Ghid pentru îngrijirea rănilor

Leziuni traumatice frecvente

la nivelul pielii copilului
 Cuprins:
1. Definiție 2
2. Clasificare 2
3. Tratamentul plăgilor 3
4. Principii de îngrijire în funcție de tipul plăgii 5
5. Măsurile de prim-ajutor pentru toate tipurile de răni 8
6. Primul-ajutor în cazul rănilor minore 10
7. Primul-ajutor în cazul rănilor grave 11
8. Îndepărtarea pansamentului vechi 13
9. Curățarea rănii 13
10. Aplicarea unui nou pansament 15
11. Urmărirea evoluției 16
12. Reducerea cicatricilor 17
Menţiuni cu privire la resursele bibliografice
• Ovidiu Fabian (Chirurgie Generala), Tratamentul plagilor, Chirurgie Generală
• Kids Health Info. The Royal Children’s Hospital Foundation (Reviewed September 2020).
• Intermountain Healthcare. SelectHealth.
• [Grzybowska W, Wójcik A, Tyski S. Interaction of neomycin with other antibiotics on selected
bacterial strains, Med Dosw Mikrobiol. 2004;56(2):187-98
• [Booth JH, Benrimoj SI, Nimmo GR. In vitro interactions of neomycin sulfate, bacitracin, and
polymyxin B sulfate. Int J Dermatol. 1994 Jul;33(7):517-20]
1.Definiție
Plaga este leziunea traumatică ce se caracterizează prin întreruperea
continuităţii tegumentului. Rănile precum tăieturi, escoriaţii (zgârieturi sau
abraziuni) și laceraţii (o tăietură profundă sau o ruptură a pielii) sunt o despicare
a pielii cauzată de un agent extern. Deseori copii suferă aceste tipuri de răni prin
joacă, sport, accident sau în timpul activităţilor obișnuite de zi cu zi.

2.Clasificare
În funcţie de mecanismul de producere și de agentul cauzator, plăgile pot fi:

Plăgi prin tăiere

Plăgi prin agresiune
termică (arsuri, degeraturi)
Plăgi prin contuzie (lovire)
Plăgi prin agresiune
chimică (arsuri chimice)
Plăgi prin înţepare
Plăgi prin electrocutare etc.
Plăgi prin mușcătură

În funcţie de intervalul de timp scurs de la producerea plăgii și momentul

examinării de către medic, plăgile se clasifică în :

plăgi recente (până la 6 ore) <6 ore >6 ore plăgi vechi (peste 6 ore)

Această clasificare are importanţă atunci când plaga este aseptică la

momentul accidentului. Plaga poate fi considerată aseptică aproximativ 6 ore
de la momentul producerii, după care este considerată contaminată.

2
 Rănile care nu se vindecă ușor precum ulcerul venos, ulcerul de presiune
(escara) și ulcerul piciorului diabetic, se numesc răni cronice. Au nevoie de
îngrijire specială pentru a se vindeca. Rănile cronice pot rezulta din:

Plăgi chirurgicale care se redeschid.

Piele care se alterează atunci când există prea multă presiune asupra
unei zone osoase (ulcer de presiune).
Leziuni apărute din cauza circulaţiei deficitare (ulcere arteriale sau
venoase).
Reducerea irigării cu sânge și a sensitivităţii din cauza diabetului
(ulcere diabetice).

3. Tratamentul plăgilor
Tratamentul general al plăgilor cuprinde:
antibioterapia - atunci când este necesar
(infecţie sau risc de infecţie a plăgii);
oprirea scăderii volumului de sânge
și corectarea anemiei (în cazul plăgilor cu
hemoragie importantă);
măsuri de resuscitare și de susţinere a
funcţiilor vitale - în cazul plăgilor grave;
profilaxia antitetanică;

În România, populaţia a beneficiat de vaccinarea antitetanică (cu anatoxina

tetanică) în copilărie. Totuși, în cazul concret al unui pacient cu o plagă este
imposibil de determinat, în timp util, titrul de anticorpi neutralizanţi ai pacientului
respectiv. De aceea în cazul cazul unui pacient cu o plagă profundă, cu
distrugeri importante ale țesutului sau contaminată cu pământ, resturi sau
rugină etc. se va face o administrare de vaccin antitetanic cu rol de rapel.
În cazul producerii tetanosului, tratamentul general implică
administrarea serului antitetanic.
profilaxia antirabică - poate fi necesară în cazul plăgilor prin mușcături
de animale. Se va efectua vaccin antirabic.

