semnificativă, ceea ce ne permite să validăm
parțial ipoteza H4. Rezultate similare au fost obținute și în studiile realizate de Mungai şi
Irungu (2013), Baicu et al. (2019), Čech, Jindřichovská și Neubauer (2019).
Modelul 2 de regresie liniară multiplă are următoare formă:
AE = 0,609 +0,393*AM + 0,111 *BE – 0,158*PM –0,133*CH_2-0,212*CH_3-0,323*CH_4 (5)

Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 67

AE Achiziţiile ecologice efectuate de managerii din industria hotelieră.
O abordare a principalilor factori determinanţi

Pentru testarea normalității erorilor, s-a utilizat testul Jarque-Bera iar pentru
heteroscedasticitatea erorilor testul Breusch-Pagan. Din tabelul nr.6 se observă că Prob. are
valori cuprinse între 0,126 şi 0,132 > α = 0,05, astfel că variabila reziduală urmează o lege
normală de distribuție, pentru fiecare dintre cele două modele enunțate. Testul Breusch-
Pagan ne arată că valorile probabilităților asociate acestui test corespunzătoare fiecărui
model (Prob = 0,070 (Model 1) și 0,053 (Model 2)) sunt mai mari decât α = 0,05 astfel, că
variabilele reziduale rezultate din fiecare model sunt homoscedastice.

Tabel nr. 6: Test normalitate și heteroscedasticitate

Model (1) Model (2)
Test normalitate (Jarque-Bera) 4,084 4,152
Prob. 0,132 0,126
Test heteroscedasticitate (Breusch-Pagan) 0,320 3,70
Prob. 0,070 0,053

Concluzii

Deși achiziția ecologică este un concept relativ nou pentru multe afaceri, există
totuși companii de frunte care au implementat deja procese ecologice, deoarece sunt
conștiente de responsabilitatea lor socială și de mediu (Yook, Choi și Suresh,2018). Grija
față de mediu este o preocupare din ce în ce mai frecventă a managerilor din industria
hotelieră. Initiaţiva acestora de a se alinia standardelor europene privitoare la protejarea
mediului prin achiziții ecologice este animată şi de obținerea unor beneficii. Studiul
prezintă o analiză din perspectiva comportamentului privind achizițiile ecologice efectuate
de managerii de hoteluri şi nu a clienţilor, așa cum arată cele mai multe studii făcute în
industria hotelieră, astfel diferențiindu-se. Obiectivul acestei cercetări este de a identifica
influența pe care unii factori precum: atitudinea pro-mediu, îngrijorarea privind problemele
de mediu și importanța obținerii unor beneficii, îi pot avea asupra comportamentului
managerilor români din industria hotelieră privind achizițiile ecologice. Rezultatele au
demonstrat că există o legătură semnificativă şi pozitivă între atitudinea față de mediu a
managerilor hotelurilor din România şi tipurile de achiziții ecologice
Acest studiu are implicaţii practice şi contribuie la creşterea nivelului de înţelegere
în rândul managerilor hotelurilor în ceea ce privește achizițiile ecologice, beneficiile interne
şi externe ce pot fi obținute. Se pare că beneficiile care stimulează cel mai mult managerii
de hotel din Europa sunt reducerea costurilor operaţionale, alinierea la cerinţele clienţilor
sensibili la mediu şi îmbunătăţirea imaginii (Katris, Kyrikou și Bentsou, 2015). Atitudinea
și comportamentul pro-mediu şi inițiativele managerilor hotelurilor din România ar trebui
să fie susţinute şi încurajate și de politicile guvernamentale la nivel naţional.
Cercetarea prezintă unele limite printre care menţionăm mărimea eşantionului.
Analiza a fost realizată pe 92 de hoteluri. Pe de altă parte, cadrul conceptual consideră trei
variabile independente (Atitudinea față de mediu a managerilor de hoteluri (AM),
Beneficiile economice (BE) şi Problemele de mediu (Îngrijorarea privind problemele de
mediu) (PM)) şi doar o singură variabilă de control (Clasificarea hotelului (CH)) în relaţia
cu procesul achiziţiilor ecologice.
Această analiză ar putea fi extinsă la nivelul industriei hoteliere din ţările UE28,
ceea ce ar permite explicarea comportamentului managerilor europeni din industria
hotelieră privind achiziţiile ecologice prin prisma variabilelor independente considerate în

68 Amfiteatru Economic
Achiziții ecologice: realități și perspective AE
acest studiu şi menţionate mai sus. Rezultatele ar putea servi ca piste în procesul de
sensibilizare atât la nivel de conducere a hotelurilor cât şi la nivel naţional în formularea
politicilor guvernamentale în România astfel încât să se vizeze alinierea industriei hoteliere
la standardele internaţionale.

