Persona juridica

-orice formă de organizare care întrunind condițiile cerute de lege este titulară de drepturi si obligații
civile
-sunt persoane juridice entitățile prevăzute de lege precum si orice alte organizații legal înființate , care
deși nu sunt declarate de lege persoane juridice îndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege
-Ex.
– Statul reprezentat in raporturile cu terții de către ministerul finanțelor
unitățile administrativ teritoriale ,
organele autorității legislative ,
președinția României ,
organele autorității executive ,
organele autorității judecătorești ,
curtea constituțională
Agenții economici de stat
Instituțiile de stat
Partidele politice
Organizațiile sindicale
Organizațiile patronale
Cooperativele de toate categoriile
Societățile comerciale cu capital privat constituie in baza Legii 31/1990
societățile agricole
asociațiile și fundațiile
Cultele religioase
Având în vederea multitudinea categ. de per jur este necesar o clasificare a acestora in funcție
de anumite criterii ,

în funcție de regimul juridic aplicabil

1. Persoane juridice de drept public care sunt înființate prin lege sau prin excepție se pot înființa
prin acte ale adm pub locale sau centrale cât și alte moduri prevăzute de lege
2. Persoane juridice de drept privat care se pot constituii in mod liber în una din formele
prevăzute de lege

În raport de natura scopului lor

1. Scop patrimonial /scop lucrativ
2. Scop nepatrimonial /non-profit/fără scop lucrativ
Pers jur în funcție de acest criteriu prezintă interes sub aspectul înființării lor (dobândirea calității de
subiect civil și regimul juridic al patrimoniului) și sub aspect fiscal
De asemenea pentru numite categ de pers jur cu scop nepatrimonial, legea permite desfășurarea de
activități economice dar numai în măsura în care acestea sunt necesare ori contribuie la realizarea
scopului nepatrimonial
 După naționalitatea lor
1. Pers jur române (înființate conform legii române și au sediul în România)
2. Pers jur străine (nu au sediul în România)

Pentru ca o pers jur să dobândească calitatea de subiect de drept trebuie să îndeplinească

anumite condiții prevăzute de lege, aceste condiții poartă denumite de elemente constitutive
ale persoanei juridice .
potrivit dispozițiilor codului civil orice persoană juridică trebuie
1. să aibă o organizare de sine stătătoare ,
2. un patrimoniu propriu
3. un scop licit si moral
Caracteristici
Elementele sunt legale fiind instituite de către lege sunt generale intrucât sun aplicabile tuturor
categoriilor de persoane juridice sens in care orice persoană juridică pentru a dobândi
personalitate juridică (capacitate civilă ) trebuie să întrunească toate cele trei elemente
constitutive enumerate
Cele trei elemente au un caracter cumulativ întrucât entitatea trebuie să întrunească toate cele
trei condiții pentru existența calității de persoană juridică iar lipsa oricărei element conduce la
inexistența calității de subiect de drept
De asemenea cele trei calității au un caracter exclusiv însemnând că sunt necesare dar și
suficiente pentru existenta calității de subiect de drept
Cele trei elemente constitutive se bucură de diversitate, ele au un conținut ce comportă
particularități de la o persoană juridică la alta precum și de la o categorie de persoane juridice la
alta
Această diversitate se regăsește pentru fiecare element constitutiv în parte , reieșind din analiza
fiecărui element in parte

