Ministerul Culturii, Educației și Cercetării din Republica Moldova

Specialitatea: Drept Procedură Vamală

Disciplina:,,Raporturi juridice vamale
Ciclul II, ,,Masterant”

Referat
La Raporturi juridice vamale
Tema:,, Aderarea Republicii Moldova la Organizația Mondială a vămilor”

Conducător:
V.Sîrghii
Doctor în drept,
Conferențiar universitar
Realizat:
Adriana Iancovschi
Valentina Moroșan
Andrei Bulat
Cristian Vinogradov
Grupa: DPV 221- anul I
 Chișinău, 2022

Cuprins:
Introducere:.............................................................................................................3
Istoric........................................................................................................................3
Viziuni și Obiective..................................................................................................3
Instrumente..............................................................................................................4
Administrare............................................................................................................5
Strategia...................................................................................................................5
Viziune, Misiune și Valori.......................................................................................5
Viziune......................................................................................................................5
Misiune.....................................................................................................................5
Valori........................................................................................................................6
Recomandari............................................................................................................6
1.Recomandări legate de conformitate și aplicare:..............................................6
2.Recomandări legate de sistemul armonizat:
...................................................................6
Ce este asigurarea și facilitarea comerțului global legitim..................................6
Introducere:
Organizația Mondială a Vămilor ( WCO ) este o organizație interguvernamentală
cu sediul la Bruxelles , Belgia. OMD lucrează pe chestiuni legate de vamă , inclusiv
dezvoltarea de convenții internaționale, instrumente și instrumente pe subiecte precum
clasificarea mărfurilor, evaluarea, regulile de origine, colectarea veniturilor vamale, securitatea
lanțului de aprovizionare, facilitarea comerțului internațional, activitățile de aplicare a
legislației vamale, combaterea contrafacerea în sprijinul drepturilor de proprietate
intelectuală (DPI), aplicarea ilegală a drogurilor, combaterea contrafacerii medicamentele
medicinale, comerțul ilegal cu arme, promovarea integrității și dezvoltarea durabilă a
capacității pentru a sprijini reformele și modernizarea vamală. OMD menține nomenclatura
internațională a mărfurilor din Sistemul Armonizat (SA) și administrează aspectele tehnice ale
Acordurilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind evaluarea în vamă și regulile
de origine.
Organizația Mondială a Vămilor (OMD), înființată în 1952 ca Consiliul de Cooperare
Vamală (CCC) este un organism interguvernamental independent a cărui misiune este de a
spori eficacitatea și eficiența administrațiilor vamale.
Astăzi, WCO reprezintă 184 de administrații vamale din întreaga lume care procesează în mod
colectiv aproximativ 98% din comerțul mondial. În calitate de centru global de expertiză
vamală, WCO este singura organizație internațională cu competență în chestiuni vamale și se
poate numi, pe bună dreptate, vocea comunității internaționale vamale.

Istoric

La 23 august 1947, Comitetul pentru Cooperare Economică Europeană a creat un Grup

