Universitatea din București

Pedagogia Învățământului primar și preșcolar

Istoria pedagogiei
CONF. UNIV. DR. Csorba Diana
Student: Șerban Mitan Marinela Florentina

Lecții ale trecutului pentru reformarea școlii contemporane: Soluții pentru

problemele cu care se confruntă școala contemporană.

„Cine controlează trecutul, controlează viitorul.”

George Orwell „1984”

Pentru a putea găsi soluții pentru problemele cu care se confruntă sistemul

educațional contemporan, trebuie să cunoaștem mai întâi împrejurările în care s-au
format aceste probleme. Cercetând istoria pedagogiei și a educației vom observa o
multitudine de pedagogi care au venit cu soluții pentru probleme educaționale din
vremea în care trăiau. Tot ce trebuie să facem acum, este să ne informăm cu privire la
metodele fiecăruia, să le cercetăm, analizăm și să le adaptăm sistemului educațional
modern.
Educaţia – prin definiţie - ar trebui să însemne pregătirea copilului pentru viitor.
Dewey constată (în contextul sfârşitului de secol XIX.) că venirea democraţiei,
industrializarea accentuată fac greu de prezis în ce fel de civilizaţie va trăi copilul peste
20-30 de ani, astfel devine aproape imposibil de pregătit copilul pentru un set de condiţii
precise. Pregătirea pentru viitor a copilului nu poate să însemne decât să-l învăţăm să
fie capabil să-şi conducă propria viaţă, să se poată folosi de capacităţile sale, ca
acestea să le fie instrumente utile – gânduri de o deosebită actualitate şi pentru
pedagogii zilelor noastre.
Astăzi, in secolul XXI, putem spune că ne confruntăm cu aceeași problemă.
Știm cum arată sistemul educațional de astăzi, dar nu îl cunoaștem pe cel care va fi
peste 30 ani. Trecerea de la un ministru al educației la altul (cu o pregătire în materie de
pedagogie și științele educației egala cu zero, sau puțin peste zero) aduc o serie de
măsuri și demersuri deloc benefice educației. Putem adăuga la aceste măsuri, bugete
foarte mici alocate școlilor, cadre didactice care și-au încheiat studiile universitare
înainte de reforma educațională din 1990, care nu pot, dar nici nu doresc să țină pasul
cu modernizarea sistemelor educaționale și cu metodele noi de predare, lipsa condițiilor
în școli, salarii mizere și lipsa de respect pentru cadrele didactice și atitudinea
superioară a părinților.
Vorbind de decizii neinspirate la nivel administrativ aș dori să amintesc de
măsura luată în anul 2009 și anume: desființarea Școlilor de Arte și Meserii,
Universitatea din București
Pedagogia Învățământului primar și preșcolar
Istoria pedagogiei
CONF. UNIV. DR. Csorba Diana
Student: Șerban Mitan Marinela Florentina

directionand locurile către liceele tehnice. Aceasta a dus la necontinuarea studiilor a cel
puțin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că
familiile nu pot să acopere costurile a 4 ani de școlarizare. Acest fenomen a fost vizibil
în special în cazul elevilor din mediul rural, în condițiile în care rețeaua liceelor este mai
slab dezvoltată aici în comparație cu mediul urban.
Consider ca reînființarea lor va avea un aport benefic asupra pieței muncii, va minimiza
rata abandonului școlar și va deveni un real ajutor pentru copiii cu CES, care de multe
ori sunt excluși din viața cotidiană a societății după terminarea ciclului școlar obligatoriu.
Evoluția rapidă a societății a crescut nevoia de oameni care „să gândească
creativ, să comunice eficient și să lucreze în echipa: oameni care să fie flexibili și care
să se adapteze repede oricărei situații”. (Robinson, 2011,p16) Cine ar putea forma mai
bine decât școala astfel de oameni? De cativa ani, se încearcă introducerea, cu succes,
a metodelor moderne de predare, având ca scop și rezultat modelarea școlarului într-un
adult capabil.
În cartea sa „Părinți străluciți, profesori fascinanți” Augusto Cury afirmă că
profesorii fascinanți folosesc memoria copilului ca suport al creativității și că obiectivul
fundamental al acestora trebuie să fie acela de a-i învăța pe elevi să gândească și nu
să repete informația. (Curry, 2017, p79)
După cum bine știm, sau ar trebui să știm înaintașii noștri s-au confruntat cu lipsa
informației și accesul limitat la educație. Istoric vorbind putem afirma că educația a fost
considerată multă vreme un privilegiu.
Mulți dintre „privilegiații educației” au călătorit și au studiat în afara granițelor țării, unde
nivelul de educație și societatea erau mult superioare sistemului nostru, implementând
inovația și reformele educaționale în școala românească. Astfel ușor, ușor dar cu pași
siguri ne îndreptăm spre sistemul educațional de astăzi, care deși are nevoie de o
reformare, este cel mai bun de până acum.
Trebuie să le mulțumim tuturor predecesorilor noștri care au reformat sistemele
educaționale contemporane lor. Metodele acestea se păstrează până azi și inspiră
multe cadre didactice și pedagogi actuali.
Digitalizarea educației, a permis educatorilor explorarea resurselor nelimitate de
adaptare a tehnologiilor la nevoile de inovare profesională, astfel că aceștia își pot
„largi” spațiul de predare, ducându-l în timp real de la spațiul clasei la mediul online,
oriunde in lume. Studii realizate în ultimii ani din diverse țări au arătat că introducerea
tehnologiilor informaționale și comunicaționale în procesul educațional contribuie într-o
mare măsură la îmbunătățirea performanțelor elevilor. (Csorba, 2019, 44)
Desi TIC face parte din programa scolara, odată cu venirea pandemiei și
trecerea la scoala digitalizată, au fost evidențiate o serie de lipsuri noi, cu care se
Universitatea din București
Pedagogia Învățământului primar și preșcolar
Istoria pedagogiei
CONF. UNIV. DR. Csorba Diana
Student: Șerban Mitan Marinela Florentina

