Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte

Catedra de științe ale educației

JOCUL CU NISIP
ÎN EDUCAȚIA INCLUZIVĂ
Ghid pentru cadrele didactice și părinți

BĂLȚI, 2017
CZU 37.091(075.8)
Ș 71
Lucrarea este editată în cadrul proiectului „Optimizarea
procesului educaţiei incluzive prin formarea continuă a cadrelor
didactice din ciclul preşcolar şi primar” din cadrul direcţiei strategice
08.07: „Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii”, înscris în
Registrul de stat al proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării cu cifrul
15.817.06.25A

Ghidul a fost recomandat spre publicare de Consiliul

Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte, procesul-verbal
nr.3 din 29.11.2017
Lucrarea conţine repere metodice prin care se evidenţiază
rolul jocului cu nisip în asistența educațională a copiilor cu cerințe
educaționale speciale. Jocurile propuse contribuie la facilitarea
procesului de dezvoltare şi educare a copiilor cu cerințe educaționale
speciale.

Recenzenți:
Cotos Ludmila, lector universitar, doctor
Lichii Dana, psiholog, Șefa Serviciului de asistență psihopedagogică,
m. Bălți

Autori:
Zorilo Larisa, conferențiar universitar, doctor
Pereteatcu Maria, conferențiar universitar, doctor
Rusov Veronica, asistent universitar
Panco Tatiana, lector universitar

Jocul cu nisip în educaţia incluzivă : Ghid pentru cadrele

didactice şi părinţi / Zorilo Larisa, Pereteatcu Maria, Rusov Veronica
[et al.] ; Univ. de Stat "Alecu Russo" din Bălţi, Fac. de Ştiinţe ale
Educaţiei, Psihologie şi Arte, Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei. – Bălţi
: S. n., 2017 (Tipografia din Bălţi). – 52 p. : fig., tab.

Referinţe bibliogr.: p. 46 (15 tit.). – 100 ex.

ISBN 978-9975-3184-1-9.

2
 CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. REPERE METODICE ALE JOCULUI
CU NISIP 5
1.1. Scopul 9
1.2. Sarcina 10
1.3. Conținutul 10
1.4. Regulile 11
1.5. Elementele 13
1.6. Mijloacele
1.6.1. Nisipul 14
1.6.2. Cutia cu nisip 15
16
1.6.3. Setul de jucării
1.7. Organizarea și desfășurarea 18
1.7.1. Jocul cu nisip pentru copii cu întârzieri în 21
dezvoltare
1.7.2. Jocul cu nisip pentru copii cu deficienţe fizice 22
1.7.3. Jocul cu nisip pentru copii cu tulburări în 25
dezvoltare şi autism
1.7.4. Jocul cu nisip pentru copii cu ADHD şi 27
deficienţe comportamentale
1.7.5. Jocul cu nisip pentru copii cu deficienţe de văz 29
CAPITOLUL II. SETUL DE JOCURI 31
2.1. Jocuri de dezvoltare fizică 31
2.2. Jocuri de dezvoltare cognitivă 33
2.3. Jocuri de dezvoltare a limbajului 38
2.4. Jocuri de dezvoltare socio-emoțională 44
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 46
GLOSAR 48
ANEXE 52

3
 INTRODUCERE

Educaţia incluzivă are ca principiu fundamental -

un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi - care
constituie un deziderat şi o realitate ce câştigă adepţi şi se
concretizează în experienţe şi bune practici de incluziune.
Asistența educațională individualizată a copiilor cu CES
în școala generală reprezintă o etapă decisivă în
realizarea obiectivelor educaţiei pentru toţi.
În pedagogia contemporană există o preocupare
intensă pentru identificarea tehnologiilor didactice
incluzive eficiente, care ar asigura dezvoltarea copiilor cu
CES. În această perspectivă, a fost conceput prezentul
ghid, care se adresează comunităţii educaţionale şi are
menirea de a sprijini eforturile cadrelor didactice și a
părinților în aspiraţiile lor de a asigura o educație de
calitate.
În cele două capitole, ghidul prezintă repere
metodice care fundamentează organizarea și desfășurarea
jocului cu nisip și un set de jocuri cu caracter ilustrativ.
Considerăm că ghidul va fi util părinților, cadrelor
didactice, cadrelor didactice de sprijin, deoarece aduce
clarificări necesare în utilizarea jocului cu nisip în
activitățile de asistență educațională a copiilor cu CES,
atât în clasă, cât și în cadrul centrului de resurse pentru
educația incluzivă și propune modalități concrete de lucru
cu aceștia.

Autorii

4
 CAPITOLUL I.
REPERE METODICE ALE JOCULUI CU NISIP

Copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) au

nevoie de organizarea învăţării în funcţie de cerinţele lor
educative. Acest tip de problematică cere cadrelor
didactice următoarele acţiuni complexe care se referă la
întreaga clasă, deci la toţi copiii:
 cunoaşterea copiilor, a particularităţilor lor şi a
diferenţelor dintre ei;
 individualizarea învăţării prin adaptările curriculare
și elaborarea planului educațional individualizat;
 folosirea strategiilor flexibile şi deschise;
 amenajarea corespunzătoare a mediului educaţional
(ambientului) în aşa fel încât el să devină factor de
intervenţie în învăţare şi în remedierea problemelor
de învăţare;
 valorizarea relaţiilor sociale de la nivelul clasei şi al
şcolii în favoarea procesului de învăţare şi
promovarea învăţării prin cooperare şi a
parteneriatului educaţional.
Principala cerinţă faţă de învăţare este
individualizarea metodelor folosite pentru copiii cu CES.
Este necesar ca profesorii să cunoască şi să poată folosi o
serie de strategii didactice cu care să identifice şi să
sprijine învățarea în clasa incluzivă.
Folosirea strategiilor comprehensive/incluzive în
clasa de elevi presupune ca cerinţe de bază următoarele:

5
 elevii trebuie să înveţe în clasă folosind resursele
interne şi externe propuse de profesor şi de ceilalţi
elevi;
 procesul învăţării este mai important decât rezultatele
obţinute pe termen scurt;
 învăţarea trebuie să fie efectivă şi eficientă atât pentru
elev cât şi pentru profesor;
 învăţarea este mai importantă ca predarea;
 problemele de învăţare la elevi sunt fireşti şi ele devin
impulsuri de perfecţionare a strategiilor didactice
pentru viitor;
 pe fundalul diversităţii de elevi, fiecare copil este
important şi unic indiferent de rezultatele sale
şcolare;
 pentru a răspunde nevoilor/cerinţelor fiecărui copil se
propun strategiile individualizate ale învăţării;
 parteneriatul educaţional constituie o formă de
exprimare a relaţiilor eficiente de predare şi învăţare
precum şi un sprijin necesar procesului didactic în
interior şi în exterior;
 procesul didactic este sprijinit şi prin revalorizarea
resurselor externe ale învăţării - mediul
educaţional/ambientul - cu mesajele sale
experienţiale directe şi indirecte;
 resursele interne care sprijină învăţarea vin din
empatia manifestată între profesor şi elev şi din
valorizarea experienţelor de viaţă în predare şi
învăţare.
Aceste cerinţe au putere de teze fundamentale şi
constituie punctul de plecare în alegerea modalităţilor şi

6
căilor de predare – învăţare. Ele sunt în fapt tezele şcolii
incluzive/pentru toţi elevii.
Caracteristicile strategiilor incluzive, ca strategii ce se
adresează tuturor copiilor şi care caută să atingă şi să
rezolve problemele de învăţare ale tuturor, sunt
următoarele: flexibilitatea; efectivitatea; eficienţa;
diversitatea; dinamica; interacţiunile şi cooperarea;
creativitatea; globalitatea; interdisciplinaritatea.
Importanta deosebită a jocului în dezvoltarea
copilului cu CES este astăzi un adevăr incontestabil.
Jocul didactic întrunește din plin caracteristicile
strategiilor incluzive.
Jocul didactic oferă copiilor cu CES condiții
inepuizabile de impresii care contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor despre lume și viață, formează și dezvoltă
în mod direct capacități observative, iar în mod indirect,
jocul creează o mai mare antrenare, competență,
deprinderi active, mărește capacitatea de înțelegere a
situațiilor complete, creează capacități de reținere, dar și
de dozare a forțelor fizice și spirituale, dezvoltă caractere,
deprinderi, înclinații, aspirații.
Jocul didactic, ca strategie incluzivă, asigură
realizarea succeselor, contribuie la redarea încrederii în
propriile capacități și obținerea de performanțe
superioare în suportul educațional al copiilor cu CES.
Jocul cu nisip este util în cadrul activităților de
asistență educațională a copiilor cu cerințe educaționale
speciale (CES) pentru că oferă o situație de învățare în
care copilul ajunge să stăpânească simţirea, mişcarea,
gândirea, limbajul şi interacţiunea cu semenii săi şi cu