de Studiu al Uniunii Vamale Europene (ECUSG) pentru a examina problemele economice și
tehnice ale Uniunii Vamale inter-europene referitoare la regulile Acordului General privind
Tarifele și Comerțul (GATT). În total, șase reuniuni ECUSG au avut loc în patru ani, din
noiembrie 1947 până în iunie 1950. [1] Această activitate a ECUSG a condus la adoptarea în 1950
a Convenției de instituire a Consiliului de Cooperare Vamală (CCC), care a fost semnată la
Bruxelles. La 26 ianuarie 1953, [2]sesiunea inaugurală a CCC a avut loc cu participarea a 17
membri fondatori. Calitatea de membru al CCC s-a extins ulterior pentru a acoperi toate
regiunile globului. În 1994, organizația și-a adoptat numele actual, Organizația Mondială a
Vămilor. Astăzi, membrii WCO sunt responsabili pentru controalele vamale în 184 de
țări, reprezentând mai mult de 98% din totalul comerțului internațional.
Organizația Mondială a Vămilor (OMV) este un organism interguvernamental
independent care reprezintă vocea comunității vamale.
Acesta a fost înființat pentru a face administrațiile vamale din întreaga lume mai
eficiente, coordonate și eficace.
Date cheie despre WCO:
  OMD are 180 de membri, iar aceștia sunt administrații vamale din întreaga lume.
 Trei sferturi dintre membrii OMV sunt țări în curs de dezvoltare.
 Membrii OMV sunt responsabili pentru gestionarea a peste 98% din comerțul mondial.
 OMA a fost înființată în 1952 sub denumirea de Consiliul de Cooperare Vamală.
 OMV este condusă de un Consiliu, care se bazează pe un secretariat format din peste 100
de funcționari internaționali, experți tehnici și personal de sprijin.
 OMA își are sediul la Bruxelles, Belgia.
 OMV nu se ocupă de reclamațiile privind vămile, de exemplu taxele vamale - în calitate de
organizație interguvernamentală, nu este responsabilă de administrarea legislației naționale
și declară în mod expres că nu are competențe în acest sens.
 Limbile oficiale ale OMD sunt engleza și franceza.
 OMA este finanțată din contribuțiile anuale ale membrilor, precum și din contribuții
voluntare și donații.
 OMA a fost responsabilă pentru o serie de instrumente vamale, cum ar fi Convenția
internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor.

Profilul Organizației Mondiale a Vămilor:

 OMD se autointitulează vocea comunității vamale și este singura organizație
internațională cu competențe în domeniul vamal. Acest lucru o face să fie o forță cheie în
a contribui la creșterea comerțului internațional legitim, precum și în a dezvolta măsuri
de combatere a fraudei și a furtului.
 Scopul OMD este de a consolida legăturile dintre administrațiile vamale și partenerii lor,
astfel încât să se creeze un mediu vamal puternic și transparent.
De asemenea, a făcut o prioritate din sprijinirea protecției societății și a teritoriului național,
precum și din asigurarea și facilitarea comerțului internațional, în special în fața amenințărilorn
terorismului global.
 OMD consideră că frontierele despart, dar vămile leagă. Aceasta își descrie viziunea ca
fiind "un lider dinamic al modernizării și al conectivității într-o lume în schimbare
rapidă" și declară că misiunea sa este de a oferi conducere, îndrumare și sprijin
administrațiilor vamale pentru a securiza și facilita comerțul legitim, a realiza venituri, a
proteja societatea și a consolida capacitățile.
Viziuni și Obiective
WCO este recunoscută la nivel internațional ca centru global de expertiză vamală și joacă
un rol principal în discuția, dezvoltarea, promovarea și implementarea sistemelor și procedurilor
vamale moderne. Ea răspunde nevoilor membrilor săi și mediului său strategic, iar instrumentele
și abordările de cele mai bune practici sunt recunoscute ca bază pentru o administrare vamală
sănătoasă în întreaga lume.
Obiectivul principal al OMD este de a spori eficiența administrațiilor vamale ale altor
membri, ajutându-le astfel să contribuie cu succes la obiectivele de dezvoltare națională, în
special colectarea veniturilor, securitatea națională, facilitarea comerțului, protecția comunității
și colectarea de statistici comerciale.
Instrumente
Pentru a-și atinge obiectivele, OMD a adoptat o serie de instrumente vamale, inclusiv, dar
fără a se limita la următoarele:
1. Convenția internațională privind Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor
( Convenția SA ) a fost adoptată în 1983 și a intrat în vigoare în 1988. Nomenclatura de
mărfuri multifuncțională din SA este folosită ca bază pentru tarifele vamale și pentru
compilarea statisticilor comerțului internațional. Acesta cuprinde aproximativ 5000 de
grupuri de mărfuri, fiecare identificat printr-un cod de șase cifre aranjat într-o structură
legală și logică cu reguli bine definite pentru a realiza o clasificare uniformă. HS este, de
asemenea, utilizat în multe alte scopuri care implică politica comercială, regulile de origine,
monitorizarea mărfurilor controlate, taxele interne, tarifele de marfă, statisticile de transport,
controlul cotelor, monitorizarea prețurilor, compilarea conturilor naționale și cercetarea și
analiza economică.
2. Convenția internațională privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale
(Convenția de la Kyoto revizuită sau RKC) a fost adoptată inițial în 1974 și a fost revizuită
ulterior în 1999; Convenția de la Kyoto revizuită a intrat în vigoare în 2006. RKC cuprinde
mai multe principii cheie de guvernare: transparența și predictibilitatea controalelor
vamale; standardizarea și simplificarea declarației de mărfuri și a documentelor
justificative; proceduri simplificate pentru persoanele autorizate; utilizarea maximă a
tehnologiei informației; controlul vamal minim necesar pentru a asigura respectarea
reglementărilor; utilizarea managementului riscului și a controalelor bazate pe
audit; intervenții coordonate cu alte agenții de frontieră; și un parteneriat cu
comerțul. Promovează facilitarea comerțului și controale eficiente prin prevederile sale
legale care detaliază aplicarea unor proceduri simple, dar eficiente și, de asemenea, conține
reguli noi și obligatorii pentru aplicarea acesteia.Protocolul de la Kyoto , care este un
protocol la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC sau
FCCC).
3. Convenția ATA și Convenția privind admiterea temporară (Convenția de la
