Cap. .Ce este E o o ia?

Siste ele
e o o i e.Age ții e o o i i.
Definiție: Economia este știința care studiază comportamentul uman în legătură cu alocarea
unor mijloace limitate pentru atingerea unor obiective concurente.
De ce? Însu ireaăcuno tințelorăeconomiceăconstituieăatâtăunăelementădeăpreg tireăprofesional ă
pentruăviaț ,câtă iăunăactădeăcultur ăeconomic ,înăsensulăc ăpermiteăformareaăuneiăimaginiăaă
ceeaă ceă ară trebuiă s ă însemneă ună comportamentă rațional,înă calitateă deă consumatoriă sauă
produc tori,impusă deă faptulă c ă economiaă esteă oă activitateă social ,aflat ă întotdeaunaă subă
presiunileălimit riiămijloacelor,dară iăsubăavantajulăîntrebuinț rilorăalternative.
Sistemul economic reprezint ă ună ansambluă complexă iă coerentă deă structuriă
economice,sociale,deă instituțiiă iă mecanisme,prină careă seă realizeaz ă
producția,repertitiția,schimbulă iă consumulă deă bunuriă iă seă soluționeaz ă tensiuneaă dintreă
nevolieă nelimitateă iă înă continu ă diversificareă aleă consumatorilor,peă deă oă parteă , iă resurseleă
limitateă,peădeăalt ăparte.ăPrincipaleleătipuriădeăsistemeăeconomiceăsuntăurm toareleă:sistemul
economiei naturale,sistemul economiei de piață,sistemul economiei centralizate și sistemul
economiei mixte.
Economia de piață este o formă modernă a activității economice,în cadrul căreia schimbul și
mecanismul concurenței au rolul determinant în orientarea activității economice.
Activitateaă economic ă esteă rezultatul acțiunilor,acteloră economiceă înf ptuiteă deă agențiiă
economici :întreprinderile(firmele),menajele(gospodăriile),administrațiile,băncile și alte
instituții financiare,restul lumii(exteriorul).
Circulația bunurilor materiale,serviciilor,resurselor,disponibilităților și altor valori,între
agenții care acționează în economia unei țări constituie fluxurile economice(reale și
monetare) formând circuitul economic.

Cap. .Nevoile și u urile.Resursele și

rațio alitatea.
Definiție: Nevoile umane reflectă ansamblul dorințelor,așteptărilor,cerințelor oamenilor,de
satisfacerea cărora,prin consum de bunuri,depind existența și dezvoltarea lor și a societății în
ansamblul ei.
Nevoile sunt nelimitate și dinamice,au un caracter concurențial,sunt limitate în volum,au
caracter regenerabil și sunt complementare.

1
 Nevoile sunt satisfăcute prin consumul de bunuri și se exprimă prin cererea pentru
acestea(ex.nevoia de hrană se transformă în cerere de bunuri alimentare pe piață,iar nevoia
de deplasare se transformă în cerere de servicii de transport).Bunurile sau utilitățile
reprezintă tot cee ace folosește sau satisface nevoile vieții și activității oamenilor.Bunurile
economice provin din activitatea economică,iar cele care sunt supuse vânzării-cumpărării se
numesc mărfuri.Pe piață este importantă și legăturile și dependențele dintre categorii de
bunuri(substituibile și complementare).
Acoperireaă nevoiloră seă poateă realizaă peă dou ă c iă principale: autoconsum ,respectiv
schimbul(cump rarea,împrumutulă,închiriereaăetc).
Definiție: Resursele economice sunt elementele umane ,naturale și create de oameni ce pot
fi utilizate sau sunt efectiv utilizate pentru realizarea bunurilor și serviciilor necesare
satisfacerii nevoilor individuale și colective.
Ele sunt dinamice numeric și insuficiente/limitate în raport cu nevoile umane.Satisfacerea tot
mai bună a unor nevoi nelimitate,în condițiile unor resurse limitate,generează o tensiune între
țelurile acțiunilor noastre și mijloacele disponibile pentru atingerea lor și pune problema
raționalității în economie,a eficienței economice și a alegerii.
Definiție: Cea mai bună alternativă la care se renunță atunci când s-a luat decizia de a folosi
resu,rse limitate pentru a produce sau procura un anumit bun economic se numește cost de
oportunitate (relativ,real al alegerii,alternativ, de opțiune etc.)El presupune alegere și
renunțare. CO= -∆X(ceea ce se sacrifică)/∆Y(ceea ce se câștigă) sau COX=Px/Py.

Cap. .Co porta e tul

o su atorului.Utilitatea
e o o i ă.Alegerea o su atorului.
Rațiuneaă activit țiiă economiceă esteă satisfacereaă nevoilor.Sistemulă ă trebuințeloră
influențeaz ăm rimeaăcheltuielilorădeăconsum.Modulădeăaăraționaăalăfiec ruiaăînăleg tur ăcuă
satisfacerea nevoilor sale prin utilizarea bunurilor economice este denumit comportamentul
consumatorului.
Definiție: Comportamentul consumatorului reprezintă ansamblul reacțiilor –
atitudini,acțiuni,măsuri,inițiative-pe care acesta le are în legătură cu satisfacerea nevoilor
prin utilizarea bunurilor economice existente.
Punctulădeăplecareăînăacestăraționamentăîlăconstituie utilitatea bunurilor economice.
Definiție: Utilitatea economică reprezintă satisfacția pe care crede că o va obține un
consumator (în anumite condiții de loc și de timp date )prin utilizarea unei cantități
determinate dintr-un bun economic.

2
Ea are o determinare subiectivă,este diferită de la un consummator la altul și reflectă
preferințele consumatorului.Are trei forme: utilitatea individuală(Ui) , utilitatea
marginală(Umg) și utilitatea totală(Ut). Umg=∆Ut/∆Q
Ut=Ui1+Ui2+…=Umg1+Umg2+…
Legea lui Gossen(utilității marginale descrescânde): “mărimea intensității unei plăceri
descrește progresiv până la saturare,dacă respectiva plăcere este satisfăcută în mod continuu
și neîntrerupt”.
Libertatea de alegere a consumatorului este influențată de mărimea bugetului dată
(venitul disponibil) și nivelul prețurilor la bunuri și servicii.Modul de combinare în consum a
diferitelor cantități din bunurile x,y,z pe care consumatorul le-a preferat spre a obține o
anumită satisfacție scontată formează programul de consum.Consumatorul va respecta
principiul eficienței astfel încât utilitatea economică totală sau agregată să fie cea mai mare
posibilă.Consumatorul rațional optează întotdeauna pentru bunul al cărui raport între
utilitatea marginală și prețul său are valoarea cea mai mare sau eficiența cea mai ridicată.
Dacă UmgA/PA ≥UmgB/PB,atuci va alege să cumpere produsul A!
UmgA/PA=UmgB/PB
QA×PA+QB×PB=Vn(disponibil)
Formaăconcret ăaăreacțieiăconsumatoruluiăseăconcretizeaz ăînăformulareaăcereriiădeăcump rareă
pe piaț ,consumatorul fiind purtătorul acestei cereri.