7
obiectele din mediul de viaţă, să achiziţioneze cunoştinţe,
deprinderi şi comportamente noi de adaptare şi
cunoaştere.
Jocul cu nisip este una dintre activitățile
cunoscute, acceptate și îndrăgite de copii. Nisipul este un
material misterios. Copii adoră cernutul, turnatul, săpatul
și scuturatul nisipului.
Cele mai evidente avantaje ale jocului cu nisip
sunt:
 Jocul cu nisip intensifică interesul copilului față de
descoperire, cunoaștere, explorare, experimentare și
contribuie la dezvoltarea independenței.
 Jocul cu nisip dezvoltă intensiv procesele cognitive
(atenția, memoria, gândirea) limbajul și motrica fină.
 Prin jocul cu nisip se perfecționează activitatea
instructiv-ludică, se pun bazele pentru organizarea
jocurilor de rol și se dezvoltă abilitățile sociale.
 Nisipul neutralizează emoțiile negative.
Există totuși o categorie de copii care nu pot
beneficia de jocul de nisip și anume cei afectați de
epilepsie, schizofrenie, tulburarea obsesiv-compulsivă,
alergie la praf și particule mici, boli pulmonare, boli
cutanate și tăieturi pe mâini.
Literatura de specialitate recomandă utilizarea
jocului cu nisip cu o frecvență de două sesiuni de 45 de
minute pe săptămână.
În organizarea și desfășurarea activităților
structurate pe jocul didactic cu nisip cadrele didactice
trebuie să se ia în considerare un șir de recomandări
metodice, care sunt propuse în cele ce urmează.

8
 1.1. SCOPUL

Scopurile jocului didactic pot fi diverse:

consolidarea unor cunoștințe teoretice sau deprinderi,
dezvoltarea capacității de exprimare, de orientare în
spațiu și timp, de discriminare a formelor, mărimilor,
culorilor, de relaționare cu cei din jur, formarea unor
trăsături morale, etc.
Scopul jocurilor cu nisip reprezintă o finalitate
generală și se formulează pe baza rezultatelor evaluării
dezvoltării copilului cu CES și a recomandărilor din PEI-
ul. Valențele formative ale jocului cu nisip pot fi deduse
din varietatea scopurilor pe care le poate realiza:
 Dezvoltarea senzorială și motrică. Acțiunea
senzorio - motorie cu obiectele permite identificarea,
selectarea, clasificarea și explorarea obiectelor,
învățarea diferențierii obiectelor după însușiri
(mărime, forma, culoare) și distincției dintre eu și
obiectele lumii înconjurătoare;
 Dezvoltarea cognitivă. Formarea și dezvoltarea
simbolurilor, înlocuirea obiectelor imaginare cu cele
prezente asigură trecerea de la realitatea concreta la
aceea mentală, al cărui rezultat este învățarea.
 Dezvoltarea socială. Învățarea regulilor și modului
de utilizare facilitează restructurarea realității.
Asemănarea, deosebirea, asamblarea, succesiunea,
situarea în spațiu, perceperea eu-lui și a relațiilor de
diferit gen (interfamiliale, de grup, adult-copil)
contribuie la socializarea copiilor.

9
 1.2. CONȚINUTUL

Jocul cu nisip include totalitatea cunoștințelor,

priceperilor și deprinderilor cu care copiii operează în joc,
însușite în activitățile anterioare.
Conținutul poate fi extrem de divers: cunoștințe
despre plante, animale, anotimpuri, viața și activitatea
oamenilor, cunoștințe matematice, istorice, geografice,
conținutul unor basme, povești, ș.a.
Conținutul jocului trebuie sa fie bine dozat, în
funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale
copiilor. Conținutul trebuie să fie accesibil și atractiv.

1.3. SARCINA

Sarcina didactică a jocului cu nisip indică ce anume

trebuie să realizeze efectiv copiii pe parcursul jocului
pentru a realiza scopul propus. Se recomandă ca sarcina
didactică să fie formulată sub forma unui obiectiv
operațional, ajutându-l pe copil să conștientizeze ce
anume operații trebuie să efectueze. De asemenea se
recomandă ca sarcina didactică să nu solicite doar
numerice, ci să implice în rezolvarea sa și gândirea
(operațiile acesteia), imaginația și creativitatea copiilor.
Sarcina didactica trebuie sa fie în concordanță cu
nivelul de dezvoltare al copilului, accesibilă și, în același
timp, să fie atractivă.

10
 1.4. REGULILE

Regulile jocului concretizează sarcina didactică și

realizează legătura dintre aceasta și acțiunea jocului.
Precizează care sunt căile pe care trebuie să le urmeze
copiii în desfășurarea acțiunii ludice pentru realizarea
sarcinii didactice.
Regulile jocului sunt prestabilite și obligatorii
pentru toți participanții la joc și reglementează conduita
și acțiunile acestora în funcție de structura particulară a
jocului didactic.
Regulile jocului prezintă o mare varietate:
 indică acțiunile de joc;
 precizează ordinea, succesiunea acestora;
 reglementează acțiunile dintre copii;
 stimulează sau inhibă anumite manifestări
comportamentale.
Cu cât regulile sunt mai precise și mai bine
însușite, cu atât sarcinile didactice ușor se realizează, iar
jocul este mai interesant și mai distractiv.
Regulile trebuie sa fie simple, ușor de reținut prin
formulare și posibil de respectat de către toți copiii,
accesibile. Cele mai frecvente reguli utilizate în cadrul
jocului cu nisip sunt:
Reguli pentru utilizarea nisipului:
 Se interzice risipirea, vărsarea nisipului din cutie;
 Umezirea nisipului se face doar cu permisiune;
 Se evită mirosirea, mâncarea și gustarea nisipului sau
imitarea acestor acțiuni;

11
 Se interzice aruncarea în sus, în hainele colegilor, în
încălțăminte a nisipului;
 În nisip nu se lasă diferite impurități.
Reguli pentru utilizarea setului de jucării:
 Jucăriile puse în cutia cu nisip de alți copii nu se ating
fără permisiune;
 Jucăriile se înșiră și se adună împreună cu cadrul
didactic;
 Jucăriile se păstrează în boxele de plastic;
 Jucăriile personale se introduce în joc doar cu
permisiune cadrului didactic;
 Jucăriile deteriorate se extrag din joc;
 Jucăriile se curață cu detergenți.
Reguli pentru asigurarea igienei și securității
 Se anunță dacă pe mâini sunt julituri. În acest caz
copilul nu va beneficia de acest tip de joc;
 După joc se spală pe mâini cu apă și săpun;
 Numărul maxim de copii care se joacă simultan este
de 4;
 Nisipul nu se acoperă dacă este umed.
Este important ca cadrele didactice să comenteze
acţiunile copiilor în timpul jocului, să încurajeze copiii să-
şi descrie acţiunile prin cuvinte şi să comunice cu colegii.

12
 1.5. ELEMENTELE

Elementele de joc includ căile, mijloacele folosite

pentru a da o coloratură plăcută, atractivă, distractivă
activității desfășurate.
Literatura de specialitate oferă o serie de sugestii în
acest sens: folosirea unor elemente surpriză, de așteptare,
întrecere individuală sau pe echipe, mișcarea, ghicirea,
recompensarea rezultatelor bune, penalizarea greșelilor
comise, ș.a.
Sarcina cadrului didactic este de a găsi pentru
fiecare joc, elemente de joc cât mai variate, deosebite de
cele folosite în activitățile anterioare, în caz contrar
existând riscul că acestea să nu mai prezinte atractivitate
pentru copii, esența jocului fiind, în acest caz,
compromisa.
Atractivitatea și eficiența jocului depind de
ingeniozitatea cadrului didactic de a îmbina o sarcină
educativă acceptabilă de către copii, nici prea grea, nici
prea ușoară, cu un joc simbolic sau cu reguli atrăgătoare.
Elementele de joc artificiale, nestimulative, devin bariere
în învățare și plictisesc copii. Plăcerea cu care participă
copiii la joc este singura justificare a recurgerii la jocul
didactic.
Dacă elementele de joc se împletesc strâns cu
sarcina didactică, atunci ele garantează realizarea ei în
cele mai bune condiţii.

13
 1.6. MIJLOACELE
Acestea trebuie sa fie adecvate conținutului, variate
și atractive, ușor de manevrat și să provină din mediul
apropiat, familiar copiilor.
1.6.1. Nisipul
Nisipul utilizat în mod obișnuit este cel de râu sau de
mare (bej, alb, galben, maro deschis) cernut, spălat,
calcinat la temperaturi ridicate. Nisipul poate fi atât
uscat, cât și umed. Caracteristicile principale ale nisipului
sunt:
 Curățenie: compoziția nisipului nu trebuie să conțină
diverse impurități;
 Umiditate naturală;
 Dimensiuni de la unu la doi milimetri: nisip mărunt
se va ridica în aer și va intra în căile respiratorii ale
copilului.
Nisip Mărimea granulelor

Nisip dur (grosier) 0,63 - 2 mm

Nisip mijlociu (mediu) 0,20 - 0,63 mm

Nisip fin 0,063 - 0,20 mm

Poate fi utilizat nisipul de cuarț colorat decorativ

lucitor, pietre colorate, pietre decorative naturale exotice.
În mod curent nisipul colorat din cuarţ se produce într-
o gamă minimală de 12 culori.

