1. Componentele implantelor de forma radiculara: enumerare, scurta descriere.

a) Corpul: -infrastructura, se insera in os, poate fi neted sau cu spire

b) Surubul de acoperire: - structura care impiedica proliferrarea mucoasei in
interiorul implantului pe perioada osteointegrarii, se mentine 4-6 luni
c) Surubul de vindecare – structura care asigura conformarea mucoasei, se mentine
1-2 saptamani
d) Adaptorul de transfer- asigura pozitionarea dispozitivul de transfer
e) Dispozitivul de transfer- permite realizarea amprentei prin tehnica directa
( ramane in amprenta) sau tehnica indireca ( ramane in implant), transmite pozitia
implantului in amprenta
f) Analogul de implant- replica implantului aplicata in model
g) Abutmentul- mezostructura, care asigura fixarea structurii protetice pe implant
(suprastructura)
h) Adaptorul- face conexiunea intre abutment si lucrarea protetica
i) Surubul de adaptare- fixeaza lucrarea protetica de implant
2. Baze anatomice in implantologie: muschii masticatori – corelatii, interferente.
Pe masura aparitiei resorbtiei si atrofiei osoase, insertiile si pozitiile structurilor
musculare se pot mdifica, ducand la aparitia unor complicatii in ceea ce priveste procesul
de implantare.
Principalele complicatii pot fi:

 lezarea insertiei musculare,  trismus,

 hematoame,  edem,
 punctia sepitca,  difuziunea supuratiior in
 infiltratii anestezice in lojele vecine etc.
corpului muschiului,

Muschii implicati:

 Milohioidianul  Pterigoidianul extern

 Genioglosul  Maseterul
 Pterigoidianul intern  Temporalul

1
  Mentonierul si incisivul  Caninul
 Buccinatorul

3. Baze anatomice in implantologie: ramurile nervoase cu interferente in procedura

chirurgicala.
Datorita traiectelor nervoase, acestea pot fi lezate in timpul inciziei, deperiostarii sau
inserarii implantului. In urma unui astel de incident pot aparea parestezii, anstezii, dureri,
hemoragie.
Principalele structure nervoase:

 Alvolarul inferior  Alveolar superior mijlociu

 Lingualul  Alveolar superior anterior
 Milohioidianul  Infraorbitalul
 Bucalul  Nazopalatinul
 Alveolar superior posterior  Palatinal anterio(mare)

4. Baze anatomice in implantologie: vascularizatia maxilarelor – interferente cu procedurile

terapeutice.
Vascularizatia maxilarelor este abundenta, fiind realizata de artera maxilara, ramura
terminal a arterei carotid externe. La nivelul osului se regaseste o vascularizatie cu flux
centrifuge din plexurile periostale, endoteliale si parodontale. Odata cu pierderea dintilor
plexurile parodontale se pierd, iar modificarile atrofice duc la aparitia unei vascularizatii
cu flux centripet.
In cursul interventiei chirurgicale o serie de vase pot fi lezate prin diverite manopere:
incizie, elevarea podelei sinusale, insertia implantului.
Principalele structure vasculare:

 Art. Alveolara postero-  Art Infraorbitala

superioara  Art Faciala
 Art. Alveolara super-  Art Bucala
anterioara  Art Nazopalatina

2
  Art Palatinala anterioara  Art Fariangiana
 Art Palatinala posterioara  Art Alvelara inferioara ( rt
 Art Palatinala ascendenta incisive si mentoniera)