Cap. .Proprietatea și li era i ițiativă

Defi iție :Proprietatea reprezi tă o relație î tre oa e i,u o stra t so ial, u privire la u urile
materiale,spirituale și de altă natură existente în societate sau obținute prin activitatea
economică.
Atributele propriet țiiăsuntăurm toarele:ădreptul de posesiune,dreptul de folosință,dreptul de
dispoziție și dreptul de uzufruct.
Proprietateaăseăprezint ăsubăformaăunit țiiăaădou ăelemente:obiectul și subiectul proprietății.
Formeleă propriet țiiă sunt: proprietatea privată sau particulară,proprietatea publică sau de
stat,proprietatea mixtă.
Definiție: Libera inițiativă,expresie a libertății economice bazată pe proprietatea
privată,reflectă libertatea întreprinzătorului de a acționa conform propriilor interese,așa cum
consideră că este mai bine,mai favorabil în limitele impuse de legi.El ia multe decizii
economice,juridice,sociale: natura activității,locul de producție,dimensiunea,locul de
vânzare,angajații și funcțiile lor,sursa capitalului necesar,contracte etc.Liberaă inițiativ ă
cunoa teăceaămaiămareădezvoltareăînăcondițiileăpropriet țiiăparticulareă iăaleăregimurilorăpoliticeă
bazateă peă democrație.Eaă seă concretizeaz ă înă spirit de inițiativă,stimulare,responsabilitate și
competență.

3
 Cap. .Produ ătorul.Fa torii de
produ ție.Produ tivitate.Costul.Profitul.
Producătorul ,subiectă ală activit țiiă economice,ă esteă celă care inițiaz ,organizeaz ,ă
supravegheaz ă iă decideă asupraă desf ur riiă acesteiă activit țiă iă fiind direct interesat pentru
realizareaăsaăînăceleămaiăbuneăcondiții.Elăăesteăpurt torulăofertei.
Definiție: Factorii (Resursele) de producție=totalitatea elementelor care sunt atrase
,utilizate și consumate în procesul de producere a bunurilor și serviciilor destinate satisfacerii
trebuințelor consumatorilor.
Dup ă conținutulă iă naturaă loră ,factoriiă ă seă împartă înă clasiciă munca,natura,capitalulă iă
neofactori(progresulătehnic,informația,managementul,marketingulă iăbiotehnologia).
Munca reprezintă o activitate specific umană,conștientă și cu o finalitate(scop) precisă.
Natura subsumează pământul,apa ,resursele minerale și cosmice la care omul face apel pentru
a produce și pe care le influențează prin muncă.
Capitalul(tehnic)reprezintă ansamblul bunurilor produse prin muncă și utilizate pentru
obținerea altor bunuri și/sau destinate vânzării.(factor derivat).
În funcție de modul în care participă la activitate ,cum se consumă și cum se înlocuiesc
capiatlul se clasifică în capital fix și capital circulant.Capitalul fix(cl diri,utilaje,ma ini-
unelte,calculatoare etc.) esteă celă careă particip ă laă maiă multeă acteă deă producție,seă consum ă
treptată iăseăînlocuiescădup ămaiămulțiăaniădeăutilizare.Seăuzeaz ăatâtăfizică,câtă iămoral.
Capitalul circulant esteăformatădinăbunuriăcareăparticip ălaăunăsingurăcicluădeăproducție,suntă
consumateăsauăprofundătransformateăînăcursulăacestuiaă iătrebuieăînlocuiteăcuăfiecareănouăcicluă
deăproducție.
Obținereaădeăbunuriăeconomiceădestinateăpiețeiăpresupuneăutilizareaăunor elemente materiale
iăumaneă(factoriădeăproducție).ăPosesoriiălorăvorăprimi,ăînăraportăcuăcontribuțiaălaădesf urareaă
activit țiiă economice,ă oă recompens ,ă ună venit.ă Totalitateaă loră reprezint ,ă deă fapt,ă veniturileă
fundamentaleă aleă economieiă deă piaț .Astfelă pentruă posesorulă forțeiă deă munc seă a teapt ă
salariu,pentru proprietarul factorului natur ă /p mânt motivațiaă esteă rent (arend ),pentruăă
posesorul de capitală propriuă ală întreprinz torului,ă investit r splataă esteă profit,ă iară pentruă
capitalul împrumutat deălaăinstituțiiădeăcredit a teptareaăesteădobânda.
Combinarea și sustituirea resurselor esteă oă operațieă tehnico-economic ă ceă const ă înă
unirea,asociereaăînădiferiteăproporțiiă iămodalit țiăaăfactorilorădeăproducțieăînăvedereaăobțineriiă
bunurilor/serviciiloră iă realiz riiă deă profit.A adar,scopulă oric reiă combin riă peă careă oă
alege/realizeaz ăantreprenorulăesteămaximizareaăeficiențeiă iăprofitabilit ții.Combinațiileăaleseă
depind de:natura activit ții,ăcondițiileătehniceăaleăfirmei,dimensiunileă iăevoluțiaăcererii(nevoile
deăbunuriă iăservicii),evoluțiaăprețurilorădeăachizițieăaleăresurselor,abilitateaăîntreprinz toruluiăă
etc.Substituireaăînseamn ăînlocuirea,parțial ăsauăînăîntregimeăaăunuiăsauămaiămultorăfactoriădeă

