UNIVERSITATEA AL.I.

CUZA

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Master:Finanţe-Asigurări

Referat Finanţarea Dezvoltări Imobiliare

pieţţei imobiliare din Bulgaria

Analiza pie

Profesor coord:Lect.univ.dr Căpraru Bogdan

Masterand:Anastasiei Liliana -Ionela

Grupa:1.2

1
 Cuprins

1. Pia
Piaţţa imobiliar
imobiliarăă.......................................................................... 3

1.1 Caracteristici generale........................................................................ 3

1.2 Indicatori de risc ai pieţei imobiliare.................................................. 5

pieţţei imobiliare din Bulgaria

2.Analiza pie Bulgaria........................................ 5
2. 1 Analiza pieţei rezidenţiale..................................................................6

2.2.Analiza pieţei comerciale imobiliare ................................................ 9

2.3 Analiza pieţei de birouri din Sofia .................................................. 12

2.4 Analiza pieţei de birouri din Varna................................................... 15

2.5 Analiza pieţei spaţiilor industriale şi de logistică..............................16

Concluzii
Concluzii........................................................................................ 18

Bibliografie.................................................................................... 19
Bibliografie

2
 Piaţţa imobiliar
1. Pia imobiliarăă

1.1 Caracteristici generale

Piaţa imobiliară este formată din totalitatea tranzacţiilor care implică drepturi de
proprietate sau de folosinţă asupra terenurilor sau clădirilor.
Tranzacţia imobiliară reprezintă transferul permanent sau temporar al unui drept de la
o parte la cealaltă parte în schimbul unei recompense, care de obicei este reprezentată de
o sumă de bani, iar preţul este format din raportul cererii şi al ofertei.
Pe piaţa imobiliară pot fi întâlnite operaţiuni investiţionale/speculative ale pieţei
imobiliare, investiţii pe termen lung, terenurile şi clădirile prezentând caracteristiciile unui
bun de conum.
Preţul bunurilor imobiliare depinde în mod decisiv de valoare de închiriere a acestora.
Creşterea sau scăderea cererii de pe piaţa imobiliară afectează preţul, cantitatea de locuinţe
având o variaţie lentă.
Piaţa imobiliară rezidenţială reprezintă datorită lichidităţii mai mari şi informaţiilor pe
care le oferă investitorilor în legătură cu bunăstarea generală a populaţiei un punct de
referinţă (benckmarket) pentru celelate sectoare.
Piaţa imobiliară are o dimensiune investiţională pronuntaţă, referindu-se la ideea că în
afară de investitori şi speculatori, marea majoritate a cumpărătorilor percep achiziţia unei
case ca pe o investiţie.
Având în vedere că am analizat piaţa de birouri din Bulgaria, am considerat că trebuia
să fac precizarea claselor de birouri care se întâlnesc.
Clasa A se află clădirile cu cel mai înalt prestigiu pentru o categorie de clienţi de top,
care îşi permit chirii care depăşesc media chirilor. Aceste clădiri au finisaje de înaltă
calitate, utilităţi şi dotări de ultimă generaţie.
Conform BOMA1 o clădire de birouri din clasa A trebuie să îndeplinească condiţiile:

1 Asociaţia Internaţională a Proprietarilor şi Managerilor de Clădiri

3
 � Minim 1.000 m2/nivel;
� Acces rapid la mijloacele de transport;
� Lifturi cu o periadă de aşteptare sub 30 de secunde;
� Ventiloconvectoare care să confere o climatizare individuală în fiecare încăpere;
� Iluminare de minim 500 lucşi în zona de birouri, şi 300 lucşi în zonele adiacente;
� Cablare telefon, internet, date;
� Minim 2,7 metri/încăpere;
� Trebuie să ofere minim 150 m2 închiriabili pentru parcări, iar în zonele mai puţin
aglomerate trebuie să ofere 50-70 m2 închiriabili pentru parcări;
� Diferenţa dintre clădirile de birou de clasă A şi cele de clasă B se face prin locaţia
birourilor, iar în cazul birourilor de clasă A locaţia trebuie să ofere vizibilitate şi acces facil,
să aibă suprafaţa vitrată mare, să dispună de parcări subterane, cu locuri suficiente de
parcare, să ofere servicii adiacente, cum ar fi: cafeterii, restaurante, grădiniţe pentru
personalul care lucrează în clădiri, piscină şi săli de fitness;
� Servicii administrative, cum ar fi:revizia şi întreţinerea utilajelorşi instalaţiilor
aferente utilităţilor, servicii de curăţenie profesioanală în spaţiile comune, paza şi
securitatea monitorizată din 24 în 24 de ore, prin camere de supraveghere montate în
interior şi exterior, cu portar permanent.
Clasa B se diferenţiază prin chirii de un nivel mediu, finisaje de bună calitate,
utilităţile şi dotările se ridică la un nivel dun, fară a fi din materiale de top, motiv pentru
care oferta acestor chirii nu poate concura cu preţul chiriilor de birouri din clasa A.
Clasa C se adresează companilor care pe de o parte nu îşi pot permite un nivel ridicat
al chiriilor, şi nici nu au nevoie de un spaţiu funcţional foarte mare. Aceste clădiri nu sunt
de proastă calitate, ele sunt amplasate în zone mai puţin accesibile, şi dotările nu sunt de
ultimă generaţie.

1.2 Indicatori de risc ai pie

pieţţei imobiliare

La momentul actual nu există o opinie unanimă în rândul experţilor cu privire la

modalităţile de calcul al riscurilor existente pe piaţa imobiliar, totuşi mai multe analize

4
realizate de a lungul timpului au conchis la "modelul de scoring " pentru piaţa rezidenţială
elaborat de Deutsche Bank Research la sfârşitul anului 2006, pe baza datelor furnizate de
Eurostat, EMF2, UN Population Division, Euroconstruct3, au creat un model care s-a axat
pe:
a. Riscul general de preţ indică o posibilă supraevaluare a activului imobilului;
b. Riscul economic încetinirea creşterii economice, creşterea dobânzilor;
c. Riscul de ofertă stocul de locuinţe creşte mai repede decât populaţia;
d. Riscul de structură a pieţei cât mai multe persoane sunt deţinătoare de proprietăţi
imobiliare şi mărimea acestor proprietăţi este din ce în ce mai mare, apare o presiune
suplimentară asupra preţului;
e. Riscul privind sistemul ipotecar creşterea datoriei ipotecare a populaţiei
capondere în PIB, creşterea împrumuturilor cu dobândă variabilă în total creditelor
ipotecare (risc de insolvabilitate pentru clienţii băncilor);
f. Riscul de corelare cu alte pieţe corelarea cu piaţa imobiliară din SUA.

2.Analiza pie
pieţţei imobiliare din Bulgaria

Înainte de a analiza piaţa imobiliară din Bulgaria precizez că străinii îşi pot cumpăra
case în Bulgaria, dar nu îşi pot cumpăra terenuri (nu au drept de proprietate asupra
terenului pe care se află imobilul respectiv).

pieţţei reziden
2. 1 Analiza pie rezidenţţiale

Evoluţţia ofertei
Evolu

Ultimele lunii ale anului 2005 au fost marcate de creşterea ofertei de noi proiecte

2 European Mortgage Federation

5
rezidenţiale, cele mai multe încadrându-se în segmentul de clasă medie, cu un total de
4000-6000 m2 pe proiect. Oferta s-a axat pe apartamentele cu două-trei camere,
concentrate în cartierele:Boyana Simeonova, Dragalevtzi, Pancharevo.Suprafeţele
apartamentelor variind între 150-180m2.
Imediat după aderarea Bulgariei la UE, datorită manifestării unui context de încredere,
piaţa rezidenţială a devenit cea mai dinamică dintre sectoarele pieţei imobiliare, numărul
total al unităţilor în Sofia fiind estimat la 530.000 unităţi.
Fig nr.1 Numărul unităţilor de construcţii noi în Sofia (mii)

Sursa:http://www.colliers.com/Content/Repositories/Base/Markets/Bulgaria/English/
Market_Report/PDFs/SofiaResidentialSecondHalf2008.pdf

Observăm din figura anterioară că oferta pieţei rezidenţiale a crescut de la un an la altul.