5. Clasificarea lucrarilor protetice dupa Misch

A. Fixe:
FP1- reface integral doar dintele
FP2- reface integral dintele si o portiune din radacina
FP3- reface integral dintele si o portiune din mucoasa gingivala
B. Mobilizabile
MP4:- sprijin strict implanter
MP5:- sprijin mixt
FP1:
- pentru resorbtii reduse de parti moi s dure
- reface doar coroana dentara
- utilizata frecvent in zona anterioara maxilara
- poate fi integral ceramic sau mixta
FP2:
- reface si o parte din radacina dintelui
- coroana va fi supradimensionata
- necesita aplicarea implantelor mai apical
- poate fi integral cramica sau mixta
- nerecomandata in suras gingival
FP3:
-reface si o parte din mucoasa fixa
- se indica in resorbtii accentuate
- are dimensiune vertical mare
- necesita mai multe implante
- este grea si are o solicitare osoasa mare
MP4:
-sprijin integral pe implane
3
- implantele sunt unite printr-o bara
- 6 implante la mandibular
- 8 implante la maxilar
MP5:
-sprijin mixt ( implane si mucos-osos)
- numarul implantelor este variabil
- 2,3,4 implante in zona anterioara unite printr-o bara la mandibular la edentatul total
- bara reduce spirijinul pe tesuturile moi

6. Evaluarea medicala a pacientului in implantologie: modificari fiziologice la varstnici.

Modificari fiziologice:
O data cu inaintarea in varsta reactia sistemului imunitare scade astfel ca apare o
receptivitate mai crescuta la boala. Pacientii varstnici pot prezenta diferite patologii
compensate sau decompensate, fiind aflati sub difere medicatii. Sunt dezorientati si
confuzi, prezinta o alimantatie neadecvata, iar receptivitatea la stress este scazuta.
Acesti pacienti pot fi tratati implantologic, insa necesita o anamneza amanuntita si
prietenoasa, un examen clinic exact, examenul fuctiilor vitale si dispensarizare.
Modificari patologice:
Scade
- PO2 sanguin
- Motilitatea gastrica si intestinala
- Greutatea corporala totala
- Raspunsul imun
Creste:
- Grasimea totala
- Sensibilitatea SNC

7. Evaluarea medicala a pacientului in implantologie: examinari interclinice si de laborator.

Examinari interclinice:

 Cardiologie  Diabetologie
 Endocrinologie  Reumatologie
4
  Gastro-enterologie  Hematologie
 Penumologie  Alergologie
 Neurologie  Urologie
 Psihiatrie  Oftalmologie

Examinari de laborator:

 Hemoleucograma.  Fosfataza alcalina-

 Hemostaza normal in osteoporoza
 Glucoza  Lactatdehidrogenaza
 Calciu  Creatinine- creste in
 Fosforul osteoporoza
 Bilirubina
 Exa de urina

La astea nush ce sa scriu ca is numa lemne in curs sho nu mia invat simptome

8. Evaluarea medicala a pacientului in implantologie: afectiunile cardiovasculare si

tratamentul implantologic.
 Hta
 Angina pectoral
 IMA
 ICC
 Endocardita bacteriana
9. Evaluarea medicala a pacientului in implantologie: afectiunile endocrine si tratamentul
implantologic.
 DZ
 Hipotiroidism
 Hipertiroidism – atentia la adrenalina
 Boala Addison
 Boala Cushing

5
10. Evaluarea medicala a pacientului in implantologie: afectiunile hepatice, pulmonare, ale
sistemului nervos central, osoase si tratamentul implantologic.
Af hepatice: au risc de sangerare si atentie la medicamente
Af hematologice: anemia, hemophilia, leucocitoza, leucopenia
Af pulmonare: astm, BPOC, enfizem pulmonar – nu au voi VC
Af SNC: - doar la pac echilibrati, cat mai multe implante, lucrari rezistente necasante
Af ososase: osteoporoza, deficit de vit D, hiperparatiroidism, displazii osoase !!!atentie la
bisfosfonati ca nu punem implant
11. Evaluarea diagnostica a pacientului in implantologie: examenul radiologic – radiografia
retroalveolara.
Scrieti de la radio
12. Evaluarea diagnostica a pacientului in implantologie: examenul radiologic –
ortopantomograma.
Scrieti de la radio
13. Evaluarea diagnostica a pacientului in implantologie: examen radiologic – evaluarea
dimensiunilor osoase la maxilar.
Sunt confuza
14. Evaluarea diagnostica a pacientului in implantologie: examen radiologic – evaluarea
dimensiunilor osoase la mandibula.
Sunt confuza
15. Evaluarea diagnostica a pacientului in implantologie – examenul prin tomografie
computerizata (CT, CBCT).
Scrieti de la radio
16. Evaluarea diagnostica a pacientului in implantologie: modelul de studiu – scop, utilizare.
Scrieti tot ce stiti de modele de la protetica
17. Etape de tratament in reconstructia sustinuta pe implante orale – enumerare, discutie.
1. Consultatia initiala
2. Consultatia de confirmare
3. Tratament restaurator prechirurgical
4. Chirurgia implantologica propriuzisa
5. Etapa de incarcare