Virusul turbării, odată inoculat prin mușcătura unui animal

bolnav, se propagă lent de-a lungul filetelor nervoase spre
sistemul nervos central. Turbarea (rabia) are o perioadă de
incubaţie între 10 si 360 de zile, cu o medie de 120 de zile; în
cazul mușcăturilor în partea superioară a corpului (cap, gât,
membre superioare) incubaţia
durează în medie 30 de
zile. Întrucât rabia
este mortală, la cea
mai mică suspiciune
de contaminare se
va decide profilaxia
antirabică, iar această
perioadă de incubaţie
este perioada terapeutică
utilă în care trebuie făcută
vaccinarea.
4. Principii de îngrijire
în funcție de tipul plăgii
Îngrijirea adecvată a plăgii copilului
dumneavoastră va ajuta la prevenirea
infecţiilor și ar putea reduce
cicatricile. De asemenea, va permite
ca rana să se vindece cât mai
repede posibil.
Unele răni sunt zgârieturi și tăieturi
minore. Dacă copilul dumneavoastră a
suferit o leziune traumatică, este posibil să
prezinte pe piele vânătăi, zgârieturi sau tăieturi.
Rănile importante pot necesita cusături sau capse (steplere).
Tăieturile sunt tratate în funcţie de locul în care se află, de ce le-a
cauzat, de cât de adânci sunt, dar și de alţi factori. Uneori, tăieturile se vor
vindeca de la sine, fără tratament suplimentar.

Tratamentul local al plăgii cuprinde toaleta plăgii, hemostaza,

debridarea, sutura, drenajul și pansamentul. Pentru a se putea efectua
aceste măsuri terapeutice este necesară adesea anestezia locală.

Prin sterilizarea plăgii se înţelege ansamblul de măsuri care vizează

aseptizarea plăgii. Se face cu soluţii antiseptice uzuale. Pentru

5
aseptizarea tegumentului din jurul plăgii se folosesc alcoolul, tinctura de
iod sau iod povidonă.
 Pentru toaleta plăgii propriu-zise se folosesc apa
oxigenată, iod povidonă, soluţia de cloramină, rivanol,
acid boric; de asemenea se pot folosi antiseptice sub
forma solidă (pulbere) precum acidul boric sau
iodoformul sau se poate folosi un antibiotic
topic cu un spectru larg de acţiune.
Antibioticele topice pot fi sub formă de
pulbere sau de unguent, pe bază de zinc
bacitracină și neomicină sau acid fusidic.
Pentru mai multe informaţii, discutaţi cu
medicul dumneavoastră.
Hemostaza cuprinde ansamblul de
măsuri care vizează oprirea hemoragiei. Cele mai
importante metode de hemostază folosite în cursul
tratamentului plăgilor sunt : ligatura vasculară, compresiunea mecanică și
electrocoagularea.
Debridarea plăgii constă în eliminarea ţesuturilor deteriorate, făra a se
extirpa ţesuturile vitale. Sutura se practică pentru a grăbi vindecarea plăgii
(vindecare primară). Manevra este indicată, însă numai în cazul plăgilor
necontaminate sau cu contaminare redusă. Sutura plăgilor contaminate ar crea
condiţii de dezvoltare a bacteriilor și ar conduce la apariţia unui abces.
Drenajul, constă în plasarea unui tub, a unei lame de cauciuc sau a unei
mese sub sutură, pentru a permite evacuarea lichidelor. Este indicat în cazul
plăgilor cu contaminare redusă la care s-a facut totuși sutură sau când
persistă riscul unei hemoragii sau limforagii după efectuarea suturii.
Volumul și aspectul drenajului constituie ulterior un indicator important al
evoluţiei plăgii.