confruntă sistemul educațional românesc. Cadre didactice nepregătite în acest

domeniu, unități școlare rurale fără acces la internet, situații familiale dezolante, în care
lipsa educației părinților restricționează accesul la educație al copiilor.
Organizarea deficitară a instituțiilor guvernamentale a fost o piedică în procesul de
învățare. Soluția pentru aceste probleme a fost solidaritatea oamenilor și empatia
cadrelor didactice pentru situațiile sociale.
„Revenirea la normal” a amplificat nevoia de cunoaștere de noi metode de
predare-invatare-evaluare.
În „Școala viitorului sau viitorul școlii?” Emil Păun, afirmă că școala online nu
este o soluție și nu poate reprezenta o nouă paradigmă în educație. Ea este și va
rămâne o soluție de supraviețuire a educației într-un context în care întreaga societate
este afectata și adoptă măsuri de adaptare și supraviețuire. Totodată scoala online a
avut efecte negative asupra sănătății emoționale a copilului. Lipsa de socializare directă
a creat fenome de izolare și însingurare, urmate adesea de stări de alienare care au
redus mult contribuția școlii în plan educațional.
Ce a evidențiat însă pandemia, a fost nevoia de cercetări științifice care să
fundamenteze utilizarea și valorificarea pedagogică a noilor tehnologii de comunicare și
prioritizarea cercetărilor referitoare la formarea cadrelor didactice. Nu doar formarea
competențelor digitale este importantă, ci mai ales valorificarea lor în plan educațional.
(Păun, 2022, 56-57)
Şcoala contemporană are rolul ca prin educaţia şi instruirea de care este
responsabilă să aibă preocupări fundamentale nu numai în investirea elevilor cu un
sistem de cunoştinţe ci şi în îndrumarea şi stimularea lor în direcţia dezvoltării cognitive,
afective, sociale, a exersării abilităţilor în contexte variate, în vederea pregătirii acestora
pentru integrarea optimă în activitatea şi viaţa socială.
Universitatea din București
Pedagogia Învățământului primar și preșcolar
Istoria pedagogiei
CONF. UNIV. DR. Csorba Diana
Student: Șerban Mitan Marinela Florentina

Bibliografie:

1) Csorba, D. (2019). Cum să regândim educația? Educație în schimbare-o

educație pentru schimbare. Provocari si perspective. In Pedagogia

învățământului primar și preșcolar (Vol. 1, p. 44). Polirom.

2) Csorba, D. (2023, May 9). Suport de curs Istoria pedagogiei. classroom.

https://classroom.google.com/u/0/w/NTUwMzQ2MjE1Mjkx/tc/NTk5NTc5ODU0M

DA3

3) Cucoş, C. (2000). Istoria pedagogiei: Idei şi doctrine pedagogice fundamentale.

Polirom.

4) Curry, A. (2017). Profesorii buni folosesc memoria ca depozit de informație,

profesorii fascinanți o folosesc ca suport al artei de a gandi. În Părinţi străluciţi,

profesori fascinanţi: cum să formăm tineri fericiţi şi inteligenţi (p. 79). For You.

5) Ministerul Muncii critica dur masura luata de Ecaterina Andronescu in 2009:

Desfiintarea Scolilor de Arte si Meserii a facut ca cel putin 10% dintre elevii care

au terminat clasa a VIII-a sa abandoneze scoala. (2014, February 10). Hotnews.

Retrieved June 14, 2023, from

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-16582462-ministerul-muncii-critica-dur-mas

ura-luata-ecaterina-andronescu-2009-desfiintarea-scolilor-arte-meserii-facut-cel-

putin-10-dintre-elevii-care-terminat-clasa-viii-abandoneze-scoala.htm

6) Păun, E. (2022). Școala viitorului sau viitorul școlii? Polirom.

Universitatea din București
Pedagogia Învățământului primar și preșcolar
Istoria pedagogiei
CONF. UNIV. DR. Csorba Diana
Student: Șerban Mitan Marinela Florentina

7) Păun, E. (2022). Viitorul școlii sau școala viitorului? In Școala viitorului sau

viitorul școlii? (pp. 56-57). Polirom.

8) Ristea, S. A. (n.d.). Lecții ale trecutului pentru reformarea școlii contemporane.

Edict. https://edict.ro/lectii-ale-trecutului-pentru-reformarea-scolii-contemporane/

9) Robinson, K. (2011). Crearea viitorului. În O lume ieşită din minţi: revoluţia

creativă a educaţiei (p. 16). Publica.