EXEMPLARUL 4 LEI

Hecforia «guis nossef, si

*
f«
4ix *
Troîa fuissof
Cisn^ «aiB
* *
fi s<iu< «fl« Ziichî,
* «:■#?
«l^cu K«ríí<lin<tiiiu3 ^b*u *f«? ■

REVISTA DOLITICO-UMOPISTICA
CLM, * NOEITIBHIE 1033 ANUSL B. N». 11

M01DÖYAN

■stokhițV

JNTMZÎsT
firi CA* "nu
Uuí JCVSATa Í

QUO VADIS
 2»
moarǤ CmcuIui
Întrebare:
Cum se face, că deși cu unele gu­
verne din Balcani nu prea avem le­
gături călduroase, totuși, atât Titu-
lescu cât și primitorii săi aveau nu­
mai cuvinte de laudă pecetluite cu
banchete zgomotoase.
Răspuns:
Stan călătorește și se uită pe geamul
trenului, gata de plecare. De pe peronul
gării i-se adresează un cetățean :
— Bună ziua d-le Popescu.
— Mulțumesc d-tale.
— Cum vă mai merge ?
— Bine.
— Nevasta ?
— Bine.
— Soacra?
— Bine.
In momentul acesta trenul se pune
în mișcare.
> Stan se așează
> la locul său,
pe când Iorgovan care șede vîs-a-vis
Ii spune :
— Eu nu prișiep dăfeli. Doară tu nu
ieșci Popăscu, n’ai fămieiă, copii c’an
palmă, iar soacră nici în progage.
— Dar dăl în colo amu de tisvișălău,
că doar păntru două minuturi nu să
plătiește se mă pun săi... .
întrebare :
Oare avea vreun scop deșteptătorul
lui Zachi Boilă, în legătură cu gu­
vernul V aida?
Răspuns :
Ora două după miezul nopții. Cu
dângănet și larmă mare lucrează mun­
citorii tramvaelor comunale, la macazul
liniilor din piatra Traian, în Timișoara-
Fabric. Din etajul întât al casei de
vis-a-vis cineva strigă enervat:
— Trebue să lucrați taman acum la
liniile astea ?
— Musai 1
— Și de ce?
— Păi să vedeți, anul trecut am pus
macazul acesta aci și acum ne uităm
să vedem, ce bai o fi având, că nu
s’o stricat încă.
întrebare :
Organizația lupistă din Banat în
frunte cu Brudariu sa înscris in par­
tidul Național- Țărănesc. Oare va fi
sinceră și trainică Această colaborare
a foștilor lupiști în noul partid?
Răspuns :
Madam Radulescu se întâlnește
> cu
madam Ciofleac în piața mare din Jo-
sefin.
— .. . Dar sincer să-mi spui madam
Ciofleac : după părerea dumitale Vă­
cărească e o femee cinstită ?
— Uite, eu aș putea să jor, dar dacă
vrei să știi ceva absolut sigur, întrea-
bă-1 și matale pe Bîzu, acela a avut
un an și jumătate relații intime cu ea-
întrebare :
Se află oare cineva, care să se cu­
noască in drepturile și legile sino­
dului ?
Răspuns :
Micul Weber întreabă pe tat’ său
— Tăticule ce-i aia semafor ?
— Nici asta n’o știi, tu măgar ce
ești — îl sfădește tat’ său — aia îi o
oală, în căre își fierb rușii ceaiul.
7——
La școala primară din Cacova
Dascălul : Moritz, Cunoști tu verbul
„a fura“ ?
Moritz : Mă rog, da!
Dascălul : Mi-ai ști tu conjuga acest
verb în prezent?
Moritz : Da! mă rog.
Dascălul : Ei ! S’auzim !
Moritz : (Sigur cu o voce tare)
Eu fur
tu furi
el fură
noi furăm
voi furați
toți fură
Dascălul : (Scandalizat) și de unde ști
tu asta asa
» ?
Moritzj A cetit tăticu la ziar!
Șirul
C SJ c u
întrebare :
De ce nu vrea Gheorghe Brătianu
să se unească cu Duca ?
Răspuns :
Familia Grün se pregătește de rugă­
ciune în ajunul sărbătorilor, dar numai
nouă bărbați sunt prezenți. Grün își
trimite nevasta jos în stradă să aducă
un al zecelea. Madam Grün se duce
jos în stradă și apucă primul bărbat :
— Domnulea, d-ta ești evreu?
— Da !
— Vrei să fi al zecelea?
— La mata? Un drac! Nici primul!
Întrebare :
In definitiv ce o-fi având Maniu
contra lui Baida și guvernul său ?
Răspuns:
Kohn se duce la rabinăr să-i comu­
nice, că vrea să divorțeze de ne-
vastă-sa.
— Dar pentru ce? — îl întreabă
rabinărul.
— Fiindcă nu zace la loc bun !
— Cum așa, că nu zace la loc bun ?
— Numai atât pot să spun, că nu
zace la loc bun !
Rabinărul trimite după soția lui Kohn
și îi spune :
— Soțul tău vrea să divorțeze de
tine.
- Da.
— Și de ce-e ?
— Spune că nu zac la loc bun.
— Păi ce zice, unde ar trebui să
zaci ?
— Sub pământ.
întrebare :
După ce însuși Madgearu a declarat
că la toamnă toate se vor schimba spre
bine, mai are rost, ca oamenii să fie
posomorâți ?
Răspuns :
Ovreiul ritual are o singură dorință,
aceia ca să poată trăi pe pământul
sfânt al Palestinei.
— Cum îți mai merge?
— Doamne ajută că pot trăi pe pă­
mântul acesta, deci sunt fericit.
- Dar existența ți-e asigurată?
— Dac’as, avea si > — răs-
) existentă
punde ovreiul — atunci aș trebui să
^nebunesc de bucurie.
 C U C U 3

