6 INTERVIU
LUNI, 6 SEPTEMBRIE 2021
Cercetătorul cu origini botoşănene George Ţurcănașu susţine că noua generaţie de români, mai umblată prin lume
şi mai puţin captivă modelului centralizat de guvernanţă naţională, ar putea să aducă schimbarea
„Regionalizarea rămâne bau-baul teritorial suprem al românului”
George Ţurcănașu,
lector dr. la
Universitatea
„Al.I.Cuza” din Iași şi
specialist în
Geografia teritoriilor,
susţine că românii au
o teamă nejustificată
de descentralizare,
deşi reprezintă şansa
de a ieşi din izolare.
-Cătălin MORARU
Reporter: - Care sunt
problemele principale ale
sistemului administrativ
actual din România? De
ce e nevoie de descentra-
lizare, regionalizare?
George /urcănașu: -
Atunci când statul era
închis în spatele frontiere-
lor, un sistem centralizat
era relativ eficient. Odată
cu deschiderea economică
şi teritorială, acest tip de
sistem nu mai asigură
coeziunea necesară,
punând în pericol chiar
supravieţuirea funcţională
a României. Permiteţi-mi
o analogie. Scoateţi janta
de la o roată de bicicletă.
Ceea ce era cândva o
structură rigidă şi funcţio-
nală, devine o instalaţie
extrem de fragilă, din care
spiţele se pot risipi. Tot
aşa şi structura teritorială
a României nu mai este
decât o construcţie fragilă.
Teritoriile pulverizate în
alveole judeţene de mici
dimensiuni, slab interco-
nectate, în absenţa unor
metropole regionale
autohtone, sunt nevoite să
se recentreze funcţional
pe metropole din afara
graniţelor. Bucureştii, în
rol de pivot în ecuaţia teri-
torială naţională, este
insuficient pentru a asigu-
ra coeziunea teritorială a
României. În lipsa unor
metropole regionale pe
post de relee în teritoriu şi
în cvasi-absenţa relaţiilor
directe între judeţele veci-
ne, Capitala nu-şi poate
juca eficient rolul de
metropolă naţională.
În cazul unui teritoriu
naţional care e nevoit să
gestioneze şi numeroasele
bariere naturale (munţi,
bariere hidrografice) ce se
interpun în calea comuni-
cării între substructurile
naţionale şi între acestea şi
Capitală, cum e şi cazul
României, a rămâne blo-
caţi într-o guvernanţă de
tip centralizat nu e deloc
eficient. Teritoriile perife-
rice, cu o accesibilitate
mai redusă la serviciile
Capitalei, sunt marile per-
dante ale guvernanţei cen-
tralizate. Adesea, aceste
regiuni sunt ocolite de
marile proiecte ce le-ar
include în circuitele conti-
nentale, pentru că, pur şi
simplu, capitala preocupa-
tă de propria încadrare în
logică spaţială de funcţio-
nare a meta-teritoriului
european, nu vede utilita-
tea lor.
- Cum ar ajuta Moldo-
va – sau chiar Botoșaniul
– descentralizarea și
regionalizarea?
- Un sistem administra-
tiv regionalizat, ori unul
federalizat, ne-ar face cât
de cât responsabili pe noi,
locuitorii periferiei, de
bunăstarea sau măcar de
eşecul nostru. Principalul
avantaj al regionalizării,
valabil pentru toate poten-
ţialele regiuni ale ţării, ar
fi creşterea coeziunii teri-
toriale în interiorul acesto-
ra, creştere care se va
repercuta şi asupra com-
petitivităţii regionale în
raport cu structurile simi-
lare ale altor state.
În mare măsură reper-
cursiunile regionalizării
asupra Botoşaniului
depind de maniera în care
se va realiza regionaliza-
rea şi de configuraţiile vii-
toarelor regiuni adminis-
trative.
