Sunteți pe pagina 1din 101
Transparency International - Moldova Str. 31 August, 98, Chi ş in ă u, Republica Moldova

Transparency International - Moldova

Str. 31 August, 98, Chişin ău, Republica Moldova e-mail: office@transparency.md

tel/fax (373-2) 210595

Efim Obreja Lilia Cara ş ciuc

CORUPŢ IA ÎN MOLDOVA:

fapte, analiză , propuneri

Chi ş in ău, 2002

Transparency International – Moldova

CZU 343.352 (478) = 135.1

O-16

Descrierea CIP a Camerei Na ţionale a Că r ţii Obreja, Efim

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI / Efim Obreja, Lilia Cara şciuc; Transparency International - Moldova. – Ch.: S. n., 2002 (Bons Offices). – 101 p. Bibliogr. p. 98 - 101. ISBN 9975-9629-7-1 500 ex.

343.352 (478) = 135.1

ISBN 9975-9629-7-1

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Cuprins

3

1. Corupţ ia cu orientare spre globalizare

5

1.1 Globalizarea ş i corupţ ia

5

1.2 Corup ţ ia: pieţ e financiare ş i investi ţ ii

6

1.3 Previzibilitateacorup ţ iei

7

1.4 Opacitatea ş i corupţ ia

7

1.5 Perceperea corupţ iei

8

1.6 Indicele gradului de acaparare a puterii de stat ş i indicele

corup ţ iei administrative

9

1.7 Corupţ ia ş i s ărăcia

13

1.8 Corup ţ ia ş i criminalitatea

17

1.9 Corup ţ ia ş i etica guvern ării

17

1.10 Corup ţ ia ş i durabilitatea dezvolt ării

18

1.11 Corup ţ ia ş i democraţ ia

18

1.12 Corup ţ ia ş i mediul ambiant

20

1.13 Genderul ş i corupţ ia

20

1.14 Ce înseamn ă corup ţ ia pentru Republica Moldova?

23

2. Corupţ ia prin prisma organelor de drept ş i control

25

2.1

Aspecte ale infracţ ionalit ăţ ii

25

2.2. Evaluarea nivelului corupţ iei

27

2.3 Prejudiciul cauzat de corupţ ie, consecin ţ e

31

2.4 Evaziunea fiscal ă

34

2.5 Contrabanda de m ărfuri

47

2.6 Comercializarea de m ărfuri contrafăcute

49

2.7 Firme-ecran

49

2.8 Corup ţ ia ş i crima organizată

50

2.9 Degradarea economică ş i social ă

51

Transparency International Moldova

3. Problemele combaterii corupţ iei

54

3.1 Voinţ a de a combate corup ţ ia

54

3.2 Salarizarea funcţ ionarilor

55

3.3 Declararea ş i controlul veniturilor

56

3.4 Colectarea probelor

57

3.5 Protejarea persoanelor

58

3.6 Responsabilitatea persoanelor juridice

58

3.7 Controlul asupra activităţ ii ş i deciziilor procuraturii

59

3.8 Incriminarea corup ţ iei

62

3.9 Sistemul fiscal

63

3.10 Imunitatea funcţ ionarilor

65

3.11 Legalitatea în organele afacerilor interne

67

3.12 Legalitatea în sistemul penitenciar

70

3.13 Situaţ ia în Inspectoratul Fiscal

72

3.14 Viziunea Ministerului Finan ţ elor

73

3.15 Problema cadrelor

74

3.16 M ăsuri de lupt ă cu corup ţ ia

76

3.17 Alte probleme de ordin legislativ ş i organizatoric

80

3.18 Programul Naţ ional Anti-corup ţ ie

85

Bibliografie

98

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

1. Corupţ ia cu orientare spre globalizare

1.1 Globalizarea ş i corup ţia

Dezvoltarea relaţ iilor de piaţă, a tehnologiilor noi ş i deschiderea economiilor unui ş ir de ţări au dat naş tere unui fenomen numit globalizare. În fond, acest fenomen nu înseamn ă nimic nou decât un grad mai înalt de implicare a ţărilor în viaţ a economică, politică ş i cultural ă internaţ ional ă. Din punct de vedere economic, o ţ ară poate fi considerat ă deschis ă dacă este deschisă pentru circulaţ ia liberă a m ărfurilor ş i serviciilor, a capitalului, a forţ ei de muncă ş i a informaţ iei. Este clar că nici o ţ ară nu satisface din plin aceste criterii ş i globalizarea este un fenomen relativ. Fiecare ţ ară sau economie poate fi considerat ă încadrat ă în acest fenomen până la un anumit grad.

Raportul Anual al Corupţ iei1 al organizaţ iei internaţ ionale anti-corupţ ie Transparency International con ţ ine un num ăr de publicaţ ii care încearcă s ă evalueze legătura dintre dou ă fenomene: globalizarea ş i corupţ ia. Pentru a evalua cantitativ acest impact, se introduce un indice agregat, numit indicele globaliz ării. Acest indice a fost estimat pentru circa 50 de ţări ale lumii, atât cele cu economie avansat ă, cât ş i cele în tranziţ ie. Fiind un indice agregat, el este calculat reieş ind dintr- un ş ir de indicatori ca nivelul comerţ ului exterior, volumul veniturilor de dup ă hotare, afluxul ş i refluxul investi ţ iilor, capitalul de portofoliu, convergen ţ a preţ urilor interne la cele mondiale, volumul turismului ş i căl ătoriilor internaţ ionale, traficul de convorbiri telefonice internaţ ionale, transferul ş i perceperea pl ăţ ilor, num ărul utilizatorilor de Internet, num ărul companiilor locale care presteaz ă servicii Internet.