Don Curbâlcifai, ftmcfîoiaor

Știri p»ul>lic
1 impui. Institutul meteorologic din Azi avem sute de legi, Astăzi sunt civilizat,
Ibesfălău ne comunică: Dinspre Bădă- Perceptorii nu-s întregi, Forfecat, lucrat curat,
cini continuă să vină nori grei, asupra Ah ce bine m’au impus Aranjat și cenzurat
sinodului din București a trecut un Bată-i Sfîntul hăl de sus, Scos în lume la mezat,
uragan puternic din direcția Basarabiei, Am s’ajung la țintirim. > dracul m’a luat.
Dar si
la Topoloveni sau înregistratat 49 grade Ei fac legi și noi plătim.
căldură la umbră, valul se va urca Azi directori și bancheri
până în scaunul ministerial, la polul Banul care l-ai muncit, Duc o viață de plăceri.
sud de pe dealul Patriarhiei începe să Ti—1 ia statul înzecit, Bănișorii ce-ai depus
se facă ziuă, gnvernul a dispus ca toți Geaba plângi, geaba mai spui Știi atîta doar că nu-s.
parlamentarii să facă o expediție, pen­ Că aztăzi dreptatea nu-i. Domnii rid, noi suferim,
tru descoperirea leoilor noastre de Le plătesc de mă petesc, Ei se’ngrașă, noi slăbim.
sub ghețari. Prognostic : Opoziția va Noi muncim, ei cheltuesc.
pluti și mai departe... la fund. C. A. Russey.
Se ridică numărul șomerilor. Sa Nu mai pot să spun nimic
lățit vorba că D-rul Ohăbeanu inten­ Srigă toți că-s bolșevic,
ționează să scoată o foaie la Cluj. Ei petrec, noi suferim,
De acum putem dormi liniștiți. Dacă plîngi spun că mințim.
Bocu a fost numit cetățean de onoare Celui slab toți gîtu-i frîng.
a orașului Timișoara. Unii cântă alții plîng.
Iar o grămadă de lume rămâne cu
gura goală. Fabrica chimică „Doina“
din Să-Bes, care fabrica gunoi special Dări plătesc și pe păcat,
pentru îngrășarea pământului, și-a sis­ Pe ce n’am nici n’am visat.
tat lucrul. M’au sucit și m’au întors
încetul cu încetul vor dispare căsă­ Măruntaele mi-au stors.
toriile din lume. In Anglia s’a votat o Ei sunt drepți, toate le fac,
lege, prin care se oprește tonților de Eu nam drept decît să tac.
a se căsători.
După munca grea, odihna va fi Nici nu știi cum să-i înjuri.
dulce. Parlamentul își va reîncepe acti­ Spun și eu ca la Scripturi:
vitatea luna acesta. Domnul cel de Sus a dat
Catastrofă mondială : Anny Ondra Și tot Domnul a luat, Dracțâi Cucul«*
se desparte definitiv de film. Fie’n veci dar lăudat
De acea și aci a rămas destul. La De toti binecuvîntat.
> J Cohn, care sa căsătorit de curând
ministerul de industrie s’a parafat con­ a cincea oară, către Grün:
tractul cu Italia, pentru exportarea a Doamnele cu moda lor — Vino să-ți prezint soția.
cincimii vite cornute. Sunt plăceri bărbaților.
— Fugi d’aci — îi răspunde Grün
Iar ne vin zilele amare. Fabricanții Cheltuesc averi întregi,
de zahăr vor să se reunească din nou Doamne, numai înțelegi, — crezi că se plătește pentru un timp
în cartel, pentru a scumpi prețul za­ Nu mai știi unde-o s’ajungi atât de scurt ?
hărului. Căci la modă-s fuste lungi. Mihi.