14
 1.6.2. Cutia cu nisip

Dimensiunile cutiei vor fi de 50/70/10. Suprafața

interioară a cutiei de nisip este vopsită în albastru. Baza
cutiei simbolizează apa, iar laturile – cerul.
Cutia va fi umplută cu nisip în proporția 1/3.
Această proporție va permite crearea zonelor libere în
cutie care vor reprezenta lacurile, râurile, mările sau
oceanele. Cantitatea de nisip trebuie să fie suficientă
pentru încurajarea jocului copiilor şi pentru evitarea
conflictelor.

Figura nr. 1. Cutia cu nisip

Plasaţi masa cu nisip într-un loc mai retras, nu în

drumul copiilor, deoarece pot transporta pe încălţăminte
nisipul sau pot aluneca din cauza apei.
În cazul în care masa cu nisip este pe rotile,
verificaţi dacă rotilele pot fi scoase sau sprijiniţi masa cu
nisip de un perete pentru a preveni deplasarea lui.

15
 1.6.3. Setul de jucării

Jucăriile utilizate sunt de dimensiuni mici (până la

8 cm). Jucăriile trebuie să fie din plastic sau de lemn.
Jucăriile se păstrează în cutii transparente, care
sunt denumite conform categoriei din care fac parte.
Cutiile sunt aranjate în imediata apropiere a cutiei de
nisip. Jucăriile uzate se extrag din set și se înlocuiesc cu
altele noi. Jucăriile se mențin în curățenie.
Setul de jucării trebuie să conțină:
 Oameni. Miniaturi care descriu persoane de sexe
diferite, rase, culturi și vârste, ele trebuie să aibă, de
asemenea, culori și dimensiuni diferite, este important
să existe grupuri precum părintele și copilul, cupluri
(bărbat și femeie, mire și mireasă), familia, această
categorie de jucării poate fi completată cu instrumente
de muncă, instrumente muzicale, echipament sportiv,
simboluri ale profesiilor, simboluri ale puterii
(coroana, putere, etc.);
 Animale. Figuri de animale sălbatice și domestic de
diferite mărimi, culori, sex, vârstă, în diferite poziții,
agresiv și pașnic, un grup de erbivore, insecte, animale
de companie, păsări, cuști sau garduri pentru grădinile
zoologice, peșteri etc;
 Plante. Plantele pot fi marine, montane, tropicale,
ramuri de forme interesante, ramuri cu fructe, flori
uscate, buruieni, mușchi, stânci și tije, păstăi, boabe și
semințe, conuri de pin și castane și forme artificial,
plante de casă, cactuși, viermii și palmele în diferite
stadii ale vieții lor;

16
 Minerale. Metale și pietre naturale;
 Clădiri. (realizate din materiale diferite și având
atitudine față de diferite culturi - wigwams, colibe de
sat, castele, cetăți, peșteri, stații spațiale, hambare,
magazine, biserici, scoli, închisori, spitale, locuri de
joacă, faruri și piramide);
 Transport. Camioane, trenuri, avioane, vapoare,
biciclete, automobile;
 Litere și numere de carton, material, plastic sau de
lemn;
 Forme geometrice (cercuri, triunghiuri, luna,
soarele, dreptunghiuri, piramide, pământul și alte
planete).
 Vase şi unelte (găleți cu forme, pâlnii, lopăţele şi
greble, căni gradate, site, bureţi de diferite forme,
teluri, dopuri de plută, vaporaşe, pipete, strecurători,
perii);
 Materiale din natură (scoici, pietre de râu, pene,
solzi, cochilii de melci, steluţe de mare);
 Substanţe lichide sau solide care se dizolvă
(coloranţi alimentari, săpun, şampon).
 Diverse. Pot fi diferite elemente greu de atribut
oricăror categorii: forme pentru aluat, bastoane,
butoane mari, de unică folosință, paie pentru cocktail,
bile de masaj, mingi, rumeguş, frunze, castane,
ghinde, gheaţă.

17
 1.7. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA

Jocul cu nisip, ca activitate instructiv-educativă,

trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe privind
organizarea, conducerea şi evaluarea acestei activităţi.
Desfăşurarea jocului cu nisip cuprinde mai multe etape:
Etapa 1. Introducerea în joc se poate realiza
printr-o scurtă convorbire pentru familiarizarea copiilor
cu unele aspecte ale jocului şi printr-o expunere care să
stârnească interesul copiilor. La această etapă se
demonstrează cutia cu nisip și nisipul. Se explică
semnificația culorii albastre a cutiei: bordurile reprezintă
cerul, iar baza – apa. Se prezintă posibilitatea de a crea
râuri, lacuri, mări, oceane. Se face cunoștință cu jucăriile
din fiecare set. Se explică modalitățile de utilizare a
nisipului. Se propun exemple. Introducerea în joc nu
este totdeauna un moment obligatoriu, uneori
activitatea putând începe direct cu anunţarea titlului
jocului.
Etapa 2. Anunţarea jocului urmăreşte
cunoaşterea de către copii a felului activităţii şi a titlului
jocului. În cadrul anunţării jocului se poate da şi o
explicare a titlului acestuia. Uneori anunţarea titlului
jocului se poate face într-o formă interogativă.
Etapa 3. Explicarea jocului cuprinde
prezentarea principalelor etape ale acţiunii jocului,
precizarea regulilor jocului, indicaţii asupra modului de
folosire a materialului didactic, comunicarea sarcinilor
conducătorului jocului şi a cerinţelor pentru câştigătorul
individual sau pentru echipa câştigătoare.

18
 Explicarea trebuie să fie însoţită de demonstrare.
Fie că se explică şi, în timpul explicaţiei, se
demonstrează, fie că se dă explicaţia, integrală şi apoi se
demonstrează.
Etapa 4. Fixarea regulilor se realizează fie
printr-o scurtă convorbire în care se precizează ce va
trebui să facă copiii în momentele importante ale
acţiunii, sau executarea jocului de probă sub conducerea
şi îndrumarea directă a adultului. Când este vorba de un
joc cu o acţiune mai complexă, regulile jocului pot fi
atenţionate fie imediat după explicaţie, fie după
semnalul de începere a jocului. De exemplu: „Începem
jocul! Nu uitaţi, nu aveţi voie să deschideţi ochii înainte
de a auzi lovitura din palme. După ce aţi deschis
ochii, va trebui să observaţi al câtelea brad lipseşte''.
Se anunța regulile de utilizare a nisipului și a jucăriilor.
Se stabilesc regulile de colaborare cu colegii.
Etapa 5. Executarea jocului. Jocul începe
la semnalul educatoarei care, la început, intervine mai
des amintindu-le copiilor regulile, dând indicaţii asupra
folosirii materialului ş.a. Pe măsură ce jocul se repetă,
ea acordă copiilor mai multă independenţă lăsându-i să
acţioneze liber.
Etapa 6. Încheierea jocului se realizează prin
aprecieri asupra modului cum s-a desfăşurat jocul,
respectarea regulilor. Se face ordine în cutia cu nisip. Se
netezește nisipul. Se adună jucăriile. Se analizează
activitatea realizată. O încheiere plăcută, prin bucuria
succesului şi prin satisfacţia imediată pe care o dă
copilului, sporeşte interesul pentru jocul cu nisip.

19
 Deși adultul nu participă direct la joc, trebuie să
urmărească cu atenție îndeplinirea sarcinilor jocului,
comportarea copilului și menținerea atmosferei. Ritmul și
intensitatea jocului trebuie să crească treptat. Este
importantă respectarea următoarelor sugestii metodice
generale:
 Limitaţi numărul copiilor care se joacă la masa cu
nisip, ţinând cont de capacitatea copiilor care se joacă.
 Înălţimea mesei cu nisip trebuie să fie ajustată, astfel
încât copiii să se poată juca, stând în picioare, şi să
ajungă nisipul cu ambele mâini.
 La început, oferiţi-i copilului jucării potrivite pentru
nivelul lui de dezvoltare a abilităţilor de joacă cu
nisipul. Treptat, încercaţi să-i dezvoltaţi abilităţi mai
avansate de joacă.
 De fiecare dată, oferiţi numai câteva jucării; din când
în când, efectuaţi rotaţia jucăriilor.
 Dacă vi se pare că nisipul are un efect de stimulare
excesiv, înlocuiţi-l cu materiale mai grele, cum ar fi
prundişul; totuşi, în timpul jocului, copiii trebuie
supravegheaţi îndeaproape.
 În cazul în care copiilor le este greu să rămână în
spaţiul de joacă personal, puneţi nisipul în vase
separate, pe masa cu nisip. Dacă înălţimea
căruciorului nu-i permite copilului să se apropie
suficient de masa cu nisip, vase cu nisip pot fi puse pe
tabla căruciorului cu rotile.
 Încurajaţi copiii să facă uz de abilităţile de vorbire în
timpul jocului cu nisipul.

