DUREREA

CLASIFICARE
 ELEMENTELE CARACTERIZANTE
 Calitatea:
 senzație de constricție, greutate, sfredelire, zdrobire, roadere, etc.;
 Severitatea:
 ușoară,
 sâcâitoare,
 intensă,
 insuportabilă etc.;
 Durata:
 acută sau cronică,
 intermitentă,
 cu variații circadiene sau sezoniere;
 Localizarea:
 precisă,
 vagă,
 circumscrisă sau generalizată etc.
  Criteriul teritorial:
 teritoriul somatic;
 teritoriul visceral;
 teritoriul nervos-central
 Criteriul fiziopatologic:
 durere fiziologică;
 durere patologică

ALTE CRITERII
 Criteriul etiologic:
 durere prin exces de nocicepţie ;
 durere prin dezaferentare;
 durere psihogenă
 Criteriul propagării:
 durere primară;
 durere secundară:
 iradiată (de-a lungul unui nerv);
 referită (proiecția cutanată a durerii viscerale);
 punctiformă
 perifocală
ALTĂ CLASIFICARE:

 1. Durerea primară/ idiopatică

 2. Localizare unică
 3. Localizări multiple
 4. Durerea tumorală
 5. Durerea postchirurgicală, posttraumatică
 6. Durerea neuropată
 7. Cefaleea și durerile oro-faciale
 8. Durerea musculo-scheletală
 9. Durerea viscerală și arterială
CLASIFICAREA ALGIILOR CRANIENE ȘI
CRANIO-FACIALE
CLASIFICAREA FIZIOPATOLOGICĂ

1. Durerea de cap vasculară de tipul migrenei:

 Migrena clasică
 Migrena obișnuită. Sinonime: migrena atipică, migrena
premenstruală, migrena menstruală, migrena de vacanță
 Eritroprosopalgia (Bing). Sinonime: nevralgia ciliară sau migrenoasă,
eritromelalgia capului sau cefaleea histaminică (Horton)
 Migrena hemiplegică și migrena oftalmoplegică
 Durerea de cap a ”jumătății inferioare”. În acest grup se
încadrează: nevralgia facială atipică, nevralgia ganglionului sfeno-
palatin (Sluder) și nevralgia vidiană (Vail)
CLASIFICAREA FIZIOPATOLOGICĂ

2. Durerea de cap prin contractură musculară. În acest

grup se includ și o parte din durerile de cap psihogene sau
emoționale

3. Durerea de cap vasculară, asociată cu durere de

cap prin contractură musculară
4. Durerea de cap prin rinită vasomotorie
5. Durerea de cap psihogenă
CLASIFICAREA FIZIOPATOLOGICĂ
6. Durerile de cap vasculare nemigrenoase:
 Durerea de cap din bolile infecțioase generale
 Durerea de cap din diferite alte afecțiuni:
 stări de hipoxie,
 intoxicație cu monoxid de carbon, cu compuși azotați și azotoși,
 durerea de cap prin suprimarea cafeinei,
 unele forme de dureri de cap din insuficiența circulatorie cerebrală,
 cefaleea posttraumatică,
 cefaleea după criză comițială,
 cefaleea prin ingerarea de alcool,
 cefaleea din hipoglicemie, hipercapnie,
 cefaleea din cursul creșterii bruște a tensiunii arteriale (din unele
paraplegii și feocromocitom), precum și unele forme ale hipertensiunii
arteriale (bolnavii cu dureri de cap de dimineață)
CLASIFICAREA FIZIOPATOLOGICĂ

7. Durerea de cap provocată de tracțiune asupra

structurilor intra-craniene:
 Tumori cerebrale
 Hematoame (epidurale, subdurale sau intraparenchimatoase)
 Abcese (epidurale, subdurale sau intraparenchimatoase)
 Durerea de cap după puncție lombară
 Encefalite pseudo-tumorale și diverse alte cauze de edem cerebral
CLASIFICAREA FIZIOPATOLOGICĂ

8. Durerile de cap datorate unei inflamații extra sau

intra-craniene (sterile sau infecțioase):
 Tulburări intracraniene: infecții, meningite alergice sau chimice,
hemoragie subarahnoidiană, dureri de cap
postpneumoencefalografice, arterite și flebite
 Tulburări extracraniene: arterite și celulite
CLASIFICAREA FIZIOPATOLOGICĂ

9. Durerile de cap provocate de boli oculare, otice, ale

nasului și sinusurilor și ale altor structuri craniene sau ale
cefei:
 Afecțiuni oculare
 Afecțiuni otice
 Afecțiuni ale nasului și sinusurilor
 Afecțiuni dentare
 Afecțiuni ale craniului și cefei
CLASIFICAREA FIZIOPATOLOGICĂ

9. Nevralgiile craniene simptomatice provocate de

traumatisme, neoformații sau inflamații
10. Nevralgiile craniene:
 Nevralgii de trigemen
 Nevralgii de glosofaringian
CLASIFICAREA CLINICĂ
1. Cefaleea ca simptom însoțitor în anumite afecțiuni:
 În boli ce afectează structurile extra și intra-craniene ale capului
 În afecțiuni de vecinătate ale feței și coloanei vertebrale: boli
oculare, sinuzale, otice, ale coloanei vertebrale cervicale, etc.
 În boli cardio-vasculare
 În afecțiuni renale: nefrită acută, cronică, uremie
 În afecțiuni hepato-digestive: constipație, diskinezii biliare, etc.
 În afecțiuni sangvine: policitemii, anemii, etc.
 În afecțiuni endocrine: tetanie, diabet, feocromocitom
 În infecții și intoxicații
 În boli alergice
 De origine medicamentoasă
2. Cefaleea ca simptom dominant în afecțiuni psihice și în migrene,
în care nu ar exista o cauză evidentă
CLASIFICAREA DURERII ORO ȘI
CRANIO-MAXILO-FACIALE
 Durerile oro-faciale sunt grupate în:

 dureri somatice
 dureri neurogene
 dureri psihogene.
 Durere somatică superficială:
 Durere cutanată
 Durere muco-gingivală

 Durere somatică profundă: DUREREA SOMATICĂ

 Durere musculo-scheletală:
 Durere musculară
 Durere articulară
 Durere osoasă și periostală
 Durerea țesutului conjunctiv
 Durerea dento-parodontală
 Durere viscerală:
 Durere pulpară dentară
 Durere vasculară:
 Nevralgie migrenoasă
 Odontalgie atipică
 Migrena atipică
 Migrena clasică
 Durerea vasculară inflamatorie
STIMULII ALGOGENI
 Stimulii mecanici sunt folosiți în special pentru măsurarea durerii
experimentale, utilizând ace de diferite calibre racordate la
variate sisteme de măsurare

 Stimulii termici – se folosesc dispozitive (radiometre) emițătoare

de energie radiantă, reglabile ca intensitate și durată

 Stimulii chimici - efectul nociceptiv. Rolul algogen al agenților

chemoceptivi
ETAPE ÎN PRODUCEREA DURERII FIZICE ȘI
REALIZAREA PERCEPȚIEI

 etapa periferică („sensibilizarea periferică")

tisulară;
 etapa de transmisie prin structuri specializate;
 etapa de integrare şi organizare a durerii în plan
temporo-spaţial cu sau fără conştientizare şi cu
participarea funcţiei de atenţie, concentrare,
memorie şi afectiv-emoţională