ii «.*!«■ <liu Șiiiiițoaru In societate

— Ați auzit madam Gavrilesco? In America s’a ivit
CĂMAȘĂ
din nou boala somnului.
dan ța co «-
fURWZOflul'’ TUTUROR FOȘTILO
Șl VIITORILOR PRE.ȘE.DINȚ» Al
— Mi se pare că și la noi a ajuns.
MENIU - DECI -ZEN1ȚI re Publice I scorpionilor— — E nu mai spuneți ! Cum așa ?
SAÖ-CAMtilLE-WElf;
— Păi să vedeți. Soțul meu seara adoarme numai
AVANI de cât....
•la lipovean sa
.DAU DC O CĂMĂ­
NUMAI Pt RStA
Adelina
RI) STRĂNEPOT! MAI AM. UN
CHIIIPIB SPtil»
Timbru postai
CU ULTIMA MODA DIN
CĂMEȘI CACCMIil Mitică cumpără un timbru.
_A Nirvit
Mitică udă timbrul cu limba.
— Dar pe timbrul acesta nu-i nici un pic de cleil
Domnișoara delà postă :
— Știu. Mata ești azi al zecelea, care caută pe tim­
brul acesta clei. Ada-Kaleh.
Vecinile cari se iubesc
— Eri am vorbit două ore cu madam Rățoi.
Sf.in - U maâ vin’ d’aju>
tZi mai sâi'iiai câzu*
— Și ce tâmpenia ai putut vorbi cu gâscă aia proastăl
... — Vorbirăm chiar de mata madam Fluture ?.
 4 C U C U

Instantaneu delà sărbătorirea onomastică
a lui Ilie Lazăr ot Mănăștur.
Maniu studiază cele două constituții.
C'a««?
Conu Cristache eșind delà clubul Din elita
partidului si luând de subsuoară pe
logofăt Rățoi, îl întreabă :
— Spune-mi mon șer, rogute, lui
Dollfuss ăla i sa tras lozul cu norocul
mare ?
— Si din ce deduci matale acest
lucru, rogute ?
— Păi să vezi, am cetit săptămâna
trecută în toate foile străine, că lumea
întreagă îl asediase cu felicitări.
Zamă.
Seletzky
După condamnarea lui Bruno la cinci
ani de închisoare, fu dus la Văcărești.
Directorul închisorii ia explicat, că : P. s. s
„Dumneatale poți să-ți alegi aci o o- Episcopul Clujul:
cupațiune. Vrei să împlăfești nuele, să
lipești pungi sau să legi la mături?"
Bruno stă si se gândește un pic, apoi Cămașa de noap
întreabă: „Tomn director nu pot la Pe mr. Pullingtti
mini mai bun se faci se voiajeze eu, — Și pentru ce
noapte lohn?
sau entreveder să facem eu un repre­ — Nu mai avea
zentantaJ în articole asta?? - Cum așa?
Ada-Kaleh. — Păi m’am făci

La băile centrale din Nürnerg spânzură un afiș :