O regiune mică, de tip
două judeţe, construită în
configuraţia spaţială apro-
ximativă a regiunii de
inspiraţie sovietică Sucea-
va, ce a funcţionat până în
1968, ar determina o con-
tracţie şi mai puternică
decât până acum a muni-
cipiului şi judeţului Boto-
şani. Deşi municipiul mai
păstrează un avans demo-
grafic (din ce în ce mai
mic!) faţă de Suceava,
raportându-ne la alte
MONITORUL de BOTOŞANI
decupaje ale urbanului, pentru că Botoşanii vor înseamnă, ca în cazul teri- de existenţa unor teritorii
precum arealul urban aparţine unei regiuni a toriilor situate la niveluri intra- şi extra-carpatice.
morfologic (spaţiul con- cărei identitate se va con- scalare inferioare (subre- Dacă ar fi să revin în ori-
struit continuu, ce alătură strui în jurul „brandului” gional, local), omogenita- zontul nostru regional, nu
municipiului şi câteva Bucovina. tea condiţiilor naturale, ci pot să nu vă reamintesc
comune proxime), aglo- Aceleaşi dezavantaje mai degrabă se suprapune ridicolul acţiunii autorită-
meraţia urbană sau zona le-ar avea în cazul unei pe chestiunea identităţii. ţilor sucevene de a aduna
urbană funcţională (ce regionalizări cu 16 entităţi În realitate, opoziţia spaţii teritorii „de-o regiune”,
înseamnă municipiul şi teritoriale (un număr care polarizate vs. teritorii atribuindu-le calitatea de
toate comunele din proxi- s-a vehiculat în spusele omogene se traduce la “bucovineni” botoşăneni-
mitate ce emit navetişti unor membri ale actualei scara viitoarelor configu- lor, ba, în unele cazuri,
diurni într-o proporţie mai
raţii regionale în opoziţia chiar şi nemţenilor.
coaliţii de guvernare) şi
mare de 15% din popula- dintre teritorialitatea E de preferat să con-
ţia lor ocupată), reşedinţa Vasluiul în raport cu superficială (modul de struim structuri regionale
judeţului vecin deţine pri- Iaşiul, şi Piatra, în raport practicare a teritoriilor – mari, capabile să concure-
matul. Cu excepţia câtor- cu Bacăul.
relaţiile între diversele ze cu celelalte regiuni
va indicatori unde se mai O regiune administrati- locuri şi vectorii acestora) europene; cel mai bine
păstrează echilibrul între vă de talie mare creează şi teritorialitate profundă - limitele ar trebui fixate pe
cei doi poli urbani vecini - multiple avantaje, inclusiv cu alte cuvinte, a identită- vechile limesuri istorice –
serviciile sanitare sau în plan intern. Pe lângă ţii teritoriale. au o logică teritorială veri-
numărul de salariaţi în necesitatea păstrării nive- Ingineria teritorială la ficată deja. Nu trebuie sa
companiile de stat sau pri- lului NUTS3 (judeţul) în care au fost supuse com- creăm reşedinte infatuate,
vate, la restul indicatorilor structura administrativă ponentele României în „noi Bucureşti” în terito-
dominaţia Sucevei devine regională, Bacăul, Sucea- acţiunea de realizare a sis- riile regionale – nu trebuie
din ce în ce mai severă: va, Botoşaniul, Piatra temului teritorial naţional să cădem în ispita unui
numărul mediu de sala- Neamţ, Vasluiul, de ce nu centralizat a imprimat şi nou tip de centralism – cel
riaţi în Suceava Galaţiul şi Foc- un clivaj la nivelul celor regional. Mai multe judeţe
(inclusiv din sec- şaniul, ar avea o două tipuri de teritorialita- în componenţa unei
torul public) e de „Avem ce forţă de negocie- te (superficială şi profun- regiuni va creea un anumit
peste 50 de mii învăţa de la re puternică în dă) mai ales la nivelul echilibru teritorial între
de persoane, la reforma raport cu oraşul zonelor de influenţă a ora- resedinţa regională şi cele-
Botoșani e de administrativă primat - Iaşi, şelor de talie regională. lalte reşedinţe de judeţ, ce
aproximativ 33 din Polonia” temperând tenta- Dacă în primele decenii vor avea împreună o forţa
de mii, Suceava ţia concentrării de existenţă a statului de negociere sporită
e centru univer- George tuturor funcţiilor român, Iaşiul şi-a menţi- -Ce importan0ă ar avea
sitar, are aero- Ţurcănașu la nivelul noului nut aria de influenţă la orașele mari din Româ-
port, are mai centru. nivelul întregii Moldove, nia în solu0ia propusă de
mulţi turişti şi un -A0i vorbit la în prezent judeţele Galaţi dvs? Care ar fi compo-
brand mai consolidat. Școala de vară a Mişcării şi Vrancea sunt mai legate nenta de reformă admi-
Empiria cotidiană ne pentru Dezvoltarea Mol- de aria de polarizare nistrativă?