6
 6. Intretinerea
18. Gutiera chirurgicala in implantologia orala – scop, utilizare.
Scrieti de la radio

19. Tipuri de os disponibil in implantologia orala: parametri de evaluare.

1. Inaltimea:
 Se masoara de la muchia crestei la structura anatomica
 Ne arata inaltimea implantului
 Intre implant si structura anatomica trebuie sa ramana minim 2 mm
 Inaltimea maxima a implantului: 14 mm, peste acesata dimensiune nu mai
creste semnificativ stabilitatea primar
 Inaltimea minima a implantului: 6 mm ( in curs zice 10) pentru a avea
stabilitate primara.
 Cresterea cu 3 mm a inaltimii implantului creste cu 10% suprafata de contact
2. Latimea
 Se masoara de la corticala vestibulara la corticala orala
 Este primul parametru care se pierde
 Poate fi augumentat
 Ne da diametrul implantului
 Trebuie sa avem cel putin 1 mm de corticala v si o de implant
3. Lungimea
 Este lungimea bresei edentate
 Intre dinte si implant trebuie sa avem 1,5 mm
 Intre implant si implant trebuie sa avem 3 mm
4. Angulatia
 Astefl incant asupra implantului sa actionize doar forte vertical, nu si
orizontale
 Angulatia maxima 30 de grade
5. Raportul coroana- radacina

7
  Este de preferat un raport 1/2 sau 1/1
 Influenteaza stabiliatea implantului in timp si valoarea momentului fortei
20. Tipuri de os disponibil in implantologia orala: tipul osos A
21. Tipuri de os disponibil in implantologia orala: tipul osos B
22. Tipuri de os disponibil in implantologia orala: tipul osos C
23. Tipuri de os disponibil in implantologia orala: tipul osos D

TIP A TIP B

- Vrianta ideala -Atrofie modesta, mai mult din latime decat din inaltime
Inaltime: > 12 mm Inaltime: >12 mm
Latime: > 5mm Latime: 2,5- 5 mm
Lungime: 7 mm Lungime: 15mm
Angulatie: 30 de grade Angulatie: <20 de grade
Raport coroana-radacina: <1 Raport coroana-radacina: <1
Solutii terapeutice: FP1, FP2, FP3 Solutii terapeutice: FP1, FP2, FP3,MP4
- Osteoplastie
- Augmentare
- Splinting de creasta
- Implante lama
- Implante radiculare inguste si mai multe

TIP C TIP D

- Atrofie moderat avansata, cu 3 subclase Cw, Ch, Ca - Atrofie masiva a crestei, pana la marginea bazilara,
Inaltime: <12 mm pot aparea frcturi spontane
Latime: < 2,5 mm - Maxilar plat, mandibular creion
Lungime: - Inaltime: -
Angulatie: <30 de grade Latime: -
Raport coroana-radacina: >1 Lungime: -
Solutii terapeutice: MP4, MP5 Angulatie: -
- Osteoplastie Raport coroana-radacina: >5

8
- Augmentare Solutii terapeutice: MP5
- Implante lama - Augmentare
- Implante radiculare inguste si mai multe - Implante lama

24. Evaluarea ocluzologica a pacientului in implantologia orala – parafunctiile

Parfunctiile dezvolta forte nefiziologice la nivelul structurilor ADM, astel ca trebuie
indepartate.
Clasificare:
1. Locale sau sistemice
2. Psihologice sau ocupationale
3. Voluntare sau incoluntare

Principal parafunctie intalnita este bruxismul. Bruxismul se manifesta prin miscari

nefunctionale ritmice sau spasmodice, orizontale cu forte excesive. Afecteaza dintii,
muschii, implantele, oasele, ATM.