Evoluţţia cererii
Evolu
S-a îndreptat către proiectele în construcţie, nu către cele finalizate, datorită
competiţiei între dezvoltatori, cumpărătorii preferându-le pe cel în construcţie datorită
schemelor de plată amânată, o perioadă de graţie mai mare.
În partea a doua a lui 2008 cumpărători au devenit mai exigenţi orientându-se către
clădiri cu finisaje de calitate, situate în apropierea locului de muncă, a şcolilor, centrelor
comerciale. Totodată creşterea cererii a determinat creşterea preţurilor, în Ivan Vazov cu
33%, Lovenetz cu 29%, Iztok cu 11%, Doctor's Garden cu 4%, comparativ cu aceiaşi

6
perioadă din 2007.
Cererea s-a caracterizat printr-o contracţie remarcabilă în ultimele lunii ale anului
2009.Totuşi cererea s-a mişcat puţin în lunile august/septembrie determinată de scăderea
preţurilor şi disponibilitatea băncilor de a acorda credite ipotecare.
Evoluţţia pre
Evolu preţţurilor
Cele mai mari preţuri s-au înregistrat în centrul oraşului Sofia, de 1.900-2.000 euro/mp,
în general preţul mediu fiind cuprins între 820-1.650 euro/mp. Preurile de vânzare au
scăzut în a două jumătate a anului 2008, astel că în cartierele din Sud a Sofiei au scăzut cu
9% în Vitosha, cu 2% în Krastovodo, Doctor Garden şi Ivan Vasov cu 2%, doar în Iztok au
crescut cu 5%.
Preţul mediu al unui metru pătrat de locuinţă nouă la sfârşitul lui 2008 era de 900
euro.Conform datelor imoti.net cel mai mare preţ îl aveau locuinţele din raioanele Ivan
Vazov (1.818 euro/mp), Iztok (1.652 euro/mp), Lozenetz (1.767 euro-mp), Oborsice
(2.142 euro/mp), Hladink (2.083euro/mp).
Cele mai mici se înregistreau în raioanele Kristova Voda (791 eruo/mp), Lulin Tzentr
(695 euro/mp), Obeleaz (787 euro/mp). În funcţie de locaţie, stadiul de finalizare şi
calitate preţul locuinţelor variaza între 700 şi 1.300 euro/mp.
Proprietăţile exclusiviste, aşa numitele locuinţe "aristocratice" (apartamente cu patru
camere, înălţime tavan 3 metri),în clădiri de patrimoniu costă 170.000 euro. În categoria
celor mai scumpe oferte se află ansamblurile închise cu propria infrastructură.
În a doua jumătatea a anului 2009 preţurile au scăzut în medie cu 20%.

7
 Fig nr.2 Evoluţia preţurilor medii ale locuinţelor în ansamblurile rezidenţiale din

Sursa:http://www.colliers.com/Content/Repositories/Base/Markets/Bulgaria/English/
Market_Report/PDFs/residential_sofia_h1_2009.pdf

Fig nr.3 Evoluţia preţurilor medii în ansamblurile rezidenţiale în Sofia

8
 Sursa:http://www.colliers.com/Content/Repositories/Base/Markets/Bulgaria/English/
Market_Report/PDFs/Residential_H1_2010_EN.pdf

pieţţei comerciale imobiliare

2.2.Analiza pie

Evoluţţia ofertei
Evolu

Odată cu aderarea Bulgariei la U.E la 1 ianuarie 2007 s-a creat un context economic
favorabil şi s-a format un climat de încredere ce a condus la atragerea investitorilor de pe
pieţele internaţionale.
La sfârşitul anului 2007 suprafaţa totală închiriabilă a mall-urilor era de 118.000 m2,
respectiv o medie de 15m2/cap de locuitor.
Piaţa centrelor comerciale şi a mall-urilor s-a dezvoltat într-un ritm ridicat, astfel că în
iunie 2008 s-au adăugat 33.000 m2 prin Mall Varna, totalul fiind de 148.000 m2.
Oraşul Russe se pare că v-a avea cea mai mare densitate de spaţii comerciale, respectiv
123.000 m2, prin construirea a patru mall-uri, Grand Plaza, Russe Mall, Mega Mall,
Danube Mall, care şi-au început construcţia în a doua jumătate anului 2008, şi au ca termen
de finalizare 2010/2011 după caz.
De asemenea în anul 2008 s-a deschis în Stara Zagora, Park Mall cu o suprafaţă de
19.500 m2, şi alte două proiecte mai mici în Plevna, iar totalul ridicându-se la 167.500 m2,
cu o medie pe cap de locuitor de 22m2.
Totuşi contextul economic nefavorabil marcat de recesiune la nivelul întregii ţării s-a
repercutat şi asupra acestui segment al pieţei imobiliare, unele proiecte fiind anulate sau
lucrările au fost oprite.
La sfârşitul anului 2008 a fost dechis parţial primul parc de retail din Plovdiv, iar în
construcţie se aflau şi alte parcuri de retail în Sofia, Bourgas, care au ca termen de
finalizare 2011.
În prima parte a anului 2009 numărul de proiecte aflate în dificultate a crescut, totuşi
oferta de spaţii comerciale şi mall-uri a crescut cu 50.000m2, respectiv 30.000m2 prin