4
producțieăcuăunulăsauămaiămulțiădintreăceiădejaăfolosițiăsauănoi,înăcondițiileăobțineriiăacelora iă
rezultate,sau chiar mai bune.
Definiție :Productivitate(W-engl.worthfulness)=expresia sintetică a eficienței utilizării
factorilor de producție în activitățile din care se obțin bunuri economice și desemnează
rodnicia,eficacitatea sau randamentul resurselor utilizate
Productivitatea depinde de mai mulți factori:
naturali,tehnici,economici,sociali,psihologici,gradul de integrare în UE și economia mondială
etc.Productivitatea parțială și globală WL/N/K=Q/L,W=Q/(L+N+K)
Productivitatea muncii=producția medie obținută pe o unitate de muncă vie cheltuită(raport
între producția obținută și cantitate de muncă utilizată, exprimată, după caz, în număr de
muncitori sau număr de ore-om).Ea ocupă locul central între formele productivității.
Productivitatea medie a muncii WL=Q/L (buc./salariat sau ore-om)
Nivelul și dinamica productivității muncii sunt influențate de numeroase împrejurări :nivelul
tehnic al producției(tehnologie),nivelul de pregătire(calificare,experiență) al
angajaților,gradul de organizare a producției,calitatea condițiilor de muncă și climatul
social,gradul de cointeresare(motivare)a resursei umane,condiții noneconomice etc.
Productivitatea marginală a muncii WmgL =∆Q/∆L (buc./salariat sau ore-om)
Ea fundamentează decizia producătorului privind oportunitatea și viabilitatea modificării
cantității de factori utilizați.
Oriceă majorareă aă volumuluiă producțieiă presupuneă utilizareaă (consumul)ă uneiă cantit țiă
suplimentareădeăfactoriădeăproducție,adic ăunăsporădeăcheltuieli.Productivitateaăcre teădac ăseă
produceăoăcantitateămaiămareădeăbunuriă iăserviciiăcuămaiăpuțineăresurse.Profitulăîncepeăs ăseă
obțin ă atunciă cândă productivitatea marginală aă fiec reiă resurseă ,exprimat ă valorică ,este cel
puțin egală cuăprețul deăachiziție(cump rare) sauăsumaăpeăcareăaăpl tit-oăîntreprinz torulăcaăs ă
oăaib /obțin /foloseasc . WmgX=Px( la acestă nivelăprofitulă esteă„0”,dară cândăWmgX≥Px,atunci
profitulă începeă s ă seă realizeze.Creșterea productivității muncii și celorlalte
resurse(capital,natură ,neofactori) produceă oă serieă larg ă deă efecteă economiceă iă socialeă
pozitiveălaănivelădeăfirm :ăse economisesc resursele consumate(rezerve),se reduce costul,crește
producția,calitatea și competitivitatea produselor,cresc salariile(dar la fel de rapid sau mai
lent decât ea),timpul de muncă scade(cel liber crește).
Obs: O creștere a salariilor fără o creștere simultană a productivității muncii determină o
scădere a rentabilității.(efect negativ).Majorarea acestora(motivantă) trebuie să fie depășită
de creșterea productivității muncii pentru a crește profitabilitate firmei(„sănătatea”
economică a firmei)!
Căi de creștere promovarea noilor tehnologii,buna organizare și conducere,organizarea
muncii,climat social adecvat,competența profesională și realizarea motivației superioară.
Economic,oriceă combinareă deă factori(resurse)ă seă reflect ă într-un anumit cost.Din
punctulădeăvedereăalăîntreprinz torului,elementeleătehniceă iăresurseleăumaneăcareăparticip ălaă
realizareă unuiă bună economică reprezint ă valoriă financiareă subă form ă deă
cheltuieli/costuri.Raritateaăresurselorădeăproducțieăimpuneă iăpresupuneăalegerea,iar aceasta îi
„cost ”ăpeăantreprenori.Eiăvorăalegeădintr-oămulțimeăădeăresurseăpeăaceleaăcareăleăofer oăutilitateă
5
maiămare,sacrificând,renunțândălaăăcelelalteăalternative. Desf urareaăuneiăafaceriăsauăobținereaă
unorăbunuriăeconomiceăimplic ăînămodănecesar combinarea unor resurse(factori)de producție:
resurse umane(salarii),resurse materiale(materii prime,materiale
auxiliare,combustibil,energie,amortizare,chirii),resursefinanciare(dobânzi,comisioane),resur
se informaționale(drepturi de autor) etc.
Definiție: Costul de producție(CT)=totalitatea cheltuielilor corespunzătoare consumului de
factori /resurse de producțiepe care firma le efectuează pentru producerea și desfacerea
(cercetare etc) de bunuri materiale sau prestarea de servicii.
CT=CF+CV
Costul fix(CF) include acele cheltuieli care,pe termen scurt,nu depind de volumul producției
și rămân relativ neschimbate.Dacă Q=0,atunci CF≥0!
Costul variabil include acele cheltuieli care,pe termen scurt,evoluează în același sens cu
modificare producției.
CT=Cm+Cs+alte cheltuieli,unde Cm=cheltuieli materiale materii prime,materii
auxiliare,combustibil,piese de schimb,energie,amortizarea ;Cs=cheltuieli salariale ,alte
cheltuieli amenzi,penalizări,cheltuieli de protocol,chirii,dobânzi
Cm=KC+A
Ct=Cfabric+Cdistrib
Costul marginal include cheltuielile cu obținerea ultimei unități de produs realizate la un
moment dat,respectiv sporul costului total determinat de creșterea cu o unitate a volumului
producției.Cmg=∆CT/∆Q
Cost unitar CTM=CT/Q (u.m./buc.),CTM≤P
CTM=CFM+CVM
Observație :Deoarece P=Prm+CTM ,dacă CTM crește și întreprinzătorul nu acceptă
reducerea Prm ,atunci Prețul va crește,dar el nu va mai fi atractiv pentru cumpărători!Se
observă și o scădere a rentabilității dacă întreprinzătorul păstrează totuși același preț,
sacrificând o parte din profit lucru ce reiese și din calcularea rentabiltății,
Rpr/CT(%)=(Prm/CTM)×100
Reducerea costurilor(pl.) echivalent ă cuă reducereaă sauă diminuareaă pierderilor,ă aă risipeiă
esteă oă preocupareă permanent ă pentruă oriceă întreprinz tor(surse-nerespectarea strict ă aă
consitiiloră tehnice,supraproducția,organizareaă defectuoas ă aă procesuluiă deă
fabricație,dimensionareaănecorespunz toareăaăstocurilor,indisciplinaăcontractual ăetc.).Pentru
a maximiza profitul se impune minimizarea costului.Relația dintre profit și cost este
negativă,sc dereaă costuluiă antreneaz ă cre tereaă profituluiă iă invers.În fixarea
costului,antreprenorulăăvaățineăcontădeăcostulăistoricăcelămaiămic,costulăfirmeiăcuăceaămaiăbun ă
pozițieă deă peă piaț (concurent )ă iă evidentă prețulă deă vânzareă aă produsului /tariful serviciului
respectiv(limitaăinferioar ăpân ălaăcareăpoateăcoborîăprețul).
C iăposibileăădeăreducere aăcostuluiădeăproducție:ăobținereaăăfactorilorădeăproducțielaăprețuriă
câtă maiă sc zuteă deă laă furnizori,reducereaă consumuriloră deă material(alternative),reducereaă