1 Global Corruption Report, 2001, Transparency International

Transparency International Moldova

Calculele autorilor arat ă că nivelul răspândirii corupţ iei pare s ă fie mai înalt în ţările mai puţ in încadrate în procesul de globalizare. De fapt ţările care s-au integrat mai adânc în piaţ a mondial ă, de asemenea, au reu ş it s ă dezvolte institu ţ iile politice, sociale ş i legale, ceea ce minimalizeaz ă dezvoltarea corup ţ iei în aceste ţări. Cu alte cuvinte, cu cât mai dezvoltate sunt relaţ iile economice ş i politice externe ale ţării, cu atât sunt mai înalte standardele etice în sectorul public ş i cel privat, cu atât este mai înalt gradul de supremaţ ie a legii în aceste ţări.

1.2 Corup ţia: pieţe financiare ş i investi ţii

Impactul invers, acel al corup ţ iei asupra globaliz ării, este examinat în lucrarea De ce combaterea corup ţ iei este decisivă pentru a beneficia de globalizare?de către Shang-Jin Wei de la Universitatea Harvard. În opinia autorului, în procesul globaliz ării, corupţ ia sporeş te gradul de vulnerabilitate a pieţ elor financiare. Autorul arat ă că majorarea gradului de răspândire a corupţ iei de la un nivel minim, aş a cum ar fi cel din Singapore, la un nivel mai înalt, aş a cum ar fi cel din Mexic, are un efect negativ asupra investi ţ iilor străine directe echivalent cu cel al ridicării poverii fiscale cu 50 de puncte procentuale.

Prezen ţ a unui nivel înalt al corup ţ iei adesea rezult ă într-o proporţ ie mai înaltă a formelor de capital mai puţ in stabile în afluxul total al capitalului. Ca rezultat se distruge echilibrul pieţ ei financiare, rata crescândă a dobânzii nu reuş eş te s ă acopere riscurile pieţ ei ş i descurajeaz ă investi ţ iile, atât străine, cât ş i cele interne. Acelaş i autor 2 scrie că creş terea cu o unitate a indicelui corupţ iei (pe scara de la 1 la 10) este echivalentă cu o sporire a poverii fiscale cu 4.7 puncte procentuale, ş i este

2 Wei, Shang-Jin, How Taxing is Corruption on International Investors,

NBER Working Paper Series,

Working Paper 6030

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

înso ţ it ă de un declin al investi ţ iilor străine de 0.9 puncte procentuale.

Mauro Paolo în Impactul corup ţ iei asupra creş terii economice ş i a investi ţ iilor3 arat ă că diminuarea indicelui corup ţ iei cu o deviere medie pătrat ă (2.4 puncte) este acompaniat ă de o creş tere a cotei investi ţ iilor în produsul intern brut cu 4 puncte procentuale ş i majoreaz ă rata de creş tere economică cu 0.5%.

1.3 Previzibilitateacorup ţiei

Corup ţ ia aduce un impact de destabilizare în oricare economie. Cu atât mai mult, o corup ţ ie imprevizibil ăsupune economia unor ş ocuri suplimentare. Astfel, un studiu al Băncii Mondiale arat ă că ţările cu un nivel înalt de previzibilitatea corupţ iei sunt caracterizate de o pondere a investiţ iilor în PIB de circa 19.5%. În ţările cu un nivel jos al previzibilit ăţ iicorup ţ iei, acest indicator constituie doar 12.3%, pe când în ţările care îmbină un nivel jos al previzibilit ăţ iiş i un grad înalt al corup ţ iei acest indicator variaz ă în jurul la 8.5%.

1.4 Opacitatea ş i corup ţia

Opacitatea, drept fenomen opus transparen ţ ei, subîn ţ elege lipsa unor proceduri clare, transparente, formalizate ş i accesibile, poate, de asemenea, servi drept un semnal al corup ţ iei. PricewaterhouseCoopers 4 a elaborat ş i evaluat indicele opacit ăţ ii pentru 35 de ţări ale lumii, principalele componente ale indicelui fiind nivelul de combatere a corupţ iei în ţ ară, calitatea sistemului legal, a politicilor economice, a standardelor de contabilitate, precum ş i a regimului

3 Mauro, Paolo (1996), The Effects of Corruption on Growth, Investments, IMF Working Paper N96/98

4 Henderson-Begg Max, Opacity Index, PricewaterhouseCoopers

Transparency International Moldova

reglementoriu. Lucrarea estimeaz ă impactul opacit ăţ ii asupra creş terii poverii fiscale, a riscului tranzacţ iilor ş i a diminu ării investi ţ iilor.