9
finalizarea Bourgas Plaza ocupat în proporţie de 90% la deschidere, şi Mall Plovdiv cu
20.000m2 ocupat 100% la deschidere.
În a doua jumătate a lui 2009 oferta de spaţii comerciale şi mall-uri a înregistrat o
uşoara creştere, cu 10.000m2 prin deschiderea în Gabrova a Terra Mall, astfel că totalul
spaţiilor comerciale se ridică la 227.500m2, la care îi adăugăm şi pe cei 52.000m2 care vor
fi daţi în folosinţă curând, .în luna mai anul acesta se va deschide Grand Mall în Varna,
fiind cel mai mare din regiunea Mării Negre, respectiv totalul va fi de 279.500m2
Tabelul nr.1 Totalul spaţiilor comerciale şi a mallu-rilor
Anul 2008 2009
Sem I Sem II Sem I Sem II
M2 148.000 167.000 217.500 227.500
Sursa: www.colliers.com
Evoluţţia cererii
Evolu
Cererea pentru spaţii comerciale şi mall-uri este orientată către cele cu un design bun,
parcări suficiente, management profesional, venind din partea retailerilor internaţionale,
exprimându-şi dorinţa de a intra pe piaţa bugară în poziţii ancoră şi semi-ancoră din
spaţiile comerciale.
Evoluţţia tarifelor de inchiriere
Evolu
În prima parte a anului 2008 tarifele care s-au înregistrat le-am structurat în tabelul de
mai jos.
Tabelul nr.2 Tarife in închiriere semestru I 2008
Tarif de închiriere euro/m2/lună
Locaţia Sofia Plovdiv Bourgas Varna
Centre comrciale 30-60 25-60 25-60 30-60
şi mall-uri
Spaţii stradale 50-130 25-70 30-80 30-100
Sursa: www.colliers.com
În partea a doua a lui 2008 tarifele de închiriere au înregistrat o uşoară scădere, doar în
Sofia rămânâd neschimbate pentru spaţiile comerciale şi mall-uri.

10
 Tabelul nr.3 Tarife de închiriere semestrul II 2008

Tarif de închiriere euro/m2/lună

Locaţia Sofia Plovdiv Bourgas Varna
Centre comerciale şi 30-60 30-45 25-45 30-45
mall-uri
Spaţii stradale 40-120 25-60 25-60 35-80
Sursa: www.colliers.com

Datorită cererii reduse preţul de închirere a unui metru pătrat de spaţii comerciale a
scăzut în continuare, atât în primul semestru din 2009, cât şi în al doilea.
Tabelul nr.4 Tarife de închiriere

Tarif de închiriere euro/m2/lună

Locaţia Sofia Plovdiv Bourgas Varna

Sem I Sem II Sem I Sem II Sem I SemII Sem I SemII
2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009
Centre comerciale şi 41 41 39 27 37 26 35 24
mall-uri
Spaţii stradale 100 90 60 50 50 40 60 50

Sursa: www.colliers.com

pieţţei de birouri din Sofia

2.3 Analiza pie

Evoluţţia ofertei
Evolu

Oferta de spaţii de birouri a urmat un trend ascendent, astfel că piaţa de birouri din
clasa A şi B a crescut cu 7% (cu 154.000 m2),în primul trimestru din 2008, în comparaţie