să aibă o organizare de sine stătătoare = acel element constitutiv al oricărei persoane juridice
care constă în structurarea ori compartimentarea unui subiect de drept ca un tot unitar și
desemnarea persoanei ori persoanelor care vor reprezenta pers jur in raport cu terții, astfel
încât aceasta să își desfășoare activitatea în realizarea acestui scop. Din definiția acestui element
rezultă două aspecte esențiale și prezintă importanță mai ales din prisma faptului capacității de
exercițiu al persoanei juridice .
Cele două aspecte sunt
1.Structurarea sau compartimentarea pers jur pe activități
- are în vedere stabilirea structurii interne al cărui conținut constă în compartimentarea
pe diferite structuri și denumiri distincte ale pers jur (compartimente , secții, ateliere etc. în
funcț de obiectul activității ) care sunt necesare a o pers jur in calitatea sa de subiect de drept să
își poată realiza scopul propus .
- Structurarea sau compartimentarea se stabilește și se realizează după caz prin lege .
pers jur de drept public sau actul de constituirea în cazul pers jur de drept privat (societăți
comerciale cu capital privat) , ori statul cum este in cazul asociațiilor fundațiilor partidelor
 sindicatelor , iar după dobândirea calității de pers jur după diferite regulamente interne de
organizare si funcționare
- acest element cont are in vedere si cel de al doilea aspect desemnarea sau stabilirea
persoanei sau persoanelor (organe de administrare) care prin lege actul de constituire sau statut
sunt desemnate să acționeze în raporturile cu terții individual sau colectiv în numele și pe seama
persoanei juridice . Necesitatea practică a acestui aspect face să apară o deosebire intre org.
deliberative și cele de administrare. Organele pers jur deliberative au putere decizională , iar
org. administrare sunt constituire din pers./persoanele care vor reprezenta pers jud in
raporturile cu terții și au atribuții în a executa deciziile organelor deliberative.
Importanța acestui prim element constitutiv are în vedere faptul că persoana juridică
are posibilitatea să participe la

un patrimoniu propriu –
totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale care au ca titular pers jur.
Patrimoniul pers jur în afară de faptul că este propriu este și distinct față de patrimoniile altor
persoane fizice sau juridice inclusiv de patrimoniile persoanelor ce alcătuiesc persoana juridică în cauză ,
Patrimoniul propriu ca element constitutiv este format din două laturi , este formată din latura
activă ce conține toate drepturile patrimoniale ce aparțin persoanei jur in cauză latura pasivă ce conține
toate obligațiile , evaluabile pecuniar ale persoanei juridice indiferent dacă sunt de natură contractuală
sau extra-contractuală
- Patrimoniul ca element const , permite pers jur să participe la circuitul civil în principal în
raporturile juridice contractuale în nume propriu și totodată să aibă o răspundere
patrimonială propriei
- De asemenea patrimoniul este elementul care de cele mai multe ori diferențiază o entitate
ce are calitatea de pers juridică de o entitate care nu are personalitate juridică
- Membrii organelor de administrare au obligația să asigure și să mențină separația dintre
patrimoniul persoanei juridice și patrimoniul celor care alcătuiesc persoana juridică
- De asemenea membrii org de adm nu pot folosii in profitul lor ori în interesul acestora sau al
unor terți bunurile persoanei juridice ori informațiile pe care le obțin in virtutea funcției
afară de cazul în care ar fi autorizați de către cei care i-au numit în funcțiile respective sunt
situații în care o pers jur are in subordine o altă pers jur caz în care pers jur principală nu
răspunde pentru neexecutarea obligațiilor cele aflate în subordinea sa și nici aceasta nu
răspunde pentru per jur principală

un scop licit si moral

ca element esențial și constitutiv al unei persoane juridice explică și justifică în același timp
rațiunea de a fi a celorlalte două elemente , organizare si patrimoniu scopul ca element constitutiv
constă în motivul ori temeiurile pentru care se înființează sau se constituie orice persoană juridică
potrivit legislației civile scopul persoanei juridice poate fi unul lucrativ constând în activități de producție
comerț ori prestări de servicii în vederea obținerii unui profit ori un scop nelucrativ constând în apărarea
și promovarea unor interese nepatrimoniale ale celor care o constituie ori a unor terțe persoane fără a
urmării obținerea unui profit
nu trebuie confundat scopul ca element constitutiv cu obiectul său de activitate întrucât obiectul
de activitate constă în activitatea permisă de lege actul constitutiv sau status prin desfășurarea cărora se
poate îndeplinii scopul pentru care a fost înființată o anumită persoană juridică , de aici rezultă că
obiectul de activitate este mijlocul ori instrumentul prin se poate ajunge la scop.
Pentru a fi valabil scopul persoanei juridice trebuie să fie determinat in acord cu interesul
general, licit și moral
ca importanță acest element constitutiv constă în aceea că nerespectarea lui conduce la
inexistența persoanei juridice in cauză