„Jidanilor le este permis a face bae numai între orele
2- 4 p. m.“
Doi jidani trec pe acolo și citesc anunțiul. Unul zice :
— Vezi în fine si delà natzii ăștia o hotărâre lăuda­
bilă.
— Asta ? — răspunde al doilea — Dar cum poți să
spui așa ceva?
— Ce vorbești. Ar fi putut-o scrie și mai drastic.
— De exemplu ?
— De exemplu, că: „Jidanilor le este musai a face
bae delà 2 până la 4 p. m.“
Weber
Pui la tavă.
Familia logofătului Rățoi ia dejunul. După ce ter­
mină cu puiul conu Rățoi, declară fericit :
— Când mânânc pui la tavă, în totdeauna mă simt
cel puțin cu zece ani mai tânăr...
> se uită cu ochi visători la sot> si
— Soția > îi zice :
— Bine scumpul meu Jean, de acu în colo se știi, că
de cină o să las să ți-se facă numai pui la tavă.

Un om de afaceri cinstit
Chiar atunci întră în cameră micul Weber, când sora
sa logodnică se îmbrățișează cu logodnicul ei.
— Uite aci doi poli copilașule — i se adreseeză logod­
nicul — dar făgăduește-mi că nu vei spune nimănui nimic. Dan codru H
— Binel Dar poftește un pol înapoi — răspunde un
micul Weber — ca nici d-ta să nu plătești mai mult ca ceilalți.. Do moiirteii
Ada-Kaleh.
 C OJ C U
_ ., _ «J
Oôn Scotîrl
O bătut ceasul? Ba, fundul!
idealului Pescar scoțian
—Măi, măi omule! Ce zgîrcenie
afurisită și asta la d-ta mister Smidt?
Păi se poate una ca asta ? In loc de
râmă pui mucuri de țigări în undiță ?
— Nu te scandaliza în zadar. N’o
fac din sgârcenie, ci cu socoteală!
— E nu mai sgune așa ceva. Dece
dracu ?
— Vreau să prind pește afumat !
Ada-Kaleh.

Perpetuum mobile
Două mame scoțiene se întâlnesc.
■s.....
Vorbesc. Una se plânge, că fiul ei nu
vrea deloc să ia ulei de pește. A doua
foarte făloasă se laudă, că din contra,
fiul ei asa bea, de îți vine să crezi
lae Ivan că-i miere, nu altceva.
lului și Feleacului — Și cum faci matale ?
— Foarte simplu : pentru fiecare lin­
gură îi dau un penny.
— Ei și unde pune băețașul banii
ntreabă un prieten • aceia mulți ?
vândut cămașa de — Iam luat pentru acest scop o ? STAN : Rău șias o mai avut șî don Zîrie, l’o giștăptat taman
> cînd lor țipat din părcid !
cutiuță. JORGOVAN : No dute’n fene și nu mai vorovi, amu tu nu știi
— Și când cutia e plină?
!voe de ea!
:itor de noapte!
— Atunci cumpărăm o sticlă proas­
pătă de ulei de pește. Bîzu' I kdzmondașu ăla cistaș românesc : ca cum turcu, ca cum piștolu.

Dill <ilo i>o«?Filor

Conu Cristache îl întreabă pe logofăt Rățoi :
— Ia spune-mi mon șer, ai tu o memorie bună ?
— De bună seamă! răspunde logofăt Rățoi.
— Atunci spune-mi rogute, ce zi o să avem mâine?

La logofătul Rătoi întră șambelanul său și îi comunică,

că afară este așteptat de o damă.
— Spune-i rogute — răspunde logofăt Rățoi — că nu
sunt de prezent acas.
— Iám spus conasule, dar nu vrea deloc să mă creadă.
— Na așteaptă nițeluș, că o să mă duc eu imediat
afară să îi spun personal și atunci o să creadăâcu siguranță !
*

Conu Cristache dă un garden-party în parcul palatu­

lui său delà Șosea. Ca senzație a serbării, rezervase ilumi-
minare cu artificii cumpărate foarte scump și pe cari dori
să le aprindă personal, însă din păcate rachetele nu au voit
să funcționeze.
După un timp îndelungat de încercare fără rezultat,
conu Cristache îsi scarpină ceafa necăjit și îi spune logofă­
tului Rățoi amărât :
— Nu pricep deloc mon șer, de ce nu vor să ardă
blestematele astea de drăcii, rogute! Eri când le-am aprins
spre încercare, au funcționat toate de minune, rogute !
; *
In societatea aristocraților
— Acum pot sa vă spun la ce vă gândiți dragă contesă.
— Te rog numai nu așa tare măestre, căci soțul meu
joacă bridge în camera de alăturea.
Sim
 C U C U