 

Indicele

opacitatii

 
 

Ind. Opacitatii

Coruptia

Legislatia

 

Politici econ.Contabilitate

Reglementari

Singapore

30

13

 

32

42

38

23

SUA

36

25

 

37

42

25

48

Anglia

38

15

 

40

53

45

38

Hong Kong

45

25

 

55

49

53

42

Italia

48

28

 

57

73

26

56

Mexic

48

42

 

58

57

29

52

Ungaria

50

37

 

48

53

65

47

Israel

52

18

 

61

70

62

51

Grecia

57

49

 

51

76

49

62

Lituania

58

46

 

50

71

59

66

Japonia

60

22

 

72

72

81

53

Polonia

64

56

 

61

77

55

72

Rep. Ceha

71

57

 

97

62

77

62

Romania

71

61

 

68

77

78

73

Turcia

74

51

 

72

87

80

81

Rusia

83

78

 

84

90

81

84

China

87

62

 

100

87

86

100

Sursa: PricewatergouseCoopers

1.5 Perceperea corup ţiei

Calcularea indicelui perceperii corupţ iei este o încercare de a m ăsura fenomenul corupţ iei prin prisma cererii acestui fenomen. Un astfel de indice nu poate fi absolut obiectiv, deoarece el exprim ă gradul de percepere a fenomenului de către cet ăţ eni, dar nu însu ş i fenomenul. În acest caz, poate avea loc o supraevaluare sau dimpotriv ă, subevaluare a fenomenului. De aceea a fost elaborat un indice care evalueaz ă fenomenul din partea ofertei numit indicele pl ăţ ilor de mit ă (Bribe Payers Index). Calculele au fost efectuate de către Gallup International 5 . Indicele a fost utilizat drept criteriul de m ăsură a gradului de implementare a Convenţ iei OCED contra corup ţ iei. A fost observat că ţările cu un indice al pl ăţ ilor de

5 Global Corruption Report 2001, Transparency International

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

mit ă mai jos (negativ) sunt acelea care nu au semnat, sau nu au ratificat aceast ă conven ţ ie.

Indicele platilor de mita

 

Tara

Indicele plat.de mita

Conventia OCED Contra Coruptiei

 

1 Suedia

8.3

Ratificat

 

2 Australia

8.1

Ratificat

 

3 Canada

8.1

Ratificat

4 Austria

7.8

Ratificat

 

5 Elvetia

7.7

Semnat dar neratificat

 

6 Olanda

7.4

Semnat dar neratificat

 

7 Anglia

7.2

Ratificat

 

8 Belgia

6.8

Ratificat

 

9 Germania

6.2

Ratificat

10 SUA

 

6.2

Ratificat

 

11 Singapore

5.7

Ne semnat

 

12 Spania

5.3

Ratificat

 

13 Franta

5.2

Semnat dar neratificat

 

14 Japonia

5.1

Ratificat

 

15 Malaesia

3.9

Ne semnat

16 Italia

 

3.7

Semnat dar neratificat

 

17 Taivan

3.5

Ne semnat

 

18 Corea de Sud

3.4

Ratificat

 

19 China

3.1

Ne semnat

Sursa: Transparency International (la data de 26 octombrie 1999)

1.6 Indicele gradului de acaparare a puterii de stat ş i

indicele corup ţiei administrative

Indicele, care intr-un fel a evaluat gradul de acaparare a puterii de stat de către firme private sau persoane aparte, precum ş i indicele corup ţ iei administrative au fost elaborate în cadrul unui studiu al calit ăţ ii guvernării în ţările de tranziţ ie 6 . Conform acestui studiu, Republica Moldova nu se află nici pe

6 Transition Report 1999, EBRD,; D. Kaufmann, A. Kraay (WB Institute), P. Zoido (Stanford University); J. Hellman, G.Jones, D. Kaufmann, Seize the State, Seize the Day: State Capture, Corruption and Influence in Transition Economies, World Bank Policy Research working Papers, No.2444, 2000

Transparency International Moldova

departe pe un loc de onoare. Astfel, după indicele acaparării puterii de stat, o situaţ ie mai deplorabil ă intre cele 18 ţări se marcheaz ă doar în Azerbaidjan. După indicele corup ţ iei administrative, o situaţ ie mai dificil ă este în Kîrgîzstan, Azerbaidjan ş i Georgia.

Indicele corupţ iei administrative, sau cota mitelor în veniturile totale în Republica Moldova este atât de mare, în particular, din cauza veniturilor mici în aceasta ţ ară, deş i se poate la sigur de vorbit ş i de un proces invers: din cauz ă că mitele sunt relativ mari, veniturile sunt relativ mici.

Raportul Mondial cu privire la Mediul de Antreprenoriat 7 arat ă că în mediu în lume ponderea acestor mite în veniturile totale ale firmelor este mai mică. Este caracteristic faptul că, atât în Moldova, câr ş i în alte ţări în tranzi ţ ie, de obicei, povara corup ţ iei administrative este mai mare asupra firmelor mici. Mai mult ca atât, ş i penalit ăţ ile pentru evaziune fiscal ă sunt relativ mai mari pentru firmele mici.

