Sistemul vascular

apare în săpt a 3-a:

necesitățile
nutriționale ale
embrionului nu mai
pot fi asigurate prin
difuziune.
Inima este primul
organ care începe să
funcționeze (ziua
21-28)

• Celulele progenitoare cardiace se află în ectoderm (epiblast), imediat lateral față de

linia primitivă. • Primele migrează celulele destinate să formeze segmente craniene ale
inimii, tractul eferent. Celulele care formează mai multe porțiuni caudale, ventriculul
drept, ventriculul stâng și, respectiv, sinusul venosus migrează ulterior în ordine
succesivă. • Celulele se poziționează rostral pe membrana bucofaringiană și în
pliurile neuronale.
• Se localizează în stratul splanchnic al mezodermului lateral; sunt stimulate de
endodermul faringian subiacent pentru a forma mioblaste cardiace.
• Cu timpul, insulele se unesc și
formează un tub în formă de
potcoavă înconjurat de mioblaste.
• Această regiune este cunoscută
ca câmp cardiogen • Cavitatea
intraembrionică adiacentă va
deveni cavitatea pericardică. •
Alte insule sanguine formează o
pereche de vase longitudinale,
aorta dorsală.
 Inițial, porțiunea centrală a zonei
cardiogene este anterioară
membranei bucofaringiene și plăcii
neuronale. •
Dezvoltarea rapidă a tubului neural
și formarea veziculelor cerebrale se
extinde asupra zonei cardiogene
centrale și a cavității pericardice
viitoare

• Membrana bucofaringiană este

trasă înainte, în timp ce cavitatea
inimii și pericardică se deplasează
mai întâi în zona cervicală și în
final la nivelul toracelui.
Peretele tubului cardiac are 3 straturi:
-endocard
-miocard
-epicard –din el rezulta
aa. coronare
FORMAREA
SEPTURILOR CARDIACE
-între ziua 27-37
-Formarea celor două atrii
-Formarea septului interatrial :
SEPTUM PRIMUM,
SEPTUM SECUNDUM
-2 mase tisulare care se
apropie și se unesc
FORMAREA
SEPTULUI I.V.
SEPTAREA BULBUS CORDIS ȘI TRUNCHIUL
ARTERIAL
Dezvoltarea sinusului venos
Dezvoltarea vaselor:
-vasculogeneză:angioblaști
-angiogeneză: din vase preexistente Săpt 4-5 fiecare arc
faringian are asociat
un nerv și o arteră:
ARCURILE
AORTICE: I, II,
III, IV, IV.
Diviziunea
trunchiului
arterial- în a.
aortă ventrală și
trunchiul
pulmonar
Aortele dorsale sunt fuzionate distal.
Trunchiul arterial și sacul aortic se extind cranian.
Arterele arcului I,II,III,IV,și VI apar din sacul aortic și se termină la aorta
dorsală.

Săptămâna 7
Porțiuni din aortele dorsale și arcurile I și II degenerează.
Arcul III crește bilateral și dă naștere arterelor carotide comune și interne;
arterele carotide externe se formează din arcul III.
Trunchiul arterial și sacul aortic sunt alungite și sunt continue cu arcurile IV:
-porțiunea stângă este mai mare decât dreapta și este continuă cu aorta
dorsală rămasă.
Al VI-lea arc aortic dă naștere canalului arterial și arterelor pulmonare,
care în cele din urmă se vor anastomoză cu arterele care se dezvoltă în
plămâni.
În timpul dezvoltării, ductus arteriosus drenează sângele din trunchiul
pulmonar
în aorta, ocolind plămânii; după naștere, ductul arterios se închide și rămâne
ca ligament arterial.
Arcurile aortice sunt vase scurte conectate cu aorta dorsală și ventrală de
fiecare parte, dr. și stg.
I, II, și V dispar relativ repede:
-I- rest a. maxilară
-II- rest a. stapediană
-III- porțiunea inițială a aa. Carotide interne
-III-IV( aorta ventrală)-a. carotidă comună
-porțiunea craniala a aortei ventrale-a. carotidă externă
-IV:-stg.-arcul aortei între ACCS-ASCS
-dr.-segm proximal ASCD
VI-aa. pulmonare