11
 cu a doua jumătate a anului 2007. Stocul total la sfârşitul primului semestru din 2008 era
759.000 m2, peste 51% (388.000 m2) din total spaţiilor de birou fiind situate în zonele
limitrofe ale Sofiei.
În partea a doua a anului 2008 spaţiile de birou de clasa A şi B au crescut cu 15%
(115.000 m2), totalul spaţiilor de birou ajungând la 874.000 m2, distribuiţii 53% clasa A şi
47% clasa B. Zona cea mai dezvoltată a spaţiilor de birouri ramând zona limitrofă cu o
pondere de 73% (505.000 m2) din totalul pieţei.
În prima parte a anului 2009 oferta de spaţii de birou a crescut cu 91.000m2, stocul
total ajungând la 965.000m2, dintre care 16% în Central Business District, 23% în Board
Centre şi 61% în zona limitrofă a Sofiei.
În jumătatea a doua a anului 2009 a intrat pe piaţă a construcţie de birouri de 97.000
mp, aproximativ 10% din stocul total pentru acest segment imobiliar.
În ciuda contextului economic nefavorabil câteva proiecte au început în partea a doua a
anului 2009 având ca termen de finalizare 2011/2012, de aproximativ 90.000 mp.În
momentul actual stocul total al spaţiilor de birou este de 1.062.000 mp.
Fig nr. 4 Total spaţiilor de birouri în Sofia (mii)

m2(mii)

Sursa:http://www.colliers.com/Content/Repositories/Base/Markets/Bulgaria/English/
Market_Report/PDFs/Office_Sofia_H2_2009_ENG.pdf

12
 Tabelul nr.5 Evoluţia ofertei de spaţii de birouri (construcţii noi) din Sofia
Anul 2008 2009
Semestrul I 154.000 mp 91.000 mp
Semestrul II 115.000 mp 97.000 mp
Sursa: www.colliers.com

Tabelul nr.6 Stocul spaţiilor de birouri din Sofia

Anul 2008 2009
Perioada Sem I Sem II Sem I Sem II
M2 759.000 874.000 965.000 1.062.000
Sursa: www.colliers.com

Evoluţţia cererii
Evolu
În semestrul I din 2008 cererea a fost de 52.000 mp, 90% din cerere fiind către zonele
limitrofe ale Sofiei.
În semestrul întâi din 2008 cererea pentru spaţii de birou noi a fost de 52.000m2, iar la
sfârşitul anului aceasta a fost de 63.000m2, în creştere cu 11.000m2 comparativ cu
semestrul întâi 2008, cererea venind din partea companiilor IT, farmaceutice, BPO
(Business Process Outsourcing). Cu toate acestea din semestrul doi 2007 şi până în
semestrul doi 2008 cererea a scăzut cu 38% (39.000m2).
În semestrul întâi din 2009 cererea de spaţii noi a fost doar pentru 40.000m2, scăzând u
36% comparativ cu perioada precedentă, iar trendul de scădere a cererii s-a menţinut şi pe
parcursul semestrului doi al acestui an.

Rata de neocupare
În semestrul I din 2008 rata de neocupare a spaţiilor de birou a fost de 3,55% ,
rămânând fără chiriaşi 27.000m2.
În semestrul doi al anului 2008 rata de neocupare a fost de 9,1%, un total de 80.000m2
de birouri rămânând neocupate.
În semestrul I 2009 rata de neocupare a fost de 13,4% , respectiv 116.000m2 neavând
chiriaşi.

13
 În semestrul doi din 2009 rata de neocupare a fost de 17,9%, respectiv 179.000m2.
Tabelul nr.7 Rata de neocupare a staţiilor de birouri din Sofia
Anul 2008 2009
Semestrul I 27.000 mp 116.000 mp
Semestrul II 80.000 mp 179.000 mp
Sursa: www.colliers.com

Evoluţţia tarifelor de închiriere

Evolu
Tarifele de închiriere în semestrul I din 2008 erau de 12-19euro/m2/lună, iar pentru
semestrul doi din 2008 creşterea ofertei peste cerere a determinat o scădere a preţurilor
atingând în medie 15,7euro/m2/lună, şi în zonele limitrofe preţul de închriere ajungând la
13,8euro/m2/lună.
Fig nr. 5 Preţul mediu al chiriilor spaţiilor de birouri în Sofia
Euro/m2/lună