20
1.7.1. Jocul cu nisip pentru copii cu întârzieri în
dezvoltare

Abilităţile copilului cu întârzieri în dezvoltare pot

corespunde unui nivel de dezvoltare mai redus cu un an
sau doi decât al celorlalţi copii din clasă. Copilul are
nevoie de timp suficient pentru a se juca în conformitate
cu abilităţile de care dispune, de aceea se recomandă
împărţirea abilităţilor mai avansate de joacă în paşi mici,
accesibili. De exemplu, dacă copilul poate lua nisip cu
căuşul şi poate să-l toarne cu pumnul, daţi-i o lopăţică şi
oferiţi-i ajutor la umplerea căldăruşei cu nisip, folosind
lopăţică. Pe măsură ce copilul însuşeşte abilitatea,
reduceţi treptat volumul de ajutor direct.
 Dacă copilul se distrage uşor, este recomandabil lucrul
în grupuri mici la masa cu nisip, chiar în compania
unui singur copil care ar servi drept model pentru
imitare. Stimularea senzorială în urma jocului cu
nisipul şi înghesuiala prea multor copii care luptă
între ei pentru jucării pot avea un efect copleşitor
asupra copilului cu întârzieri în dezvoltare.
 Propuneţi activităţi care corespund nivelului de
dezvoltare a copilului. De exemplu, copilului cu
întârzieri grave în dezvoltare sugeraţi-i să umple vase
cu nisip, să verse nisipul, să îngroape obiecte în nisip,
să amestece vopsele uscate de tempera cu nisipul,
efectuând mişcări circulare cu o lingură. Copilul cu
motricitate fină mai dezvoltată ar putea să caute
obiectele îngropate în nisip, să umple seringi culinare
cu apă şi să le descarce în nisip, să încarce nisipul în

21
 cutii sau lăzi, pentru a zidi castele sau alte construcţii.
 Prezentaţi instrucţiuni concise şi concrete. Deşi copilul
cu un nivel de dezvoltare normal s-ar putea să nu aibă
nevoie de indicaţii clare pentru a se juca cu nisipul,
copilul cu întârzieri în dezvoltare ar putea avea nevoie
de asemenea indicaţii, pentru a extinde tipurile de
comportament de joacă accesibile. Copilul poate să se
axeze pe aspectele senzoriale ale jocului, de exemplu,
să privească ore în şir cum i se scurge nisipul printre
degete, şi să nu treacă la etapa de folosire a jucăriilor
sau de implicare în jocuri de imaginaţie, la
îndrumarea unui adult.
 În timp ce copilul se joacă în nisip, modelaţi noţiunile
lingvistice, cum ar fi „mare”, „mic”, „plin”, „gol”.

1.7.2. Jocul cu nisip pentru copii cu deficienţe

fizice

Copilului aşezat în poziţie corectă, jocul cu nisipul

i-ar putea îmbunătăţi tonusul muscular şi coordonarea
mişcărilor. Pe parcursul jocului cu nisipul, încurajaţi
mişcările independente ale copilului, în schimbul
îndrumărilor directe.
 Plasaţi copilul la masa cu nisip, pentru a sprijini
mişcările productive. Dacă copilul stă toată ziua în
scaunul cu rotile, iar masa cu nisip este stabilă, jocul
cu nisipul ar putea fi o posibilitate adecvată pentru
folosirea echipamentului auxiliar, de exemplu, a
scăriţei pentru fixarea copilului în poziţie verticală.
Această opţiune trebuie să fie discutată cu

22
 ergoterapeutul sau cu pediatrul. Pentru a stimula
încercările copilului de a se juca de sine stătător, capul
lui trebuie să fie în poziţie corectă, iar corpul trebuie
să fie orientat pe verticală, pe linie dreaptă, în nici un
caz înclinat. Ambele mâini trebuie să fie plasate
simetric sau una din mâini poate fi folosită pentru
apucarea obiectelor şi ţinerea materialelor de joacă, în
timp ce copilul manipulează obiectele cu cealaltă
mână. Scopul de bază este implicarea cât mai activă a
copilului în apucarea, ţinerea şi folosirea jucăriilor
pentru masa cu nisip.
 S-a observat că uneori copiii cu muşchii contorsionaţi
acceptă cu greu stimulii tactili şi pot manifesta dorinţa
puternică de a se depărta de masa cu nisip. Adeseori
atingerile ferme, cum ar fi apăsarea cu putere a
nisipului cu mâinile copilului sânt mai bine tolerate de
el decât atingerile uşoare, cum ar fi cele cauzate de
scurgerea nisipului printre degete. Dacă însă copilul
suportă cu greu excitaţiile cauzate de contactul cu
nisipul, încurajaţi-l să folosească jucării speciale, cum
ar fi hârleţele pentru nisip, pentru a evita atingerea
directă a nisipului.
 În majoritatea cazurilor, mesele sunt prea joase -
scaunul cu rotile nu poate fi plasat suficient de
aproape, pentru ca copilul să se poată juca. Dacă
copilul nu poate fi aşezat astfel încât să lucreze la masa
cu nisip, puteţi pune un vas cu nisip şi jucării pe tabla
căruciorului cu rotile. Este important să i se ofere
copilului posibilitatea să se joace cu un coleg sau cu un
adult care să-i modeleze comportamentul.

23
 În timpul cât se află în afara scaunului cu rotile,
copilul îşi poate dezmorţi muşchii. O posibilitate
minunată de joacă este plasarea lui pe abdomen, pe o
saltea cu pantă, cu un lighean cu nisip şi jucării,
pentru ca să se joace cu colegii. În cazul în care nu este
capabil să se joace în această poziţie, aşezaţi-l pe copil
în poala dvs.
 Dacă nu foloseşte limbajul verbal, oferiţi-i copilului
imagini ale diferitelor jucării din centrul nisip, pentru
ca să facă alegerea. Dacă nu reacţionează la imagini,
luaţi în fiecare mână câte o jucărie şi rugaţi-l pe copil
să vă arate cu degetul pe care o alege.
 Încurajaţi copiii să elaboreze planuri individuale
privind jocurile cu nisipul şi să vi le expună. Descrieţi
într-un mod pozitiv ceea ce face copilul la moment:
„Bravo! Împingi nisipul cu excavatorul". Concretizaţi
acţiunile copilului, nu generaţi laudele, de exemplu:
„Te descurci de minune".
 Uneori, copiii cu probleme legate de planificarea
activităţilor motorii au un tonus muscular slab, iar
stimulii proprioceptivi potriviţi, cum ar fi săriturile pe
trambulină înainte de începerea activităţii care
necesită păstrarea poziţiei verticale pentru o perioadă
îndelungată, de exemplu, statul la masa cu nisip, ar
putea avea acţiune benefică asupra acestor copii.
 Vestele cu greutăţi le pot oferi copiilor stimulii
proprioceptivi care i-ar ajuta să-şi menţină stabilitatea
trunchiului şi să fie conştienţi de limitele spaţiului
personal. Adăugaţi sau scoateţi greutăţi din
buzunarele vestei la fiecare zece minute, pentru ca

24
 copilul să nu se obişnuiască cu greutatea în plus.
 Încurajaţi copilul să planifice acţiunile pe care le va
efectua la masa cu nisip şi să-şi expună planul. După
ce copilul a încercat să implementeze planul privind
joaca cu nisipul, discutaţi cu el dacă planul a fost sau
nu reuşit.
 Copilul cu probleme legate de planificarea activităţilor
motorii va beneficia în urma încercărilor de a urma
instrucţiunile simple ale unui adult sau coleg. Dacă
este necesar, demonstraţi acţiunea, de exemplu,
umplerea unei forme pentru nisip şi răsturnarea ei
pentru obţinerea „păscuțelor". însoţiţi acţiunile cu
indicaţii verbale simple: „Umple şi răstoarnă!".
Încurajaţi copilul să repete fraza după dvs.
 Încurajaţi copilul să observe strategiile de joacă ale
colegilor care se află în jurul mesei cu nisip.

