TC 2 DREPT PENAL

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

conține, de asemenea, unele dispoziții referitoare la traficul de influență. Sub aspectul
tratamentului sancționator, art. 6 din Legea nr. 78/2000 face trimitere la pedepsele prevăzute în
textele de lege corespunzătoare din Codul penal. O variantă agravată a infracțiunii de trafic de
influență este prevăzută în art. 7 din Legea nr. 78/2000. Respectiv, dacă fapta este comisă de: o
persoană care exercită o funcţie de demnitate publică, este judecător sau procuror, organ de
cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor. Ori, este una
dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal, membri ai instanţelor de arbitraj In
aceste cazuri, limitele pedepsei prevăzute la art. 291 Cod penal se majorează cu o treime.
Pentru existența infracțiunii de trafic de influență nu este necesar ca pretinderea banilor să fi
fost urmată de executare. Respectiv, de satisfacerea pretenției sau de respectarea promisiunii de
foloase. Nu este necesar ca actul ce intră în atribuțiile funcționarului sau ale altui salariat să fi
fost efectuat. Este suficient că s-au primit ori pretins foloase. Ori, că s-au acceptat promisiuni de
foloase în vederea determinării funcționarului sau a altui salariat. Este indiferent faptul că
inițiativa aparține traficantului sau persoanei interesate ca influența să fie exercitată
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a analizat susţinerile inculpatului privind greşita reţinere a
dispoziţiilor art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000. Motivarea a fost că, la data la care se pretinde că
s-a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, inculpatul era suspendat din funcţia de judecător.
Potrivit art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, faptele de luare de mită sau de trafic de influenţă
săvârşite de o persoană care este judecător sau procuror se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în
art. 289 sau art. 291 C. pen., ale cărei limite se majorează cu o treime. Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie apreciază că, în cazul acestei variante agravate a infracţiunii de trafic de influenţă, autorul
are calitatea de judecător sau procuror. Autorul se prevalează de ea atunci când pretinde că are o
influenţă asupra unui funcţionar public şi promite că-l va determina pe acesta să aibă acea
conduită care să satisfacă cerinţele cumpărătorului de influenţă. Cu alte cuvinte, pentru reţinerea
variantei agravate a infracţiunii de trafic de influenţă nu este suficient ca subiectul activ să aibă
calitatea prevăzută de lege.
Poate fi asimilata o persoana cu contract de management cu functionarul public, conform
art. 175 din Codul penal? DA
Este necesar ca el să o folosească în raportul său cu cumpărătorul de influenţă. Credibilitatea
susţinerilor sale referitoare la influenţarea funcţionarului public în sensul dorit de cumpărătorul
de influenţă derivă tocmai din această calitate afirmată de făptuitor. Doar într-o asemenea ipoteză
fiind justificată sancţionarea mai severă a infracţiunii de trafic de influenţă. În caz contrar, s-ar
ajunge la o răspundere penală agravată obiectivă, determinată de o anumită calitate a
făptuitorului, independent de relevanţa acesteia în raport cu fapta comisă. În speţă, Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie constată, pe de o parte, că în perioada când se reţine că a fost săvârşită
infracţiunea de trafic de influenţă, inculpatul A. avea calitatea de secretar de stat. A ocupat acesta
functie ca urmare a detaşării sale de la tribunalul unde activa ca judecător. Pe de altă parte, din

1
declaraţiile martorului B. rezultă că l-a cunoscut pe inculpat în contextul în care a aflat că acesta
este secretar de stat.
A avut mai multe întâlniri cu el în care a discutat despre posibilitatea de a-l ajuta în legătură
cu dosarul aflat pe rolul unei curţi de apel în care martorul era cercetat pentru evaziune fiscală în
sensul obţinerii unei soluţii favorabile. Totodată, martorul a arătat că a perceput faptul că
inculpatul avea o influenţă reală asupra judecătorilor, în condiţiile în care acesta i-a spus că “toţi
vin la el la minister şi au nevoie de el”. Inclusiv preşedintele completului de judecată din dosarul
de la curtea de apel, care era şi preşedintele instanţei. f S-a convins atunci când, după o discuţie
cu inculpatul, i s-a admis o cerere de efectuare a unei expertize, deşi una similară fusese anterior
respinsă. Prin urmare, traficându-şi influenţa, inculpatul nu s-a prevalat de calitatea sa de
judecător detaşat de la tribunal, ci de aceea de secretar de stat. Situaţie în care în sarcina sa nu
poate fi reţinută varianta agravată a infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 291 alin.
(1) C. pen., cu aplicarea art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000. Sub acest aspect apelul inculpatului
este întemeiat şi va fi admis. Se înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000
şi condamna inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 291
alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.