Amânarea aplicării pedepsei pentru comiterea infracţiunii de

delapidare (2-7 ani) în condiţiile art. 308 NCP. Criterii de

apreciere a gravităţii reduse a faptei şi a inoportunităţii
aplicării imediate a unei pedepse aplicate cazului concret

De Alexandru Rîșniță
, Ioana Curt
24 Sep 2015 
Articol UJ Premium
Voturi: 6
Vizualizari: 1454
ETICHETE

Amanarea aplicarii pedepesei

Delapidare
DESPRE

 Art. 308 NCP („Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane”)

 Infracțiunea de delapidate
 Formă atenuată a infracțiunii
RECOMANDĂRI

 Imposibilitatea instanței care soluționează acordul de recunoaștere a vinovăției de a

dispune încetarea procesului penal
1 Noi 2016
 Prezumţia de nevinovăţie. Aspecte ale dreptului la apărare, conform noilor dispoziţii ale
Codului de procedură penală în camera preliminară
10 Mar 2016
 Aspecte de noutate privind reglementarea generală a expertizei şi constatării în noul
Cod de procedură penală (II)
8 Dec 2015
 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUMatingem demersul inițial anunțat
încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul
este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!
VREAU DETALII!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial,
editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic
și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!
🔑VREAU CONT PREMIUM!

Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția penală, sentința nr. 127 din 21 martie 2014
 

Dispozițiile art. 295 alin. (1) NCP sancționează fapta (…) cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Potrivit dispozițiilor art. 308 NCP, (…) limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
 În raport de toate aceste date, care caracterizează în mod favorabil persoana inculpatului și
conturează imaginea unei persoane integrate social, aflate la prima încălcare a legii penale,
cu o comportare sinceră și cooperantă pe întreg parcursul procesului penal, care a comis sub
imperiul unei tentații sau pulsiuni de moment o faptă penală cu un grad de pericol social
concret relativ redus, pe care o regretă și dorește să o repare din punct de vedere
patrimonial, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii
infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor
infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, constatând îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 83 NCP, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este
necesară.
Prin rechizitoriu (…) s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H.N.A. pentru săvârșirea
infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen. 1968.
În actul de inculpare și sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în cursul nopții de 7-8
martie 2011, în exercitarea atribuțiilor de lucrător comercial – operator la jocurile
electronice cu câștiguri (…), cu încălcarea atribuțiilor prevăzute în fișa postului, care îi
interziceau să joace la aparatele existente în sală, direct sau prin persoane interpuse,
precum și să introducă credit jucătorilor înainte ca aceștia să plătească, inculpatul a introdus
în ruleta electronică un credit în valoare de 31.010 de lei, pe care l-a jucat și l-a pierdut, fără
să depună în casierie contravaloarea creditului, nici înainte de a-l introduce în aparat și nici
după ce l-a jucat.

(…)

La momentul săvârșirii, fapta era prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen. 1968 și era
pedepsită cu închisoarea de la 1 la 15 ani.
În cursul judecății cauzei, la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod penal, care,
prin dispozițiile art. 295 alin. (1), sancționează fapta de însușire, folosire sau traficare de
către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe
care le gestionează sau le administrează și o pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Potrivit dispozițiilor art. 308 NCP, dispozițiile art. 295 privitoare la funcționari publici se
aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care
exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură
în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei
persoane juridice – cum este cazul inculpatului, angajat cu contract de muncă la o societate
comercială – în acest caz, limitele speciale ale pedepsei reducându-se cu o treime.

Prin urmare, va fi schimbată încadrarea juridică (…) în art. 295 coroborat cu art. 308 și cu
aplicarea art. 5 NCP.

La individualizarea pedepsei (…) se vor avea în vedere următoarele criterii:

a) reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 396 alin.
(10) NCPP, aplicabil în cazul procedurii recunoașterii învinuirii. Reducerea operează succesiv,
după reducerea la care se referă art. 308 alin. (2) NCP.

b) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, motivul săvârșirii și

scopul urmărit. Fapta a fost comisă pe fondul unei tentații de moment, în condițiile în care
inculpatul, aflat singur în sala de jocuri, a fost atras de mirajul obținerii unui câștig facil într-
un interval scurt de timp.
c) starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită, natura și gravitatea rezultatului
produs ori a altor consecințe ale infracțiunii. Suma de bani însușită de inculpat, pierdută de
acesta la ruletă, nu este într-un cuantum considerabil, de natură să imprime faptei un
caracter grav. Prin nedepunerea sumei la casieria unității, societatea comercială a fost
prejudiciată material, fără ca activitatea acesteia să fie afectată într-un mod semnificativ și
iremediabil.

d) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului. Din
examinarea fișei sale de cazier, rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente
penale.