Mulțumiri

“Acest proiect este finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 –

Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță
instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, Contract nr.34PFE/19.10.2018”

Bibliografie
Alberini, A. and Segerson, K., 2002. Assessing voluntary programs to improve
environmental quality. Environmental and Resource Economics, 22(1-2), pp. 157-184.
Barbarossa, C. and De Pelsmacker, P., 2016. Positive and negative antecedents of
purchasing eco-friendly products: A comparison between green and non-green
consumers. Journal of Business Ethics, 134(2), pp. 229-247.
Bennett, G., 2019. Dilemmas: coping with environmental problems. London: Routledge.
Bohdanowicz, P., 2005. European hoteliers’ environmental attitudes: Greening the
business. The Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, [e-journal] 46,
pp. 188-204. https://doi.org/10.1177/0010880404273891.
Bohdanowicz, P., Zientara, P. and Novotna, E., 2011. International hotel chains and
environmental protection: an analysis of Hilton's we care! programme (Europe,
2006–2008). Journal of Sustainable Tourism, 19(7), pp. 797-816.
Brown, M., 1996. Environmental policy in the hotel sector: "green" strategy or stratagem?.
International Journal of Contemporary Hospitality Management, [e-journal] 8(3),
pp. 18-23. https://doi.org/10.1108/09596119610115961.
Carter, C., 2005. Purchasing social responsibility and firm performance. International
Journal of Physical, Distribution & Logistic Management, [e-journal] 35(3), pp. 177-
194. https://doi.org/10.1108/09600030510594567.
Chan, E.S.W., 2013. Managing green marketing: Hong Kong hotel managers’ perspective.
International Journal of Hospitality Management, 34, pp. 442-461.
Chen, S.C. and Hung C.W., 2016. Elucidating the factors influencing the acceptance of
green products: An extension of theory of planned behavior. Technological Forecasting
and Social Change, [e-journal] 112, pp. 155-163. https://doi.org/10.1016/
j.techfore.2016.08.022.
Chen, Y.S., 2008. The Driver of Green Innovation and Green Image – Green Core
Competence. Journal of Business Ethics, [e-journal] 81, pp. 531-543.
https://doi.org/10.1007/s10551-007-9522-1.
Čech, P., Jindřichovská, I. and Neubauer, J., 2019. Achieving a great reputation for
corporate social responsibility: study from the czech hospitality industry. Scientific
Papers of the University of Pardubice, 27(45), pp. 17-28.

Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 69

AE Achiziţiile ecologice efectuate de managerii din industria hotelieră.
O abordare a principalilor factori determinanţi

Diminescu, N., 2003. Descoperă natura de la informaţie la atitudine şi comportament

ecologic. Timișoara: Mirton.
European Environment Agency (EEA), 2012. Consumption and the Environment. [online]
Available at: <http://www.eea.europa.eu/publications/consumption-and-the-
environment-2012.pdf> [Accessed 31July 2019].
Geerts, W., 2014. Environmental certification schemes: Hotel managers’ views and
perceptions. International Journal of Hospitality Management, 39, pp. 87-96.
Hameed, I., Waris, I. and Amin ul Haq, M., 2019. Predicting eco-conscious consumer
behavior using theory of planned behavior in Pakistan. Environmental Science and
Pollution Research, [e-journal] 26, pp. 15535-15547. https://doi.org/10.1007/s11356-
019-04967-9.
Hilton, 2018. Environmental Impact. [online] Available at: <https://cr.hilton.com/
environment/> [Accessed 12 August 2019].
Kaiser, F.G., Ranney, M., Hartig, T. and Bowler, P.A., 1999. Ecological behavior,
environmental attitude, and feelings of responsibility for the environment. European
psychologist, 4(2), p. 59.
Kassinis, G.I. and Soteriou, A.C., 2003. Greening the service profit chain: The impact of
environmental management practices. Production and operations Management, 12(3),
pp. 386-403.
Katris, G., Kyrikou, E. and Bentsou, D., 2015. The importance of environmental
management and the benefits of its implementing both for large as well as for medium
and smallsized hotel units. Proceedings of the 14th International Conference on
Environmental Science and Technology. [online] Available at:
<https://cest2015.gnest.org/papers/cest2015_00573_oral_paper.pdf> [Accessed 14
August 2019].
Lenzen, M., Sun, Y.-Y., Faturay, F., Ting, Y.-P., Geschke, A. and Malik, A., 2018. The
carbon foot print of global tourism. Nature Climate Change, [e-journal] 8, pp. 522-528.
https://doi.org/10.1038/s41558-018-0141-x.
Marriott International, 2018. 2018 Sustainability Highlights. [online] Available at:
<http://serve360.marriott.com/wp-
content/uploads/2018/10/2018_Serve_360_Report.pdf.> [Accessed 10 August 2019].
Mungai, M. and Irungu, R., 2013. An Assessment of Management Commitment to
Application of Green Practices in 4 – 5 Star Hotels in Mombasa, Kenya. Information
and Knowledge Management, 3(6), pp.40-47.
Pang, S.F.H., McKercher, B. and Prideaux B., 2013. Climate Change and Tourism: An
Overview. Asia Pacific Journal of Tourism Research,18(1-2), pp. 4-20.
Priego, B.M.J. and Palacios, A.C., 2008. Analysis of environmental statements issued by
EMAS-certified Spanish hotels. Cornell Hospitality Quarterly, 49(4), pp. 381-394.
Rahman, I., Reynolds, D. and Svaren, S.,2012. How “green” are North American hotels?
An exploration of low-cost adoption practices. International Journal of Hospitality
Management, [e-journal] 31(3), pp.720-727. https://doi.org/10.1016/j.ijhm.2011.09.008.
Schultz, P.W., Shriver, C., Tabanico, J.J. and Khazian, A.M., 2004. Implicit connections
with nature. Journal of environmental psychology, 24(1), pp. 31-42.