la Operă, Teafăr
Virginitatea Opere Române din Cluj Teatrul Național nu știm cum, dar
a fost străbătută în noua stagiunea cu a prins mișcarea lui Hitler și i-a luat-o-
clasica operă a lui Mozart înainte cu plebicistul, punând pe afiș pe
FLiuiuE ITIaí^bc ITIicul
pe care o scrisese comedia deli—
expre pentru vo­ coasă de F. Ar­
cea cântărețului nold și E. Bach.
mozartian Tomel O parte a di­
Spătaru, alias recției Teatrului
prințul Tamino, Național ținea
iar a cărui magic morțiș la lucră­
flaut a știut să a- rile clasice, iar
lunge toate pri­ cealaltă era de
mejdiile ivite în părere să se dee
cale până la ini­ lucrări vesele,,
ma d-nei Silvia D-ra Ana Rozsa Dl Virgil Vasilescu pentru a produce
Tiron, vreu să zic Primadonă buna dispoziție
a fiicei reginei Constantin Pavel de odinioară, furate în zilele noastre
nopții superba Pamina. Directorul general al Operei Române de fisc — bată-1 norosu că-1 bată!
O poveste cântată în arii, cari au și Teatrului Național Asțfel s’a născut Micul Weber — la
cucerit și cele mai tari inimi din pub­ Naționalul din Cluj. Poporul suveran
Perla casei șia dat votul — și încă cum — dând
ic. Toată lumea a fost extariată văzând
jpe frumoasa Ana Rozsa — Regina nopții — Bine Safto, dar de ce mi-ai ab- năvală ca să-1 vadă cu o putere fără
zis ? Căci tot lucrul îl fac aproape sin­ precedent în registrele de încasări a
strălucind la orizontul scenei cu dia­ teatrului.
gură.
demul și bijuteriile ei luxuoase și cân- — Da, dar cum lucrează conița nu­ Acest succes în primul rând e me­
tecu-i fermecător. Nici nu-i mirare că mi convine deloc. ritul lui Virgil Vasilescu, alias micul
l-a putut câștiga de partea sa pe Ta­ Weber. Lui îi poate mulțumi poporul
Planuri. .. suveran, c’a putut să râdă cu hohote
mino, pentru ai elibera pe fiica sa din
— Când ne vom căsători, voi avea de credea-i că se nărue Naționalul.
mâinile lui Sarasto. Și noi la fel am Micul Weber
fi făcut-o. Era atât de încântătoare, de nevoie de trei servitoare scumpul meu.
— O, da 1 Tu o să ai cu mult mai a fost admirabil
nu’ți venea să crezi că are și o fiică multe scumpa mea — o liniștește el — secondat de co­
așa mărișoară ca Pamina. De, aparen­ dar nu pe toate deodată ! laboratorii săi a-
țele mint câte odată. vocatul Wehling
Încornoratul —C. Simionescu,
In zadar a a- profesorul We­
vut Ujeicu, care Dragă nevastă, ai văzut ce vânt
îi afară ? Și unui bou iar zbura coar­ ber—Sandu Ră-
făcea pe marele dulescu, soția sa
preot, să abată nele?
— Na atunci eu în locul tău aș ră­ Viorica Juga—
pe prinț delà pla­ Lapteș, consilier
nul său, n’a reu­ mâne mai bine acas.
V. Nathesius — Dl Const. Simionescu
șit. Prințul secon- Atențiune la ruj ! Potcoavă, soția
- --------------------- --
dat de Papageno sa Aurelia Vasiliu, freilein Ana-Sili
■— Ștefănescu — Cauți afară, parc’ai fi amorezat
— îi se adresează un prieten lui Cos- Munteanu cu fraierul ei Beke — Hristea
Goangă, stâlpul Cristea și vestita romancieră Helga —
Operei — vorba tică Zămosu.
La asta Costică își șterge depe buze Viorica Dimitriu.
„Patriei“ — a în­
primadonă deplinit toate urma rujului și întreabă ? „Și acu încă“ ? Lui Virgil Vasilescu
condițiunile puse Bîzu. alias micul Weber
de Sarasto și sfârșitul a fost un ade­ Prin societatea Morgan Fustuliță când ti-ai pus,
vărat hapi end ’ pe românește : tot Vintilă Țepeneag o iubește pe dum- Și în scenă ai intrat,
sacul și-a aflat petecul. Prințul a cu­ nisoara Lucretia la infinit, dar n’are Lumea’ ntragă, a crezut
cerit pe frumoasa Pamină, iar sambe- curaj să se declare. In fine ea inima’n Că ești greu însărcinat.
tanul său Papa­ dinți, o cheamă la telefon si o întreabă Ion Pleaznă.
geno, pe Papa- cu o voce tremurătaare :
gena încântătoa-
toare primadonă > Lucretia
— D-sră > să devii ne-
> voiesti
vasta-mea?
Dobranskaia. — Foarte bucuros 1 — se aude o
Planul de bă­ voce dulce’n telefon — Dar... cine
taie a fost exe­ Vorbeste
> ? Zamă.
cutat de marele
stratégián, gene­ La școală
Ioan Pop
ralul Operei Ro­ învățătorul: Spune-mi Ionică pen­ ministrul de finan­
mâne Constantin D-ra F. Dobranskaia tru ce are omul nas? țe a Naționalului
Pavel. primadonă Ionică : Ca să-1 curețe, d-le învățător ! din Cluj
 C U C U 7