Istanbul). Atât Convenția ATA , cât și Convenția de la Istanbul sunt instrumente OMD care
reglementează admiterea temporară a mărfurilor. Sistemul ATA, care este parte integrantă a
ambelor convenții, permite libera circulație a mărfurilor peste frontiere și admiterea
temporară a acestora pe un teritoriu vamal cu scutire de taxe și impozite. Mărfurile sunt
acoperite de un singur document cunoscut sub numele de carnet ATA care este securizat de
un sistem internațional de garanție.
4. Declarația de la Arusha privind integritatea vamală a fost adoptată în 1993 și revizuită în
2003. Declarația de la Arusha este un instrument neobligatoriu care oferă o serie de principii
de bază pentru promovarea integrității și combaterea corupției în cadrul administrațiilor
vamale.
5. Cadrul SAFE de standarde pentru a securiza și facilita comerțul global a fost adoptat în
2005. Cadrul SAFE este un instrument neobligatoriu care conține standarde de securitate și
de facilitare a lanțului de aprovizionare pentru mărfurile comercializate la nivel
internațional, permite gestionarea integrată a lanțului de aprovizionare pentru toate modurile
de transport, consolidează acordurile de rețea între administrațiile vamale pentru a le
îmbunătăți capacitatea de a detecta transporturile cu risc ridicat, promovează cooperarea
dintre vamă și comunitatea de afaceri prin conceptul de operator economic autorizat (AEO)
și promovează circulația fără întreruperi a mărfurilor prin lanțuri de aprovizionare
comerciale internaționale sigure.
6. Programul Columbus este un program de consolidare a capacității vamale care lucrează
pentru a promova modernizarea vamală și implementarea standardelor acestora pentru a
asigura și facilita comerțul mondial . În 2005, OMD a adoptat Cadrul de Standarde pentru
Securizarea și Facilitarea Comerțului Global, un instrument vamal internațional care
conține 17 standarde care promovează securitatea și facilitarea lanțului internațional de
aprovizionare. Datorită complexității sale, OMD a lansat un program de consolidare a
capacităților numit Programul Columbus, care se concentrează pe evaluările nevoilor
membrilor OMD folosind instrumentul Cadrului de Diagnostic WCO. OMD
definește consolidarea capacitățilorca „activități care consolidează cunoștințele, abilitățile,
abilitățile și comportamentul indivizilor și îmbunătățesc structurile și procesele
instituționale, astfel încât organizația să își poată îndeplini eficient misiunea și obiectivele
într-un mod durabil”.
Administrare
Secretariatul WCO este condus de un Secretar General , care este ales de membrii WCO
pentru un mandat de cinci ani. Kunio Mikuriya din Japonia a fost ales pentru prima dată secretar
general al OMD la 1 ianuarie 2009 și a continuat în această funcție începând cu 2021 . OMD este
condusă de consiliu, care reunește toți membrii organizației o dată pe an, într-o ședință condusă
de un președinte ales. Îndrumări suplimentare strategice și de management sunt furnizate de
comitetele de politică și finanțe. Există mai multe alte comitete WCO, inclusiv Comitetul
Sistemului Armonizat, Comitetul Tehnic Permanent, Comitetul Tehnic pentru Evaluarea în
Vamă, Comitetul Tehnic pentru Regulile de Origine, Comitetul pentru Consolidarea
Capacităților și Grupul de Lucru SAFE
Strategia
La sesiunile Consiliului OMD din 2022, membrii au aprobat un nou Plan strategic pentru
perioada 2022-2025, care cuprinde un set de indicatori și activități concrete pentru a răspunde
nevoilor administrațiilor vamale în ceea ce privește facilitarea comerțului, colectarea veniturilor,
protecția societății și dezvoltarea organizațională. Planul Strategic intenționează să se asigure că
OMD, ca organizație specializată în chestiuni vamale, rămâne adecvată scopului într-un mediu
din ce în ce mai complex. În acest scop, Planul Strategic acordă o atenție deosebită necesității ca
OMD să își mențină expertiza în funcțiile sale de bază, oferind în același timp flexibilitate pentru
a-și consolida cunoștințele, înțelegerea și explorarea în domenii specifice în care este nevoie de
îmbunătățiri.