Pacientii cu bruxism prezinta:

 Fatete de abrazie,
 Mobilitate dentara
 Fremitus
 Abfractie cervicala
 Muschi sensibili, hipertrofici
 Devierea miscarilor de deschidere
 Dureri ATM
 Limitarea deschideri gurii
 Amprente pe limba

Bruxismul se imparte in 2 categorii: bruxism centric si excentric.

Bruxismul centric:

- Este inclestarea dintilor

9
 - Nu exista trigger points emotionali sau psihici
- Se manifesta in timpul sportului sau in perioadele de stress
- Nu imprima mandibulei miscari notabile

Bruxismul excenric

- Este scrasnirea dintilor

- Apare mai ales noaptea
- Implica miscari mandiulare anormale
- Apare atritia, hieprmobiliatea, afectarile ATM, spasme musculare, zgomoe
nocturne.

Ca si tratament necesita echilibrare ocluzala pri slefuiri selective, armonizarea RC si

gutiere special pentru bruxism.

25. Evaluarea protetica a pacientului in implantologia orala: spatiul interarcade, pozitia

implantului, planul de ocluzie existent
Cacat pe bat
26. Evaluarea protetica a pacientului in implantologia orala: relatia interarcade, forma
arcadelor, lucrarile protetice existente.
Cacat pe bat
27. Evaluarea protetica a pacientului in implantologia orala: numarul si localizarea dintilor
absenti, linia surasului si a vorbirii, flectarea mandibulei.
Cacat pe bat
28. Descrierea celor 3 tipuri ososase in ed totala
Se imparte arcada in 3 zone: una anterioara de la PM la PM si doua posterioare, distal de
PM.
Tip 1: toate cele 3 zone prezinta acelasi tip de atrofie osoasa
Tip 2: zona anterioara conservata, iar zonele posterioare cu acelasi grad de atrofie
Tip 3: zona anterioara conservata, iar zonele posterioare prezinta graduri diferite de
atrofie.
Atrofiile posterioare se corectaza prin augmentare.

29. Optiuni terapeutice pentru proteza tip “overdenture” sustinuta pe implante mandibulare:
OD-1.

10
 30. Optiuni terapeutice pentru proteza tip “overdenture” sustinuta pe implante mandibulare:
OD – 2.
31. Optiuni terapeutice pentru ptoteza tip “overdenture” sustinuta pe implante mandibulare:
OD- 3.
32. Optiuni terapeutice pentru proteza tip “overdenture” sustinuta pe implante mandibulare:
OD – 4.
33. Optiuni terapeutice pentru proteza tip “overdenture” sustinuta pe implante mandibulare:
OD – 5

Se imparte zona anterioara a arcadei in 5 zone: A B C D E, de la dreapta la sanga, intre garurile

mentoniere, respeciv de la premolar la premolar. Cu cat distanta dintre implante creste cu atat
creste si baza poigonului de spriin al lucrarii protetice. Cu cat numarul de implante creste cu atat
poligonul este mai stabil, iar fortele applicate pe implant sunt mai putin nocive. Barile de
conectare a implantelor au scopul de a reduce presiunile asupra mucoasei si de a creste
stabilitatea protezelor. In functie de numarul implantelor punte realiza MP4 sau MP5.