Sursa:http://www.colliers.com/Content/Repositories/Base/Markets/Bulgaria/English/
Market_Report/PDFs/ColliersMarketoverviewSofiaOfficeH2-2009.pdf

pieţţei de birouri din Varna

2.4 Analiza pie

Evoluţţia ofertei
Evolu
La începutul lui 2008 piaţa spaţiilor de birouri din Varna se afla într-un stadiu de
dezvoltare incipient. În urmă cu câţiva ani în acest oraş nu existau spaţii de birouri de clasa
A şi B, iar în momentul actual sunt în construcţie mai multe proiecte.

14
 La sfârşitul primului semestru din 2008 totalul stocurilor de birouri din Varna era de
106.000m2,, respectiv clasa A reprezenta 47% şi clasa B 53%. Piaţa spaţiilor de birouri era
împărţită în Central Business District 26%, Broad Centre 40%, şi zonele limitrofe 34%.
În jumătatea a doua a anului 2008 stocul total al spaţiillor de borouri a crescut cu
38.000m2, ajungând la 144.000m2, însemnând o creştere cu 36% faţă de perioada
precedentă. Raportul dintre spaţii de birouri de clasa A şi B s-a modificat, respectiv clasa A
54% şi clasa B 46%, iar din totalul de spaţii 50% erau localizate în zona limitrofă a Varnei.
În prima parte a anului 2009 piaţa de birouri a crescut cu 10%, respectiv 14.300m2,,
totalul ajungând la 158.000m2. Spaţiile de birou de clasă A au crescut cu 13%, iar cele din
calasa B cu 6%.
În partea a doua a anului 2009 ofera a crescut cu 11.000m2, astfel că la sfârşitul lui
2009 stocul total era de 169.000m2, şi oferta pentru clasa A a crescut cu doar 4%, iar
pentru clasa B cu 11%.
Evolu
Evoluţţia cererii
A fost şi este caracterizată prin spaţii de dimensiuni relativi mici, majoritatea
companilor optând pentru spaţii de 200m2 şi foarte puţine optând pentru spaţii de 1.000m2,
şi orientată în Central Business District.
Pentru a doua parte a anului 2008 cererea a fost de 20.000m2, totuşi multe companii şi-
au oprit extinderile şi s-au orientat către birouri cu sedii mai mici, toate acestea conducând
la o reducere a cererii.
În prima parte a lui 2009 cererea afost de doar 3.500m2, comparativ cu semestrul doi
din 2008, majoritatea chiriaşilor optând pentru spaţii de 100m2.
Efectele crizei economice au continuat, şi segmentul imobiliar al spaţiilor de birouri a
fost afectat ân continuare, cererea înregistrată în partea a doua a lui 2009 fiind de doar
2.300m2, scăzând cu 40% comparativ cu primul semestru din 2009.
Rata locurilor vacante
În iunie 2008 suma spaţiilor neocupate a fost de 6.400m2, iar aceasta a crescut până la
sfârşitul anului 2008, înregistrându-se o creştere a spaţiilor neocupate cu 17%, respectiv
18.000m2. În prima parte a anului 2009 aceasta rata a înregistrat din nou o creştere de la
17% la 22%, fiind egal distribuită între clasa A şi clasa B, iar la sfârşitul anului 2009
aceasta a fost de 26%.

15
 Tabelul nr.8 Totalul spaţiilor de birouri neocupate din Varna
Anul 2008 2009
Semestrul I 6.400 mp 21.960 mp
Semestrul II 18.000 mp 27. 670 mp
Sursa: www.colliers.com
Evoluţţia tarifelor de închiriere
Evolu
În semestrul întâi din 2008 tariful de închiriere era de 15-20euro/m2/lună pentru spaţii
din clasa A, şi 12 euro/m2/lună pentru clasa B. În zonele limitrofe acesta era de
14euro/m2/lună .
În partea a doua a anului 2008 acesta a înregistrat o uşoară scădere determinată de
scăderea cererii.
În prima parte a anului 2009 datorită ofertei mai mari decât cererea preţurile au
continuat să scadă de la 19 euro/m2/lună la 15 euro/m2/lună pentru birouri din clasa A, şi
trendul de scădere a continuat şi în partea a doua a anului 2009 ajungând la 12
euro/m2/lună.

