CONTABILITATEA STOCURILOR

[Link]: definiție și delimitări

Stocurile sunt active circulante:
a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurarii normale a activității;
b) în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfașurării normale a activității; sau
c) sub forma de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de
producție sau pentru prestarea de servicii (pct.272 (1)).

Definiția de mai sus face referire la destinația pe care un element de activ trebuie să o aibă pentru
a fi element de stoc. Prin urmare, un element de stoc este fie unul care este prelucrat în procesul de
producție sau pentru prestarea de servicii, fie unul cumpărat pentru a fi vândut terților, fie unul rezultat din
procesul de producție și destinat vânzării către terți.
Atunci când se exercită raționamentul profesional în utilizarea definiției de mai sus trebuie să se
țină seama de obiectul de activitate/modelul de afaceri al entității. Spre exemplu, la un dezvoltator
imobiliar, o clădire în curs de construcție, destinată vânzării, este un stoc de producție în curs. La o fabrică
de confecții, construcția în regie proprie a unei clădiri care va fi utilizată în scopuri proprii, urmând a fi un
depozit de materii prime și de produse finite, reprezintă o imobilizare corporală în curs de execuție.
Terenurile cumpărate în vederea revânzării lor reprezintă pentru o agenție imobiliară stocuri de
mărfuri. Pentru aceeași agenție imobiliară, cumpărarea unui teren pe care urmează a fi amenajată o parcare
pentru salariați reprezintă cumpărarea unei imobilizări corporale.

Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare

anuale consolidate, aprobate prin OMFP 1802/2014, cu modificările și completările ulterioare, oferă o
listă a categoriilor de stocuri pe care entitățile le pot recunoaște și gestiona ținând cont de obiectul lor de
activitate/modelul de afaceri și de specificul activităților de exploatare (pct. 276 (1)):
 Mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele
predate spre vânzare magazinelor proprii;
 Materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit
integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
 Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de
schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau
ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
 Materialele de natura obiectelor de inventar;
 Produsele şi anume:
- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie
(fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se
livrează terţilor;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au
nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate
direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
- produsele agricole - sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice ale entităţii, de
exemplu, lână, copaci tăiaţi, bumbac, lapte, struguri, fructe culese (pct. 279 alin. (1));
 Activele biologice de natura stocurilor - sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse
agricole sau vândute ca active biologice (exemple: animalele destinate producţiei de carne,
animalele deţinute în vederea vânzării, peştii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de
porumb şi grâu, şi copacii crescuţi pentru cherestea) (pct. 278);

1
  Ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor
vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile
prevăzute în contracte;
 Producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile)
de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi
recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se
cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

Pe lângă enumerarea de mai sus, reglementările contabile oferă o serie de clarificări privind
anumite
categorii de stocuri particulare:
-în cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi,
maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în domeniul automobilelor, cu durată
de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă
materialele de demonstraţie au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări (pct. 276
(2));
-sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat
riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri in curs de
aprovizionare" din Planul de conturi general) (pct. 276 (3));

[Link] și înregistrarea în contabilitate a intrărilor și ieșirilor de stocuri

2.1. Evaluarea și înregistrarea în contabilitate a intrărilor de stocuri

La data intrării în entitate, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de

intrare, care se stabilește astfel:
a) la cost de achiziție - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producție - pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul
social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
În cazurile menționate la lit. c) și d), valoarea de aport și, respectiv, valoarea justă se substituie costului
de achiziție (pct.75 (1)).
Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidență de pe piață, printr-o evaluare
efectuată, de regulă, de evaluatori autorizați, potrivit legii.
În situația în care nu există date pe piață privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor
si a frecvenței reduse a tranzacțiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de
regulă, de către evaluatori autorizați, potrivit legii (pct.75 (2)).

 Costul de achiziție

Cost de achiziție înseamnă prețul datorat şi eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale
costului de achiziție. În acest sens, costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele
de import şi alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile
fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției
bunurilor respective.
În costul de achiziție se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de
autorizații şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziție şi atunci când funcția de aprovizionare este
externalizată (pct.8.6).

2
În anumite situații, cumpărătorul poate beneficia la momentul achiziției de mai multe reduceri de preț,
unele de natură comercială iar altele de natură financiară.

Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a)rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra prețului de vânzare;
b)remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un
statut preferențial; şi
c)risturnele – sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu acelaşi terț, în
decursul unei perioade determinate. (pct. 76 (7))

După cum am văzut în exemplul anterior, reducerile comerciale primite la momentul achiziției
elementelor de stocuri diminuează costul acestora.
Reducerile financiare sunt reprezentate de scontul de decontare.

Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor
înainte de termenul normal de exigibilitate (pct.77 (1)).

Tratamentul contabil al reducerilor financiare este diferit față de cel aplicabil reducerilor comerciale.
Astfel, dacă cumpărătorul primește scont de decontare, diminuarea de datorie față de furnizor va genera
recunoașterea unui venit pentru o sumă egală cu reducerea primită. Simultan se va ajusta TVA pentru
reducerea primită la care se aplică cota de TVA.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la
care se referă (contul 767 "Venituri din sconturi obtinute")…. (pct.77 (2)). Reducerile financiare acordate
clienților reprezintă cheltuieli ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 667
"Cheltuieli cu sconturi acordate")

În cazul existenței pe factură a mai multor reduceri, acestea se calculează în cascadă, începând cu
reducerile comerciale și continuând cu cele financiare. Calculul în cascadă presupune că o reducere de
preț se aplică la suma rezultată din deducerea reducerii anterioare. După calculul și deducerea tuturor
reducerilor de preț se determină baza de calcul a TVA.

EXEMPLU
La data de 27.03.N, entitatea ALFA achiziționează mărfuri de la furnizorul BETA. Factura nr 280
cuprinde: cantitate 50.000 bucăți, preț unitar 260 lei/bucată, rabat 10%, remiză 5%, TVA 19%. Scadența
facturii este la data de 27.06.N. Termenul de plată a facturii este, potrivit contractului, 27.06.N. Entitatea
ALFA achită această factură la data de 27.05.N, beneficiind din partea furnizorului de un scont de
decontare de 2% (factura ulterioară nr 315). În contabilitatea furnizorului BETA, costul de achiziție al
mărfurilor este de 180 lei/buc.
Să înregistrăm aceste două facturi atât la cumpărătorul ALFA cât și la vânzătorul BETA.