1.7.3. Jocul cu nisip pentru copii cu tulburări în

dezvoltare şi autism

Copilul se poate împotrivi când este vorba de

folosirea jucăriilor pentru joaca în nisip cu un scop bine
definit şi ar putea prefera activităţile senzoriale, cum ar fi
stropirea continuă a nisipului cu apă. Folosiţi imagini ale
activităţilor din centrul nisip şi exersaţi cât mai mult
folosirea jucăriilor pentru a-i ajuta copilului să se simtă
confortabil în timp ce se joacă cu nisipul.
 Jocurile în nisip pot provoca excitaţii prea puternice
copilului care este extrem de sensibili la atingeri. El ar
putea să tolereze mai bine jocul la masa cu nisip, dacă

25
 veţi înlocui nisipul cu prundiş neted, care este mai
greu şi pe care copilul îl poate simţi mai bine când îl
atinge. Prundişul este foarte potrivit pentru a fi
încărcat cu căuşul într-un vas şi pentru a fi vărsat
înapoi pe masă. Întrucât copilul poate să se înece
accidental cu vreo pietricică, folosiţi prundiş de
dimensiuni mai mari.
 Deşi numărul colegilor care se joacă în acelaşi timp la
masa cu nisip nu trebuie să depăşească una sau două
persoane, pentru a deţine controlul asupra factorilor
de stimulare tactilă şi auditivă, încurajaţi
interacţiunile sociale.
 Dacă se creează impresia că copilul s-a axat pe un joc
repetitiv de autostimulare, utilizând nisipul sau
jucăriile pentru centrul nisip, demonstraţi-i cum pot fi
folosite în alt mod jucăriile şi reduceţi treptat
demonstrările directe, pe măsură ce copilul începe să
conştientizeze cum poate întrebuinţa mai bine
jucăriile.
 Copiii care refuză să participe la activităţile de la masa
cu nisip ar putea să se simtă mai confortabil dacă
includ în joacă obiectele preferate, care îi motivează.
De exemplu, dacă copilul este pasionat de trenuri, el
ar trebui încurajat să împingă trenuţul prin nisip.
Treptat, îndemnaţi-l să încerce să folosească jucării
mai puţin cunoscute şi eliminaţi din joacă trenuţul.
 Dacă refuză categoric să atingă nisipul, împărţiţi
activitatea copilului în cât mai mulţi paşi mici. La
început, el poate sta lângă masa cu nisip, apoi o poate
atinge, după care poate atinge jucăriile, poate atinge

26
 cu o lopăţică sau cu o jucărie nisipul şi, în sfârşit,
încearcă să atingă nisipul cu mâna.
 În cazul în care devine supraexcitat în urma jocului cu
nisipul, copilul s-ar putea calma mai repede dacă va
purta o vestă cu greutăţi. Petru informaţie referitor la
confecţionarea vestelor cu greutăţi.

1.7.4. Jocul cu nisip pentru copii cu ADHD şi

deficienţe comportamentale

Aceşti copii au nevoie de activităţi cu o structură

bine definită. Oferiţi-le doar câteva jucării şi demonstraţi-
le cum aţi vrea să le folosească. Folosiţi un ceasornic
pentru a încuraja copilul să continue activitatea pentru
perioade tot mai îndelungate, în vederea exersării
abilităţilor noi.
 Supravegheaţi cu atenţie nivelul de excitare a
copilului. Dacă vi se pare că reacţionează exagerat în
timpul jocului cu nisipul, manifestând activitate
febrilă sau comportament neadecvat, redirecţionaţi
copilul spre un centru mai liniştit sau în spaţiul liniştit
creat.
 Uneori copilul poate fi supraexcitat, deşi manifestă un
nivel scăzut de atenţie şi reacţionează slab la stimuli.
Este posibil ca copilul să se închidă în sine pentru a-şi
proteja sistemul nervos fragil contra unui exces de
stimuli senzoriali. Copilul supraexcitat se va calma
dacă va avea posibilitatea să se legene alene, să stea în
spaţiul liniştit, învelit cu o plapumă, sau dacă îi veţi
masa cu fermitate spatele.

27
 Este posibil ca copilul cu simptome de reacţie de
apărare senzorială să tolereze mai bine prundişul
măşcat sau nasturii amestecaţi în masa cu nisip,
întrucât, fiind mai grele, acestea îi oferă stimuli tactili
mai puternici. Fiţi atenţi ca copiii să nu pună nasturi
sau pietricele în gură, deoarece ar putea să se înece cu
ele. Dacă manifestă tendinţa de a mesteca obiectele cu
care se joacă, oferiţi-i copilului o alternativă, cum ar fi
o bucată de tub de cauciuc pentru acvariu.
 Copilul trebuie să înţeleagă clar regulile jocului şi
consecinţele comportamentului neadecvat. De
exemplu, el trebuie să ştie că va fi exclus dacă va
arunca nisip în direcţia colegilor. Lăudaţi copiii care se
joacă într-un mod acceptabil la masa cu nisip.
 Observaţi ce evenimente preced comportamentul
nepotrivit. Luaţi în consideraţie astfel de factori ca
textura nisipului sau înghesuiala cauzată de alţi copii,
factori care ar fi putut contribui la manifestarea
comportamentului nepotrivit. Dacă veţi observa cu
atenţie cauzele comportamentului copilului, veţi putea
găsi modalităţi mai eficace de intervenţie.
 Stabiliţi în ce măsură este posibil ca acest
comportament nepotrivit să fi fost cauzat de
suprastimulare. Copilul ar putea fi supraexcitat din
cauza jocului cu nisipul sau contactului prea strâns cu
colegii, iar comportamentul nepotrivit rezultă din
influenţa acestor factori. Copilul ar putea fi în stare să
treacă mai uşor prin astfel de experienţe, dacă veţi
modifica stimulii pe care îi primeşte.
 Oferiţi-i copilului una sau două jucării pentru nisip, de

28
 exemplu, o pâlnie şi un căuş. Ceilalţi copii de la masa
cu nisip trebuie să aibă la dispoziţie acelaşi set de
jucării. Peste câteva minute, când atenţia copilului
scade, schimbaţi cele două jucării cu altele noi.
 În loc să folosiţi o masă mare cu nisip, încercaţi să
umpleţi cu nisip şi să puneţi pe masă lighene sau alte
vase, astfel încât copilul să se poată juca în limitele
spaţiului său personal.
 Udaţi nisipul cu apă caldă. Nisipul umed îi poate
cauza mai puţină iritaţie decât cel uscat copilului cu
deficit de atenţie, copilului hiperactiv sau copilului
autist care se supraexcită uşor în urma expunerii la
prea mulţi stimuli tactili. Pe de altă parte, unor copii
nu le place nisipul umed şi lipicios. Experimentaţi
pentru a determina care este opţiunea optimă pentru
copilul din clasa dvs.
 Dacă îi este greu să respecte spaţiul personal de joacă
al colegului la masa cu nisip, oferiţi-i fiecărui copil
posibilitatea să stea pe covoraşul său.

1.7.5. Jocul cu nisip pentru copii cu deficienţe de

văz

Masa cu nisip oferă posibilităţi excelente copilului

cu deficienţe de văz să-şi folosească simţul tactil şi văzul
pentru a explora mediul şi a discuta cu colegii despre
toate obiectele aflate aici şi despre acţiunile altor copii
adunaţi în jurul mesei cu nisip.
 Plasaţi masa cu nisip într-o parte bine luminată a
încăperii.

29
 Enumeraţi cu copilul jucăriile şi echipamentul de pe
masa cu nisip. Puneţi numai câteva obiecte pe masă.
 Când îl familiarizaţi cu activităţi noi la masa cu nisip,
oferiţi-i copilului indicaţii verbale şi demonstrative
frecvente. Treptat, reduceţi numărul acestora, pentru
a încuraja independenţa copilului. Lăsaţi aceleaşi
jucării pe masa cu nisip, până copilul va învăţa să le
folosească cu uşurinţă.
 Propuneţi-i copilului jucării care emit sunete: roţi
hidraulice şi ciururi.
 Folosiţi jucării de culori care contrastează cu nisipul.
Cele mai potrivite culori sunt roşie, oranj şi galbenă.
Aţi putea modifica jucăriile având culoare insuficient
de aprinsă, prin lipirea unor fâşii de bandă adezivă
colorată. De exemplu, lipiţi bandă adezivă de mânerul
căuşului sau de toarta căldării.
 Dacă copilul nu vrea să atingă nisipul cu mâinile, ar
putea să le pună peste mâinile dvs. şi să încerce să le
mişte prin nisip, folosind jucăriile corespunzătoare.
Prundişul măşcat şi neted ar putea fi mai potrivit
decât nisipul.
 Încurajaţi copilul să asculte cu atenţie şi să identifice
sunetele de la masa cu nisip, cum ar fi sunetul produs
de afundarea căuşului în nisip sau sunetul produs de
nisipul răsturnat într-o căldăruşă.

30
 CAPITOLUL II. SETUL DE JOCURI

Practica educațională cunoaște o mare varietate a

jocurilor cu nisip. În capitolul dat sunt prezentate jocuri
care pot fi utilizate pentru stimularea dezvoltării fizice,
cognitive, sociale și limbajului a copiilor cu CES.

2.1. Jocuri de dezvoltare fizică

Această categorie de
jocuri contribuie la reglarea
tonusului muscular și
relaxare. Copilul face
cunoștință cu nisipul, îl
atinge, netezește, adună. Se
exersează braţul, mâna,
degetele prin imitare: „Ne spălam pe mâini!”, „Ne
scuturăm mâinile!”, „Imităm ploaia!”, „Imităm vântul”.
 Somnul degetelor
Palmele se pun pe nisip într-un mod liber, în
poziție comodă. Se creează o atmosferă de relaxare.
Degetele se relaxează.
 Adunatul nisipului
Degetele se ascund în nisip. Mâna dreaptă strânge
nisipul în pumn. Mâna stângă adună nisipul în pumn. Se
desfac degetele eliberând nisipul. Se continuă executând
mișcări de contracție a degetelor.
 Valuri din nisip
Degetele se adâncesc în nisip și cu mișcări line se
mișcă nisipul creând valuri.