OD1 OD2 OD3 OD4 OD5

-lucrare spirinita -lucrare -lucrare -lucrare -lucrare
pe 2 implnte fara sprijinita pe 2 sprijinita pe 3 sprijinita pe 4 sprijinita pe 5
a fi unite prin implante unite implante unite implante unite implante unite
bara printr-o bara printr-o bara fara printr-o bara cu printr-o bara cu
- implantele in dreapta fara extensie distala extensie distala extensie deistala
zonele A si E extensie distala - implantele in de 10 mm de 15 mm
- fiind distanta - implantele oin zonele A C E - implantele in - implantele in
mare intre zona B si D daca avem os tip zonele A B D E zonele A B C D
implante A E
lucrarea este - implantele in
flexibila zonele B C D
daca avem
creasta tip B sau
C

11
 34. Tratamentul implantologic al regiunilor edentate maxilare posterioare: varianta subantrala
1: aplicarea conventionala de implante.
35. Tratamentul implantologic al regiunilor edentate maxilare posterioare: varianta subantrala
2: aplicarea specifica a implantelor.
36. Tratamentul implantologic al regiunilor edentate maxilare posterioare: varianta subantrala
3: elevarea mucoasei sinusale, cu augmentare subantrala si aplicarea concomitenta de
implante.
37. Tratamentul implantologic al regiunilor edentate maxilare posterioare: varianta subantrala
4: elevarea sinusala cu augmentare subantrala.
Sinus slift= elevare podele sinusale cu scopul de a crea os suplimentar pentru aplicarea
implantului. Podeau sinusului maxilar are proprietati osteogenice datorita rezervorului ce
lelule stem din structura acesteia. Se pot realiza doua tiuri de sinus slift: extern si intern,
in functie de dimensiunea osului restant. Se eleveaza podeaua sinusului, se aplica grefa
osoasa si si astapta osteogeneza.

V1 V2 V3 V4
H: >12 mm H: 8-12 mm H: 5-8 mm H: < 5mm
-varianta ideala, -putem realiza un -realizam un sinuslift -realizam un sinus lift
putem pune implantul sinus lift intern extern, cu aplicarea extern, cu aplicarea
fara sa realizam un - implantul se poate imediata a dupa 6 luni a
sinus lift insera imediat sau implantului implantului
dupa 6 luni

38. Metale si aliaje utilizate in fabricatia implantelor orale.

Scz da io pas la asa ceva
39. Principii de biomecanica clinica. Raspunsul biologic la interfata implantelor incarcate –
teoriile remodelarii osoase. Nush ce vre de la mine
Este vorba despre adaptarea cantitativa si calitativa a osului la incarcarea functionala.
1. Acumularea presiunilor – induce remodelarea favorabila a osului. Este necesara
cunoasterea pragului pana la care raspunsul osos este favorabil. Daca fortele nu

12
 depasesc un cuantum favorabil, atunci prezenta implantului in osul edentat induce
cresterea densitatii osului cortical si trabecular
2. Echilibrul remodelarii – resorbtie si apozitie fara alterari macrogeometrice. Doar in
osul sanatos exista o tendinta permanenta de echilibrare, nefiinfnd supus stresului si
suprasarcinii.
Studiile au fost realizate de Kummer, Gjelsvik pe baza efectului piezoelectric.
In 1869 – legea lui Wolff – ipoteza traiectoriala: “osul cortical si spongios difera
doar prin porozitate”.
1986 – Fyhrie & Carter – teoria auto-optimizarii: arhitectura trabeculara se aliniaza
in directia stressului principal. Aceasta se desfasoara cu respectarea rezistentei
maxime si a volumului minim. Densitatea osoasa depinde intotdeauna de stressul
efectiv.
Teoria elasticitatii adaptative – remodelarea este o functie a modificarilor
permanente din mediu. Rata remodelarii este determinata de gradientul dintre
echilibru (resorbtie-apozitie) si rata de presiune.
Huiskes a introdus un parametru nou – densitatea energiei presiunii (SED), pentru a
cunatifica mai bine remodelare adaptative.