7 World Business Environment Survey, World Bank

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

11

Indicele acapararii puterii de stat si al coruptiei administrative

 

Indicele acapararii puterii de stat si componentele sale (% de firme % de institutii afectate)

 

Ind. Corupt. Administr. cota mitelor ca % din veniturile totale

Tara

legislatia

Decrete

Banca

Justitia

Justitia

Finantarea parti-

Ind. mediu al acap. puterii de stat

parlamentara

prezidentiale

nationala

penala

economica

delor politice

Albania

12

7

8

22

20

25

16

4

Azerbajan

41

48

39

44

40

35

41

5.7

Bulgaria

28

26

28

28

19

42

28

2.1

Croatia

18

24

30

29

29

30

27

1.1

Rep. Ceha

18

11

12

9

9

6

11

2.5

Estonia

14

7

8

8

8

17

10

1.6

Georgia

29

24

32

18

20

21

24

4.3

Ungaria

12

7

8

5

5

4

7

1.7

Chirghizstan

18

16

59

26

30

27

29

5.3

Letonia

40

49

8

21

26

35

30

1.4

Lituania

15

7

9

11

14

13

11

2.8

Moldova

43

30

40

33

34

42

37

4

Polonia

13

10

6

12

18

10

12

1.6

Romania

22

20

26

14

17

27

21

3.2

Rusia

35

32

47

24

27

24

32

2.8

Slovachia

20

12

37

29

25

20

24

2.5

Slovenia

8

5

4

6

6

11

7

1.4

Ucraina

44

37

37

21

26

29

32

4.4

Media

24

21

25

18

20

20

21

3

Sursa: D.Kaufmann, A. Kraay, P. Zoido

12

Finlanda Danemarka Islanda Suedia Canada Olanda Norvegia Australia Marea Britanie Indicele perceperii coruptiei
Finlanda
Danemarka
Islanda
Suedia
Canada
Olanda
Norvegia
Australia
Marea Britanie
Indicele perceperii coruptiei (TI-2001)
Hong Kong
Austria
10.0
9.0
SUA
Germania
Spania
Fran ţa
8.0
Portugalia
Estonia
7.0
6.0
Slovenia
Lituania
Grecia
5.0
Bulgaria
Turcia
4.0
3.0
Letonia
Thailand
Moldova
Romania
2.0
1.0
Kazahstan
Uzbekistan
Pakistan
Rusia
0.0
Ukraina
Azerbaijan
Nigeria
Bangladeş

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Ponderea mitelor in veniturile firmelor, %

 

Aproape 0%

< 1%

1-1.99%

2-9.99%

10-12%

13-25%

> 25%

Firme mici

32.3

21.3

13.7

17.6

9.4

3.7

2

Firme medii

37.6

26.9

11.7

14

5.9

3

1

Firme mari

58.2

20.9

6.8

8

3.7

1.5

0.9

Toate firmele

38.6

23.4

11.8

14.6

7.1

3.1

1.4

Sursa: World Business Environment Survey, WB

Datele Raportului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat al Republici Moldova confirm ă acest fapt. Astfel, dacă în 2000 rata medie a penalit ăţ ii (adică coraportul penalităţ i/evaziuni fiscalepentru toate tipurile de contribuabili fiscali este de 0.7, atunci pentru grupul de contribuabili de proporţ ii mari acest indicator a constituit doar 0.53.

1.7 Corup ţia ş i s ă ră cia

De aici urmeaz ă legătura logică dintre corup ţ ie ş i s ărăcie. În sectorul privat s ărăcia rezult ă din cauza poverii fiscale excesive care, consecvent, majoreaz ă preţ urile ş i diminueaz ă profitul firmelor. La rândul s ău, preţ urile înalte diminueaz ă veniturile reale ale populaţ iei ş i capacitatea de cumpărare a consumatorilor. În sectorul public corupţ ia diminueaz ă eficien ţ a serviciilor publice. Corup ţ ia în sfera colect ării de impozite cauzeaz ă diminuarea surselor bugetare ş i, ca urmare, inaptitudinea statului de a pl ăti lucrul funcţ ionarilor publici la un nivel cuvenit. Astfel corupţ ia implică s ărăcirea majorit ăţ ii covârş itoare a populaţ iei.

Rezultatele sondajului de opinie publică efectuat de Transparency International Moldova confirm ă încă o dat ă acest fapt. Astfel, respondenţ ii sondajului au fost grupaţ i în patru categorii, reieş ind din faptul cum au evaluat standardele lor de viaţă: cei ce consider ă că nivelul lor de viaţă este mult

Transparency International Moldova

mai scăzut faţă de unul acceptabil, cei cu un nivel inacceptabil, un nivel acceptabil, ş i un nivel relativ înalt al nivelului de viaţă. În fiecare din aceste grupe au fost selectate răspunsurile referitor la evaluarea gradului de gravitate a problemei corup ţ iei pe o scară de ş ase niveluri (unde 1 înseamn ă că problema corupţ iei nu este acută pentru responden ţ i, 2 este acut ă într-o careva m ăsură, 3 rar, dar creeaz ă probleme, 4 creeaz ă probleme frecvent, 5 este acut ă, 6 foarte acut ă). Rezultatele arat ă că cei cu un nivel de viaţă mai înalt evalueaz ă fenomenul ca unul ce creeaz ă probleme frecvent (media fiind de 4.62). Cei, care î ş i evalueaz ă nivelul de viaţă ca unul fiind absolut inacceptabil, consideră că corup ţ ia este o problemă

Cit de acuta este problema coruptiei pentru business?

5.4

5.2

5

4.8

4.6

4.4

4.2

5.28 5.01 4.75 4.62 Foarte Nesatisfacator Satisfacator Bun
5.28
5.01
4.75
4.62
Foarte
Nesatisfacator
Satisfacator
Bun

neacceptabil

foarte acut ă (media fiind 5.28).