demonstrează că uneori dovei (MDM) despre cum metropolitană a Bucure- - Din această perspecti-
într-o manieră formală, vede0i regiunile României ştiului. Scoase din logica vă, orașele regionale, cele
alteori informală, autorită- și considera0i că solu0ia lor teritorială naturală, aflate din punctul de vede-
ţile judeţene botoşănene corectă ar fi regiunile cele două judeţe au deve- re al ierarhiei urbane ime-
au fost vasalizate deja de istorice ale 0ării. De ce? nit parte a unui spaţiu diat după Capitală, au un
către cele din judeţul - Principala problemă interstiţial, unde Galaţiul, avantaj faRă de cele situate
vecin. Unde mai punem pe care o ridică regionali- oraşul primat al sudului pe nivelele ierarhice infe-
că într-o configuraţie zarea nu ar trebui să fie Moldovei, nu reuşeşte să rioare. Având deja consti-
regională de tip două legată de chestiunea reşe- se impună nici măcar ca tuit un hinterland regional,
judeţe, poziţia mai centra- dinţelor, ci de stabilirea un centru eficient de pola- facil de perceput mai ales
lă a Sucevei, dar şi faptul limitelor. În raport cu geo- rizare subregională. Ca prin fluxurile cotidiene
că reşedinţa judeţului metria regională, chestiu- debuşeu portuar unic al sau săptămânale ale stude-
vecin e un nod de comuni- nea reşedinţelor ar deveni Moldovei apusene, impor- nRilor sau ale altor catego-
caţie mai consolidat, una subsidiară, indusă. tanţa Galaţiului ar fi mult rii de persoane, aceste
reprezintă atuuri impor- Încă de la începutul mai mare dacă ar aparţine orașe au o mare capacitate
tante în alegerea reşedinţei prezentării de la Școala de unei regiuni care s-ar de a produce forRă de
regionale. Mai mult, talia dezvoltare de la Ipoteşti suprapune, în linii genera- muncă înalt calificată și de
redusă a unor astfel de făceam o observaţie gene- le, teritoriului fostului stat a reRine elitele.