40. Tesuturi periimplantare: etansarea tesuturilor moi.

Un rol important in protectia implantului impotriva atacului bacterian il are etanseitatea
gingiei fixe. Aceasta descreste ca si grosime dinspre anterior spre posterior. Gingia fixa
este mai putina decat mucoasa mobila. Pentru o etanseitate tisulara adecvata e necesar sa
avem 3 mm grosime de gingie fixa in jurul implantului. Conformarea gingiei fixe se face
prin intermediul surubului de vindecare. Surubul de acoperire imedica patrunderea
gingiei in interiorul implantului, iar impreuna cu sutura asigura etanseitatea si impiedica
realizarea unei solutii de continuitate intre cavitatea bucala si implant. Starea de sanatate
gingivala mentine etanseitatea.
41. Tesuturi periimplantare: mecanisme de sustinere si transfer de presiune.
Mecanisme de sustinere si transfer de presiune este asigurat de catre structura osoasa care
trebuie sa fie vitala si lipsita de inflamatie si resorbite pentru a-si desfasura aceasta
functie. Fiziologic, osul isi manifesta vitalitatea prin procesele de resorbtie si apozitie

13
 activate prin aplicarea unor forte fizologice ( tactiune si infundare), forte vertical. Fortele
vertical se transmit in axul implantului, in apex. Pentru o stabilitate indelugata a
implantului se urmareste obtinerea anchilozei acestuia. Vindecarea periimplantara osoasa
are loc printr-un process de inflamatie fiziologica. Pentru pastrarea vitalitatii si pentru
obtinerea osteointegrarii este necesar ca fortele aplicate pe implant sa fie cat mai mici, cat
mai fiziologice si cat mai treptate (incarcare progresiva si solicitari functionale)

42. Materiale utilizate in fabricatia implantelor orale: ceramici, compozite, polimeri.

Nu ma intereseaza
43. Augmentarea si restaurarea crestei alveolare edentate: utilizarea grefelor osoase in
chirurgia reconstructiva.
1) autogrefe (os autolog) – recoltate din propriul corp al pacientului, intraoral (ram
mandibular, regiunea mentoniera, tuberozitatea maxilara, zona retromolara, etc) sau
extraoral (creasta iliaca, tibie, coasta, calvarie);
2) alogrefe – recoltate de la aceeasi specie, insa de la alt individ – donatori in viata (ex.
osul indepartat la montarea protezelor de sold) sau cadavre, dupa un amplu proces de
sterilizare si indepartare a antigenelor, pastrate in banci speciale de tesuturi;
3) xenogrefe – recoltate de la animale (frecvent bovine dar si cabaline si porcine) si
tratate (eliminarea tuturor resturilor organice, decolagenizate, deshidratate, sterilizate)
corespunzator;
4) aloplaste – obtinute din hidroxilapatita (principala componenta minerala a osului),
materiale coralifere sau alte substante din natura care sunt compatibile biologic si
mecanic cu tesuturile din organismul uman;
5) sintetice – din materiale ceramice, cum ar fi fosfatul de calciu (ex. hidroxiapatita si
tricalciusulfatul), sulfatul de calciu si biosticle.
Refacere defecte, osteoinductie, osteoconductie, osteogeneza,

44. Augmentarea si restaurarea crestei alveolare edentate: utilizarea materialelor ceramice in

chirurgia reconstructiva.
Nush unde is

14
45. Augmentarea osoasa a crestei reziduale: osteoconductia – descrierea procesului, materiale
utilizate in stimularea osteoconductiei.
Osteoconductia = mecanismul de crestere dirijata a osului natural.
Materiale:
- Material aloplastice ce tip ceramic, polimeri, compozite
- Ceramic bioactive (HA si TCP) si bioinerte
- Grefe de os prelucrate prin iradiere si congelare
46. Augmentarea osoasa a crestei reziduale: osteoinductia – descrierea procesului, materiale
utilizate in stimularea osteoinductiei.