Se observă clar că fenomenul corupţ iei ş i s ărăcia nu sunt doar dou ă p ărţ i ale aceleiaş i monede. Mai degrab ă corup ţ ia este cauza s ărăciei. Gupta, Davoodi ş i Alonso-Terme 8

8 Gupta Sanjeev, hamid Davoodi and Rosa Alonso-terme, 1998, Does corruption Affect Income Inequity and Poverty?, IMF Working Paper

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

demonstreaz ă existenţ a unei corelaţ ii strânse între nivelul corup ţ iei ş i gradul de inechitate în ţ ară.

În cazul nostru este simplu de a demonstra acest fapt într-un mod grafic, incluzând într-o diagram ă doi indicatori: indicele perceperii corupţ iei (Transparency International) ş i nivelul PIB pe cap de locuitor indicat la paritatea capacit ăţ ii de cump ărare. Concluzia este că eradicarea s ărăciei în ţările de tranziţ ie este imposibil ă fără eradicarea corup ţ iei la toate nivelurile existente.

Transparency International Moldova

16

Dependen ţa invers ă dintre nivelul PIB pe cap de locuitor (PPP, mii USD) ş
Dependen ţa invers ă dintre nivelul PIB pe cap de locuitor
(PPP, mii USD) ş i indicele corup ţiei
6
0
5
5000
4
10000
3
15000
2
20000
1
25000
0
30000
Indicele coruptiei
PIB pe cap de locuitor (PPP)- $
SUA
Austria
Franta
Cermania
Finlanda
Italia
Spania
Estonia
Grecia
Slovenia
Ungaria
Turcia
Polonia
Romania
Moldova
Rusia
Armenia
Letonia
Lituania
Bulgaria
Ucraina
Balarus
Georgia

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

1.8 Corup ţia ş i criminalitatea

Exist ă o corelaţ ie strâns ă între fenomenul corup ţ iei ş i al criminalit ăţ ii. Anume prezenţ a corupţ iei în organele de resort oferă posibilitatea creş terii considerabile a criminalit ăţ ii. Raportul Internaţ ional al Victimelor Criminalit ăţ ii 9 confirm ă faptul că în ţările cu un nivel înalt al corup ţ iei, incidenţ a crimelor este vădit mai înalt ă. Dacă, de exemplu, în Fran ţ a ş i Portugalia acest indice este puţ in mai mare decât 1%, atunci în ţările Europei de Est acest indice a oscilat între 8 ş i 22%. Este semnificativ faptul că acest indice a fost calculat reieş ind din datele sondajelor sociologice, dar nu din cele prezentate de organele de resort. Cauzele sunt multiple: faptul că însu ş i no ţ iunile de crim ă diferă de la o ţ ară la alta, la fel ş i practica de înregistrare a crimelor. De asemenea, în multe cazuri organele de resort nu sunt cointeresate să înregistreze toate crimele pentru a ridica rata descoperirii crimelor. Nu este de mirare faptul că indicii ob ţ inu ţ i astfel au fost vădit mai înal ţ i. Republica Moldova nu face excep ţ ie din această regularitate a ţărilor în tranzi ţ ie. Mai jos va fi demonstrat că num ărul unor crime, mai ales a celor ce ţ in de corupţ ie, adesea întrece de multiple ori num ărul cazurilor oficial înregistrate.

1.9 Corup ţia ş i etica guvern ă rii

De ce, totu ş i, se observă o astfel de diferenţ iere a ţărilor dup ă indicele corup ţ iei? Parţ ial aceasta poate fi explicat prin politicile de prevenire a corupţ iei promovate atât în sectorul public, cât ş i în cel privat. Astfel, un studiu efectuat de Control Risks Group 10 arat ă că în 1999 în SUA 92% din companiile

9 A. Alvazzi del Frate, P. Mazhew, J.M. va dijk, J. van Kesteren, P. Nieuwbeerta, International Crime Victims Survey, United Nations Interregional Crime and Justice Research Institute 10 Outlook 2000, Control Risks Group

Transparency International Moldova

studiate posed ă coduri care interzic acceptarea mitelor. În ţările Europei de Vest ş i Centrale acest indice este mai jos 85%. Dacă în SUA circa 46% din companii promoveaz ă campanii anti-corupţ ie, atunci în Europa - doar 23%. Managerii a 74% din companiile americane declară public anual că au respectat codul etic al companiei, pe când în Europa - 34%. În 56% din campaniile din SUA ş i 24% în Europa exist ă linii fierbinţ ipentru a informa despre cazurile de corupţ ie. Este evident, că în ţările Europei de Est aceste măsuri aproape nu exist ă în sectorul privat. În ceea ce priveş te sectorul public, aceste coduri, dacă ş i exist ă, atunci ele au un caracter superficial ş i nu exist ă un mecanism de impunere a lor.

1.10 Corup ţia ş i durabilitatea dezvoltă rii

Bine cunoscutul Indice de Grup al Durabilit ăţ ii Dow Jones, care este un indice ce caracterizeaz ă performan ţ a a 10% din companiile lideri, ş i serveş te drept un criteriu al durabilităţ ii investi ţ iilor. Studiul DJSGI 11 arat ă că la circa 85% din companiile, care sunt considerate la calcularea acestui indice, sunt implementate codurile corporative etice îndreptate la eliminarea posibilit ăţ ii unei conduite corupte pentru tot personalul companiilor.