3
În contabilitatea cumpărătorului ALFA:

a)la data de 27.03.N, înregistrarea achiziției de mărfuri în baza facturii nr 280:

Factura nr.280/27.03.N
Mărfa 50.000 bucăți x 260 lei/bucată 13.000.000
(-)rabat 10% 1.300.000
(=)bază calcul remiză 11.700.000
(-)remiză 5% 585.000
(=)bază calcul TVA 11.115.000
(+)TVA 19% 2.111.850
(=)Total de plată 13.226.850

% = 401/BETA 13.226.850 lei

371 11.115.000 lei
4426 2.111.850 lei

Costul de achiziție al celor 50.000 bucăți = 11.115.000 lei

Costul de achiziție unitar = 11.115.000 lei/50.000 buc = 222,30 lei/buc

b)la data de 27.05.N, înregistrarea scontului primit în baza facturii 315/27.05.N:

Factura nr.315/27.05.N
scont de decontare -222.300 lei
11.115.000 lei x 2%

(+)TVA 19% -42.237 lei

-222.300 lei x 0,19%
(=)Total de plată -264.537 lei

401/BETA = % 264.537 lei

767 222.300 lei
4426 42.237 lei

După cum se poate observa, scontul de decontare primit nu afectează (nu diminuează) valoarea stocului
deoarece se impută imediat la venituri financiare, în contul de profit și pierdere. Doar reducerile
comerciale primite diminuează costul stocurilor în măsura în care acestea mai sunt în gestiunea entității.

c)la data de 27.05.N, plata facturii din contul de la bancă:

Suma de plată = 13.226.850 lei – 264.537 lei = 12.962.313 lei

401/BETA = 5121 12.962.313 lei

4
În contabilitatea furnizorului BETA:

a)la data de 27.03.N, înregistrarea vânzării de mărfuri în baza facturii nr 280:

Factura nr.280/27.03.N
Mărfa 50.000 bucăți x 260 lei/bucată 13.000.000
(-)rabat 10% 1.300.000
(=)bază calcul remiză 11.700.000
(-)remiză 5% 585.000
(=)bază calcul TVA 11.115.000
(+)TVA 19% 2.111.850
(=)Total de plată 13.226.850

4111 = % 13.226.850 lei

707 11.115.000 lei
4427 2.111.850 lei

Prețul de vânzare al celor 50.000 bucăți = 11.115.000 lei

Prețul de vânzare unitar = 11.115.000 lei/50.000 buc = 222,30 lei/buc

b)la data de 27.03.N, se scot din evidență mărfurile vândute (descărcarea de gestiune):

Costul mărfurilor vândute = 50.000 buc x 180 lei/buc = 9.000.000 lei

607 = 371 9.000.000 lei

c)la data de 27.05.N, înregistrarea scontului acordat în baza facturii 315/27.05.N:

Factura nr.315/27.05.N
scont de decontare -222.300 lei
11.115.000 lei x 2%

(+)TVA 19% -42.237 lei

-222.300 lei x 0,19%
(=)Total de plată -264.537 lei

% = 4111 264.537 lei

667 222.300 lei
4427 42.237 lei

După cum puteți observa, scontul de decontare nu diminuează venitul din vânzarea mărfurilor la vânzător
deoarece se recunoaște imediat la cheltuieli financiare în contul de profit și pierdere. Doar recucerile
comerciale acordate diminuează venitul din vânzarea mărfurilor.

5
d)la data de 27.05.N, încasarea facturii în contul de la bancă:

Suma de încasat = 13.226.850 lei – 264.537 lei = 12.962.313 lei

5121 = 4111/ALFA 12.962.313 lei

După cum puteți observa, scontul de decontare nu diminuează venitul din vânzarea mărfurilor la vânzător
deoarece se recunoaște imediat la cheltuieli financiare în contul de profit și pierdere. Doar recucerile
comerciale acordate diminuează venitul din vânzarea mărfurilor.

 Costul de producție
Trebuie menționat faptul că, reglementările contabile aprobate prin OMFP 1.802/2014, cu modificările și
completările ulterioare, nu prevăd detalii cu privire la organizarea contabilității de gestiune și la utilizarea
diferitelor metode de calculație a costului de producție ci se rezumă la a specifica elementele de cheltuieli
care se includ în costul de producție și cele care nu trebuie incluse în cost.

Cost de productie înseamna prețul de achiziție al materiilor prime și al materialelor consumabile și alte
cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului în cauză.
Costul de producție sau de prelucrare al stocurilor, precum și costul de producție al imobilizărilor
cuprind cheltuielile directe aferente producției, și anume: materiale directe, energie consumată în
scopuri tehnologice, manopera directă și alte cheltuieli directe de producție, costul proiectării
produselor, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fiind legată de
fabricația acestora.
Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unitățile produse,
cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ și alocarea sistematică a regiei fixe
și variabile de producție generată de transformarea materialelor în produse finite. Regia fixă de
producție constă în acele costuri indirecte de producție care rămân relativ constante, indiferent de
volumul producției, cum sunt: amortizarea, întreținerea secțiilor și utilajelor, precum și costurile cu
conducerea și administrarea secțiilor. Regia variabilă de producție constă în acele costuri
indirecte de producție care variază direct proporțional sau aproape direct proporțional cu volumul
producției, cum sunt materialele indirecte și forța de muncă indirectă (pct. 7).

Alocarea regiei fixe de producție asupra costurilor de conversie se face pe baza capacității normale
a instalațiilor de producție. Nivelul real de producție poate fi folosit dacă se consideră că acesta
aproximează capacitatea normala.
Valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecarei unități de producție nu se majorează ca urmare
a obținerii unei producții scăzute sau a neutilizării unor echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt
recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt suportate (pct.7).

Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt urmatoarele:
-pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal
admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
-cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de
producție, anterior trecerii într-o noua fază de fabricație. Cheltuielile de depozitare se includ în costul
de producție atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul și în starea în care se găsesc;

6
-regiile (cheltuielile) generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma și
locul final;
-regia fixă nealocată costului, care se recunoaște drept cheltuială în perioada în care a apărut.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacității normale de producție (activitate)
(pct.79 (1)).

Capacitatea normală de producție reprezintă producția estimată a fi obținută, în medie, de-a lungul unui
anumit număr de perioade, în condiții normale, având în vedere și pierderea de capacitate rezultată din
întreținerea planificată a echipamentului (pct.79 (2)).

În perioadele în care se înregistrează o producție neobișnuit de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixă
alocate fiecărei unități de producție este diminuată, astfel încât stocurile să nu fie evaluate la o valoare
mai mare decât costul lor. Regia variabilă de producție este alocată fiecărei unități de producție pe baza
folosirii reale a instalațiilor de producție.

În situația în care anumite costuri (regii) generale sau costuri de proiectare a produselor pot fi
identificate ca având legatură cu unele stocuri, acestea se includ în costul stocurilor respective
(pct.7).

În costul de producție nu se includ costurile de distribuție (pct.7).

EXEMPLU
Entitatea ALFA are ca obiect de activitate producția și comercializarea de confecții. Costul producției
neterminate aferentă produsului A, la sfârșitul lunii septembrie N, a fost de 725.000 de lei. În cursul lunii
octombrie N, se obțin din procesul de producție 2.000 bucăți din produsul finit A. Cheltuielile de
producție au fost următoarele:
-cheltuieli directe 1.000.000 de lei (din care, cheltuieli cu pierderile de materii prime și alte materiale peste
limitele admise 60.000 lei);
-cheltuieli indirecte 470.000 de lei, din care fixe 190.000 de lei;
Capacitatea normală de producție este estimată la 3.000 de bucăți/lună.
La sfârșitul lunii octombrie se estimează costul producției neterminate la 650.000 de lei.
În cursul lunii octombrie au fost angajate cheltuieli de distribuție de 200.000 de lei și cheltuieli
administrative de 330.000 de lei care nu pot fi legate direct de obținerea de stocuri.
Să determinăm costul de producție aferent celor 2.000 de bucăți din produsul A și costul unitar, pornind de
la prevederile OMFP 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Costul producției neterminate la începutul lunii octombrie 725.000 lei

(+)Cheltuielile directe mai puțin pierderile nejustificate (+)940.000 lei
(+)Cheltuielile indirecte variabile (+)280.000 lei
(+)Cheltuielile indirecte fixe alocate pe baza capacității normale (+)190.000 lei x 2.000 buc/3.000 buc =
de producție 126.666,67 lei
(-)Costul producției neterminate la sfârșitul lunii octombrie (-)650.000 lei
(=)Costul producției obținută în luna octombrie (=)1.421.666,67 lei
Costul de producție pe bucată (=)1.421.666,67 lei/2.000 buc = 710,83
lei/buc

După cum se poate observa, nu au fost incluse în costul de producție următoarele:

-cheltuieli cu pierderile de materii prime și alte materiale peste limitele admise 60.000 lei
-cheltuieli de distribuție de 200.000 de lei;
-cheltuieli administrative de 330.000 de lei;

7
-cota parte a cheltuielilor indirecte fixe aferentă gradului de neutilizare a capacității normale de producție
(190.000 lei – 126.666,67 lei = 63.333,33 lei)

Dacă, spre exemplu, producția reală a lunii octombrie ar fi fost de 3.500 de bucăți iar capacitatea normală
de producție ar fi fost de 3.000 de bucăți, alocarea regiei fixe în cost s-ar fi făcut astfel:
190.000 lei x (3.000 bucăți/3.000 de bucăți) = 190.000 de lei
După cum se observă, producția reală mai mare se plafonează la nivelul producție normale pentru a nu
include în cost o valoare mai mare decât cheltuielile fixe efectuate de entitate. Dacă, spre exemplu, pe
factura de electricitate cu iluminarea secției de producție în luna octombrie este înscris consumul de
190.000 de lei, este evident că nu putem include în cost o valoare mai mare decât cheltuiala efectuată.
Dacă luăm în considerare la numărător producția reală de 3.500 de bucăți, vom ajunge să includem în cost
o valoare mai mare de 190.000 de lei, ceea ce nu corespunde realității, diferența fiind o cheltuială fictivă.

EXEMPLU
În cursul perioadei de gestiune (luna aprilie N), entitatea ALFA desfășoară un proces de producție în
vederea obținerii produsului finit X. S-au efectuat următoarele cheltuieli:
(i)cheltuieli cu materii prime: 1.600.000 de lei, din care:
-directe de producție: 1.550.000 lei;
-pierderi peste limitele admise: 50.000 de lei;
(ii)cheltuieli cu energia și apa: 400.000 de lei, din care:
-directe de producție: 200.000 de lei;
-indirecte de producție (fixe): 150.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 50.000 de lei;
(iii)cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale: 900.000 de lei, din care:
-indirecte de producție (fixe): 780.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 120.000 de lei;
(iv)cheltuieli de personal: 1.400.000 de lei, din care:
-directe de producție: 800.000 de lei;
-indirecte de producție (variabile): 200.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 400.000 de lei;
(v)cheltuieli cu serviciile prestate de terți: 700.000 de lei, din care:
-indirecte de producție (variabile): 600.000 de lei;
-indirecte de producție (fixe): 100.000 de lei.
În urma procesului de producție se obțin, la 30.4.N, 2.500 de bucăți din produsul finit X. Capacitatea
normală de producție este estimată la 3.700 de bucăți. La data de 22.05.N, entitatea ALFA vinde 1.000 din
cele 2.500 de bucăți din produsul finit X clientului BETA la prețul de vânzare de 2.500 lei/buc, TVA 19%
(factura).
Să determinăm costul de producție total și unitar și să înregistrăm în contabilitate cheltuielile
efectuate în cursul perioadei de gestiune și obținetrea producției.
Cheltuieli directe de producție, din care:
-cheltuieli cu materiile prime (+)1.550.000 lei
-cheltuieli cu energia și apa (+)200.000 lei
-cheltuieli de personal (+)800.000 lei
(+)Cheltuielile indirecte variabile, din care:
-cheltuieli de personal (+)200.000 lei
-cheltuieli cu serviciile prestate de terți (+)600.000 lei
(+)Cheltuielile indirecte fixe alocate pe baza (+)1.030.000 lei x (2.500 buc/3.700
capacității normale de producție, din care: buc) = 695.945,94 lei
-cheltuieli cu energia și apa 150.000 lei
-cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale
780.000 lei
- cheltuieli cu serviciile prestate de terți 100.000 lei