31
  Concursul degetelor
Degetele se adâncesc în nisip. Pe rând se realizează
diferite mișcări cu fiecare degete în parte începând cu cel
mare, apoi cu arătătorul, cel
mijlociu, inelarul și în sfârșit
cel mic. Acțiunile se repetă
pentru ambele mâini. Se
analizează care deget a
executat mai bine.
Complexitatea mișcărilor propuse spre realizare va fi
treptată (de la ridicarea și coborârea degetelor, mișcarea
spre stânga și dreapta, rotirea, lovirea la desenarea cu
fiecare deget aparte a elementelor de scris).
 Calea ferată
Copii construiesc o cale ferată cu ajutorul tăișului
palmei. Se creează mai multe rețele de căi ferate, care
merg paralel sau se intersectează.
 Șarpele
Alunecarea palmei pe suprafața nisipului imitând
mișcările șarpelui. Se propune schimbarea direcțiilor din
stânga spre dreapta, apoi din dreapta spre stânga, de sus
în jos, de jos în sus. Mișcările pot fi însoțite de sunete.
 Ornamente magice
Se construiesc diferite ornamente cu amprentele
degetelor, palmelor și pumnilor. Ornamentele pot fi
efectuate doar din amprentele degetelor sau prin
combinarea amprentelor degetelor cu cele ale pumnilor.
 Surpriza pentru prieteni
Se pregătesc surprize în nisip prin îngroparea
jucăriilor, imaginilor, pietricelelor colorate etc.

32
  Urmele
Pe nisip se lasă urme cu un deget, cu două, cu trei,
cu patru, cu cinci. Fiecare urmă se analizează. Copii își
imaginează cui aparțin urmele.
 Marea zbuciumată
Nisipul este mișcat cu
diferite mișcări. Se emită furtuna
pe mare nisipul presurându-se
încet. Se duc observări asupra
reliefului care se schimbă.
 Minele și Genistul
Un copil ascunde mâna în nisip. Altul atent, jucând
rolul de genist, descoperă fiecare deget în parte până nu
eliberează mâna. Copilul-genist nu trebuie să se atingă de
degetele colegului.
 Scara
Adultul sau copilul desenează scara. Se numără
treptele. Copilul aranjează pe trepte jucării conform
instrucțiilor: Pune jucăria pe treapta a doua de sus, pune
jucăria pe prima treapta de jos.

2.2. Jocuri de dezvoltare cognitivă

 Dispariția magică
Jocul dezvoltă memoria și atenția. Jucăriile se
aranjează pe nisip. Numărul obiectelor aranjate pe nisip
poate varia în dependența de nivelul de dezvoltare a
copilului. Copilul timp de un minut analizează obiectele.
Copilul închide ochii și spune cuvintele magice:
„Abracadabra - voi crea în timp ce vorbesc”. În timpul

33
când copilul stă cu ochii închiși și spune cuvintele, adultul
ascunde în nisip câteva obiecte. Copilul deschide ochii și
numește obiectele dispărute. Obiectele dispărute sunt
căutate în nisip. Copilul se autoevaluează. Jocul poate fi
complicat prin creșterea numărului de obiecte.
O altă variantă de joc poate fi realizată sub formă
de poveste: „În deșertul din nisip locuiește Jasmin și
prietenul ei Aladin. Jasmin are multe comori: pietre
scumpe, cochilii de mare. Într-o zi au venit pirații și au
furat comorile. Ce comori au mai rămas?”
 Desenul dictat
Jocul stimulează orientarea în spațiu. Se oferă
instrucțiuni de tipul: în colțul de jos / sus / dreapta /
stânga pentru a indica poziția elementelor desenului din
cutia de nisip.
 Cifră sau literă?
În nisip sunt ascunse litere și cifre din plastic.
Copilul caută prin nisip cifrele și literele ascunse. Cifrele
sunt clasificate aparte de litere. Numărul literelor este
comparat cu numărul cifrelor.
 Cărărușa
Copii se joacă în
pereche. La începutul
cărărușei se pune o jucărie.
Fiecare copil, pe rând, indică
direcția: două bețișoare în
sus, trei bețișoare în stânga,
trei bețișoare în sus – am
ajuns la casa iepurașului.

34
  Găsește cifra
Jocul contribuie la
dezvoltarea motricității fine,
atenției. Cifrele sunt ascunse
în nisip. Copiii caută cifrele și
le plasează în zona liberă a
cutiei de nisip. Se verifică
corectitudinea plasării
cifrelor. Se corectează dacă
sunt plasate greșit. Cifrele albastre sunt pare, iar cele roșii
impare. Se explică care cifre sunt pare, și care sunt
impare. Fiecare cifră se încercuiește cu degetul. Fiecare
cifră va fi scrisă pe nisip și va fi construită din pietricele,
bețișoare. Când copilul e capabil să găsească cifra, să o
numească, să spune este pară sau impară, jocul poate fi
complicat prin propunerea de a aranja pe nisip a unui
număr de obiecte care coincid cu cifra găsită. Pentru a
asigura elementul de descoperire și surpriză a jocului, se
ascund și alte obiecte mici. Căutarea cifrelor poate fi
realizată prin dezgroparea cu lopățica (peria) sau cu
ajutorul degetelor.
 Ornament în ramă
Pentru joc sunt
necesare conturul figurilor
geometrice și diferite obiecte
mici (nasturi, pietre). Pentru a
construi ornamentul, copii se
orientează după conturul
figurilor geometrice, selectând diferite obiecte,
identificând centrul, colțurile, păstrând simetria. Copii

35
aleg rama care le place mai mult. Se sugerează alegerea
obiectelor după mărime, culoare, formă ceea ce ar
permite construirea unui ornament simetric.
 Drumul cel mai scurt
Se aranjează două obiecte în colțuri diferite ale
cutiei de nisip. Copilul măsoară cu rigla sau alte unități de
măsură distanța dinte obiecte. Stabilește un itinerar mai
scurt.
 Labirintul
Un copil sau adult construiește cu ajutorul diferitor
obiecte un labirint. Alt copil caută ieșirea din labirint.
 Ghici unde e?
Copii se învață să
găsească obiectele după
descrierea oferită de adult
sau de alt copil. Se
consolidează cunoștințele cu
privire la formă și culoare.
Copilul ascultă atent și caută
obiectul ascuns. Adultul
formulează ghicitori: Jucăria
este ascunsă nu în pătratul
verde, nu în pătratul
albastru. Nu în primul
pătrat nu în al treilea. Unde
este jucăria? O altă variantă
poate fi: Șoarecul călătorește nu în primul vagon, nici în
al doilea. Pisica călătorește nu în al doilea și nu în ultimul.
În ce vagon este pisica. În ce vagon este șoarecele? Ei se
vor întâlni?

36
  Fluturașii
În lădița cu nisip sunt
aranjați câțiva fluturași. În jurul
fluturașilor se desenează
frunzulițe. Fluturi sunt atâtea
câte frunzulițe, frunzulițe sunt
atâtea câți fluturași, fluturașii și
frunzulițele sunt în număr egal,
sunt câte 4. La mijlocul lădiței
desenăm o frunză de mesteacăn.
Aranjăm fluturașii în coloană de
sus în jos. Numărăm frunzele,
numărăm fluturașii. Fluturi sunt
4, frunze sunt 5, deci frunze sunt mai multe decât
fluturași sau fluturași sunt mai puțini decât frunze.
 Cifra ascunsă
Cifrele de masă plastică se ascund parțial în nisip.
Copilul după fragmentul vizibil stabilește ce cifră este o
numește apoi o descoperă pentru a-și verifica
corectitudinea răspunsului.
 Mozaicul geometric
Se construiesc după model, (după instrucțiuni sau
din memorie) figuri geometrice din obiecte oferite.
 Casa prietenilor
Jocul dezvoltă orientarea
în spațiu, limbajul oral, atenția,
memoria. Adultul propune
copiilor să pună jucăriile sale
prin căsuțe. Fiecare jucărie are
adresa sa. Adultul spune etajul 2,

37
apartamentul 3. Copilul găsește această adresă și spune:
Adresa mea este în pătratul albastru. Toate jucăriile se
aranjează prin apartamente. Adultul întreabă: „Cine
trăiește în apartamentul pătratul albastru, etajul doi din
partea dreaptă iese la plimbare.” Copilul care este
responsabil de această adresă extrage jucăria din casă.
 Termină desenul
Jocul consolidează
denumirile figurilor geometrice
și culorilor. Adultul
demonstrează o pungă magică.
Copiii sunt invitați să extragă
câte un obiect și să răspundă la
întrebările: Ce figură geometrică
ai extras? Ce culoare are figura?
Ce obiecte din jur au forma
acestei figuri? Adultul propune
ca figura geometrică extrasă din
punga magică să devină elementul de bază a unui desen.
Se desenează combinându-se diferite figuri geometrice.
Copii singuri decid ce vor desena, cum vor combina
figurile geometrice și ce vor reprezenta.