1.11 Corup ţia ş i democra ţia

R ăspândirea corupţ iei în ţ ară depinde de asemenea de nivelul democraţ iei ş i libertatea procesului de alegeri. Într-un mod destul de convenţ ional, gradul de mobilizare a populaţ iei în procesul de democratizare a ţării se poate exprima prin gradul de participare în campaniile de alegeri. Alicia Adsera, Carles

11 I. Knoepfel, Rating and index Research, SAM Research, Global Corruption Report 2001, Transparency International

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Boix and Mark Payne 12 demonstreaz ă că o dat ă cu creş terea nivelului de mobilizare în procesele democratice, scade nivelul de corupţ ie. Recurgând la metode econometrice, studiul arat ă că o corupţ ie mică ş i o guvernare eficient ă depind de gradul de supraveghere la care sunt expuse oficialit ăţ ile politice din

Nivelul coruptiei si circulatia ziarelor

2.5 CAN CIP OLN 2 IRL NOR 1.5 SUA AUS Cili 1 FRA ISR ITA
2.5
CAN
CIP
OLN
2
IRL
NOR
1.5
SUA
AUS
Cili
1
FRA
ISR
ITA
0.5
BEL
JAP
0
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
-0.5
-1
VEN
IUG
ROM
-1.5
-2
Lipsa coruptiei

Numarul de ziare la o persoana

partea societ ăţ ii civile. Studiul de asemenea arata că efectul combinat al gradului de informare a cet ăţ enilor (exprimat conven ţ ional prin num ărul ziarelor pe cap de locuitor), existenţ a unor alegeri democratice, nivelul de venituri pe cap de locuitor ş i gradul de instabilitate politică luate în ansamblu

explică circa 80% din variaţ ia nivelului corupţ iei de la ţ ară la

ţ ară.

12 Alicia Adsera (Universitz of Illinois at Chicago), Carles Boix (Universitz of Chicago), and Mark Payne (Inter-American Development Bank) Are you being served? Political accountability and quality of government, Transparency International, global Corruption Report, 2001

Transparency International Moldova

1.12 Corup ţia ş i mediul ambiant

Deoarece corup ţ ia este un fenomen cauzat de interesele unui grup restrâns de persoane, ş i întră în contradicţ ie cu interesele majorit ăţ ii populaţ iei, este evident că ea poate avea un anumit impact asupra mediului ambiant. La Adunarea Anual ă a Forului Economic Mondial din Davos în 2001 a fost prezentat Indicele de Durabilitate a Mediului Ambiant 13 . Acest indice a avut ca scop evaluarea gradului de abilitate a ţării de a dirija procesele protecţ iei mediului ambiant într-o durat ă îndelungat ă. Drept criterii de estimare a acestui indice au servit urm ătoarele: starea actual ă a mediului ambiant (apa, solul, ecosistemele), nivelul de exploatare a resurselor disponibile, vulnerabilitatea populaţ iei la schimb ările în sistemul ecologic, aptitudinea instituţ iilor statale de a face faţă problemelor ecologice ap ărute, precum ş i aptitudinea institu ţ iilor naţ ionale de a răspunde cerin ţ elor înaintate de către organizaţ iile internaţ ionale. În aş a fel Indicele de Durabilitate a Mediului Ambiant a îmbinat 22 de indici independen ţ i ş i a fost estimat pentru 122 de ţări. Calculele autorilor 13 au arătat că pe m ăsură ce creş te nivelul corup ţ iei în ţ ară, nivelul durabilit ăţ ii mediului ambiant scade.

1.13 Genderul ş i corup ţia

Actualmente exist ă un num ăr impun ător de publicaţ ii care se referă la diferenţ a în luarea de atitudini ale b ărbaţ ilor ş i femeilor vizavi de diferite evenimente politice, economice, sociale ş i morale. Probabil, cea mai diferen ţă a fost cea din timpul vot ării în alegerile prezidenţ iale în SUA. Se consider ă

13 Marc A. Levy, Corruption and the 2001 Environmental Sustainability Index, 2001, Columbia University

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

că femeile i-au sus ţ inut pe candidaţ ii democraţ i mai mult decât

b ărbaţ ii, începând cu alegerile preziden ţ iale din 1980 14 .

Conform lui R. Michael Alvarez ş i Edward J. McCaffery 15 exist ă o diferen ţ iere evident ă a atitudinilor faţă de politica

5.2

5.1

5

4.9

4.8

4.7

4.6

Gospod ării casnice

5.13 5 Bărbaţi 4.86 4.82 Femei M edii şi medii incomplete Superioare şi superioare incomplete
5.13
5
Bărbaţi
4.86
4.82
Femei
M edii şi medii incomplete
Superioare şi superioare
incomplete

fiscal ă. Un studiu al centrului de Reforme Instituţ ionale ş i Sectorul Informal al Universit ăţ ii din Maryland University efectuat în comun cu Banca Mondial ă arat ă că se intrevede clar o tendin ţ a: femeile sunt mai pu ţ in corupte decât b ărbaţ ii.

O

alt ă sesizare este că ţările cu o pondere mai înaltă a femeilor

la

nivelul de vârf în structurile de stat ş i în Parlament sunt, de

regul ă, mai pu ţ in corupte. Se consideră că standardele etice ale

14 Chaney, Carol Kennedy, 1998. Vote Choise in Senate elections: The Impact of Campaigns and candidate Gender, 1988-1992. Riverside:

University of California and Chaney, Carol Kennedy, R. Michael Alvarez, and Jonatan Nagler. 1998. Explaining the Gender Gap in Presidential Elections, 1980 1992. Political Research Quarterly51 (2).

