1.

Atribuțiile Președintelui României:

Adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii; poate dizolva, în cazul prevăzut
expres de Constituţie, Parlamentul; promulgă legea, investind-o astfel cu formulă executorie; desemnează candidatul
pentru funcţia de prim ministru şi apoi numeşte guvernul, pe baza votului de încredere acordat de Parlament; în caz
de remaniere guvernamentală, revocă şi numeşte unii membri ai Guvernului, la propunerea primului ministru; poate
participa la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional; poate declara starea de asediu şi de
urgenţă, precum şi mobilizarea forţelor armate, cu aprobarea Parlamentului.
În exercitarea atribuţiilor sale (inclusiv politice), Preşedintele României emite decrete, ca acte juridice cu caracter
individual.
Decretele Preşedintelui României sunt supuse contrasemnării de către primul ministru, precum şi publicităţii prin
Monitorul Oficial al României.

10. Intrarea in vigoare a actelor administrative

Intrarea în vigoare a actelor administrative desemnează momentul de la care acestea produc efecte juridice, adică
se nasc drepturi şi obligaţii pentru subiectele de drept vizate prin acele acte, de aceea determinarea acestui moment
este deosebit de importantă în dreptul administrativ. Teoretic, simpla existenţă a unui act administrativ poate face loc
executării sau contestării lui (pe cale administrativă sau/şi jurisdicţională), fără să fie necesară notificarea
(comunicarea), respectiv publicarea sa. În principiu, actele normative intră în vigoare de la momentul publicării sau
aducerii la cunoştinţă publică, iar actele individuale din momentul comunicării lor persoanelor interesate.
Un alt principiu care guvernează regimul juridic al actelor administrative şi este legat de momentul intrării în
vigoare a acestora este principiul neretroactivităţi actelor administrative normative , în sensul că acestea nu pot avea
ca obiect de reglementare situaţii juridice născute şi încheiate anterior intrării lor în vigoare.
Pe cale de consecinţă, actele administrative normative vor reglementa situaţii juridice ce există la momentul
intrării în vigoare, însă numai pentru viitor, precum şi situaţii juridice născute ulterior intrării lor în vigoare.

19. Suspendarea raportului de serviciu

Suspendarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici poate interveni de drept, la iniţiativa funcţionarului
public sau prin acordul părţilor. Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu şi suspendarea raporturilor de
serviciu la iniţiativa funcţionarului public se constată prin act administrativ, iar suspendarea prin acordul părţilor se
aprobă prin act administrativ de către persoana care are competenţa de numire, la cererea funcţionarului public.
Suspendarea raportului de serviciu are ca efecte juridice suspendarea prestării muncii de către funcţionarul public
şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către autoritatea sau instituţia publică.Pe perioada suspendării, raporturile
de serviciu ale funcţionarilor publici nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa sau cu acordul
funcţionarului public în cauză.
Încetarea suspendării raporturilor de serviciu poate avea loc şi anterior termenului maxim pentru care a fost
constatată, respectiv aprobată, la solicitarea funcţionarului public, cu aplicarea corespunzătoare a procedurii
prevăzute de prezentul cod. În această situaţie funcţionarul public trebuie să înştiinţeze autoritatea sau instituţia
publică despre intenţia sa cu cel puţin 30 de zile înainte de data reluării activităţii, pentru situaţia în care suspendarea
s-a efectuat pentru o perioadă de timp mai mare de 60 de zile.
Reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia
publică.Persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică are obligaţia să asigure, în termen de
maximum 3 zile lucrătoare de la expirarea perioadei de suspendare. Pe perioada suspendării raportului de serviciu
autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să rezerve postul aferent funcţiei publice.