(…)

g) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal. Inculpatul a recunoscut

încă de la bun început fapta comisă, pe care o regretă, a manifestat disponibilitate în
privința acoperirii prejudiciului reținut în rechizitoriu, pe care a fost de acord să îl achite
integral.

h) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Inculpatul este
o persoană tânără, fără probleme deosebite de sănătate, cu un nivel de instrucție mediu,
este căsătorit, actualmente este consultant de vânzări la SC D. SA.

Inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității,

în eventualitatea în care instanța s-ar orienta spre aplicarea unei modalități de
individualizare ce presupune îndeplinirea acestei condiții.

În raport de toate aceste date, care caracterizează în mod favorabil persoana inculpatului și
conturează imaginea unei persoane integrate social, aflate la prima încălcare a legii penale,
cu o comportare sinceră și cooperantă pe întreg parcursul procesului penal, care a comis
sub imperiul unei tentații sau pulsiuni de moment o faptă penală cu un grad de pericol social
concret relativ redus, pe care o regretă și dorește să o repare din punct de vedere
patrimonial, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii
infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor
infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, constatând îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 83 NCP, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este
necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Prin urmare, va amâna aplicarea pedepsei de 1 an închisoare stabilite în cauză pentru

infracțiunea de delapidare.

COMENTARIU
Săvârșirea unei fapte în condițiile art. 308 NCP nu echivalează cu săvârșirea unei fapte sub
imperiul unei cauze de reducere a pedepsei, ci de o formă atenuată a infracțiunii respective.
Așadar, în litera art. 187 NCP, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de
art. 295, raportat la art. 308 NCP, va fi obținută prin reducerea cu o treime a celei prevăzute
în textul de incriminare, și anume de la 2-7 ani la 1 an și 4 luni-4 ani și 8 luni.

Nu suntem siguri dacă instanța a efectuat acest calcul virtual, din moment ce lipsește orice
argumentație în acest sens, dar cert este că, din prisma condiției ca pedeapsa prevăzută de
lege să nu fie de 7 ani sau mai mare, instanța a dispus în mod corect amânarea aplicării
pedepsei. Însă nu este clar dacă instanța a constatat faptul că pedeapsa prevăzută de lege
este inferioară pragului de 7 ani de închisoare, prin raportare la art. 308 NCP sau prin
reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, potrivit art. 396 alin. (10) NCPP.

Conform art. 396 alin. (10) NCPP, „(…) în caz de condamnare sau amânare a aplicării
pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o
treime (…)” (s.n., Al.R., I.C.). Analizând acest text de lege, observăm că se face referire numai
la ipotezele de amânare și de condamnare, fără a se aminti instituția renunțării la aplicarea
unei pedepse, instituție care, să nu uităm, este și ea condiționată de un plafon maximal de
5 ani de închisoare.
Aceasta deoarece cauzele de reducere a pedepsei se vor valorifica ulterior verificării
condiției referitoare la pedeapsa prevăzută de lege, mai exact cu ocazia stabilirii efective a
unei pedepse, procedeu care, dintr-o perspectivă cronologică, se situează ulterior renunțării
la aplicarea unei pedepse, motiv pentru care această din urmă instituție nu este amintită în
cadrul art. 396 alin. (10).
Concluzia finală care se desprinde pe baza acestor ultime constatări este că reducerea cu o
treime a limitelor de pedeapsă potrivit procedurii recunoașterii învinuirii nu trebuie avută în
vedere în momentul în care se verifică incidența condiției analizate, pedeapsa prevăzută de
lege fiind reprezentată de încadrarea juridică a infracțiunii, în forma sa consumată, fără
luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.    
Așa fiind, amânarea aplicării unei pedepse în cazul unor infracțiuni al căror maxim special de
pedeapsă depășește valoarea de 7 ani nu este posibilă, indiferent de cauzele de reducere
existente.

Este, de asemenea, de lăudat modul judicios prin care instanța s-a raportat la datele
concrete ale speței. Astfel, gravitatea infracțiunii a fost raportată la gradul de lezare a valorii
sociale protejate, cum, de altfel, am propus și noi în cadrul lucrării. Mai departe, s-a pus
accent pe mobilul infracțiunii, acea tentație sau pulsiune de moment, cum grațios a numit-o
instanța. De asemenea, s-a subliniat atitudinea sinceră, conduita bună și situația socială a
inculpatului, elemente favorabile dispunerii amânării aplicării pedepsei.

* Articol extras din Alexandru Rîșniță, Ioana Curt, Renunțarea la aplicarea pedepsei. Amânarea aplicării
pedepsei, Ed. Universul Juridic, 2014.