Osteoinductia – mecanismul de incurajare a celulelor noi, osteoprogenitoare

(nediferentiate), in a se transforma in osteoblaste (celulele care contribuie la cresterea
osului) active.
Se bazeaza pe transformarea propriilor celul stem in osteoblaste
Ne intereseaza structura proteica din grefa nu HA.
Nu avem morbiditatea grefei
Pot fi depoziate in bani de grefe
Materiale:
- DFDB
- Homogrefa
- Heterogrefa
47. Augmentarea osoasa a crestei reziduale: osteogeneza – descrierea procesului.
Osteogeneza – mecanismul prin care celulele osoase vii din grefa (le intalnim numai in
autogrefe) contribuie la remodelarea osului.
Apare morbiditatea grefei.
Se pot recolta de la nivelul unghiului mandibular, simfizei mentoniere, tuberozitatii sau
de la nivelul crestei iliace.
Se tin sin ser fiziologic sau in solutie ringer.
3 etape:
1. Formarea osteoidului in 4 saptamani
2. Osteoinductia intre 6 saptamani si 6 luni
3. Osteoconductia

15
 Materiale:
- Autogrefe
48. Augmentarea osoasa a crestei reziduale – aplicatii clinice in defectele osoase cu 5 pereti
(alveola).
49. Augmentarea osoasa a crestei reziduale – aplicatii clinice in defectele osoase cu 4 pereti.
50. Augmentarea osoasa a crestei reziduale – aplicatii clinice in defectele osoase cu 2 sau 3
pereti.
51. Augmentarea osoasa a crestei reziduale – aplicatii clinice in defectele osoase cu un perete
(grefa onlay).

5 pereti 4 pereti 2-3 pereti 1-2 pereti

Grefare onlay

HA/TCP 50% TCP (mat Autogrefa Grefa osoasa se

Mambrana de osteoconductiv) si DFDB pozitioneaza cu
protectie 50% DFDB ( mat HA/TCP corticala spre
Sutura osteoinduciv) Membrana exterior si se
Membrane de fixeaza cu suruburi
protectie Grefarea inlay
Sutura Intre doua blocuri
osoase se introduce
grefa si se fixeaza
cu suruburi.
Tehnicile necesita
grefe de tesut moale
sau lambouri pentru
acoperire.

16
52. Densitatea osoasa: tipuri de densitate la oasele maxilare: enumerare, efecte asupra
planului terapeutic, abordului chirurgical si al vindecarii.
Densiatea osoasa se evaluaza radiograpfic sau intraoperator si se masoara in unitati
Houndsfield= raportul intre trabecule si porozitate.
O densitae mica inseamna o porozitate mare. Cu cat densitatea este mai mica cu atat
vascularizatia este bogata, osul este mai moale si necesita turatii mai mici si freze mai
putine. In densitatile mici se lucreaza cu freze cu diametru ma redu decat implantul. Se
poat folosi chiar tehnica press fit, cand prin compresarea implantului, tesutul osos isi
creste densitatea periferica.
O densitate mare inseana o porozitate mica. Vascularizatia este redusa, fiind dificila
obtinerea cheagului. Se utilizeaza turatii mari, freze mai multe si racier mai multa.
Densitatea osului influenteaza atat etapele de inserare ale implantului cat si etapa de
incarcare progresiva. Un os densa se amprenteaza la interval de 1 saptamana, iar un os cu
densitate redusa se aprenteaza la interval de 4 saptamani.
Densitatea influenteaza:
• planificarii terapeutice
• designului implantului
• etapei chirurgicale
• fixarii rigide primare
• timpului de vindecare
• incarcarii osoase progresive – cu forte cat mai fiziologice – o masticatie moderata
a pacientului – astfel se creste densitatea

4 grupe de densitate - D1, D2, D3, D4

• D1 - dens compact
• D2 - poros compact
• D3 - grosier trabecular
• D4 - fin trabecular

17
53. Tipuri de densitate osoasa la oasele maxilare: D 1 (os dens compact).
54. Tipuri de densitate osoasa la oasele maxilare: D 2 (os fin compact).
55. Tipuri de densitate osoasa la oasele maxilare: D 3 (os grosier trabecular).
56. Tipuri de densitate osoasa la oasele maxilare: D 4 (os fin trabecular).