70 Amfiteatru Economic
Achiziții ecologice: realități și perspective AE
Su, Y.P., Hall, C.M. and Ozanne, L., 2013. Hospitality industry responses to climate
change: A benchmark study of Taiwanese tourist hotels. Asia Pacific Journal of
Tourism Research, 18(1-2), pp. 92-107.
Sreen, N., Purbey, S. and Sadarangani, P., 2018. Impact of culture, behavior and gender on
green purchase intention. Journal of Retailing and Consumer Services, [e-journal] 41,
pp.177-189. https://doi.org/10.1016/j.jretconser.2017.12.002 .
Tate, W.L., Ellram, L.M. and Dooley, K.J., 2012. Environmental purchasing and supplier
management (EPSM): Theory and practice. Journal of Purchasing and Supply
Management, 18(3), pp.173-188. https://doi.org/10.1016/j.pursup.2012.07.001.
Teng, C.C., Horng, J.S., Hu, M.L.M., Chien, L.H. and Shen, Y.C., 2012. Developing
energy conservation and carbon reduction indicators for the hotel industry in
Taiwan. International Journal of Hospitality Management, 31(1), pp. 199-208.
United Nations Environment Programme (UNEP), 2018. Emissions Gap Report. [online]
Available at: <http://wedocs.unep.org/bitstream/handle/20.500.11822/26895/EGR2018_
FullReport_EN.pdf> [Accessed 30 August 2019].
Wang, R., 2012. The Investigation of Green Best Practices for Hotels in Taiwan. Procedia
– Social and Behavioral Sciences, [e-journal] 57, pp. 140-145. https://doi.org/
10.1016/j.sbspro.2012.09.1167.
Wang, J., Wang, S., Wang, Y., Li, J. and Zhao, D., 2018. Extending the theory of planned
behavior to understand consumers’ intentions to visit green hotels in the Chinese
context. International Journal of Contemporary Hospitality Management, [e-journal]
30(8), pp. 2810-2825. https://doi.org/10.1108/IJCHM-04-2017-0223.
Wang, Z., Sun, Q., Wang, B. and Zhang, B., 2019. Purchasing intentions of Chinese
consumers on energy-efficient appliances: Is the energy efficiency label effective?.
Journal of Cleaner Production, [e-journal] 238, article 117896. https://doi.org/
10.1016/j.jclepro.2019.117896.
Yadav, R. and Pathak, G.S., 2017. Determinants of Consumers' Green Purchase Behavior
in a Developing Nation: Applying and Extending the Theory of Planned Behavior.
Ecological Economics, [e-journal] 134, pp. 114-122. https://doi.org/10.1016/
j.ecolecon.2016.12.019.
Yook, K.H., Choi, J.H. and Suresh, N.C., 2018. Linking green purchasing capabilities to
environmental and economic performance: The moderating role of firmsize. Journal of
Purchasing and Supply Management, [e-journal] 24(4), pp. 326-337.
https://doi.org/10.1016/j.pursup.2017.09.001.
Zhang, L., Wu, J., Liu, H. and Zhang, X., 2017. The value of going green in the hotel
industry: evidence from Beijing. Real Estate Economics, [e-journal] V, pp. 1-26.
https://doi.org/10.1111/1540-6229.12225.

Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 71