15 R. Michael Alvarez, and Edward J. McCaffery, Is there a Gender Gap in Fiscal Political Preferences, 2000. University of Southern California Law School, Los Angeles.

Transparency International Moldova

femeilor sunt mai înalte decâtabărbaţ ilor. Anume predispunerea mai mică faţă de corupţ ie a fost numit ă drept cauza l ărgirii considerabile a num ărului de femei în poli ţ ia Mexicului de Nord.

Georgia a avut, de asemenea, o experienţă interesant ă în ceea ce priveş te genderul ş i corupţ ia. Asociaţ ia Americană de Avocaţ i a petrecut un treining pentru avocaţ ii ş i procurorii georgieni. Pe parcursul treiningului cursanţ ii au avut de sus ţ inut un num ăr de teste, inclusiv cele legate de corup ţ ie. Circa 80 % dintre cei examinaţ i n-au sus ţ inut testele. Printre cei care totuş i au sus ţ inut majoritatea au fost femei.

Se pare că ş i femeile din Republica Moldova nu fac excepţ ie. Într-un sondaj efectuat de Transparency Internatonal Moldova 16 , responden ţ ii au fost întrebaţ i cât de acut ă este problema corupţ iei în Republica Moldova. Rezultatele au ar ătat că media pentru femei este 5.02, iar pentru b ărbaţ i 4.9, adică femeile au o atitudine mai negativ ă faţă de corupţ ie decât

b ărbaţ ii.

Un alt exemplu: fiind întrebaţ i cum s-ar sim ţ i o persoan ă care oferă mit ă, 53 % din femeile care reprezintă gospod ăriile casnice ş i 59.4 % din femeile din business au spus că s-ar sim ţ i enervate sau umilite, pe când acest indice la bărbaţ i ar fi mai jos: doar 40.7 % din businessmani ş i 52.6 % din reprezentanţ ii gospod ăriilor casnice ar avea emo ţ ii negative.

Când au fost întrebate, dacă un funcţ ionar public prost pl ătit ar accepta mit ă, iarăş i s-a constatat că femeiele sunt mai puţ in predispuse de a accepta mit ă. Astfel, 78.4 % din bărbaţ i businessmani ş i 80.4 % din bărbaţ i, reprezentan ţ i ai gospod ăriilor casnice ar accepta mita sub diferite pretexte. Între femei doar 73.7 % din businesmani ş i 76.8 % din reprezentante

16 Corruption and Quality of Governance: the Case of Moldova, Transparency International - Moldova

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

ale gospodăriilor casnice s-ar comporta la fel. Deci, putem clar observa, că femeile, în general, evalueaz ă problema corupţ iei ca fiind grav ă pentru societate, ele par a fi mai pu ţ in predispuse s ă accepte mit ă ş i atitudinea lor faţă de mituire pare s ă fie mai negativ ă.

1.14 Ce înseamn ă corup ţia pentru Republica Moldova?

Într-o form ă concisă se poate menţ iona că pentru Republica Moldova prezen ţ a unei corupţ ii masive atât în sectorul public, cât ş i în cel privat, înseamn ă urm ătoarele:

Un grad excedent al reglementă rii activit ăţ ii sectorului privat. Conform sondajelor de opinie desfăş urate între businessmani, fiecare întreprindere este vizitat ă în mod oficial ş i neoficial de reprezentan ţ ii structurilor de control de 35 ori pe an;

O povar ă fiscal ă excedent ă , adică circa 50- 55% pentru

întreprinderile care achită impozite ş i circa 30% în mediu pe

ţ ară;

Pierderi pentru buget. Conform estim ărilor minimale, în anul 2000 evaziunea fiscal ă a constituit circa 38% din veniturile bugetului consolidat.

Prezen ţ a unui sector masiv al economiei subterane. Economia subteran ă constituind circa 65-70% în comparaţ ie cu cea oficială;

Calitatea proast ă a mă rfurilor în piaţ a de consum. Conform datelor Centrului de Standardizare, Metrologie ş i Supraveghere Tehnică, circa 80% din m ărfurile importate nu satisfac cerinţ ele necesare.

Transparency International Moldova

Un grad înalt al riscului în piaţ a financiar ă. Rata real ă a dobânzii la creditele în lei acordate de b ăncile comerciale a crescut de la 14% în ianuarie 2000 până la circa 20% în luna august, rata dolariz ării depozitelor bancare constituind în octombrie 2000 circa 46%.

Un nivel deosebit de jos al investiţ iilor directe str ăine pe cap de locuitor – în anul 2000 circa 31 dolari SUA;

Datorii externe enorme - 1507 milioane dolari SUA (117% din Produsul Intern Brut);

Stagnare economică Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este cel mai mic din ţările europene -357.7 dolari SUA în anul

2000.

S ă r ă cirea populaţ iei. Imposibilitatea de a remunera

funcţ ionarii publici la un nivel decent. Venitul zilnic înregistrat al 80% din populaţ ie este mai mic de 1 dolar SUA. În

octombrie 2000 salariul mediu a constituit 44 dolari SUA, sau 40% din costul co ş ului minimal de consum. Salariul mediu în sectorul public a fost de 35 dolari SUA.