S|»ort
Iar se va naște un mare scandal
pe chestia telegramelor cifrate. De
data asta nu e vorba de biata Scodă,
ci de famoșii Silberman et Co ot
Federația Română
Reușind a pune mâna pe ele, nu le în-
cuem în casele de fier, ci le publicăm
în facsimilie !

Mister Luchide
Dreapta n’are voie să știe ce face ot BERNA
stânga.
Ante portas tâlnit rabin Ghinion stop
— Dar ce ești așa vesel azi dom’le dar voi? stop trimitem salutări f. f. Vinovata
— Am un băiat ! calde primite delà bulgari.
Silberman and Xifando. — Și cine-i de vină pentru divor­
— E nu vorbii Te felicit! In cazul țul vostru? Matale sau soțul?
3 }
acesta esti bub de cinste ! Si cum se
> 3
— De fapt de vină a fost servi­
simte nevastă-ta ? Misteres Silberman—Xifando toarea, căci ea a predat bărbatului
— Gura ! Ea n’are voie să știe ni­ BUCUREȘTI meu o scrisoare, care mi-a fost adre­
întâlnit gagică mișto stop regulat sută sată mie.
mic de lucrul acesta !
Sfinx. la sută stop salutări depe Jungfrau. Cea mai nouă veste din Scoția
Luchide
Occidentalul
Nevasta scoțianului trage să moară.
— Spune-mi dragă, la Cluj sau năs­ Scoțianul îndurerat stă la marginea
cut oameni mari? patului și înduioșat întreabă:
— Nu, numai copii mici ? — Ai vre-o dorință dragă ?
Hârbu. — Da — răspunde nevasta sa cu o
voce foarte slabă — un miros foarte
Gura copiilor bun de șuncă îmi vine la nas din că­
— Ia uite mămțico măimuțoiul a- mară, aș mânca un picuț din ea.
cela seamănă perfect cu unchiul Că- — Regret dar din șuncă nu pot
lăiță ! să-ți dau — răspunde scoțianul — fiind­
— Gică! Așa ceva nu-i admis să că am comandat-o expre pentru po­
spui ! mana, ce o voi da în cinstea ta du­
— Mămitico, dar măimuțoiul nu Sepi Grațian, primadona ot Viena pă moartea ta.
pricepe ! și Berna Ada-Kalek