regiuni va face inutilă păs- rală vis-à-vis de acţiunile moldovenesc din interio- Astfel, orașele regiona-
trarea în sistemul adminis- de regionalizare, devenită rul limitelor actuale ale le ale României (Cluj,
trativ a nivelului NUTS3, banală în geografia regio- României. Timișoara, Iași etc.) au
judeţean. În aceste condi- nală: În acţiunea de stabi- Deşi pare a fi un obiec- acumulat, în evoluRia lor
ţii, şi ţinând cont de capa- lire a limitelor regionale tiv al ultimilor episoade recentă, funcRii care altă-
citatea de negociere foarte apar câteva clivaje, dintre ale regionalizării, chestiu- dată erau specifice doar
slabă a Botoşaniului cu care cel mai important nea identităţii regionale metropolei naRionale,
Suceava, există slabe spe- opune chestiunea spaţiilor ţine mai degrabă de esteti- devenind huburi aeronau-
ranţe ca Botoşanii să se polarizate (a zonelor de ca discursului, care impri- tice capabile să conecteze
mai aleagă cu ceva bun. influenţă a oraşelor regio- mă o „aură intelectuală” regiunile la fluxurile inter-
Mai mult, în acest caz, nale, de exemplu), che- spuselor politicienilor. naRionale sau centre ale
e posibil să vorbim de un stiunii omogenităţii spa- Dacă nu ar fi fost bariera industriilor creative sau
dublu impact negativ asu- ţiale. La scară regională, montană, probabil nu s-ar IT&Outsourcing, curtate
pra oraşului şi judeţului, omogenitatea nu mai ţine cont în regionalizare de către marile companii
 MONITORUL de BOTOŞANI
LUNI, 6 SEPTEMBRIE 2021
multinaRionale. nal, ar trebui să devină
Devenind jucători ai reşedinţele unor regiuni
economiei globale, polii de talie mare (şapte sau
urbani secundari intră, pe opt la număr, în funcţie de
segmentele economice viitoarea poziţie a Bucure-
amintite, în competiRie ştiului în sistemul admi-
directă cu marile orașe ale nistrativ românesc), calate
altor teritorii naRionale. Cu în mare parte pe regiunile
o accesibilitate redusă la istorice. Valorile centrale,
nucleul economic euro- precum media demografi-
pean, datorată inexistenRei că (peste 2,7 milioane
unor relaRii terestre rapide, locuitori per regiune - în
Iașiul înregistrează câteva cazul a şapte regiuni
performanRe economice, administrative) sau
mai ales, în activităRile mediana demografică a
specifice domeniilor regiunilor (1,9 milioane
IT&Outsourcing. locuitori) astfel obţinute,
Nu întâmplător, cele ne-ar situa încă departe de
mai consolidate oraşe valorile Germaniei, Fran-
regionale (Cluj, Iaşi şi ţei sau Belgiei, dar în pro-
Timişoara), pe care le-am ximitatea valorilor Spa-
putea numi în raport cu niei, Italiei şi Poloniei -
mai marile metropole modele de bune practici în
regionale poloneze (Cra- UE.
covia, Tri Miasto, -Un model de succes,
Gdansk, Gdinya, Sopot, cel pu0in din punctul de
Wroclaw, Poznan, Lodz, vedere al absorb0iei fon-
metropole regionale durilor europene, este cel
emergente, s-au detaşat în polonez, legat de regiona-
ultimul deceniu de urmă- lizare. Avem ce învă0a de
ritoarele lor - Constanţa, la ei?
Braşov, Craiova sau -Fără îndoială, avem ce
Galaţi, cândva egale ca învăţa de la reforma admi-
dimensiune demografică. nistrativă din Polonia.
Chiar în ciuda unor Atât din lucrurile bune,
dezavantaje evidente, din cât şi din greşeli.
care cel mai important Intervenţia administra-
pare a fi slaba accesibilita- tivă asupra unui stat de
te la nucleul dur al UE, exact două ori mai mare
Iaşiul, de departe cel mai decât România, deşi are
important oraş al regiunii multe imperfecţiuni (între
noastre, are câteva atuuri cele 16 regiuni, există şi
pe care şi le-a valorificat câteva compromisuri teri-
în dezvoltarea sa recentă. toriale ce au generat voie-
E vorba de calitatea și vodate a căror forţă e sub-
cantitatea forRei de muncă, mediocră, ce pune proble-
accesibilitatea sitului – me accesării într-o manie-
datorată în exclusivitate ră directă a fondurilor
evoluRiei relaRiilor aero- europene), poate fi consi-
portuare, proximitatea derată, mai ales din per-
facilităRilor de învăRământ spectiva nivelelor terito-
superior și de cercetare riale potenţate din punctul
fundamentală. Dar mai de vedere administrativ,
există un reper important, un exemplu de bune prac-
mai ales pentru industriile tici.