Viziune, Misiune și Valori

Viziune
Adunarea Vămilor pentru o lume mai sigură și mai prosperă.
Granițele se împart, vama se leagă.
Misiune
Organizația Mondială a Vămilor dezvoltă standarde internaționale, încurajează
cooperarea și construiește capacitatea de a facilita comerțul legitim, de a asigura o colectare
echitabilă a veniturilor și de a proteja societatea, oferind conducere, îndrumări și sprijin
administrațiilor vamale.
Valori
 - Suntem o organizație bazată pe cunoaștere și orientată spre acțiune.
- Credem în proceduri de guvernanță transparente, oneste și auditabile.
- Suntem receptivi la membrii noștri, părțile interesate din comerț și societate.
- Valorificăm tehnologie și inovație.
- Credem în incluziune, diversitate și tratament echitabil și oportunități pentru toți.

Recomandari
1.Recomandări legate de conformitate și aplicare:
 Recomandarea Consiliului de Cooperare Vamală privind necesitatea dezvoltării și
consolidării rolului administrațiilor vamale în combaterea spălării banilor și în
recuperarea produselor infracțiunii (25 iunie 2005).
 Recomandarea Consiliului de Cooperare Vamală privind Protocolul împotriva fabricării
și traficului ilicit de arme de foc, piese și componente și muniții ale acestora, care
completează Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale
organizate (29 iunie 2002).
 Recomandarea Consiliului de Cooperare Vamală privind acțiunea împotriva fraudei
comerciale vamale (1 iulie 2006).