ÎNFIINȚAREA PERS JUR

Statul reglementează înființarea per jur prin organele sale abilitate în acest scop in modalități
diferite
- El adoptă normele juridice care stabilesc condițiile și procedura de înființare a persoanelor
juridice
- La înființarea per jur se concretizează prin aceea că acte ale organelor sale abilitate statul
înființează direct un ele categorii de per jur cum ar fi org de stat , agenților economici de
stat în alte cazuri statul ăși face simțită prezența sau rolul la înființarea persoanelor juridice
prin investirea unor organele ale sale cu prerogativa autorizării înființării ocazie cu care se
verifică nu numai legalitate procesului de înființare ci si oportunitatea înființării unor
subiecte de drept . Intervenția statului în înființarea persoanelor juridice este justificată de
interese de natură economică politică și fiscală de aici rezultă că prin înființarea persoanei
juridice înțelegem constituirea unui nous subiect de drept civil în condițiile stabilite de lege
- În privința înființării per juridice , există două categorii de dispoziții care conduc la înființarea
a două categ de pers jur ,
o dispoziții generale reglementate de codul cvil
 1 înființarea prin actul de înființare a actului competent potrivit acestui mod
de înființate prin lege hotărârea guvernului sau prin hotărârea sau decizia
aut pub locale sau județene în cazul aut și al inst pub , al unităților adm
teritoriale precum și al operatorilor economici care se constituie de către
stat sau unitățile administrativ teritoriale potrivit acestui mod de înființare
sunt înființate persoane juridice de stat inclusiva agenți economici
 2. Prin actul de înființare al celor care constituie autorizat in condițiile legii ,
acest mod de înființare presupune pe deoparte actul de înființare care
poate fi act constitutiv sau/și statut , iar pe de altă parte autorizarea care
este actul ce provine de la o instanță judecătorească (sindicate, partide) sau
după caz de la un organ al puterii executive (societăți comerciale)
 3. Printr-un alt mod prevăzut de lege , potrivit acestui mod de înființare se
înființează statul român care a fost declarat persoană juridică direct prin
lege, reprezentat în raporturile cu terții prin Ministerul Finanțelor , tot prin
acest mod sunt înființate misiunile diplomatice pe teritoriul altor state și
oficiile consulate care se înființează prin decret prezidențial la propunerea
guvernului.
asociațiile de locatari ca reglementare specială în afară de cele prevăzute de codul civil avem legea
215/???? privind adm locală și legea 15/1990 privind înființarea regiilor autonome cu capital de stat care
sunt persoane juridice si funcționează pe bază de gestiune economică și economie financiară, legea
privind dialogul social are în vedere că sindicatul dobândește pers jur , iar reprezentatul sindicatului
trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătorie , iar sindicatul dobândește per jur la data înscrierii
în registrul judecătoriei

NULITATEA PERSOANEI JURIDICE

Dacă la momentul înființării nu se respectă legea intervine sancțiunea nulității persoanei juridice