recente - IT, alte industrii La polonezi, odată cu
creative şi Outsourcing – regionalizarea s-a produs
stocul de birouri moderne şi completarea gridului
(peste 300 mii mp în pre- administrativ cu powiatul
zent - unul dintre cele mai - un nivel intermediar
importante din rândul ora- între gmina - comuna
şelor regionale din partea poloneză) şi nivelul regio-
central şi estică a Euro- nal actual, ce a preluat
pei), ce reprezintă o con- majoritatea competenţelor
diRie necesară implantării administrative de la nive-
marilor companii multina- lul LAU2.
Rionale. Din perspectiva regio-
Ca şi în cazul reforme- nalizării, acest nivel în
lor administrative ale altor regionalizarea poloneză a
state, aceste oraşe mari reprezentat holonul spa-
trebuie să devină reşedin- ţial, unitatea de bază a
ţele principale ale viitoa- compunerii noilor voievo-
relor regiuni administrati- date - regiunile poloneze.
ve. Din perspectiva mea, Cel puţin pentru România
Bucureştiul, Clujul, Iaşiul, (dar cred că nu e singura
Timşoara, Craiova, Con- ţară UE), inserarea unui
stanţa şi Oradea, eventual nivel intermediar între
alături de alte oraşe terţia- comună şi judeţ reprezintă
re la nivel naRional, dar şi o chestiune de eficienti-
importante la nivel regio- zare a administraţiei,
INTERVIU 7
având în vedere că pot
prelua majoritatea prero-
gativelor comunale. Ast-
fel, se va reduce numărul
actual de peste 3.000 de
UAT-uri (unităţi adminis-
trativ teritoriale, n.r.) loca-
le la doar 400-450 de ast-
fel de entităţi. În aceste
condiţii, comuna va rămâ-
ne unitatea de bază a sta-
tisticii locale, dar va putea
avea şi un rol de reprezen-
tativitate la nivelul consi-
liilor de plasă (va trimite
un număr de consilieri în
funcţie de dimensiunea
demografică). Aceasta
repliere a administraţiei
locale, va genera UAT-uri
capabile să se autofinanţe-
ze.
Polonia a înţeles
extrem de bine acest
lucru, alcătuind powiat-uri
- echivalentul vechilor
plase sau ocoale din isto-
ria administrativă a
României, respectiv a
Moldovei. Pornind refor-
ma administrativă de jos
în sus, aceste powiat-uri
au fost elementele de bază
ale proiectului regionali-
zării în Polonia.
-Cum putem evita ca
„Autostrăzile sunt o condiţie necesară, dar nu şi suficientă. Cu o autostradă trans-
Moldova să nu devină și
mai săracă decât este, în
carpatică, tot mai departe de vest vom fi decât Transilvania sau Banat”
urma regionalizării?
-Nu cred ca vă pot răs- infrastructură, vor trans- nua să acoperim distanţa acesta excesiv?
punde direct la această forma din nou Moldova către Cluj din Iaşi şi din -Din perspectiva mea,
întrebare, dar pot să vă într-un spaţiu de tranzit şi Botoşani în opt-nouă ore, ar fi trebuit să o fi făcut
spun ce ar putea face o de convergenţă a fluxuri- ca acum, nu vom mai deja! Dar e destul de greu
regiune recunoscută admi- lor economice. putea să ne utilizăm avan- să vă răspund. Fiind o
nistrativ pentru a evolua. -Ar fi de ajuns doar să tajele economice compa- acţiune ce ar trebui iniţia-
Moldova e un teritoriu avem autostrăzi, o infras- rative sau competitive din tă de politicieni, cred că e
periferic al UE. Nu sun- tructură mai modernă, și regiune. Vom rămâne fun- necesar să aşteptăm o
tem naivi să credem că pe urmă ne descurcăm dătura Europei. schimbare de generaţii la
vom învinge marea inerţie noi? Cred că o altă condiţie, vârful partidelor politice.