D1 D2
Dens compact Fin compact

- Osul simfizei mentoniere -Osul din mandibula laterala

- Vascularizatie redusa - Conditii excelente de osteointegrare
- Suporta forte mari - Vascularizatie foarte buna
- Contact implant-os = 80% - Contactul implant-os = 70%
- Dificil de gaurit, tarodat, orice actiune - Vindecare aprox 4 luni
asupra lui dezvolta trauma termica, multe
freze, pauze multe, racire
- Vindecare in 5 luni

D3 D4
Dens trabecular Fin trabecular

18
 -Regiunilor maxilare anterioare
- Prelucrare si gaurire foarte facila, putine
freze, fara tarod sau countersink
- Risc mare de perforare a corticalelor,
supradimensionare cavitate
- Vascularizatie excelenta
- Contact os-implant= 50%
- Vindecare – 6 luni
-Regiunilor maxilare posterioare
- Usor de prelucrat
- Dificil de obtinut fixarea rigida
- Freze mai inguste decat implantul
- Implante autotarodante sau press–fit
- Implante suplimentare pentru cresterea
densitatii
- Nu se aplica lucrari cu extensii
- Contact os-implant = 25%
- Vindecare lunga – 8 luni

57. Incarcarea osoasa progresiva (progressive bone loading).

1) Vindecare intiala 4) Amprenta finala

2) Descoperire 5) Probe protetice
3) Suruburi de acoperire/ de 6) Aplicare provizorie
vindecare + amprenta 7) Aplicare definitiva
preliminara
58. Intretinerea implantelor orale si a lucrarilor protetice sprijinite pe implante: algoritm,
modalitati.
- Conservarea sigiliului epitelial
- Tentative de invelire in colagen, fibronectina laminina
- Profilaxia pungilor periimplantare
- Factorul microbian (spirochete)
- Igiena orala
- Coletul implantelor lustruit din fabricatie, pastrat de noi (atentie la abrazie-mai
ales HA)
- Lucrari profilactice – ambrazuri largi
- Experienta membranelor
- GTR
- Teoria lui Weiss despre fibrointegrare
- Conservarea retentiei mecanice si bioactive
Lucrarile protetice se realizeaza cu ambrazuri largi astfel incat pacientul sa se poata igieniza
corect

19
Intretinerea implantelor:
1) eliminare placa
2) instrumente titan
3) perii rotative cu paste de lustruit
4) solutii antimicrobiene
5) chiurete plastic
6) guma si perii de lustruit
7) CHX
8) perii interdentare
9) instructaj pacient pe zone
10) control la 3 luni
11) rx la 6 luni in cazuri de suspiciune
12) verificarea calitatii igienei
13) sondarea se va face cu o sonda de plastic
- In gingivite – tratament antimicrobian, detoxifiere cu acid citric + laser.
- Santul la sondare nu va fi mai adanc de 3 mm.
- Lucrarile mobilizabile si insurubate se indeparteaza pentru controlul implantelor –
overdeneture se poate indeparta si acasa pentru igienizare
- In resorbtii limitate, fara mobilitatea implantului
o Reconstructie osoasa cu ceramici si material autolog
o Reevaluarea implantului periodica

59. Grefe osoase autogene in implantologia orala: surse donoare de os.

A. Endoorale
- unghiul mandibular
- ramul ascendent
- procesul coronoid;
- simfiza mentoniera;
- tuberozitatea maxilara;
- voletul osos vestibular maxilar lateral in cursul interventiei de sinus-lift;
- osul din torusuri/ exostoze;

20
 - zone edentate in care nu se intentioneaza implantarea.
B. Distanta
- necesita o interventie chirurgicala cu abord separat, cu instrumentar
suplimentar
- volum de os mai mare decat de la oasele maxilare
- creasta iliaca
- calvaria
- tibia

21