Cazuri de nulitate sunt prevăzute în codul civil acestea fiind relative sau absolute
- Nulitatea absolută
o Lipsește actul de înființare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situațiile
expres prevăzute de lege
o Obiectul de activitate este ilicit contrar interesului public ori bunelor moravuri
o Lipsește actul în care legea prevede pentru înființarea pers jur
o Actul de înființare nu prevede denumirea sediul sau obiectul de activitate
o Actul de înființare nu prevedere aporturile fondatorilor sau asociaților , ori capitalul
social subscris și vărsat
o S-au încălcat dispozițiile legale privind patrimoniul inițial sau capitalul social minim
subscris și vărsat.
Aceste cauze de nulitate se constată exclusiv de către instanța judecătorească
De asemenea orice cauză de nulitatea absolută a unei per jud poate fi invocată oricând fiind
imprescriptibilă de la momentul înregistrării sau înființării pers jur
Constatarea nulitate absolută poate fi acoperită în toate cazurile dacă până la încheierea dezbaterilor în
fața primei instanțe de judecată cauza de nulitate constatată a fost înlăturată
- Nulitatea relativă
o Toți fondatorii sau asociații au fost potrivit legii incapabili la data înființări persoanei
juridice
o Nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociații prevăzuți de lege
o Au fost nesocotite alte dispoziții legale si imperative prevăzute sub sancțiunea
nulității per jur
Aceste cauze de nulitate se constată exclusiv de către instanța judecătorească
Acțiunea în constatare a nulității este prescriptibilă poate fi invocată în termen de 1 ani de la înființare
sau înregistrare a pers jur
Nulitatea relativă a pers jur se acoperă în toate cazurile dacă până la închiderea dezbaterilor în fața
primei instanțe cauza de nulitate a fost înlăturată

EFECTELE NULITĂȚII
Odată constatată nulitatea , efectul pe care îl produce este numai pentru viitor nu și pentru trecut ,
astfel o hotărâre judecătorească rămasă definitiv nu are efec retroactiv ci numai pentru viitor caz în care
persoana în cauză întră în lichidare de la data rămânerii definitivă a hotărârii privind constatarea
nulității

CAPACITATEA CIVILĂ A PERSOANEI JURIDICE CIVILE

Per jur pentru a dobândi calitatea de subiect de drept trebuie să îi fie recunoscut de lege capacitatea
civilă
Compusă din capacitatea de folosință (denumită și personalitatea juridică) și capacitatea de exercițiu

capacitatea de folosință – aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile indiferent de izvorul acestora
capacitatea de folosință a pers juridice prezintă următoarele caractere juridice
- Legalitate – constă în faptul că numai prin lege se reglementă toate aspectele referitoare la
instituirea începutul conținutul și încetarea capacității de folosință ,
- Inalienabilitatea – capacitatea nu poate fi înstrăinată și nici nu se poate renunțat total sau
parțial al ea
- Intangibilitatea – capacitatea de folosință a pers jur nu i se pot aduce limitării la drepturile
prevăzute de lege
- Generalitate – aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi subiective în general fără o
enumerare limitativă a lor

ÎNCEPUTUL CAPACITĂȚII DE FOLOSINȚĂ

- Regula –
o În cazul persoanelor juridice supuse înregistrării dobândesc capacitate de folosință
de la data înregistrării lor , iar în cazul per jur nesupuse înregistrării dobândesc
capacitate de folosință de la data actului de înființare , de la data autorizării
constituirii lor sau de la data îndeplinirii oricăror alte cerințe prevăzute de lege
o Regula privind începutul capacitații de folosință a per jur mai este cunoscută sub
numele de începutul capacității de folosință deplină- are în vedere faptul că de la
momentul înregistrării sau autorizării actului de înființare , persoana juridică poate
efectua activitatea pentru scopul propus
- Excepție - Per jur supuse înregistrării pot dobândii drepturi și își pot asuma obligații de la
data actului de înființare , dar numai în măsura în care este necesară pentru ca persoana
juridică să ia ființă în mod valabil ( capacitate de folosință anticipată de lege)

ÎNCETAREA CAPACITĂȚII DE FOLOSINȚĂ

- Are loc odată cu încetarea existenței per jur stabilită prin unul din modurile prevăzute de
lege după cum urmează
o Reorganizare cu formele ei specifice fuziune și divizare
o Transformare
o dizolvare
o faliment
 ÎNCEPUTUL CAPACITĂȚII DE EXERCIȚIU
- capacitatea de a exercita drepturile prin organele sale de administrare
o organe de amd ale per jur se înțeleg persoanele care prin lege act de constituire sau
statut sunt desemnate să acționeze în raporturile cu terții individual sau colectiv în
numele și pe seama persoanei juridice respective
o nu pot face parte din org de adm și control ale pers jur , incapabilii, cei cu capacitate
de exercițiu restrânsă , cei decăzuți din drepturi de a exercita o funcție în cadrul
acestor organe , cei declarații prin lege sau prin actul constitutiv de a ocupa o astfel
de funcție
 sancțiune – act
 ele încheiate de persoanele care nu pot face parte din org de adm și control
a pers juridice sunt anulabile (nulitate relativă numai dacă prin actul
respectiv s-a produs o vătămate per jud in cauză )

REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE

-NOȚIUNE *- operațiune juridică ce implică una sau mai multe peroane juridice care are efect înființarea
modificarea oi încetarea acestora , distingem astfel conform art. 233 C civ trei metode de reorganizare
- fuziunea , divizarea și transformarea

FUZIUNEA – formele care le îmbracă fuziune absorbție sau contopire

- absorbție forma de reorganizare in care o pers jur încorporează (sporește activitatea ) o altă
pers juridică (ce încetează existența )
o în cazul absorbției nu dispar toate persoanele juridice doar cea absorbită
o drepturile si obligațiile pers jur absorbită se transferă la absorbitor
o nu se declanșează procedura lichidării
- contopire – forma de fuziune care constă în uniune a două sau mai multe pers jur în o pers
jur nou , per jur inițiale încetându-și existența
o în cazul contopiri dispar pers jur inițiale ca subiecte de drept iar per jur formată este
un subiect nou de drept distinct de cele inițiale
o toate drepturile și obligațiile pers jur contopite se transferă noi pers juridice
o nu se declanșează procedura lichidării
DIVIZAREA – Întâlnim astfel două forme de divizare cea parțială și cea totală

Divizare parțială - desprinderea unei părți a patrimoniului unei pers jur si transmiterea acestei
altei persoane juridice ori formarea unei noi persoane juridice din această parte, (persoana fizică inițială
continuă să existe)
- Se observă că persoana juridică supusă divizării parțiale nu dispare ca subiect de
drept doar rămâne cu un patrimoniu diminuat
- Patrimoniul persoanei juridice se reduce proporțional cu partea transmisă
- nu se declanșează procedura lichidării
 Divizare totală – se face prin împărțirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între
două sau mai multe persoane juridice care se înființează ori există deja
- persoana supusă divizării totale dispare ca subiect de drept
în caz de divizare persoana care dobândește patrimoniul dobândește drepturile și obligațiile aferente
TRANSFORMAREA – operațiune juridică ce intervine in condițiile speciale reglementate prin lege prin
care o persoană juridică își încetează existența concomitent cui înființarea alte persoane juridice în locul
ei , noua persoană juridică dobândește drepturile și obligațiile care și-a încetat existența prin
transformare. În acest caz prin transformare transmisiunea este universală noua persoană juridică
devenind succesor universal a persoanei juridice care a încetat

EFECTE COMUNE CELOR TREI TIPURI DE REORGANIZARE A PERSOANEI JURIDICE

Data transmiterii drepturilor și obligațiilor

în cazul tuturor persoanelor juridice suspuse înregistrării se realizează atât între părți cât și față de terți
numai prin înregistrarea operațiunii și de la data acesteia

în cazul pers jur nesupuse înregistrării se realizează între părți cât și față de terți numai pe data
aprobării de către organul competent a inventarului a bilanțului contabil întocmit în vederea predării
primirii , a evidenței și a repartizării tuturor contractelor în curs de executare precum și alte asemenea
acte prevăzute de lege

în cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii , dreptul de proprietate și celelalte drepturi
reale se dobândesc numai prin înscrierea în cartea funciară , în baza actului de reorganizare încheiat în
formă autentică sau după caz a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea în ambele situații
dacă este cazul însoțit de certificatul de înregistrare al pers jur

Încetarea unor contracte

Contractele încheiate de pers jur supusă reorganizării nu își încetează efectele , cu excepția stipulării
expres în contract a contrariului sau acordul părții interesate
În cazul acordului părții interesate aceasta se va notifica prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire lipsa răspunsului fiind egală unui refuz de a menține sau prelua contractul