8
 (=)Costul total de producție (=) 4.045.945,94 lei
Costul de producție pe bucată (=) 4.045.945,94 lei/2.500 buc =
1.618,37 lei/buc
Nu s-au inclus în costul de producție:
-cheltuielile aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 570.000 de lei;
-pierderile peste limitele admise: 50.000 de lei;
-cheltuielile indirecte fixe aferente gradului de neutilizare a capacității normale de producție: 1.030.000 lei
– 695.945,94 lei = 334.054,06 lei

În contabilitatea entității ALFA se vor efectua următoarele înregistrări contabile:

a)înregistrarea cheltuielilor angajate în cursul perioadei de gestiune, după natura lor:

(i)cheltuieli cu materii prime: 1.600.000 de lei:

601 = 301 1.600.000 lei

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

(ii)cheltuieli cu energia și apa: 400.000 de lei:

605 = 401 400.000 lei

Cheltuieli cu energia și apa Furnizori

(iii)cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale: 900.000 de lei:

6811 = 281 900.000 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizări privind
privind amortizarea imobilizările corporale
imobilizărilor

(iv)cheltuieli de personal: 1.400.000 de lei:

641 = 421 1.400.000 lei

Cheltuieli cu salariile Personal - salarii datorate
personalului

(v)cheltuieli cu serviciile prestate de terți: 700.000 de lei:

628 = 401 700.000 lei

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terţi

b)înregistrarea, la 30.04.N, a obținerii produselor finite:

345 = 711 4.045.945,94 lei

Produse finite Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse (vezi calculatia
din tabelul de

9
 mai sus)

c)înregistarea, la data de 22.05.N, a facturii de vânzare a celor 1.000 de bucăți din produsul finit X:

Factura nr.315/27.05.N
Produse finite X 25.000.000 lei
1.000 buc x 2.500 lei/buc

(+)TVA 19% 4.750.000 lei

25.000.000 lei x 19%
(=)Total 29.750.000 lei

4111 = % 29.750.000 lei

Clienți 7015 25.000.000 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 4.750.000 lei
TVA colectată

d)scoaterea din evidență (descărcarea de gestiune), la data de 22.05.N, a celor 1.000 de bucăți din
produsul finit X vândut:

Costul producției vândute = Cantitatea vândută x costul de producție unitar = 1.000 buc x
1.618,37 lei/buc = 1.618.370 lei

711 = 345 1.618.370 lei

Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor
de produse

[Link] și înregistrarea în contabilitate a ieșirilor de stocuri

Stocurile ies din gestiune la costul lor. În cazul stocurilor care nu sunt fungibile evaluarea la ieșire se face
la costul lor determinat prin identificare specifică (scanarea codurilor de bare, marcarea loturilor etc.).

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile și al acelor bunuri sau servicii produse și destinate unor
comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale (pct.285 (1)).

Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile

ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei
comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse (pct.285 (3)).

Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un numar mare de
elemente, care sunt de regula fungibile (pct.285 (4)).

În cazul stocurilor fungibile, evaluarea ieșirilor se poate face prin utilizarea unor procedee precum: CMP
(Cost mediu ponderat), FIFO (primul intrat – primul ieșit), LIFO (ultimul intrat – primul ieșit).

10
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substantial unele de altele
(pct.285 (2)).

Costul de achizitie sau costul de productie al stocurilor din aceeasi categorie si al tuturor
elementelor fungibile se calculeaza prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda costului mediu ponderat L CMP;
b) metoda primul intrat-primul iesit L FIFO;
c) metoda ultimul intrat-primul iesit L LIFO (pct.96 (1)).

EXEMPLU
Entitatea ALFA ține evidența gestiunii de materii prime X. Situația lunii martie N, este următoarea:
– la 01.03.N se aflau în stoc 6.000 buc evaluate la costul de achiziţie de 40 lei/buc;
– la 05.03.N are loc o achiziţie de 4.000 buc la costul de 42 lei/buc, TVA 19% (factura);
– la 17.03.N are loc un consum de 4.500 buc (bon de consum);
– la 24.03.N are loc o achiziţie de 3.000 buc la costul de 48 lei/buc, TVA 19% (factura);
– la 30.03.N are loc un consum de 4.000 buc (bon de consum).
Să determinăm valoarea ieșirilor din stoc și a stocului final dacă sunt utilizate, pe rând,
metodele CMP, FIFO și LIFO.

Cazul 1: Întreprinderea utilizează procedeul cost mediu ponderat (CMP)

Metoda „costului mediu ponderat” (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului
elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.
Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să
depăşească durata medie de stocare. (pct. 96 (2))

Costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare:

Fișa stocului

Data Intrări Ieșiri Stoc

Q Cost Cost Q Cost Cost Q Cost Cost

unitar total unitar total unitar total

01.03 6.000 40 240.000

05.03 4.000 42 168.000 10.000 CMP = 40,8 408.000

17.03 4.500 40,80 183.600 5.500 40,80 224.400

24.03 3.000 48 144.000 8.500 CMP = 43,34 368.400

30.03 4.000 43,34 173.360 4.500 43,34 195.030

31.03 356.960 4.500 43,34 195.030

Se observă că după fiecare intrare în stoc se recalculează costul mediu. Ieşirile din stoc se evaluează la
costul mediu calculat pe baza stocurilor existente la momentul ieşirii. Stocul rămas după fiecare ieşire se
evaluează şi el la costul mediu ponderat.
Să înregistrăm în contabilitate operaţiile de mai sus:

11
 a)La 05.03.N, achiziţia de materii prime:

% = 401 199.920 lei

301 Furnizori 168.000 lei
Materii prime
4426 31.920 lei
TVA deductibilă

b)La 17.03.N, consum de materii prime:

601 = 301 183.600 lei

Cheltuieli privind materiile prime Materii prime

c)La 24.03.N, achiziţia de materii prime:

% = 401 171.360 lei

301 Furnizori 144.000 lei
Materii prime
4426 27.360 lei
TVA deductibilă

d)La 30.03.N, consum de materii prime:

601 = 301 173.360 lei

Cheltuieli privind materiile prime Materii prime

Costul mediu ponderat calculat la sfârșitul perioadei:

Metoda costului mediu ponderat are şi o variantă care presupune evaluarea ieşirilor din stoc nu pe
măsură ce acestea au loc, ci global, la sfârşitul perioadei de gestiune, la un cost mediu ponderat al
perioadei.
Fișa stocului

Data Intrări Ieșiri Stoc

Q Cost Cost Q Cost Cost Q Cost unitar Cost total

unitar total unitar total

01.03 6.000 40 240.000

05.03 4.000 42 168.000 10.000 - 408.000

17.03 - - - 10.000 408.000

24.03 3.000 48 144.000 13.000 - 552.000

30.03 - - - 13.000 CMP = 42,46 552.000

31.03 8.500 42,46 360.910 4.500 42,46 191.070

Dezavantajul acestei variante este acela că, în cursul perioadei de gestiune, nu se poate cunoaște, în
orice moment, valoarea ieșirilor din stoc și valoarea stocului existent valorificând doar informația din
contabilitatea financiară. Decizii de asigurare a eficienței gestiunii stocurilor nu pot fi luate în timp util
fără astfel de informații.

12
Cazul 3: Întreprinderea utilizează procedeul FIFO

Potrivit metodei „primul intrat – primul ieşit” (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite
din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine
cronologică. (pct. 96 (3))

Fișa stocului

Data Intrări Ieșiri Stoc

Q Cost Cost Q Cost Cost total Q Cost Cost total

unitar total unitar unitar

01.03 6.000 40 240.000

05.03 4.000 42 168.000 6.000 40 240.000

4.000 42 168.000

1.500 40 60.000
17.03 4.500 40 180.000
4.000 42 168.000

1.500 40 60.000
24.03 3.000 48 144.000 4.000 42 168.000
3.000 48 144.000

1.500 40 60.000 1.500 42 63.000

30.03
2.500 42 105.000 3.000 48 144.000

31.03 345.000 1.500 42 63.000

3.000 48 144.000

Cazul 3: Întreprinderea utilizează procedeul LIFO

Potrivit metodei „ultimul intrat – primul ieşit” (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite
din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie al lotului anterior, în ordine
cronologică. (pct. 96 (4))

13
 Fișa stocului

Data Intrări Ieșiri Stoc

Q Cost Cost Q Cost Cost Q Cost Cost total

unitar total unitar total unitar

01.03 6.000 40 240.000

05.03 4.000 42 168.000 6.000 40 240.000

4.000 42 168.000

4.000 42 168.000 5.500 40 220.000

17.03
500 40 20.000

24.03 3.000 48 144.000 5.500 40 220.000

3.000 48 144.000

3.000 48 144.000 4.500 40 180.000

30.03
1.000 40 40.000

31.03 372.000 4.500 40 180.000

[Link] stocurilor în bilanț

Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se
poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la
valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere (pct.292).
Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate.
Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea
contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până
la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere (pct.88(1)).
Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuție (pct.88(2)).
În înțelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înțelege prețul de
vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfăşurării normale a activității, minus costurile
estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării
(pct.88(3)).

Din textele de mai sus rezultă următoarele reguli:

1)dacă valoarea realizabilă netă (abreviată VRN) devine inferioară costului, atunci valoarea stocului în
bilanț se diminuează până la valoarea realizabilă netă prin recunoașterea unei ajustări pentru deprecierea
stocului;
2)dacă ulterior deprecierii, valoarea realizabilă netă (VRN) devine superioară costului, valoarea stocului în
bilanț va fi majorată până la cost și nu mai mult (din motive de prudență).

14
Schematic, regulile pot fi reprezentate astfel: 31.12.N+1

VRN = 140 lei

Diferența de 40 de
Ianuarie N lei nu se
Cost = 100 lei înregistrează
Valoarea
în bilanț =
100 lei
Depreciere = Anulare
20 lei depreciere =
20 lei

31.12.N valoarea
în bilanț:

VRN = 80 lei

Bilant la 31.12.N

Stocuri
Marfuri 100 lei – 20 lei 80 lei

Datorii

Nu

CP?
Scad cu 20 lei

Cont de profit si pierdere

Cheltuiala cu deprecierea 20 lei

EXEMPLU
Entitatea ALFA deține, la 31.12.N, 1.000 bucăți din sortimentul de marfă M evaluat la la valoarea de
12.750 lei. Cu ocazia lucrărilor de inventariere, se identifică un preț de vânzare care ar putea fi obținut

15
dacă stocul ar fi vândut la data bilanțului de 11 lei/buc. Costul unitar estimat a fi suportat pentru vânzarea
stocului este de 2 lei/buc. La 31.12.N+1, prețul de vânzare estimat la data bilanțului este de 17 lei/buc. iar
costul unitar estimat cu vânzarea este de 2 lei/buc.
La ce valoarea se va prezenta stocul în bilanțul anului N? Dar în cel al anului N+1? Ce înregistrări
contabile trebuie efectuate la cele două momente?