2. Recomandări legate de sistemul armonizat:

Organizația Mondială a Vămilor urmărește aplicarea corectă și uniformă a Convenției
privind Sistemul Armonizat (Sistemul Armonizat sau SA), de la introducerea acesteia la 1
ianuarie 1988. Aplicarea corectă și uniformă a SA într-o manieră eficientă facilitează comerțul și
investițiile internaționale și promovează conformitatea cu reguli sau legi fiscale și comerciale.
Unul dintre cele mai practice mijloace pentru atingerea acestui obiectiv sunt Recomandările
WCO. Părțile contractante ale SA și membrii OMD sunt invitate să adopte astfel de recomandări.
Ce este asigurarea și facilitarea comerțului global legitim?
Organizația Mondială a Vămilor a fost înființată în 1952 sub denumirea legală
„Consiliul de Cooperare Vamală”. De la înființarea sa, Organizația Mondială a Vămilor, cu
implicarea activă a experților vamali și a partenerilor comerciali din întreaga lume, s-a
străduit să atingă echilibrul între facilitarea comerțului și respectarea cerințelor
statutare. Eforturile Organizației Mondiale a Vămilor sunt concentrate pe simplificarea și
standardizarea practicilor vamale în administrațiile sale membre. Organizația a dezvoltat
convenții, standarde și programe prin care administrațiile sale vamale membre au putut să
ofere guvernelor lor o facilitare sporită a comerțului, combinată cu un control vamal eficient.
Facilitarea comerțului este unul dintre factorii cheie pentru dezvoltarea economică a
națiunilor și este strâns legată de agendele naționale privind bunăstarea socială, reducerea
sărăciei și dezvoltarea economică a țărilor și a cetățenilor acestora.
În comerțul internațional, vama joacă un rol esențial nu numai în furnizarea de procese
de compensare accelerate, ci și în implementarea unor controale eficiente care asigură
veniturile, asigură conformitatea cu legile naționale și asigură securitatea și protecția
societății. Eficiența și eficacitatea procedurilor vamale are o influență semnificativă asupra
competitivității economice a națiunilor și asupra creșterii comerțului internațional și
dezvoltării pieței globale.
Facilitarea comerțului, în contextul OMD, înseamnă evitarea restrictivității comerciale
inutile. Acest lucru poate fi realizat prin aplicarea tehnicilor și tehnologiilor moderne,
îmbunătățind în același timp calitatea controalelor într-o manieră armonizată la nivel
internațional.
Misiunea WCO este de a spori eficiența și eficacitatea administrațiilor vamale prin
armonizarea și simplificarea procedurilor vamale. Aceasta, la rândul său, va duce la
facilitarea comerțului, care a fost un obiectiv autentic al OMD de la înființarea sa în 1952.
Pentru a facilita facilitarea comerțului în continuare, OMD a dezvoltat și menținut convenții,
standarde și programe și a oferit asistență tehnică și sprijin pentru consolidarea capacităților.
Prin aceste instrumente și activități, administrațiile sale vamale membre au putut să ofere
guvernelor lor și altor părți interesate o facilitare sporită a comerțului, combinată cu un
control vamal eficient.
Mersul istoric al dreptului vamal al Republicii Moldova. Conform articolului 8 Cod
vamal al Republicii Moldova, autoritatea publică de specialitate care exercită conducerea
efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova este Serviciul Vamal [1]. Republica
Moldova este un participant activ la comerțul international, deoarece „toate persoanele
beneficiază de drepturi egale pentru a introduce şi a scoate din Republica Moldova mărfuri şi
mijloace de transport”. Din anul 1994, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi
depline al Organizaţiei Mondiale a Vămilor, fapt ce a contribuit la o continuă şi stabilă
perfecționare a modului de activitate vamală, fiind însuşite tehnologii moderne aplicate pe plan
internaţional. Izvoarele legislative ale normelor de conduită vamală: Constituția RM; Codul
vamal al RM; Nomenclatura combinată a mărfurilor; Codul fiscal; Hotărârea cu privire la
drapelul, pavilionul şi însemnele organelor vamale; Legea cu privire la zonele economice
libere; Legea privind reglementarea valutară; Legea privind reglementarea prin licenţiere a
activităţii de întreprinzător, precum și actele legislative și cele normative ale RM în domeniul
activității vamale, care includ normele ce reglementează relațiile sociale în procesul de
declarare a mărfurilor.
Evoluția istorică a reglementărilor legale privind procedura declarării vamale este
nemijlocit legată atât de reglementările internaționale, cât și de cele naționale, iar efectuarea
unei cercetări privind dezvoltarea întregului cadru normativ ține și de parcursul întregii
activități a sistemului vamal al Republicii Moldova.
Republica Moldova, pe lângă perfecționarea legislației naționale, a aderat și la
Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV), ceea ce presupune concordanța normelor naționale cu
normele internaționale, sau cel puțin lipsa conflictelor normative. Convențiile la care Republica
Moldova a aderat sunt următoarele: Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la
Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a aderat prin Legea RM nr. 253 din 05.12.2008). A intrat în
vigoare la 2 mai 2009. Asociaţie emitentă şi asociaţie garantă a titlurilor de admitere temporară
(carnetele ATA şi CPD), conform Convenţiei este desemnată prin Hotarârea Guvernului nr.
495 din 14.08.2009. Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la
Bruxelles la 15 decembrie 1950 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.164-XIII din
30.06.1994). Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru
prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977
(RM a aderat prin Legea RM nr.275-XV din 21.06.2001). Convenţia internaţională privind
Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie
1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.112- XV din 22.04.2004).
 Interesele naționale ale Republicii Moldova presupun aderarea la Uniunea Europeană,
aceasta prevede interconectarea legislației vamale naționale cu legislația Uniunii, de aceea
fuseseră desemnate mai multe acorduri cu UE și ONU.
Comisia Economică pentru Europa a ONU Convenţia internaţională privind armonizarea
controalelor mărfurilor la frontieră, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982 (RM a aderat
prin Legea RM nr. 215- XVI din 23.10.2008). A intrat în vigoare la 3 martie 2009. Convenţia
vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R.
(Convenţia T.I.R.), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 (RM a aderat prin Hotărârea
Parlamentului RM nr.1318-XII din 02.03.1993). METODOLOGII CONTEMPORANE DE
CERCETARE ŞI EVALUARE 172 Convenţia relativă la contractul de transport internaţional
al mărfurilor pe şosele (C.M.R.), încheiată la Geneva la 19 mai 1956 (RM a aderat prin
Hotărârea Parlamentului RM nr.1318-XII din 02.03.1993). UE Protocolul privind asistenţa
reciprocă dintre autorităţile administrative în materie vamală al Acordului de parteneriat şi
cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica
Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 1994. De exemplu, Convenţia
internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor (Bruxelles, 14
iunie 1983) prevede: Nomenclatorul de mărfuri elaborat și stabilit în limitele Convenţiei este
aplicat de majoritatea statelor lumii.Aproximativ 98% din totalitatea comerţului internaţional se
efectuează în baza Convenţiei, care, în același timp, ajută la simplificarea procesului de
colectare a datelor cu privire la comerțul international. Documentul este multifuncţional, ceea
ce înseamnă că el poate fi utilizat întro mulțime de sfere de activitate: (I) statistica comercială şi
de transport, (II) politica comercială, (III) regulile de origine, (IV) analiza economică, (V)
monitorizarea mărfurilor supravegheate.