economică şi vom înainta -E o întrebare ce ar cel puţin la fel de importan- Bineînţeles şi la nivelul
zeci de locuri în ierarhia putea genera un interviu tă, e creşterea coeziunii teri- restului populaţiei. Noua
prosperităţii. Deşi o bună întreg. toriale în Moldova, ce poate generaţie, mai umblată
parte a pârghiilor adminis- A avea o infrastructură să se realizeze prin strânge- prin lume şi mai puţin
trative şi economice vor modernă de transport e o rea legăturilor între alveole- captivă modelului centra-
rămâne în curtea Bucure- condiţie necesară, dar nu le judeţene, care la momen- lizat de guvernanţă naţio-
ştiului, Regiunea va şi suficientă. Cu o autos- tul actual aproape că se nală ar putea să aducă
deveni ordonatoare de tradă transcarpatică, tot ignoră unele pe altele. schimbarea.
credite şi îşi va putea mai departe de vest vom fi E foarte posibil ca în Până atunci, chestiu-
negocia proiectele într-o decât Transilvania sau regiunea noastră teritorii- nea regionalizării va
manieră directă cu Bru- Banat. le judeţene să fie atât de rămâne bau-baul terito-
xelles-ul, fără a mai simţi Acum mai depinde şi decuplate, încât Moldova rial suprem al românului.
presiunea filtrului centru- care va fi în viitor diferen- să nu mai fi decât un teri- Dincolo de interesele
lui naţional. Foarte impor- ţa de timp. De la Timişoa- toriu relict - doar un con- baronilor judeţeni, repe-
tant e şi faptul că Regiu- ra la Budapesta (am ales struct topografic în care tatele dezbateri din ulti-
nea îşi va putea prioritiza capitala Ungariei ca să mai funcţionează doar mele două-trei decenii
marile proiecte, necesare dau ca reper un nod obli- identitatea locuitorilor săi asupra înţelesului regio-
creşterii coeziunii terito- gatoriu de trecere pe - moldovean ca vasluian, nalizării au condus, din
riale şi a competitivităţii reţeaua autorutieră euro- moldovean ca ieşean sau nou şi din nou, la un sen-
sale regionale în raport cu peană către majoritatea moldovean ca botoşă- timent de nelinişte, nu
celelalte regiuni europene. statelor UE), dacă rezol- nean. În teoria sistemelor, numai în rândul guver-
Creşterea accesibilităţii văm rapid cu trecerea dacă entropia internă a nanţilor, ci şi al cetăţeni-
la nucleul dur european frontierei, putem ajunge în unui subsistem e mai lor de rând, captivi mode-
sau deschiderea economi- mai puţin de trei ore. Şi de mare decât cea a exterio- lului de gestiune centrali-
că spre estul Europei la Cluj către Budapesta, rului, înseamnă că acel zată, inoculat de mai bine
(către Republica Moldo- când se va da în folosinţă subsistem nu mai există. de un secol şi jumătate, ca
va, Ucraina sau chiar mai sectorul Biharia-Oradea- -Când crede0i că fac- şi cum apariţia şi (re)teri-
departe, spre sudul Rusiei Cluj al autostrazii Transil- torul politic va fi nevoit torializarea regiunilor ar
europene sau Caucaz), ce vania, se va ajunge în să admită că e nevoie de putea să culmineze în cele
vor fi posibile prin priori- aproximativ patru ore. descentralizare și va din urmă cu un eşec al
tizarea proiectele de Dacă însă noi vom conti- renun0a la centralismul naţiunii.