Evaluarea în bilanț la 31.12.N:

Cost = 12.750 lei

Valoarea realizabilă netă (VRN) = 1.000 buc x (11 lei-2 lei) = 9.000 lei
Valoarea în bilanț = min (cost; VRN) = min (12.750 lei, 9.000 lei) = 9.000 lei
Prin urmare, valoarea stocului trebuie diminuată de la 12.750 lei de lei la 9.000 de lei prin înregistrarea
unei ajustări pentru deprecierea stocului.
Diminuarea valorii stocului în bilanț cu 3.750 lei determină diminuarea capitalurilor proprii dintr-un
eveniment care nu îi implică pe proprietarii entități și, în consecință, pierderea de valoare trebuie
recunoascută la cheltuieli.
Se va efectua următoarea înregistrare contabilă:

6814 = 397 3750 lei

Cheltuieli din exploatare Ajustari pentru deprecierea
privind ajustarea valorii marfurilor
activelor circulante +(-A)C
Ch+D

Bilant la 31.12.N

BActive circulante
[Link]
Produse finite si marfuri (371-397) 9.000 lei min (Cost; VRN)
12.750 lei - 3.750 lei

Cont de profit și pierdere la 31.12.N

Cheltuieli din exploatare

Ajustarea valorii sctivelor circulante, din care: a)-b) +3.750 lei

a)Cheltuieli (6814) 3.750 lei
b)Venituri (7814) -

Evaluarea în bilanț la 31.12.N+1:

Cost = 12.750 lei
Valoarea realizabilă netă (VRN) = 1.000 buc x (17 lei-2 lei) = 15.000 lei
Valoarea în bilanț = min (cost; VRN) = min (12.750 lei; 15.000 lei) = 12.750 lei

16
Deoarece VRN > Costul înseamnă că stocul nu mai este depreciat la 31.12.N+1.
Prin urmare, valoarea stocului trebuie majorată de la valoarea pe care acesta o are în ultimul bilanț (9.000
lei) la 12.750 de lei. Creșterea valorii stocului se face prin anularea deprecierii recunoscută în trecut.
Anularea deprecierii stocului determină o creștere a capitalurilor proprii dintr-un eveniment care nu îi
implică pe proprietarii entități și, în consecință, creșterea de valoare trebuie recunoascută la venituri.
Se va efectua următoarea înregistrare contabilă:

397 = 7814 3.750 lei

-(-A) D

Bilant la 31.12.N+1

BActive circulante
[Link]
Produse finite si marfuri (371-397) 12.750 lei min (Cost; VRN)
12.750 lei – 0 lei

Cont de profit și pierdere la 31.12.N

Cheltuieli din exploatare

Ajustarea valorii sctivelor circulante, din care: a)-b) -3.750 lei

a)Cheltuieli (6814) -
b)Venituri (7814) 3.750 lei

[Link] de determinare a costului stocurilor: prețul de vânzare cu amănuntul

% = 401 1.190 lei

371 1.000 lei (100 buc x 10 lei)
4426 190 lei

Pret afisat la raft

Adaos comercial = 1.000 lei x 10 % = 100 lei

Prețul de vanzare cu amanuntul = Cost + Adaos comercial = 1.100 lei

TVA 19% TVA neexigibila = 1.100 lei x 19% = 209 lei
Pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA = 1.100 lei + 209 lei = 1.309 lei valoarea de intrare a
stocului

17
Pretul afisat la raft pentru o bucata = 1.309 lei/100 buc = 13,09 lei/buc

Valoarea in bilant = Pretul de vanzare cu amanuntul incvlusiv TVA(371) – Adaosul comercial (378)
- TVA neexigibil (4428) 1.309 lei –100 lei - 209 lei = 1.000 lei

În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este
practic să se folosească altă metodă.

EXEMPLU
Să presupunem că entitatea ALFA, care face comerţ cu amănuntul, se aprovizionează de la furnizorul
BETA la 12.12.N cu marfa X. Factura primită de la furnizor cuprinde: 100 bucăți, preţ unitar 100 lei, TVA
19%.

1)Achiziția la preț de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA:

Înregistrarea în contabilitatea a intrărilor de mărfuri la preț de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA se face
parcurgând următorii pași:

Pasul 1: înregistrarea în contabilitatea entității ALFA a facturii de achiziție primită de la furnizorul

BETA:

% = 401/BETA 11.900 lei

371 Furnizori 10.000 lei
Mărfuri
4426 1.900 lei
TVA deductibilă

Pasul 2: Determinarea adaosului comercial și a TVA neexigibilă aferentă achiziției

Să presupunem că ALFA practică un adaos comercial de 20%.

Marfa X va fi afişată pe raft nu la preţul de 100 lei, datorat furnizorului, ci la preţul cu amănuntul. Acesta
este preţul pe care îl va achita clientul la casă în momentul vânzării. Clientul achită o sumă care include
costul de achiziţie din factura furnizorului, adaosul comercial şi TVA calculată la cost plus adaos
comercial:

Preţul de vânzare cu amănuntul = Cost de achiziţie + Adaos comercial + TVA neexigibilă

În cazul nostru vom avea:

Costul de achiziţie = 100 buc.x100 lei = 10.000 lei (costul de achiziţie este luat din factura primită de la
furnizor)
Adaos comercial = 10.000 lei x 20% = 2.000 lei

18
Adaosul comercial inclus în prețul afișat la raft reprezintă câştigul entității care face comerț cu amănuntul.
Un câştig latent deorece încă nu s-a vândut nimic din stocul achiziţionat.
În prețul de la raft se include și TVA calculată și care se va încasa la casă în momentul vânzării. Această
TVA calculată poartă denumirea de TVA neexigibilă. Ea va deveni TVA colectată la momentul vânzării
stocului.
TVA neexigibilă = (10.000 +2.000) x 19% = 2.280 lei

Preţ de vânzare cu amănuntul = 10.000 + 2.000 + 2.280 = 14.280 lei

Preţul unitar afişat în magazin = 14.280 lei/100 buc. = 142,8 lei/buc.

Pasul 3: Includerea în valoarea stocului a adaosului comercial și a TVA neexigibilă

Până la acest moment, am înregistrat în debitul contului 371 Mărfuri costul de achiziție de 10.000 de lei.
Pentru a recunoaște stocul la prețul d evânzare cu amănuntul inclusiv TVA va trebui să includem în
debitul contului 371 Mărfuri adaosul comercial de 2.000 de lei și TVA neexigibilă de 2.280 de lei.
Adaosul comercial se înregistrează în contul 378 Diferențe de preț la mărfuri. Acesta este un cont de
diminuare de activ și funcționaeză după reguli inverse conturilor de activ.
TVA neexigibilă se înregistrează în contul 4428 TVA neexigibilă. Acesta este un cont de diminuare de
activ (în această situație) și funcționează invers decât un cont de activ.