În fapt, la 26 iulie 2021, Chișinău – Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene salută aniversarea a 20 de ani de la aderarea Republicii Moldova la
Organizația Mondială a Comerțului. Pe data de 26 iulie 2001, după 7 ani de negocieri,
țara noastră a devenit membru cu drepturi depline a Organizației Mondiale a
Comerțului. Evenimentul a constituit o realizare majoră pentru Republica Moldova pe
plan extern, aceasta venind să reconfirme nu doar caracterul suveran al țării, dar și
capacitatea de a realiza reforme și a-și asuma angajamente internaționale.
Pe parcursul celor 20 de ani, impactul aderării la Organizația Mondială a Comerțului a fost
unul extrem de important atât din perspectiva economică, cât și socială. Din start Republica
Moldova a inițiat un program de reforme ambițios care viza transformarea unei economii
planificate într-o economie de piață deplin funcțională și fortificarea stabilității
macroeconomice. Aceasta a fost și în unele cazuri încă mai este o provocare pentru majoritatea
țărilor din regiunea noastră cu tipuri similare de economii în curs de dezvoltare - în tranziție.
Aderarea la OMC, de rând cu procesul de integrare europeană a reprezentat catalizatorul
transformărilor și reformelor economice în tară. Republica Moldova a îndeplinit în mare
măsură obiectivele de bază stabilite, creând o economie orientată spre exterior, integrată la
nivel mondial. A fost atins un nivel înalt de liberalizare a comerțului, inclusiv prin angajamente
extinse asumate în comerțul cu bunuri (cu taxe obligatorii între 0-15%) și servicii (cu 147 de
sectoare liberalizate din 155).
Concluziile experților OMC constată că a crescut considerabil comerțul cu mărfuri datorită
taxelor mai mici, a barierelor comerciale minime și a reglementărilor previzibile. Structura
comerțului la fel a cunoscut îmbunătățit datorită politicilor de diversificare a exporturilor atât în
 ceea ce privește partenerii, cât și produsele. Comerțul cu servicii, în particular prin sectorul IT,
a crescut semnificativ și se dezvoltă în ritm dinamic, depășind inclusiv indicatorul de creștere al
comerțului cu bunuri.
Aderarea la sistemul comercial internațional din cadrul OMC a contribuit și la dezvoltarea
socială a țării. S-a asigurat o protecție adecvată a producătorilor locali, a fost promovată
reducerea costurilor de producție, aceasta oferind o gamă mai largă de bunuri și într-un final
facilitând generarea de venituri și creșterea bunăstării populației.
Astfel, Republica Moldova a acumulat o experiență bogata în cadrul organizației, unde nu
a fost doar beneficiar, dar și participant activ al proceselor și a întreprins acțiuni de consolidare
a angajamentului față de liberalizarea comerțului internațional în conformitate cu acordurile
Organizației Mondiale a Comerțului.
O prioritate a agendei diplomației economice rămâne susținerea de către Republica
Moldova în cadrul OMC a inițiativelor comune privind comerțul electronic, facilitarea
investițiilor pentru dezvoltare, grupul informal privind ÎMM-urile, reglementarea internă a
comerțului cu servicii, sustenabilitatea comerțului și a mediului, precum și discuțiile ce vizează
implicarea femeilor în politicile comerciale.
Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări, Republica Moldova reconfirmă angajamentul față de
Organizația Mondială a Comerțului, continuând să rămână un susținător ferm al sistemului
comercial multilateral creat sub suspiciile acesteia.
Republica Moldova a fost inclusă în compendiumul AEO al organizației mondiale a
vămilor.
Programul Agent Economic Autorizat, implementat de Serviciul Vamal al Republicii
Moldova, a fost inclus în ediția din acest an a Compendiumului AEO (Agent Economic
Autorizat) al Organizației Mondiale a Vămilor (OMV), publicat pe pagina web a acestei
organizații. Includerea programului AEO din Moldova în Compendiumul OMV reprezintă
o recunoaștere a corespunderii AEO din Moldova standardelor OMV în acest domeniu.
Astfel, Republica Moldova devine prima țară din CSI care are implementat un asemenea
instrument. Compendiumul AEO reprezintă o bază de date privind bunele practici de
implementare a AEO și este destinat autorităților vamale, reprezentanților mediului de afaceri,
precum și tuturor persoanelor care vor să afle despre cele mai recente evoluții în implementarea
AEO la nivel global.
Această publicație este actualizată anual și reprezintă unica sursă de informare la nivel
internațional privind programele AEO implementate în întreaga lume. În Compendiumul AEO
sunt reflectate cadrul legal național privind AEO, condițiile de autorizare, beneficiile acordate
AEO, precum și numărul companiilor care dispun de acest statut.
La nivel mondial, programul AEO este implementat în 69 de țări, iar alte 16 state sunt în
proces de dezvoltare a acestuia. Menționăm că de programul național AEO la data
curentă beneficiază 98 de agenţi economici, iar de la lansarea proiectului pilot (Recunoașterea
AEO din UE la punctul de trecere a frontierei Moldo-Române), 16 companii din UE care deţin
certificatul AEO au beneficiat în Republica Moldova de reducerea numărului de controale,
trecerea simplificată a frontierei de stat și prioritate în perfectarea actelor vamale.
Urmatorul obiectiv al Serviciului Vamal în dezvoltarea AEO îl reprezintă implementarea
sistemului de recunoaștere mutuală, care presupune acordarea acestor facilități și agenților
economici autorizați din RM care efectuează livrări de mărfuri în spațiul comunitar.