Gândirea

Gandirea este o succesiune de operatii prin care se integreaza si se prelucreaza informatia

privitoare la realitatea exterioara si la cea interioara si prin care trecem la un nivel calitativ
superior al cunoasterii.
Caracteristici:
1. caracter mijlocit- gandirea nu opereaza direct asupra realitatii ci asupra informatiei
furnizate de perceptii si reprezentari
2. caracter generalizat –abstract- se desfasora in directia evidentierii insusirilor generale
si esentiale ale obiectelor si fenomenelor
3. capacitatea de a rezolva probleme-se apropie de inteligenta
4. se organizeaza ca un sistem multifazic,intiandu-se pe cele 3 coordonate temporale
Din punct de vedere structural gandirea poate fi definita:
1. Sistem de notiuni,judecati sau rationamente (latura de continut)
2. Sistem de operatii (latura relationala)
3. Sistem de produse (latura operatorie a procesului)
Trasaturi ale procesului gandirii:
1. flexibilitate (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme)
2. cursivitate (densitatea ideilor in unitatea de timp)
3. originalitate (gradul de noutate al produselor)
4. elaborare (gradul de completitudine a produselor gandirii)
Gandirea ca sistem de notiuni /judecati/rationamente
Notiunea- este o construct mintal care contine informatiile referitoare la insusirile generale si
esentiale ale unei clase de obiecte.
Cum se formeaza notiunile? Omul este tabula rasa (nu stie nimic atunci cand e foarte mic)- ceea
ce suntem invatam pe parcursul vietii.

Judecata- afirmarea sau negarea unui raport “asta este la fel cu asta” Rationamentul – acea
forma de gandire in care pornind de la una sau mai multe judecati, obtinem o alta judecata.
(pornind de la premise ajungem la obtinerea unor noi concluzii)
Gandirea ca sistem de operatii
Operatiile gandirii sunt toate acele actiuni si procedee prin care prelucram informatiile detinute
pentru a rezolva probleme si pentru a creste nivelul de cunostinte.
Exista 2 categorii de operatii:
Operatii fundamentale :
1. Comparatia- operatie prin care se stabilesc asemanari si deosebiri. Comparatia se face
pe baza unui criteriu
2. Analiza mintala – operatie de descompunere in minte a unui obiect in elementele sale
componente si de aprecierea semnificatiei fiecarui element in cadrul intregului
3. Sinteza- reconstituirea in minte a unui obiect din insusirile sale date izolat
4. Abstractizarea – izolarea pe plan mental a unor caracteristici (a retine ce este esential/a
inlatura ceea ce nu este esential)
5. Generalizarea – extinderea relatiei stabilite intre 2 obiecte sau fenomene asupra intregii
categorii
6. Individualizarea-extinderea principiilor generale asupra formelor particulare
Operatii instrumentale :
1. Algoritmi- operatii care se desfasoara in succesiune stricta – pasi de rezolvare a unei
probleme
2. Euristica- serveste pentru a descoperi, a afla cunostinte
Procedee euristice : intrebarile, problematizarea, explorarea noului, ipotezele si testarea lor
Gandirea ca sistem de produse
Intelegerea este functia esentiala a gandirii. De ea depind desfasurarea celorlalte faze-
interpretarea, explicarea, teoretizarea.
Realizarea ei se bazeaza pe continuarea informatiilor acumulate pentru a dezvalui semnificatia
datelor noi.
Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor.
Problema este un obstacol de ordin informational- cognitiv pe care gandirea il intalneste pe
traiectoria sa, de la o situatie initiala
A catre cea finala – B
Problema se defineste prin 3 elemente:
1. Starea initiala (punctual de plecare)
2. Scopul problemei (starea finala)
Actiunile /operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala
Model de rezolvare a unei probleme:
1. Reformularea sau simplificarea problemei
2. Avansarea ipotezelor
3. Testarea ipotezelor
4. Verificarea (compararea rezultatelor obtinute cu starea finala solicitata de
problema)
5. Reluarea demersului rezolutiv daca rezultatele nu sunt cele asteptate.
Tipologia gandirii
Tip de gandire:
1. analitic: centrarea pe detalii, operand in profunzimea lucrurilor
2. sintetic: concentrarea pe ansamblu, pe intreg , pe susbestimarea detaliilor
3. intuitiv-concret : capacitatea de a opera in sfera sarcinilor si a situatiilor concrete,
bazandu-se pe imagini si scheme figurale –perceptii ,reprezentari
4. abstract –formal- capacitatea de a opera in sfera constructiilor teoretice pure, a
structurilor logico-simbolice
5. divergent- lasa libera imaginatia, multiplica ipotezele si concluziile
6. convergent-recurge la solutii incarcate de logica