371 Mărfuri A+D 2.000 lei + 2.280 lei = 4.280 lei

378 Diferente de preț la mărfuri + (-A) C 2.000 lei
4428 TVA neexigibilă + (-A) 2.280 lei

Prin urmare, înregistrarea în contabilitate a includerii în valoarea stocului a adaosului comercial și a TVA
neexigibilă se face astfel:

371 = % 4.280 lei

Mărfuri 378 2.000 lei
Diferențe de preț la mărfuri
4428 2.280 lei
TVA neexigibilă

În urma acestei înregistrări avem în debitul contului 371 Mărfuri prețul de vânzare cu amănuntul inclusiv
TVA de 14.280 de lei.
În concluzie, la momentul intrării în gestiune stocul de marfă va fi evaluat la preţul de 14.280 lei care este
considerat cost prezumat (cost stabilit prin convenţie).

2)Evaluarea în bilanț:

Să presupunem că până la sfârşitul anului nu s-a vândut nimic din marfa X. În consecinţă ea va trebui
evidenţiată în bilanţ.

Evaluarea în bilanţ se va face la cost efectiv şi nu la prețul de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA
(prezumăm că valoarea realizabilă netă este superioară costului). Costul efectiv este costul de achiziţie. El
va trebui să fie reconstituit prin deducerea din preţul cu amănuntul a adaosului comercial şi a TVA
neexigibilă.

19
Valoarea în bilanț = Cost de achiziție = Preţ cu amănuntul – Adaos comercial – TVA neexigibilă ==
14.280 – 2.000 – 2.280 = 10.000 lei

În concluzie:
Valoarea de intrare = Preţul de vânzare cu amănuntul = Cost de achiziţie + Adaos comercial + TVA
neexigibilă
Costul de achiziție = Preţ cu amănuntul – Adaos comercial – TVA neexigibilă

3)vânzarea la preț de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA:

Să presupunem că la 17.01.N+1 se vinde în magazin întreg stocul de marfă, contravaloarea acestuia fiind
încasată în numerar la casă.

Cum am putea înregistra în contabilitate această vânzare?

Etapa 1: vânzarea propriu-zisă:

La casă se achită prețul afișat la raft al celor 100 de bucăți: 100 buc x 142,8 lei = 14.280 de lei adică prețul
de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA. Acest preț include TVA. Să calculăm cât este prețul de vânzare
fără TVA:

Valoarea la preț de vânzare fără TVA = Valoarea la preț de vânzare cu TVA/1,19 = 14.280 lei/1,19 =
12.000 lei
TVA colectată = Valoarea la preț de vânzare inclusiv TVA – Valoarea la preț de vânzare fări TVA =
14.280 lei – 12.000 lei = 2.280 lei
5311 Casa în lei A+D 14.280 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor V+C 12.000 lei
4427 TVA colectată Dat+C 2.280 lei

5311 = % 14.280 lei

Casa în lei 707 12.000 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 2.280 lei
TVA colectată

Etapa a 2-a: scoaterea din evidență a mărfurilor vândute (descărcarea de gestiune):

După cum am văzut deja, un element de stoc este scos din gestiune la valoarea la care a intrat în gestiune.
În cazul nostru, mărfurile au fost evaluate la intrarea în gestiune la prețul de vânzare care include TVA.
Prin urmare, le vom scoate din gestiune tot la preț de vânzare care include TVA. Da dar acest preț are 3
componente: costul, TVA-ul neexigibil și adaosul comercial. Prin urmare, odată cu diminuarea valorii
stocului va trebui să scoatem din gestiune și adaosul comercial și TVA neexigibilă:

371 Mărfuri A-C 14.280 lei

378 Diferențe de preț la mărfuri –(-A) 2.000 lei
4428 TVA neexigibilă –(-A) 2.280 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile Ch + D 10.000 lei

20
 % = 371 14.280 lei
607 Mărfuri 10.000 lei
Cheltuieli privind
mărfurile
378 2.000 lei
Diferențe de preț la
mărfuri
4428 2.280 lei
TVA neexigibilă

MODELE DE SUBIECTE PENTRU PROBA DE VERIFICARE:

[Link] ALFA S.A. are în stoc, la 01.12.N, 2.000 buc din marfa M evaluate la costul unitar de achiziție
de 50 lei/buc.
În cursul lunii decembrie N, au loc următoarele tranzacții și evenimente:
a)la data de 04.12.N, se achiziționează 1.000 buc din marfa M de la furnizorul GAMA la prețul de
achiziție de 57 lei/buc, remiză 10%, TVA 19% (factura nr 222/04.12.N);
b)la data de 20.12.N, se achită din contul de la bancă datoria față de furnizorul GAMA pentru achiziția din
04.12.N, entitatea ALFA beneficiind de un scot de decontare de 5% (factura nr 314/20.12.N);
c)la data de 27.12.N, se vând clientului TETA 2.500 buc din marfa M la prețul de vânzare de 80 lei/buc,
TVA 19% (factura nr. 165/20.12.N).

Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate factura de achiziție de la data de 04.12.N;
b)să se înregistreze în contabilitate scontul de decontare primit la data de 20.12.N și plata facturii
din data de 04.12.N;
c)să se înregistreze în contabilitate factura de vânzare de mărfuri de la data de 27.12.N;
d)să se înregistreze în contabilitate scoaterea din evidență a mărfurilor vândute la data de 27.12.N
(descărcarea de gestiune) știind că entitatea utilizează procedeul FIFO;
e)să se determine valoarea stocului M rămas în gestiune la 31.12.N.
f)să se determine marja comercială aferentă stocului de marfă M în luna decembrie N.