6
Pansamentul, constă în izolarea plăgii cu materiale sterile (de obicei fașă
de tifon) pentru a reduce contaminarea externă cu germeni microbieni.
 Tăieturile, zgârieturile și alte răni, ca de exemplu înţepăturile, se pot
produce pe aproape orice zonă a corpului. În funcţie de zona afectată și de
severitatea rănii, poate exista un volum mai mare de sânge pierdut.

Toate rănile se vindecă în același mod. În primul rând, în partea de jos

se acumulează ţesut roșu nou (numit ţesut de granulaţie). Apoi, pielea
nouă crește de la margini și acoperă ţesutul roșu. Rana copilului
dumneavoastră se va vindeca cel mai repede dacă îi creaţi cele mai bune
condiţii pentru creșterea ţesutului nou.

Aceasta înseamnă să menţineţi rana curată pentru a accelera

vindecarea prin :
Spălarea mâinilor - cel mai important lucru pe care îl puteţi face pentru
a preveni infecţia este să vă spălaţi mâinile. Folosiţi apă și săpun sau gel
pentru mâini pe bază de alcool. Spălaţi-vă înainte și după ce atingeţi rana.
Folosiţi un pansament curat pe rana copilului dumneavoastră.
Pansamentele oferă protecţie împotriva acţiunii agresive a diverşilor germenii
și protejează rana de eventuale alte leziuni. De asemenea, pansamentul ajută
la absorbţia excesului de exudat (lichidul care se scurge din rană)

Atenţie ! Protejaţi rana de traumatisme sau răni.

Nu atingeţi sau loviţi rana !
După folosirea măsurilor de igienă și a antisepticelor topice
în primă instanţă, utilizarea unui antibiotic topic cu un spectru
larg de acţiune sub pansamentul ocluziv este recunoscută ca
cea mai bună abordare pentru tratamentul și prevenirea

7
infecţiei secundare a rănilor superficiale.
 Ajutaţi copilul să mănânce corect. Consumul alimentelor potrivite
va oferi copilului dumneavoastră nutrienţii de care are nevoie pentru
a se vindeca. A avea o rană impune solicitări suplimentare asupra
corpului copilului. Pentru a se vindeca, au nevoie de mai multe calorii
și de mai mulţi nutrienţi. Rănile se vor vindeca mai repede atunci
când copilul dumneavoastră primește suficiente alimente potrivite.
Proteinele furnizează materialul de bază pentru repararea mușchilor
și a pielii. De asemenea, acestea ajută la creșterea imunităţii.

5. Măsuri de prim-ajutor pentru

toate tipurile de răni
Cel mai important lucru de făcut este

să încercaţi să opriţi sângerarea.

Folosiţi mănuși sterile sau în lipsa

acestora, curăţaţi-vă mâinile cu

dezinfectant pentru mâini sau

spălaţi-vă bine cu apă și săpun.

Utilizaţi o fașă curată și

uscată pentru a aplica presiune

direct pe rană. Un prosop este ideal

dacă sunteţi acasă, sau dacă sunteţi

afară, folosiţi o eșarfă sau un articol de

8
îmbrăcăminte.
 Dacă rana este pe braţ sau pe picior, ridicaţi membrul deasupra

nivelului inimii în timp ce aplicaţi presiune; acest lucru va ajuta la încetinirea

fluxului de sânge și va minimiza sângerarea.

Aplicaţi presiune până când hemoragia se oprește.

Curăţarea atentă a plăgii de corpuri străine va reduce riscul de infecţie.

O opţiune bună este administrarea unui

antibiotic topic. De exemplu, combinaţia de zinc
bacitracină și neomicină este eficientă pentru a
preveni infecţia secundară a rănilor mici cu risc
ridicat de infecţie (laceraţii, tăieturi, abraziuni și
arsuri), sau în profilaxia infecţiilor bacteriene
secundare după proceduri chirurgicale sau
cosmetice minore. Cele două antibiotice manifestă
efect aditiv - bacitracina deteriorează integritatea
peretelui celular bacterian și se presupune că astfel,
concentraţia intracelulară (in bacterie) de neomicină
crește. Mai mult, neomicina și bacitracina manifestă
efect sinergic împotriva S. aureus and Ps.
aeruginosa.