6
cheltuieliloră deă stocareă iă depozitare,administrative,ă deă desfacere(reclam )(paz ,gestiuneă
contabil ăetc.),optimizareaătimpuluiădeămunc (cre tereaăproductivit ții).
Definiție: Profit=câștigul,beneficiu,avantajul realizat sub formă bănească dintr-o
acțiune,operație sau exercitarea unei activități și se determină ca diferență între ceea ce
încasează și ceea ce plătește în activitatea economică sau prețul de vânzare și costul bunului
economic provenit din activitatea respectivă
Formula de calcul a (masei) profitului: V(sau CA)-CT=Pr, Pr=Prb(brut)
Prnet(admis)=Prb-Impozit
unde V=veniturile firmei,CA=cifra de afaceri,CT=cheltuieli(costul total),Pr=profitul
total(brut) ,respectiv Prunitar=Preț-Cost unitar, unde Pv=preț unitar și Q=cantitatea vândută
sau Prm=Pr/Q.
Masa profitului trebuieăs ăfieăoăm rimeăpozitiv ,iarădac ăesteăoăm rimeănegativ ă,firma(agentulă
economic)seă afl ă într-oă situațieă deă ineficiență,realizeaz ă pierderi.Dup ă ceă esteă obținută esteă
folosit pentru:constituirea rezervelor legale, acoperirea nevoilor personale de consum ale
antreprenorului(plata dividendelor) iă pentruă autofinanțarea parțială sau totală în scopul
l rgiriiă iă moderniz riiăproducției(m rireaă capacit țiiă deăproducțieăaă firmei,cre tereaăcalit țiiă
produselor,cercetare-dezvoltare etc.).
Profit marginal esteăprofitulăobținutădeăproducereaă iăvânzareaăultimeiăunit țiădeăprodusăsauă
reflect ăprofitulăsuplimentarăobținutălaăcre tereaăcuăoăunitateăaăvânz rilorădintr-un bun.
Prmţ∆Pr/∆QţVmg-Cmg,ăundeăVmgţţ∆V/∆Q
M rimeaă profituluiă depindeă deă maiă mulțiă factori:ă nivelul costului(r.indirectă),nivelul
prețului(r.directă),volumul producției/vândute(r.directă),structura și calitatea
producției,nivelul productivității(r.directă)-caeteris paribus(ceilalți posibili factori nu se
modifică,rămân constanți) ,viteza de rotație a capitalului ce se exprimă și prin numărul de
rotații într-un an(timpul de aprovizionare,producție propriu-zisă și vânzare /desfacere să fie
cât mai scurt-relație indirectă ),proporția repartizării veniturilor între posesorii factorilor de
producție,anticiparea pieței ,calitatea produselor,metode de management și gestiune
economică etc.
Rata profitului esteă raportulă procentuală dintreă masaă profituluiă iă costulă totală sauă capitalulă
utilizată sauă cifraă deă afaceri.Eaă arat ă gradul de rentabilitate sau de profitabilitate pe
produs/produseă sauă peă totală peă firm .Esteă foarteă important ă pentruă orientareaă structuriiă
producțieiă peă produseleă celeă maiă rentabile.Prină comparareaă profituluiă cuă costulă totală ală
producției,cuăcifraădeăafaceriă iăvolumulRentabilitateaădesemneaz ăcapacitateaăuneiăfirmeădeăaă
aduce profit.
Rpr/CT(%)=(Pr/CT)×100; Rpr/CA(%)=(Pr/CA)×100; Rpr/K(%)=(Pr/K)×100
Observație :Dac ă întreprinz torulă esteă maiă eficientă deă laă oă perioad ă laă altaă ,atunciă profitulă
cre te,ădeciă iărataărentabilit țiiăcre te!
Def:cifră de afaceri= volumul total al încasărilor obținute de firmă într-un interval dat de
timp,provenind din vânzarea bunurilor sau serviciilor realizate în intervalul respectiv

7
CA=Pv×Q ,unde Pv=preț unitar și Q=cantitatea vândută
Antreprenorulăurm re teămaximizarea profitului(aădiferențeiădeămaiăsus)ă iăfolosireaăuneiă
p rțiădinăprofităpentruădezvoltareaăfirmei.Astfelăfirmaăvaăproduceăoăcantitateămaiămareădeăbunuriă
sauă vaă ameliora(cre te)ă calitateaă acestoraă sauă modulă deă desfacere,ceea ce va conduce la
obținereaăunuiăprofită iămaiămare.Fiecareădintreăacesteăsoluțiiănecesit ăîns ăcantit țiă iămaiămariă
deă resurse,dară acesteaă suntă limitateă iă cost ,deciă seă poateă atingeă scopulă doară dac ă
m re te(cre te)eficiența utilizării acestora,raționalitatea activit țiiăsale.Lipsaăprofituluiăfaceă
imposibil ă existențaă peă termenă lungă aă firmei,antreprenorul,celă maiă probabil,ă vaă
abandona(faliment)ăsauăseăvaăreorientaă(î iăschimb ăprofilul,obiectulădeăactivitateăalăfirmei).
Falimentul unei firme apare atunciă cândă aceastaă nuă maiă areă nicioă posibilitateă real ,deă
continuareăaăactivit ții.Aceastaăînseamn ăc ăîncas rileădinăvânzareaăbunuilorăeconomiceănu-i
maiăpermităcump rareaădeănoiăresurseădeăproducție.
Pragul de rentabilitate(punctul mort al firmei)ţacelăvolumăăalăproducțieiă,ă iă,respectiv,cifreiă
deăafaceriălaăcareăprofitulăesteă„0”,ăCA=CT.Elănuăseăpoateămențineăpeătermenălungăf r ăcaăfirmaă
s ă nuă fieă constrâns ă s ă ias ă dină afaceri(Faliment).Seă impună m suriă hot râteă deă reducereă aă
costurilor!
Obs!Maximizarea rentabilității se va obține în condiții de compatibilitate cu mediul natural și
mediul social.
Profitul normal,obișnuit sau ordinar este cel care determină supraviețuirea/continuarea
activității.Supraprofitul sau profit suplimentar este excedentul peste cel normal.Dacă profitul
este însușit fără a se avea vreo contribuție atunci se numește profit nelegitim sau nemeritat.