[Link] ALFA S.A. are în stoc, la 01.12.N, 7.000 buc din marfa M evaluate la costul unitar de achiziție
de 30 lei/buc.
În cursul lunii decembrie N, au loc următoarele tranzacții și evenimente:
a)la data de 03.12.N, se achiziționează 3.000 buc din marfa M de la furnizorul BETA la prețul de achiziție
de 35 lei/buc, rabat 10%, TVA 19% (factura nr 047/03.12.N);
b)la data de 19.12.N, se vând clientului OMEGA 9.000 buc din marfa M la prețul de vânzare de 50
lei/buc, remiză 10%, TVA 19% (factura nr. 098/19.12.N);
c)la data de 31.12.N, managementul estimează că 1 bucată din marfa M ar putea fi vândută cu 32 lei/buc și
că costul ocazionat de vânzare ar fi de 4 lei/buc.

Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate factura de achiziție de la data de 03.12.N;
c)să se înregistreze în contabilitate factura de vânzare de mărfuri de la data de 19.12.N;
d)să se înregistreze în contabilitate scoaterea din evidență a mărfurilor vândute la data de 19.12.N
(descărcarea de gestiune) știind că entitatea utilizează procedeul LIFO;

21
e)să se precizeze dacă stocul de mărfuri M rămas în gestiunela 31.12.N este depreciat și, dacă este
cazul, să se determine valoarea deprecierii și să se prezinte înregistrarea contabilă aferentă acestei
deprecieri;
f)să se determine marja comercială aferentă stocului de marfă M în luna decembrie N;
g)să se precizeze la ce valoare se prezintă în bilanțul anului N stocul rămas în gestiune la 31.12.N.

[Link] BETA este un magazin de desfacere și ține evidența stocurilor de mărfuri la preț de vânzare cu
amănuntul. La data de 20.12.N, BETA achiziționează un lot de biscuiți cu lapte de la furnizorul GAMA.
Factura de achiziție cuprinde: 500 de pachete de biscuiți, prețul achiziție fiind de 5 lei/pachet, TVA 19%.
La data de 24.12.N, se vînd toate cele 500 de pachete de biscuiți, contravaloarea acestora fiind achitată la
casa de marcat în numerar. Adaosul comercial practicat de magazin pentru pachetul de biscuiți este de
20%.

Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate factura de achiziție a celor 500 de pachete de biscuiți de la data
de 20.12.N;
b)să se calculeze prețul de vânzare cu amănuntul aferent întregului lot de biscuiți și prețul de
vânzare cu amănuntul aferent unui pachet de biscuiți (prețul afișat la raft);
c)să se înregistreze includerea în valoarea stocului de mărfuri a adaosului comercial și a TVA
neexigibilă;
d)să se înregistreze vânzarea și încasarea la casă a celor 500 de pachete de biscuiți la data de
24.12.N;
e)să se înregistreze scoaterea din evidență a celor 500 de pachete de biscuiți vândute la data de
24.12.N (decărcarea de gestiune);
f)să se determine marja comecrială aferentă vânzării celor 500 de pachete de biscuiți în luna
decembrie N.

4.În cursul perioadei de gestiune, entitatea ALFA desfășoară un proces de producție în vederea obținerii
produsului finit X. S-au efectuat următoarele cheltuieli:
(i)cheltuieli cu materii prime: 2.000.000 de lei, (cheltuieli directe de producție);
(ii)cheltuieli cu energia și apa: 170.000 de lei, din care:
-directe de producție: 140.000 de lei;
-indirecte de producție (fixe): 20.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 10.000 de lei;
(iii)cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale: 600.000 de lei, din care:
-indirecte de producție (fixe): 470.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 130.000 de lei;
(iv)cheltuieli de personal: 900.000 de lei, din care:
-directe de producție: 550.000 de lei;
-indirecte de producție (variabile): 100.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 250.000 de lei;
(v)cheltuieli cu serviciile prestate de terți: 300.000 de lei, din care:
-indirecte de producție (variabile): 200.000 de lei;
-indirecte de producție (fixe): 100.000 de lei.
În urma procesului de producție se obțin 6.000 de bucăți din produsul finit X. Capacitatea normală de
producție este estimată la 7.500 de bucăți.

Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate cheltuielile efectuate în cursul perioadei de gestiune;

22
b)să se calculeze costul de producție total și costul de producție aferent unei bucăți din produsul
finit X;
c)să se înregistreze în contabilitate obținerea produselor finite X;

5.În cursul perioadei de gestiune (luna octombrie N), entitatea ALFA desfășoară un proces de producție în
vederea obținerii produsului finit X. S-au efectuat următoarele cheltuieli:
(i)cheltuieli cu materii prime: 2.000.000 de lei, (cheltuieli directe de producție);
(ii)cheltuieli cu energia și apa: 170.000 de lei, din care:
-directe de producție: 140.000 de lei;
-indirecte de producție (fixe): 20.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 10.000 de lei;
(iii)cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale: 600.000 de lei, din care:
-indirecte de producție (fixe): 470.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 130.000 de lei;
(iv)cheltuieli de personal: 900.000 de lei, din care:
-directe de producție: 550.000 de lei;
-indirecte de producție (variabile): 100.000 de lei;
-aferente departamentului administrativ și celui de distribuție: 250.000 de lei;
(v)cheltuieli cu serviciile prestate de terți: 300.000 de lei, din care:
-indirecte de producție (variabile): 200.000 de lei;
-indirecte de producție (fixe): 100.000 de lei.
În urma procesului de producție se obțin, la 31.10.N, 6.000 de bucăți din produsul finit X. Capacitatea
normală de producție este estimată la 7.500 de bucăți. La data de 10.11.N, entitatea ALFA vinde 1.000 din
cele 7.500 de bucăți din produsul finit X clientului BETA la prețul de vânzare de 700 lei/buc, TVA 19%
(factura).

Se cere:
a)să se calculeze costul de producție total și costul de producție aferent unei bucăți din produsul
finit X;
b)să se înregistreze în contabilitate obținerea produselor finite X de la 31.10.N;
c)să se înregistreze în contabilitate factura de vânzare a produselor finite de la data de 10.11.N;
d)să se înregistreze în contabilitate scoaterea din evidență (decărcarea de gestiune) a stocului de
produse finite vândute la data de 10.11.N.

23