9
6. Primul-ajutor în cazul
rănilor minore

1
Rănile minore pot fi gestionate
prin proceduri standard de prim
2
După îndepărtarea presiunii,
ajutor. De obicei, acestea nu sângerarea trebuie să
necesită îngrijire medicală. încetinească și să se oprească.

34
Sterilizaţi și curăţaţi zona
Dacă sângerarea continuă, aplicaţi
folosind produse antiseptice și
din nou presiune și duceţi copilul la un
de dezinfecţie.
medic de familie sau la departamentul
de urgenţă al spitalului.

56
Dacă rana conţine resturi pe
care nu le puteţi îndepărta,
duceţi copilul la medic.
Acoperiţi rana cu un pansament steril și
apoi cu un bandaj pentru a menţine rana
curată și pentru a proteja zona de posibile
lovituri pe măsură ce se vindecă.
Schimbaţi pansamentul sau bandajul ori de
câte ori acesta este umed sau murdar.
Acoperirea rănii evită deshidratarea și

10
ajută vindecarea.
7. Primul-ajutor în cazul
rănilor grave
Ca și în cazul rănilor minore,
încercaţi să opriţi sângerarea aplicând
presiune pe zonă.
Duceţi copilul la medicul de familie
sau la departamentul de urgenţă al
spitalului local în următoarele situaţii:

dacă există o cantitate mare de sângerare care nu se oprește rapid

dacă rana este foarte adâncă

dacă tăietura este profundă și traversează sau este în apropierea unei

articulaţii (de exemplu, genunchi, încheietura mâinii sau degete)

dacă leziunea a fost produsă de o mușcătură de om sau de animal

(cu potenţial major de contaminare)

dacă rana este deschisă chiar dacă este controlată sângerarea,

va fi nevoie de sutură și tratament specializat

11
Curăţaţi cu apă, acoperiţi rana și cereţi sfatul medicului în cel mai scurt timp.
În situaţiile de mai jos, chemaţi ambulanţa sau duceţi copilul imediat la cel mai
apropiat departament de urgenţă:

dacă sângele curge intermitent sau continuu din rană. Acesta

poate fi un semn al unei hemoragii arteriale sau venoase
importante. Continuaţi să aplicaţi presiune pe rană.

dacă din rană iese un corp străin cum ar fi o bucată de ciob,

obiect metalic sau un fragment de plastic sau lemn, nu
încercaţi să îndepărtaţi obiectul. Continuaţi să aplicaţi presiune
pe rana din jurul obiectului.

dacă sunteţi singuri cu copilul dumneavoastră este mai bine să

chemaţi o ambulanţă decât să încercaţi să conduceţi singuri la
spital, menţinând și presiunea pe rană.
8. Îndepărtarea
pansamentului vechi
Spălaţi-vă mâinile cu apă caldă și săpun
sau cu un produs pe bază de alcool.

Folosiţi mănuși sterile

Ridicaţi încet colţurile sau marginile pansamentului.

Tamponaţi marginile cu un tampon umezit.

Ținând apăsată pielea din jurul zonei

bandajate. Îndepărtaţi ușor și încet banda sau
pansamentul. Ridicaţi pansamentul cu mișcări
lente dar ferme, din aproape în aproape.

Ridicaţi marginile pansamentului spre centrul

rănii, apoi ridicaţi-l ușor de pe rană.

Aruncaţi cu grijă pansamentul vechi

într-o pungă de gunoi.

Scoateţi mănușile și spălaţi mâinile din nou.