Cap. .Piața.Cererea,oferta și prețul de

e hili ru.Co ure ța.
Cerereaăesteădeterminat ă iăevolueaz ăsubăinfluențaăaănumero iăfactoriăcumăsunt:ănumărul
de cumpărători,intensitatea nevoilor,preferințele cumpărătorilor,nivelul prețului și al
venitului,prețurile altor bunuri.
Definiție: Cererea reprezintă cantitatea de bunuri economice pe care agentul/agenții
economic/i vor și pot să o cumpere la un anumit preț,în condiții date de loc și de timp.
Legea cererii: Creșterea prețului unui bun determină reducerea cantității solicitate din bunul
respectiv,iar reducerea prețului consuce la creșterea cantității solicitate.Explicația este
tendința consumatorului de a-și reduce sau majora cosnumul pentru o mai bună satisfacere a
nevoilor.
Gradul de sensibilitate al cererii la modificarea factorilor care o determină se numește
elasticitatea cererii.Elasticitatea preț a cererii se calculează ca raport între modificarea
procentuală sau relativă a cantității cerute și modificarea relativă a prețului.
Kec/p= - ∆%Qc/%∆P= -[(Q1-Q0)•100/Q0]/[(P1-P0)•100/P0]

8
Dat ăfiindărelațiaănegativ ădintreăQC iăPă,pentruăaăpreveniăobținereaăunuiăcoeficientăpermanentă
negativăseăînmulțe teăraportulăcuă-1.
Dacă Kec/p≥1, cererea este elastică. Dacă Kec/p≤1, cererea este inelastică, dacă Kec/p=1,
cererea este elastic unitară. Dacă Kec/p=0, cererea este perfect inelastică,iar dacă Kec/p →∞,
cererea este perfect elastică(dacă prețul rămâne constant).Cunoa tereaătipuluiădeăelasticitateă
esteăfoarteăimportant ămaiăalesăpentruăvânz tori.
Ofertaă reprezint ă ună subsistemă ală producțieiă totaală dină respectivulă bună pentruă c ă dină ceă s-a
produsă,oăparteăesteăperisabil ,oăparteăseăstocheaz ăsauăesteădestinat ăautoconsumuluiă iădoarăoă
parteăesteădestiant ăpiețeiă,vânz rii.
Definiție: Oferta reprezintă cantitatea de bunuri economice pe care agentul/agenții
economic/i vor și pot să o vândă la un anumit preț,în condiții date de loc și de timp.
Ofertaăesteăinfuențat ădeăpreț, costul de producție,nivelul taxelor și al impozitelor,numărul de
ofertanți,condiții naturale,social politice etc.
Legea ofertei : Creșterea prețului unui bun determină creșterea cantității oferite din bunul
respectiv,iar reducerea prețului consuce la reducerea cantității oferite.Explicația este tendința
vânzătorului de a-și reduce sau majora încasările pentru a-și maximiza profiturile.

Keo/p= ∆%Qo/%∆P= [(Q1-Q0)•100/Q0]/[(P1-P0)•100/P0]

Dacă Keo/p≥1, oferta este elastică. Dacă Keo/p≤1, oferta este inelastică, dacă Keo/p=1, oferta
este elastic unitară. Dacă Keo/p=0, oferta este perfect inelastică,iar dacă Keo/p →∞, oferta este
perfect elastică(dacă prețul rămâne constant).
Piața este instituția centrală în jurul căreia gravitează viața economică.Ea s-a diversificat
datorită diviziunii muncii.Eaă relev ă pulsulă viețiiă economiceă iă ală mersuluiă economieiă uneiă
ț ri.Esteăspațiulăeconomicăînăcareăseăpoziționeaz ătoțiăagențiiăeconomici,loculădeăîntâlnireăală
agențilorăeconomici,întâlnireaădirect ăsauăindirect ăaăcereriiăcuăofertaă iăăcadruădeăformareăală
prețului.
Funcțiile pe careă leă îndepline teă suntă de: informare,de verificare și confirmare/infirmare a
comportamentului și deciziilor luate de agenții economici,de comunicare între producție și
consu și de distribuire a resurselor pe activități economice.
Variabileleăpiețeiăsunt: obiectul tranzacțiilor,cerere,oferta ,prețul și concurența.
Definițe: Prețul reprezintă suma de bani pe care o plătește cumpărătorul vânzătorului în
schimbul bunului cedat,schimb prin care se transferă definitiv a dreptului de
proprietate.Prețul(tariful) măsoară valoarea și utilitatea bunurilor în procesul de schimb.
Funcțiile sunt de :raționalizare a resurselor,de motivare a producției, de informare privind
evoluția pieței, de acoperire a costurilor și de recompensare a întreprinzătorilor,de măsurare
a puterii de cumpărare a veniturilor și de redistribuire a veniturilor.

9
Prețurile administrate sunt prețurile care nu se formează liber, în funcție de raportul dintre
cerere și ofertă.
Definiție :Prețul de echilibru(Pe) este cel la care se realizează cel mai mare volum de
tranzacții pe piață și căruia îi corespunde cantitatea de echilibru(Qe).
Pe o piață în care concurența este normală, prețurile tind spre echilibru.Rolul prețului de
echilibru este multiplu reglează cererea și oferta,asigură alocarea eficientă a resurselor,face
selecția agenților economici pe criterii de eficiență,asigură satisfacerea intereslor agenților
economici,este unic dat dinamic.
Concurențaă esteă atâtă oă competiție,ă câtă iă oă cooperareă înă careă fiecareă acționeaz ă dină intersă
propriu.Ea exist ăatunciăcândă iăacoloăundeăprețulăseăformeaz ăliber,purt toriiăcereriiă iăaiăoferteiă
suntănumero iă iălibertateaălorăesteăap rat ă iăgarantat ădeăunăsisitemădemocratic.Autoritateaă
principal ă înă domeniuă esteă Consiliulă Concurenței.Concurențaă poateă fiă loială sau corectă iăăă
neloială sau incorectă.Eaăjoac ăunărolăimportantăînăeconomie,deoareceăstimuleaz ăprogresulă
economică .Concurențaă seă manifest ă prină reducereaă prețurilor,cre tereaă calit ții,ă publicitate,ă
acordareaădeăfacilit țiăetc.
Definiție: Concurența este confruntarea,rivalitatea dintre agenții economici pentru a-și atinge
interesele.
Piața cu concurență perfectă areăurm toareleăcaracteristici:ăatomicitatea pieței,omogenitatea
perfectă a bunurilor,transparența pieței,libertatea de a intra și a ieși de piață,la modificarea
prețului și a cererii,oferta se adaptează spontan și mobilitatea perfectă a factorilor de
producție.
Piața cu concurență imperfectă este piața care infirmă una ,mai multe sau toate
caracteristicile pieței cu concurență perfectă.
Exemple: Monopol,monopolistică, ologopol
Monopolul se caracterizează prin o singură firmă oferă pe piață un anumit produs,produsul
respectiv nu poate fi susbstituit,există bariere de intrare pe piață și bunurile sunt omogene.
Concurența monopolistică se caracterizează prin atomicitatea pieței,intrarea și ieșirea de pe
paiță sunt relativ libere,produsele sunt diferite iar transparența este mare ,dar nu perfectă.
Piața de oligopol se caracterizează printr-un număr mic de producători,atomicitatea cererii,
sunt bariere de intrare pe piață,produsele sunt omogene sau diferite ,iar firmele pot încheia
înțelegeri.