2.3. Jocuri de dezvoltare a limbajului

Jocurile din această categorie sunt pentru

stimularea limbajului oral și scris. Se recomandă să fie
utilizate diferite modalități de scriere: cu degetul, cu
diferite obiecte (bețișoare, bastonașe, nodul de frânghie
ș.a.)

38
  Curăţarea drumului
De la o mașină se trage cu degetul un canal adânc
în nisip. Copilul suflă nisipul eliberând drumul pentru
maşină.
 Ce este sub nisip?
Imaginea este acoperită cu un strat subțire de
nisip. Suflând nisipul, copilul deschide imaginea.
 Ajută-l pe iepure să ascundă urmele
În nisip, se fac urme mici, care conduc spre casa
iepurelui. O vulpe ar trebui să fie situată în apropiere.
Este necesar să fie ascunse toate urmele, astfel încât
vulpea să nu găsească iepurele.
 Secretul
O jucărie sau un obiect este îngropat în nisip într-o
manieră superficială. Este necesar să se sufle nisipul
pentru a găsi obiectul ascuns.
 Fântâna
Copilul suflă încet şi prelungit o gaură în nisip.
 Zugravul
Se emită mișcările zugravului care vopseşte un
perete. Prin mişcarea verticală de du-te-vino, apoi
orizontală.
 Ploița
Din partea de sus a cutiei spre partea de jos, cu
degetele se trasează pe nisip linii punctate sau linii
întrerupte.
 Baloanele
Prin mișcările degetului arătător dirijate în sensul
acelor de ceasornic (apoi în sens invers) se acoperă
suprafaţa nisipului prin cercuri concentrice neîntrerupte,

39
care simbolizează baloanele. Se învață scrierea literelor
rotunde. Poate fi utilizat șablonul fix cu contur exterior,
figuri geometrice sau conturul unor obiecte simple în
vederea desenării cercurilor.
 Încercuiește litera
Cadrul didactic numește o literă. În nisip sunt
ascunse obiecte, denumirea cărora conține această literă.
Copii caută în nisip obiectele. Cuvântul care reprezintă
obiectul găsit este scris. Se încercuiește litera numită de
adult.
 Transformarea
Cadrul didactic sau un coleg scrie pe nisip litere.
Copilul adaugă sau șterge elementele literelor.
 Furtuna
Cadrul didactic scrie
litera pe nisip. Copilul
urmărește. O parte din literă
este acoperită de nisip. Copilul
restabilește litera scrisă. Gradul
de complexitate crește prin
scrierea silabelor, cuvintelor, îmbinărilor de cuvinte.
 Găsește litera
Literele de masă plastică sunt ascunse în nisip.
Copiii le caută prin nisip. La găsire literele sunt numite
după exemplul: „Am găsit litera A. Litera A este vocală”.
Cu literele găsite se compun cuvinte.
 Mesaje pierdute
În nisip sunt ascunse fragmente de litere (cuvinte,
expresii, propoziții sau texte mici). La găsire sunt citite și

40
clasificate. Căutarea continuă până nu se restabilește
mesajul.
 Cine-i mai isteț?
Este un joc-concurs între copii sau echipe de copii.
Pot fi folosite mai multe cutii de nisip. Câștigă cel care
primul găsește toate literele ascunse în nisip și alcătuiește
cu ele cuvinte.
 Ce simți?
Copilul cu ochii închiși (poate fi folosită o mască de
ochi pentru dormit) caută în nisip litera ascunsă. Litera
găsită este descrisă. Copii descriu ce au simțit pipăind
litera.
 Fantezii din nisip
Pe o farfurie (din plastic/hârtie/porțelan), hârtie
sau alt obiect plat se presură puțin nisip. Copii privesc
atent și își imaginează ce poate fi reprezentat de nisip.
 Povestea mea
Copilul modelează
din nisip spațiile în care se
desfășoare evenimentele
unei povești. Se construiește
itinerarul personajelor. Se
folosește o gamă largă de
jucării. Copilul povestește și
caracterizează personajele.
 Limbajul naturii
Se produc sunetele specifice mersului calului,
lătratul câinilor, cântului cucoșului, ș.a. În același timp
sunetele se însoțesc de mișcările degetelor pe nisip.

41
Mișcările pe nisip redau viteza, intensitatea sunetelor
produse.
 Ceasul
Limba este mișcată în stânga și în dreapta. Degetul
se mișcă pe nisip în aceiași direcție.
 Pedeapsa limbii
Copilul scoate limba. Cu buzele ritmic lovește
limba pronunțând sunetul „p-p-p-p”. Cu palma mâinii
drepte se lovește pe nisip în ritmul mișcării buzelor.
 Motorul automobilului
Copilul pronunță litera „r” cu voce tare imitând
mersul mașinii și un motor cu mulți cai putere, apoi
pronunță încet imitând un motor cu mai puțin cai putere.
Când se emită motorul puternic degetul arătător imită
mersul mașinii pe nisip adâncindu-se în nisip. Mișcarea
mașinii cu motor slab se realizează cu degetul cel mic,
doar pe suprafața nisipului, fără adânciri în nisip.
 Ascunde mâna
Copilul ascunde mâna atunci când aude sunetul
stabilit de adult.
 Două mări
Nisipul din cutie este împărțit în două părți. Prima
parte este denumită „Marea A”, iar a doua „Marea M”.
Obiectele denumirea cărora începe cu una din literele
alese sunt depozitate.
 Prietenia literelor
Copilul formează silabe din literele oferite. Silaba
obținută o încercuiește pe nisip.
 Inventează cuvântul

42
 Pe nisip se trasează linii. Copilul trebuie să
alcătuiască cuvinte sau propoziții după schema oferită.
 Găsește eroare
Pe nisip se scrie schema greșită a împărțirii pe
silabe a cuvântului. Copilul pronunță, analizează și
corectează eroarea din schemă.
 Picturi vorbărețe
Adultul pronunță cuvântul, iar copilul desenează
pe nisip atâtea cercuri (pătrate, triunghiuri) câte silabe
conține cuvântul.
 Cuvinte compuse
După indicațiile adultului, copilul realizează un șir
de acțiuni și învață cuvintele din familia lexicală a
cuvântului care . De exemplu: Toarnă nisipul de sus în jos
și învață acțiunea „a turna” cu familia lexicală (înturna,
turnător, turnare), sau acțiunea de „a vărsa” cu familia
lexicală (vărsător, vărsare, revărsare, nevărsat).
 Barca
Se consolidează utilizarea prepozițiilor. Pe nisip
apare o barcă. Copilul descrie poziționarea bărcii în
dependență de alte obiecte care se introduc în joc,
folosind cuvintele: în depărtare, în apropiere, departe,
aproape, lângă, sub, pe, în, în adâncuri, la suprafață,
acolo, aici, undeva ș.a.
 Peștișorul
Copilul se joacă cu un peștișor prin nisip, care
reprezintă marea. Alcătuiește o poveste. Descrie
peștișorul și acțiunile care le inventează pentru ea.
Peștișorul călătorește se întâlnește cu alte vietăți ale
mării.

43
  Cum este?
În nisip sunt ascunse diferite jucării. Copilul le
caută și pentru fiecare cuvânt găsit propune câteva
determinative răspunzând la întrebarea „Cum este?”. De
exemplu: Cum este peștele? Peștele este mare (sau mic,
roșu, albastru, vesel, trist ș.a.)
 Ce s-a întâmplat?
Adultul începe povestirea, iar copilul trebuie să
propună un sfârșit. De exemplu: pe nisip se desenează
două cercuri care simbolizează un balon și o minge.
Schimbând tonul vocii se creează un dialog dintre minge
și balon:
Balonul: Sunt rotund
Mingea: Sunt rotundă
Balonul: Dacă bate vântul voi zbura
Mingea: Dacă voi fi lovit voi sărea sus
Balonul: Sunt umflat cu aer
Mingea: Și eu.

2.4. Jocuri de dezvoltare socio-emoțională

 Alungă albina
Este un joc imaginar. Degetele copilului reprezintă
un personaj care călătorește prin pustiu. La un moment
dat se produce un accident. Se imaginează căderea într-o
groapă. Personajul este acoperit de nisip. Rămâne liber
doar capul. O albină zboară în preajmă. Albina trebuie
îndepărtată prin suflare, astfel încât nisipul să nu
nimerească în ochi.

44
  Telegraful de nisip
Copii formează un rând.
Cadrul didactic scrie o literă, o
figură geometrică, sau o cifră
cu degetul pe spatele ultimului
copil din rând. Primul copil
(ultimul din rând) care a
primit mesajul trebuie să-l
transmită colegului din față în același mod. Ultimul copil
care a primit mesajul desenează mesajul pe nisip. Copilul
care scris mesajul trece în capătul rândului, devinând
primul în primirea mesajelor. Jocul continuă până ce toți
copii nu vor avea posibilitatea să scrie mesajul pe nisip.
Există posibilitatea de a scrie pe nisip cuvinte simple
mama, pix, cap, dor ș.a
 Povestitorul
Copiii construiesc
decorul specific secvențe
preferate ale poveștilor
cunoscute. Fiecare elev
are un anumit rol. Se
înscenează povestea.
Copii însoțesc povestirea
cu mișcările personajelor, obiectelor din cutia de nisip. Se
introduc personaje noi sau dispar cele prezente. Elevii
exersează formulele de politețe, de adresare, de
mulțumire.