9. Curăţarea rănii
După ce îndepărtaţi pansamentul, este posibil să vedeţi o peliculă
groasă, galbenă, gumosă peste rană. Înseamnă că pansamentul menţine
rana umedă, ceea ce o ajută să se vindece. Spălaţi ușor rana atunci când
schimbaţi pansamentul.
 Folosiţi mănuși sterile noi.
Așezaţi un prosop sub rană.
Udaţi un burete sau un tampon de tifon cu ser fiziologic sau apă.
Curăţaţi ușor rana.
Începeţi din centrul rănii. Tamponaţi în cercuri până dincolo de
marginea rănii. Nu treceţi de la marginile exterioare ale rănii înapoi spre
centru. Acest lucru ar putea răspândi microbi în rană.
Asiguraţi-vă că veţi curăţa secreţiile lichide de la nivelul rănii
Aruncaţi pansamentul sau fașa și folosiţi de cate ori este nevoie o fașă nouă.
Clătiţi din nou rana cu un nou tampon de tifon pentru a îndepărta orice
resturi libere care nu au fost îndepărtate la prima curăţare.
Aruncaţi materialele de curăţare în punga de gunoi.
Uscaţi pielea din jurul rănii, tamponând-o cu un prosop moale și curat.
Verificaţi aspectul plăgii. Țesutul nou din partea inferioară a rănii ar
trebui să fie roșu deschis sau roz și să arate noduros sau lucios. Nu
deranjaţi acest ţesut. Este foarte fragil și va sângera ușor.
10. Aplicarea unui nou pansament
Odată ce rana este curată:
Deschideţi noul pansament și scoateţi-l din

1 ambalaj. Atingeţi doar colţurile

pansamentului. Tăiaţi pansamentul pe
dimensiune dacă este necesar.

Centraţi cu atenţie
pansamentul peste rană 2
Fixaţi pansamentul
3 cu bandă adezivă.

Scoateţi mănușile și
spălaţi-vă mâinile. 4

Îndepărtarea cusăturilor sau a capselor

Cusăturile sau capsele lăsate prea mult timp fără a fi scoase pot
provoca cicatrici și infecţii.
Cusăturile pot fi îndepărtate de către medicul copilului
dumneavoastră sau la clinica sau spitalul unde au fost plasate iniţial.
În general, cusăturile sunt îndepărtate în 5 zile dacă sunt pe faţă, în
10 zile dacă sunt pe piept sau pe burtă și în 10 până la 14 zile dacă

15
sunt pe un braţ sau pe un picior.
11. Urmărirea evoluţiei rănii
Administraţi întotdeauna medicamentele prescrise conform
instrucţiunilor din prospect. Dacă medicul a prescris antibiotice, asiguraţi-vă
că administrarea lor se va face conform recomandărilor primite.
Urmăriţi semnele de infecţie pe măsură ce rana se vindecă. Duceţi copilul
la medic dacă rana nu se vindecă. O rană infectată poate acumula conţinut
purulent și copilul dumneavoastră poate face
febră și se poate simţi rău. Va fi nevoie de
tratament antibiotic, la indicatia
medicului.
Prezenţa următoarelor simptome
ar putea însemna că rana copilului
dumneavoastră este infectată:

durere severă la nivelul rănii

roșeaţă sau edem (umflatură) în jurul rănii

rana sau zona înconjurătoare se simte caldă la atingere

febră sau frisoane, greaţă sau vărsături

miros urât care vine de la rană, după ce rana a fost curăţată

orice schimbare a culorii sau a cantităţii de drenaj

din rană o cantitate mică de drenaj clar este normal.

16
Puroiul care se scurge din rană poate fi alb, verde sau
galben și este adesea urât mirositor.
12. Reducerea
cicatricilor
Aproape toate tăieturile au
ca rezultat un anumit tip de
cicatrice. Factori precum soarele,
severitatea infecţiei și tipul de leziune pot avea un efect asupra esteticii
ulterioare a pielii.
Pentru a ajuta la reducerea cicatricilor:
Păstraţi rana ferită de soare în timp ce se vindecă (acest lucru poate
dura de la 3 luni la un an).
După ce rana se vindecă, aveţi grijă să aplicaţi cremă cu protecţie
solară mare timp de un an întreg.
Evitaţi ca rana să devină prea fierbinte sau prea rece.
Pe măsură ce rana copilului dumneavoastră se vindecă, veţi vedea
rezultatele îngrijirii pe care le-a primit.

Medicul copilului dumneavoastră vă poate ajuta să înţelegeţi evoluţia.

Asiguraţi-vă că respectaţi recomandările, astfel încât să puteţi discuta cu
medicul despre îngrijirea rănilor și rezultatele acesteia.

Acest material reprezintă o sursă de informare generală

pentru dumneavoastră, dar nu poate substitui un consult
medical. Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să vă adresaţi medicului
dumneavoastră de familie sau unui medic specialist. Acest material
a fost realizat de Crucea Roșie în colaborare cu Sandoz România.

17