Cap. .Piața o etară

10
 Economiaădeăpiaț ăfuncționeaz ăcaăunăsistemădeăpiețeăcareăseăcondiționeaz ăreciproc.Unaă
dintre acestea este piața monetară,înă cadrulă c reiaă seă efectueaz ă tranzacțiiă cuă bani,seă faceă
comerțăcuăbani.
Definiție: Banii reprezintă instrumental social,general acceptat ca etalon al valorii,ca mijloc
de plată,de schimb și de rezervă într-un spațiu economic dat.
Funcțiile pe care le îndeplinesc sunt de: mijloc/etalon general de măsurare și comparare a
valorii,mijoc de schimb,mijloc de plată,mijloc de economisire/rezervă, mijloc de schimb
universal și informațională.
Masa monetară (bănească)ăesteăsumaădeăbaniă afalat ăînă circulațieă la un moment dat într-o
economieă iă aparținândă diferițiloră agențiă economici.Esteă format ă dină numerară iă baniiă
scripturali(de cont).Numerarulă esteă creat(emisiune)ă deă Bancaă Central (BNR)ă ,iară monedaă
scriptural ădeăBNRă iăoriceăalt ăbanc ăcomercial (37-2017).Reglarea masei monetare se face
deăb nciăînăfuncțieădeăstareaăeconomieiă iătrebuieăs ăstimulezeăafacerileăf r ăaăgeneraăinflațieă
sauădeflație.
Factorii(împrejurările/cauzele) care determină creșterea masei monetare sunt: cre tereaă
cantit țiiă deă bunuriă destinateă vânz rii(sporireaă volumuluiă valorică ală tranzacțiilor),sc dereaă
vitezeiă deă rotațieă aă banilor,satisfacerea nevoilor statului(acoperirea deficitului
bugetar),convertibilitateaă devizelor(valute)ă înă monedaă național (lei) , nevoia de bancnote a
b nciloră comercialeă pentruă retragerileă cliențiloră iă acordareaă deă credite(reținereaă deă c treă
anumițiăagențiăeconomici,subăform ădeărezerv ă,ăaăunorăsumeăînănumerar).
Operațiunile(căile) care asigură creșterea masei monetare sunt: acordarea de
credite,emisiuneă monetar ,sc dereaă RMO(rataă rezerveloră obligatoriiă monetare)ă iă schimbulă
valutarăalămonedelorăstr ine.
Împrejurările/cauzele care determină scăderea masei monetare sunt: diminuarea
volumuluiă valorică ală tranzacțiilor,cre tereaă deă rotațieă aă banilor,excedentulă bugetară iă
convertibilitateaăvalutarăalămonedeiănaționaleăînămoned ăstr in .
Operațiunile/căile care asigură scăderea masei monetare sunt : limitarea
(plafonarea)creditului,rambursareaă crediteloră ajunseă laă scadenț ,cre tereaă RMOă iă schimbulă
valutarăalămoneyănaționale.
M=P•Q/V,unde V este viteza de rotație a banilor,adică numărul de operațiuni de vânzare-
cumpărare și de plăți pe care o unitate monetară le mijlocește într-o anumită perioadă de timp.
Puterea de cumpărare(Pcb) a unei unități monetare(u.m.) reprezintă cantitatea de bunuri
economice ce poate fi achiziționată cu o unitate monetară în condiții determinate de loc și
timp. Pcb=1/P, sau Pcb=M/P
Pe piața monetară se întâlnesc cererea(debitorii) și oferta(creditorii) de monedă,de bani în
sens generic ,iar tranzacțiile se efectuează prin intemediul unui preț specific,rata
dobânzii.Intermediarii sunt băncile ,casele/băncile de economii,casele de pensii,societățile de
asigurări,IFN etc.
Prețul banilor este dobânda.Masa dobânzii reflect ă sumaă deă baniă peă careă debitroulă oă
pl te teă creditoruluiă pentruă folosireaă baniloră împrumutațiă pân ă laă scadenț .În mărimi
relative(procentuale) reflect ă dobândaă ceă trebuieă pl tit ă anuală creditorului,ă deă c treă
11
debitor,pentruă100ădeăunit ți monetare împrumutate. Ea este un venit pentru creditor și un cost
pentru debitor.Factoriă careă influen eaz ă nivelulă acesteiă dobânziă sunt:rataă inflatiei;ratele
dobânzilorăpracticateădeăalteăb nci;rataădeărefinanțare.
Acordarea creditelor seăfaceă,deăregul ,ăpeăbazaăunorăgaranții și a bonității clientului,adic ă
a aprecierilor pe care le face banca la care clientul s-aăadresatăasupraăsituațieiăluiăînăfuncțieădeă
diferiteăcriterii,astfelăîncâtă,creditorulăs ăseăasigureăfaț ădeăeventualeleăriscuri pe care le comport
restituireaă credituluiă iă plataă dobânziiă încondițiileă conveniteă prină contractuală încheiată întreă
antreprenoră iă banc .Deă regul ă ,riscurileă iă amploareaă garanțiiloră solicitateă suntă directă
proporționaleă cuă durataă angajamenteloră summate de debitori(firme) iă consimțiteă deă
creditori(bănci).
Exempleă deă credite:ă comercial,bancar,deă investiții, credite pentru bunuri de consum, credite
pentru nevoi personale, credite imobiliare sau ipotecare, credite pentru studii, overdraft etc.

Dobânda simplă seăcalculeaz ăînăcazulăînăcareăperioadaăanalizat ăesteămaiămic ădeă1ăan,ăiară

dobândaănuăesteăcapitalizat (seăachit ălunar,trimestrial,semestrial,anual)ă

D = C ∙ r ∙ n, cândăn≤1ăan,(înăluniănţnr.ăLuni/12,ăînăzileănr.zile/360)

D=masa dobânzii,C=volumul creditului/depozitului,rţrataăanual ăaădobânzii,n=timpul în ani

Dobânda compusă(capitalizată,dobândă la dobândă) seăpractic ăatunciăcândăperioadaădeă

depunereăesteămaiămareădecâtăunăan,ăiarădobândaăesteăreinvestit ălaăfiecareăscaden .