45
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. BODORIN, Cornelia. ş.a. Educaţie incluzivă. Unitate
de curs. Chişinău: Cetatea de sus, 2012, 100 p. ISBN
978-9975-4367-3-1
2. BUICĂ, Cristian B. Bazele defectologiei. Bucureşcti:
Aramis Print, 2004. 415 p. ISBN 973-679-161-0
3. CRISTEA, Sorin. Dicţionar de termeni pedagogici.
Bucureşti: Didactică şi pedagogică, 1998. ISBN 973-
30-5130-6
4. GHERGUȚ, Alois. Sinteze de psihopedagogie
specială. Ghid pentru concursuri și examene de
obținere a gradelor didactice. Ediția a III-a. Iași:
Polirom, 2013. 528 p. ISBN 978-973-46-3386-9
5. GHERGUŢ, Alois. Psihopedagogia persoanelor cu
cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrate.
Bucureşti: Polirom, 2001, 200 p. ISBN 973-683-819-6
6. GOUD, Patti; SULLIVAN, Joyce. Clasa integrată
pentru copii de vârstă mică. Ch.: Epigraf, 2003, 208 p.
ISBN 9975-903-93-2
7. MIC, Marin CÂCRU, Adela. Intervenția timpurie la
copilul cu dizabilități neuro-psiho-motorii. Ghid
practic. Bistița: Nosa Nostra, 2016, 98 p. SBN978-
606-93286-1-3
8. PERETEATCU, Maria., ZORILO Larisa. Educaţia
incluzivă în şcoală. Suport didactic pentru
coordonatorii educaţiei incluzive. Chişinău: Institutul
de Formare continuă, 2011, 202 p. ISBN 978-9975-
4168-8-7.

46
9. SEACH, Diana. Jocul interactiv pentru copii cu
autism. Editura Fides, 2011. 263
p. ISBN: 9789738930773
10. VRASMAŞ, Ecaterina., VRASMAŞ, Traian. Educaţia
incluzivă în grădiniţă: dimensiuni, provocări şi
soluţii. UNICEF România, Buzău: Alpha MDN, 2012,
132 p. ISBN 978-973-139-237-0
11. ВОРОБЬЕВА, Н., САПОЖНИКОВА, О.
Педагогическая песочница. Развитие навыков
поведения. Москва: Интеллект-Центр, 2016. c. 104.
ISBN: 978-5-00026-225-2
12. ВОРОБЬЕВА, Н., САПОЖНИКОВА, О.
Педагогическая песочница. Развитие
коммуникативных навыков у дошкольников. c.
128. ISBN: 978-5-00026-238-2
13. ГРАБЕНКО, Т. М., ЗИНКЕВИЧ-ЕВСТИГНЕЕВА, Т.
Д. Чудеса на песке. Песочная игротерапия. СПб.,
Институт специальной педагогики и психологии,
1998.
14. ЗЕЙЦ, М. Пишем и рисуем на песке. Москва: ИНТ,
2010, 94 с.
15. САКОВИЧ, Н.А. Технология игры в песок. Игры на
мосту - СПб., Речь, 2006.

Linkuri utile
1. Lecție video: Оборудование для игр с песком
https://www.youtube.com/watch?v=vE5SFf_xRow
2. Lecție video: Рисуем на песке
https://www.youtube.com/watch?v=Hwflq8vKtCU

47
 GLOSAR

ACCESIBILITATE – ansamblu de măsuri şi

lucrări de adaptare a mediului fizic, de transportare,
precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional,
incluzând tehnologiile şi sistemele informaţionale şi a
comunicaţiilor, conform necesităţilor persoanelor cu
dizabilităţi, factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de
îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu dizabilităţi în
societate.
ADAPTAREA REZONABILĂ – modificările şi
ajustările necesare şi adecvate, care nu impun un efort
disproporţionat sau nejustificat atunci când este necesar
pentru a permite persoanelor cu dizabilităţi să se bucure
sau să-şi exercite, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, toate
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
CADRU DIDACTIC DE SPRIJIN – cadru
didactic cu studii superioare în domeniul
psihopedagogiei, în învăţământul preşcolar, primar şi
secundar general, care acordă asistenţă psihopedagogică
copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în
instituţiile de învăţământ general, în colaborare cu toţi
factorii implicaţi.
CENTRU DE RESURSE PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ – serviciu de asistenţă a beneficiarilor cu
cerinţe educaţionale speciale, integraţi în instituţii de
învăţământ general, creat la nivel local – în cadrul
instituţiilor de învăţământ cu practici incluzive şi la nivel
raional – în cadrul Serviciului de asistenţă
psihopedagogică.

48
 CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE –
necesităţi educaţionale ale copilului/elevului/
studentului, care implică o şcolarizare adaptată
particularităţilor individuale sau caracteristice unei
dizabilităţi ori tulburări de învăţare, precum şi o
intervenţie specifică prin acţiuni de reabilitare sau
recuperare corespunzătoare.
DEFICIENȚA - absența, pierderea sau alterarea
unei structuri ori funcții (leziune anatomică, tulburare
fiziologică sau psihologică). Deficiența poate fi rezultatul
unei maladii, a unui accident, etc. Deficiențele pot fi
vizibile sau invizibile, permanente ori temporare,
progresive ori regresive.
DESIGN UNIVERSAL – proiectarea produselor,
mediului, programelor şi serviciilor, astfel încât să poată
fi utilizate de către toate persoanele, pe cât este posibil,
fără să fi e nevoie de o adaptare sau de o proiectare
specială. Design universal nu va exclude dispozitivele de
asistare pentru anumite grupuri de persoane cu
dizabilităţi, atunci când este necesar.
DIZABILITATEA – termen generic pentru
afectări/deficienţe, limitări ale activităţii şi restricţii de
participare, care denotă aspectele negative al interacţiunii
dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii
contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi
personali). Dizabilitatea (incapacitatea) - însumează un
număr de limitări funcționale, ce pot fi întâlnite la orice
populație din lume. Dizabilitatea (incapacitatea) derivă
dintr-o deficiență, este determinată, dar nu în mod
obligatoriu și univoc, de o deficiență. Dizabilitățile sunt

49
determinate, cauzate de deficiențe (fizice, senzoriale sau
intelectuale), de condiții de sănătate (boli mintale/
neuropsihice) dar depind și de mediu.
JOCUL DIDACTIC - Termenul "didactic" asociat
jocului accentuează componența instructivă a activității și
evidențiază că acesta este organizat în vederea obținerii
unor finalități de natură informativă și formativă
specifice procesului de învățământ.
Jocul didactic prezintă ca nota definitorie îmbinarea
armonioasa a elementului instructiv cu elementul
distractiv, asigurând o unitate deplina intre sarcina
didactica si acțiunea de joc.
PLAN EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT –
instrument de organizare şi realizare coordonată a
procesului educaţional pentru beneficiarii cu cerinţe
educaţionale speciale, elaborat de către comisia
multidisciplinară intraşcolară în baza structurii model
aprobată de Ministerul Educaţiei.
RECUPERARE EDUCAŢIONALĂ – activitate
de sprijin educaţional, desfăşurată individual sau în
grupuri mici în incinta instituţiei de învăţământ, în scopul
asigurării însuşirii de către beneficiari a materiei de
studiu.
ŞCOALĂ INCLUZIVĂ – unitate de învăţământ
în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi
reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a
atitudinilor de discriminare. Copiii din aceste unităţi de
învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile
sociale şi educaţionale conform principiului „resursa
urmează copilul”. Şcoala incluzivă exprimă extinderea

50
scopului şcolii obişnuite, în mare măsură, transformarea
acesteia pentru a putea răspunde unei diversităţi mai
mari de copii, în speţă copiilor marginalizaţi, defavorizaţi
şi/sau excluşi de la educaţie. Şcoala incluzivă
accentuează necesitatea dezvoltării şcolii, pentru a oferi
acces necondiţionat şi a răspunde adecvat nevoilor
educaţionale diferite ale tuturor copiilor, astfel încât să
armonizeze diferenţele de învăţare, diferenţele între grade
de reuşită şcolară, să asigure o educaţie eficientă pentru
toţi.
TERAPII SPECIFICE – terapii
organizate/realizate pentru elevii cu cerinţe educaţionale
speciale în funcţie de dizabilitate (logopedie,
kinetoterapie, ludoterapie, ergoterapie, terapie
ocupaţională etc.), în scopul abilitării/reabilitării şi
compensării deficienţelor.

51
 ANEXE
Anexa nr. 1 Exemple de jucării
Categoria Exemplu
 Animale
domestice și
sălbatice

 Mijloace de
transport

 Figuri
geometrice

 Litere și cifre

 Oameni

52