pieţţei spa
2.5 Analiza pie spaţţiilor industriale şi de logistică
logistică

Luând în considerare situaţia economică mondială, piaţa spaţiilor industriale şi de

logistică a avut de suferit, cum era de aşteptat, fiind segmentul imobiliar cel mai afectat.
Tabelul nr.9 Evoluţia spaţiilor industriale şi de logistică în oraşele principale din
Bulgaria
Sem I 2008 Sem I 2009 Sem II 2009
Locaţie Absolută Relativă Absolută Relativă Absolută Relativă
SOFIA 3000 m2 0,24% 58.000m2 4,3% 10.000m2 0.7%
PLOVDIV 31.560 m2 4% 68.160m2 8% 35.000m2 4%
VARNA 14.120 m2 4% 22.560m2 6% 15.000m2 4%
BOURGAS 21.000 m2 14% 13.000 14% 13.000m2 7%
Sursa: www.colliers.com

16
 Observăm din tabelul anterior că cele mai mari creşteri a spaţiilor industriale şi de
logistică s-au înregistrat în oraşul bulgar Bourgas, şi cele mai mici în Sofia.

Tabelul nr.10 Stocul de spaţii industriale şi logistice 2009

Locaţie Sofia Plovdiv Varna Bourgas
m2 1.441.000 888.000 390.000 205.000
Sursa: www.colliers.com

Cererea a fost marcată în mod semnificativ de scăderea exporturilor şi de încetinirea

activităţii economice. Totuşi cererea care s-a manifestat a venit din partea comercianţiilor
cu amănuntul, FMCG, şi companiilor farmaceutice.
Tabelul nr.11 Tarifele de închiriere a spaţiilor industriale şi de logistica la sfârşitul lui
2009.
Tariful de închiriere euro/m2/lună
Locaţie Sofia Plovdiv Bourgas Varna
4,8 4 4 4
Sursa: www.coliers.com
Tarifele au scăzut în decursul unui an de zile în medie cu 20%, cauza principală fiind
cererea scăzută.

17
 Concluzii

Pe segmentul rezidenţial aceasta a înregistrat o evoluţie continuă din 2001 şi până la

sfâşitul semestrului I din 2008, însă datorită manifestării dezechilibrelor macroeconomice
numărul de unităţi nu a mai crescut în acelaşi ritm, iar unele proiecte au fost anulate sau
termenele de finalizare au fost prelungite.
Cererea a înregistrat o evoluţie modestă, preţurile locuinţelor au crescut,dar odată cu
manifestarea recesiunii economice, scăderii cererii, preţurile au început să scadă, doar într-
un singur cartier au crescut cu 5%, în semestrul doi din 2008, însă la sfârşitul lui 2009,
scăderea acestora a fost în medie de 20%.
Segmentul spaţiilor comerciale a înregistrat evoluţii spectaculoase în privinţa ofertei,
dar cererea şi tariful de închiriere au avut evoluţii negative în defavoarea constructorilor.
Piaţa spaţilor de birou a crescut cu aproximativ 550%, dacă la începutul lui 2008 stocul
total era de 154.000m2, iar la sfârşitul lui 2009 acesta era de 1.062.000m2. Cererea a avut şi
pe acest segment un trend descendent, determinată de reducerea activităţilor economice, şi
astfel rata de neocupare a acestor spaţii. Dacă la începutul lui 2008 spaţiile neocupate erau
de 80.000m2, la sfârşitul lui 2009 acestea aproape că sau dublat, fiind de 179.000m2.
Tarifele de închiriere au început să scadă de la începutul lui 2008, şi au rămas pe acelaşi
trend descendent.
Cu privire la piaţa spaţiilor industriale şi logistice acestea au înregistrat creşteri mai
mari în oraşul bulgar Varna.

18
 Bibliografie

1. www.colliers.com
2. www.comunicatemedia.ro
3. www.consiliulconcurenţei.ro
4. www.imoti.bg
5. www.imoti.net
6. www.sfin.ro
7. www.zf.ro

19