Dc = C0(1+d')n – C0=Sr-C0, unde Srţsumaăfinal ă

Sr= C0(1+d')n, adică Dc=C0[(1+r)n-1],C0ţsumaăinițial ,nţtimpulăînăani,ăcândăn≥2ăani(sauă
luniădup ăcaz).
Obs :Dacă rata dobânzii de 10% pe an crește la 11% pe an ,diferența se numește 1 punct
procentual ,respectiv a crescut cu 10% față de momentul inițal.
Rataănominal ăaădobânziiăreprezint ărataăconvenit ă iăpl tit .ăDeăexemplu,ăaceastaăesteă
rataăpeăcareăproprietariiădeălocuințeăoăpl tescăpentruăcreditulălorăipotecarăsauăpeăcareădeponențiiă
o primesc pentru depoziteleălor.ăDebitoriiăpl tescărataănominal ,ăiarădeponențiiăoăprimesc.
Relațiaădintreărataădobânziiă iărataăinflațieiăesteărn=rr+ri, ri=IP-100%,unde rn=rata nominală
a dobânzii,rr=rata reală a dobânzii, ri=rata inflației ,IP=indicele prețurilor (general).

B ncileă seă afl ă înă dubl ă ipostaz ă pl tescă dobânziă pentruă sumeleă atraseă iă încaseaz ă
dobânzi pentru sumele plasate.Diferența dintre dobânzile încasate și dobânzile plătite se
numește câștig bancar. Cșb=Da-Dp sau Cșb=Dî-Dp, unde Dî=dobânzi încasate ,iar Dp=dobânzi
pl tite.(ra≥rp).
Dac ăsumeleăacordateăsubăform ădeăcrediteăsuntăegaleăcuăceleădepozitateăatunci:
Cșb=C0•n•(ra-rp)
Prină sc dereaă dină câ tigulă bancar aă cheltuielilor(costurilor)ă deă funcționare/administrativeă seă
obțineăprofitul bancar(impozabil). Prb=Cșb-Cf, undeăCfţcosturiădeăfuncționareăaleăb ncii.

Cap. .Piața de apital

12
 Investițiile( de portofoliu) presupun așteptarea din partea investitorului a unei
multiplicări a sumelor (prin dobânzi, dividende, diferențe de prețuri etc.), spre diferență de
economisirea lor, care reprezintă doar păstrarea banilor.
Oă pia ă maiă pu ină cunoscut ă pentruă persoaneleă fizice,ă careă poateă oferiă posibilit iă deă
investitii aducatoare de castig, este piaţa de capital.Piațaădeăcapitalăesteăansamblulărelațiiloră iă
mecanismelorăprinăcareăseărealizeaz ătrandferulăfondurilorăb ne tiădeălaăceiăcareăauăsurplusădeă
capitală(investitorii)c treăceiăcareăauănevoieădeăcapitală(companii,organizații,stat)ăcuăajutorulă
unor instrumente specifice(valorile mobiliare)ă iă prină intermediulă unoră operatoriă
specifici(societ țiă deă deă serviciiă deă investițiiă financiare-SSIF).Transferurile de capital
finanțează economia reală,dând drepturide participare la această finanțare acelora care au
devenit investitori.
Piaţa de capital(financiară) este pia aăpeăcareăseătranzac ioneaz diverse tipuri de titluri
deăvaloareăcumăarăfiăac iunile,ăobliga iuni,ătitluriădeăstatăsiăaltele. Piațaăprimar ă– prima solicitare
deăfinanțareăaăuneiăcompanii/entit țiă(IPO)ă– listareălaăburs . Piațaăsecundar ă– investitorii pot
schimbaăîntreăeiădeținerile.
Alternativaădepozit riiăbanilorălaăbanc ăesteăplasareaălorăînătitluri de valoare, precum
acțiuniă sauă obligațiuni.Celeă maiă sigureă plasamenteă suntă celeă înă titluri de stat (garantate în
totalitate). EleăsuntăemiseădeăTrezoreriaăStatuluiăcareăseăoblig ăs ăleăr scumpereădup ăoăperioad ă
deă timpă specificat ,ă cuă oă sum ă maiă mare.ă Prină emisiunileă deă titluriă deă valoare,ă statulă seă
împrumut ădeălaăpopulațieăpentruăa- iăputeaăacoperiăcheltuielileăproprii.
În economiaă deă piaț ,principaleleă societ țiă comerciale,maiă alesă celeă deă dimensiuniă
mari,suntăorganizateăcaăsociet țiăpeăacțiuni.Capitalul(social) unor asemenea firme se constituie
prinăaportulăunorăpersoaneăfiziceă iăpersoaneăjuridiceădenumiteăgenericăacționari.
Acţiunile atestă dreptul de proprietate asupra unei părţi dintr-o societate comercială,
mai exact din capitalul ei. Ele aduc deținătorilor dividende,venituri variabile. M rimeaă
dividenduluiă esteă hot rât ă deă Adunareaă General ă aă Acționariloră iă depindeă deă situațiaă
economico-financiar ăaăfirmeiă iădeăstrategiaăadoptat ăînăceeaăceăprive teăutilizareaăprofituluiă
net.Ac iunileăseăvândăşiăseăcump r ălaăburs ;ăvaria iileădeăpre ăpotăaduceăcâştigăde in toruluiă
(dac ăle-aăvândutăcuăunăpre ămaiămareădecâtăcelădeă cump rare)ădarăşiăpierderi.ăDeăceăcreşteă
pre ulăuneiăac iuni?ăDinădiferiteămotive,ădarăînăspecialăpentruăc ăaăcrescutăinteresulăinvestitoriloră
pentruăaceaăfirm ,ăpentruăc ăseăaşteapt ăs ăfac ăafaceriăfoarteăbune(bullămarketă iăbearămarket).
Obligaţiunile sunt documente emise de companii atunci când au nevoie de un împrumut
pe termen lung, documente care se oferă la vânzare.Deținătorul(cumpărătorul/investitorul)
este numit obligatar.C=V/r
De in toriiădeăastfelădeăobliga iuniăprimescădobând (fix ) pentruăinvesti iaăfinanciar ă
f cut .Obliga iunileăpotăfiăcotateălaăburs ,ălaăunăpre (curs,cotație) careăpoateăs ăfluctueze.ăDeă
asemenea,ă exist ă risculă caă emitentulă obliga iuniloră s ă deaă falimentă şiă astfelă investitorulă înă
obliga iuniă (deă faptă creditorulă firmei) poate recupera foarte greu sau chiar deloc banii.
Majoritateaătranzac iilorăpeăpia aădeăcapitalăconstauăînăcump rareaăşiăvânzareaădeăac iuni(spot)ă
aleăsociet ilorăcotateălaăBVB –Bursa de Valori București, obiectulătranzac iilorăfiindădeciăăp rți
din capitalul social al acelor firme.Bursaădeăvaloriăesteăoăpiaț ăpublic ăorganizat ă iăspecializat ă
undeăinvestitoriiăseăîntâlnescăsatisf cându- iăcerințeleădeălichiditateă iădeăcâ tig.Esteă,totodat ă
unăbarometruăextremădeăsensibilăalăst riiăeconomiei.Laăburs ăoperațiunileăpotăfiălaăvedereă iălaă
termen.Laăceleălaăvedereăcedareaătitluriloră iăplataălorăseărealizeaz ăînăcelămultă2ăzileălucr toareă
,iarălaăceleălaătermenălaăoădat ănumit ăziălichidare.
Tranzacțiileă seă realizeaz ă prină intermediulă b ncilor,agențiloră deă schimb(brokeri)ă iă aă
altorăinstituțiiăfinanciare.Piațaăfinanciar ăareădou ăformeăprimară și secundară.Pe piațaăprimar ă
seă tranzacționeaz ă titluriă nouă emise,ă iară peă ceaă secundar ă celeă emiseă anterior(au caracter
speculativ).