Ultimul record mondial Stil american de a încasa abonamentele

Hariton Moldovan simpaticul director al CHEMĂRII RO­ Hariton Moldovan! Plătești abonamehtul ? Sau te pușc!!
MANILOR satură douzeci mii de cetitori cu gazeta ilustrată, bro­ Abonatul Chemării Române: Ia piștolu de pe mine, că min-
șuri, cărți senzaționale, calendare etc. tenași plătesc!
 Toate țăitungurile din Berecheștî dau ca sigur intrarea iui Mihalache ca ministru al
finanțelor în guvernul Vaida. Nimic de zis, dar ca patron al gologanilor își va menține și
pe mai departe intransingența teoriei ot Câmpulung?
PĂREREA CUCULUI:
Lugojanul Liviu Peia, cel mai mare advocat și om politic al Banatului, are următoarea părere :
Toamna: — Domnilor 1 Eu sunt democrat și lupt pentru democrația României'mari, întemeiată de noi, bănă­
țenii... Noi ne-am jertfit Partidul național româmn .. . . Noi am făcut unirea. Făr’ de noi România-mare nu exista. Cine
sunt regățenii ? Eh ... . (....) fleacuri !
Iarna : — . .. . Am fost la București și ce bine mi-am petrecut 1... Am colindat varieteurile cu Mitică Ionescu,
director la Interne. Ce om de treabă, dar în general regățenii sunt bărbați model.. . Daca nu existau regățenii cu sutele
de mii de jertfe, noi eram acum unguri....
Primăvara: — ... Auzi, dom’lel Să ai tu îndrăzneala, jidan adus de vânturi să înșeli țăranul român, care mun­
cește din greu. Afară cu jidanii din țară ! Trăiască A. C. Cuza... Eu Liviu Peia, am luat parte la procesul Zelea Codreanu
ca apărător și sunt cuzist, pe cinste.
Vara : Servus Deutsch 1 Aber ce ? Tu crezi prostii ? Cuza este un nebun. Intr’o țară constituțională nu poți intro­
duce teroarea .... Fii pe pace, încurând venim noi la putere, gogiștii și atunci suntem de-asupra . . . Dă-mi o tigare. Merci. . .
Servus, kollega uri

Dc
«pr<
* in<?clâfv<iizîi <?«»
* Telegramă
coana tíanisovoana ?
In Germania damelor le este strict interzis a dansa cu
jidanii. Oare ce figuri rafinate or fi în dansurile acelea naț-
ziiste, că o femeie este în stare să constate în timpul dan­
sului, dacă partenerul său e jidan sau creștin?
La Brăila sa ținut de curând „Săptămâna plânge'iiu-
E, și știți de ce ? Că n’au cetit Cucu. Ca să nu pățiți la fel
cumpărați și răspândiți Cucu. care-i bucuria părinților și di­
stracția familiilor. Cei ce primesc prin poștă să nu uite a
trimite abonamentul, care ii atât de redus, încât și cel mai
pârlit intelectual îl poate plăti dintr’o dată, băgând mâna în
buzunarul laibărului cu gologani. Deci la acțiune 1 Altfel ioc
circus. Sau mai clar pe englezește : vom sista trimiterea foi,
dc unde nu ne soseste duh sunător.
Boerii, cărora li se trimite anexat si carte poștală, vor
binevoi a ne-o trimite complectată retur la cadăr. Așa că
până una alta salutări intjme delà Cucu.

A.CH râ
*
pMn«Ie Cucu
Bâza : După cum vedt ți le-am folosit, mulțumiri. Tri-
miteți-ne numai așa mai depcrte. Salutări. Dl General Dr.
Maga—Sibiu. Scrisoarea primit. Ertați-ne întârzierea, le-am
trimis acum pe toate. Vă salutăm din toată inima Cucului.
Margheticli — Mehadia. Nu ne-ați explicat de cari doriți,
politice sau numai despre persoane singure. De altfel v’am
scris si separat. Salutări. Ochiul Beiului—Caraș. Ce se mai
aude ? Pachetul a plecat acum cu fotogr. etc. Salutări. Geam-
baș—A>ad. Foarte plăcute dar prea piperate, ceva mai piano
și se vo- publica. La revedere. Măiță — Cluj. Părerile d-tale
asupra regulamentului sunt bune, dar le vom publica ceva
mai târziu, îi va veni timpul. Mulțumim, salutări delà Cucu.
Zamă—Bălgrad. Bune, mai departe 1 Salve.

REVISTĂ láPH I APARE

UMORISTICA ODATĂ PE LUNĂ
Director proprietar: D1ODOR DURE pictor acad.
Redacția și Administrația: CLUJ Strada Feleacului No. 43

Abonamentul anual...............................................50'— LEI

Abonament de sprijin............................... 500’— „
Abonament pt. instituții și bănci . . . 500‘— „

Reproducerea caricaturilor se permite numai cu

aprobarea autorului.

Tip. CARTEA ROMÂNEASCĂ, Cluj, Calea Dorobanților 14.