Creş terea criminalit ăţ ii. Num ărul infracţ iunilor la 10 000 de locuitori a crescut de la 99.9 în 1995 până la 105 în 2000. Mai mult ca atât, estim ările efectuate de Transparency International Moldova arat ă că un num ăr impun ător de crime nu sunt oglindite de către statistica criminal ă.

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

2. Corupţ ia prin prisma organelor de drept ş i control

Transparency International Moldovaa efectuat un ş ir de cercet ări ş i sondaje ale opiniei publice pe marginea fenomenului corupţ iei în Republica Moldova. Rezultatele acestor cercet ări ş i sondaje indică o situaţ ie destul de acută (chiar critică) la acest compartiment. În scopul continuării studierii acestui fenomen, relevării condi ţ iilor ce favorizeaz ă corup ţ ia, precum ş i a problemelor care urmeaz ă a fi solu ţ ionate pentru a preveni ş i contracara efectiv corupţ ia, au fost examinate unele note informative ale diferitor organe de drept ş i de control fiscal-financiar.

2.1 Aspecte ale infracţionalităţii

Datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) denot ă un nivel sporit al infracţ onalit ăţ ii, care în anul 2000 a atins 105,0 infracţ iuni la 10.000 de locuitori. MAI afirm ă, că Creş terea unor genuri de crime este condiţ ionat ă de în ăsprirea st ării criminalit ăţ ii ce este legat ă în mare m ăsură de golurile ş i coleziunile existente, “În pofida m ăsurilor întreprinse, situaţ ia infracţ ional ă rămîne a fi tensionat ă, manifestîndu-se prin majorarea num ărului unor genuri de crime deosebit de periculoase…”.

Procuratura General ă confirm ă că situaţ ia infracţ ional ă în ţ ară continu ă s ă rămîn ă încordat ă. Pe parcursul anului 1999 organele procuraturii au încheiat anchetarea a 2520 cauze penale, iar organele MAI 18280. Din num ărul cauzelor încheiate de procuratură 1669 au fost remise instan ţ elor de judecat ă, iar de MAI 13092. În total în a.1999 au fost deferite justi ţ iei 18.469 persoane sau cu 7,2% mai mult decît în a.1995.

Transparency International Moldova

Conform datelor statistice, se creeaz ă iluzia că s-a stopat tendin ţ a de creş tere a num ărului de infracţ iuni, mai mult ca atît, s-ar observa o diminuare a acestui nivel, căci dacă în anul 1992 au fost înregistrate 39190 de infracţ iuni, apoi în anul 2000 s-au înregistrat 38267 infrac ţ iuni. În acelaş i timp observăm că num ărul infracţ iunilor grave a crescut de la 7275 în anul1992 pîn ă la 8941 în anul 2000 (cu circa 23%), adică sunt tendin ţ e spre majorarea num ărului crimelor grave ş i a cotei acestora faţă de num ărul total al infracţ iunilor înregistrate.

Evoluţia stării infracţionale

 

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Numărul

 

infracţiunilor

39190

37073 37317 38409 34822

39914

36195

39346

38267

inclusiv grave

7275

7173

9090

11069

8083

10018

8210

9252

8941

inclusiv economico-

 

financiare

1867

2094

2344

2598

2697

2992

3253

3483

3603

Reieş ind din datele statistice oficiale, precum ş i din tendinţ ele reale se poate de apreciat că în anul 2000 num ărul total al infracţ iunilor ar fi de circa 48000-54000. De aici ş i concluzia, că un numă r mare de infracţ iuni (circa 10000-16000) din diferite motive nu au fost înregistrate.

Concluzia că un num ăr impun ător de infracţ iuni nu au fost supuse înregistrării se confirm ă ş i de alte aspecte ale problemei combaterii criminalit ăţ ii, precum ş i de datele, care rezult ă din documentele organelor de drept, cum ar fi Hot ărîrea Colegiului MAI nr.4 din 13.03.01, precum ş i datele prezentate de Procurorul General la ş edin ţ a Colegiului MAI din 12.01.01.

În Hot ărârea Colegiului 4 din 13.03.01 se men ţ ioneaz ă printre altele, că în inspectoratele de poli ţ ie ale mun.Chi ş in ău, judeţ elor Băl ţ i ş i Chi ş in ău au fost depistate cazuri de refuz neîntemeiat în intentarea proceselor penale. Pe parcursul a.2000 numai în Comisariatele Poli ţ ie de Sector a mun. Chi ş in ău de

CORUP Ţ IA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

către procurori au fost anulate 715 hot ărîri, dintre care în 551 cazuri au fost intentate procese penale; în Inspectoratul de Poli ţ ie a Judeţ ului Băl ţ i au fost anulate 137 hot ărîri cu pornirea a 86 cauze penale, iar în IPJ Chi ş in ău pe 30 materiale s-a dispus efectuarea anchetei preliminare.

Apare ş i problema obiectivităţ ii înregistr ă rii infracţ iunilor. Se observ ă că în multe cazuri pentru a ridica rata descoperirii infracţ iunilor, organele de resort nu sunt cointeresate de a înregistra toate crimele, mai cu seamă, acelea, care par a fi dificil de descoperit sau care creeaz ă probleme suplimentare organelor.

2.2 Evaluarea nivelului corup ţiei

Datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne denot ă că în perioada anilor 19922000 num ărul actelor de mituire a crescut de la 31 de infracţ iuni înregistrate în anul 1992 pînă la 130 în anul 2000, adic