13
 Principalulămotivăpentruăcareăinvestitoriiăalegăsaăachizi ionezeăac iuniădeă peăpia aădeă
capitală nuă esteă îns ob inereaă unuiă dividendă ciă cump rareaă ac iuniloră laă ună pre ă maiă mică şiă
vânzareaă loră laă ună pre ă maiă mare,ă ob inândă astfel un profit imediat. Când un emitent are o
situațieăfinanciar ăbun ,ămaiămulțiăoameniăvorăs ăcumpereătitlurileăemiseăiarăprețulăacestoraă
cre te(bullămarket), iarăcândăunăemitentăareăoăsituațieăfinanciar ăproast ,ămaiămulțiăoameniăvoră
s ăvând ătitlurileădeținuteăiarăprețulăacestoraăscade(bearămarket).Celăcareăintuie teăevoluțiaăreal ă
aăcursuluiăvaăcâ tiga,cel laltăvaăpierde.
Ceiăcareădorescăs ădevin ăac ionariăauădou ăvariante:
-cump rareaăunorăac iuniănouăemiseădeăc treăoăsocietateălistat ălaăburs ;
-cump rareaădeăac iuniăcareăseătranzac ioneaz ădejaălaăburs .
Randamentulătitluluiăexprim ăprocentualăcâ tigulăobținutăînăraportăcuăsumaăinvestit ăînă
achiziționareaă titlului(acțiuneă sauă obligațiune)ă iă seă calculeaz ă dup ă formulaă
Ra=(Dividend/C)×100,unde Ra ţrandamentulă acțiunii,Dvţvaloareaă
dividendului,CţCursul(deăachiziție)ăalăacțiunii
R0=(V/C)×100,unde Roţrandamentulă obligațiunii,Vţvenitulă fixă sauă cuponulă
obligațiunii,Cţcursulăobligațiunii
OBS! Randamentul calculat se compară cu rata anuală a dobânzii practicate de bănci ,la
depozitele la termen.Dacă R este superior r,investiția este avantajoasă!
Câștigul potențial se obține ca urmare a creșterii cursului titlurilor,ca diferență între cursul
la cumpărare și cel de vânzare.El stă la baza speculațiilor la bursă.
Alți factori importanți de care se ține cont atunci când se investește sunt Riscul plasamentului
lichiditatea titlurilor și fiscalitatea.

Cap. .Piața u ii
Definiție: Piața muncii reflectă spațiul economic în care se întâlnesc și se confruntă cererea
și oferta de muncă salariată formându-se prețul muncii,numit salariu.Ea este extrem de
dinamic ă, areăreglement riăspecificeăprinăcareăseăstabilescăînăcontractulădeămunc ăcondițiileădeă
munc ,ădeăangajareă,deăsalarizare,ădeăpromovareăăetc.
Cererea de muncă reprezint ănevoiaădeămunc ăsalariat ăceăseăformeaz ăînăeconomie,ălaăună
momentădată iăprovineădeălaăutilizatoriădeăforț ădeămunc (firme,statăetc.)ă iăseăexprim ăprină
ofertaădeălocuriădeămunc ăsalarizate.
Ea depinde de: dezvoltarea economico-social ,costul forțeiă deă munc ,ă productivitateaă
marginal ,progresulă tehnic,duarată muncii,intervențiaă sindicatelor,substituireaă factoruluiă
munc .Deriv ătotămaiămultădinăcerereaădeăbunuriă,seădeplaseaz ărapidăspreăcre tereaăămunciiă
calificate
Oferta de muncă reprezint ăvolumulădeămunc ăceăpoateăfiădepusădeăpopulațiaăuneiăț ri,înă
condițiiă salariale,într-oă perioad ă deă timpă iă seă manifest ă caă cerereă deă locuriă deă munc ă
salariat .Populațiaă apt ă deă munc ă cuprindeă persoaneleă careă potă fiă atraseă iă utilizateă într-o
activitateăeconomic .Oăparteăesteăpopulațieăapt ăneocupat ăformat ădină omeri,elevi,studenți,ă
iarăcealalt ăesteăocupat (salariați,lucr toriăpeăcontăpropriu,antreprenoriăetc.)

14
Eaădepindeădeănevoiaădeăsubzistenț ,dinamicaăsalariului,naturaămunciiă prestate,condițiileă de
munc ,existențaă altoră venituriă alternative,perspectiveleă deă promovare,satisfacțiaă muncii,ă
posibilit țiădeămigrare,stabilitateaăloculuiădeămunc ăetc.
Într-oă prim ă faz ă piațaă munciiă seă formeaz ă laă nivelulă economieiă peă mariă domeniiă undeă seă
contureaz ăprincipiileădeăsalarizareăprinălegislațieăspecific ăcumăesteăCodulăMuncii,seăstabile teă
salariul minim etc.
Înă aă douaă faz ă laă nivelă deă firmeă seă negociaz ă salariulă iă alteă condițiiă salarialeă înă termeniă
specifici.
Definiție :Salariul este suma de bani primită pentru contribuția adusă la realizarea muncii ca
factor de producție posesorului său, cel care o depune.Salariulă iaă na tereă dină confruntareaă
cereriiăcuăofertaădeămunc .Esteăunăcostăpentruăangajatoră iăunăvenităpentruăangajat.
Mărimea salariului esteă diferențiată /egalizată deă calit țile,aptitudinileă angajaților,caracterulă
muncii,rezultateleă obținute,cantitateaă deă munc ,r spundereaă ,productivitatea muncii,raportul
dintreă cerereaă iă ofertaă deă munc ,dinamicaă prețurilor,intervențiaă statului,legislația,raportul
sindicat-patronat,migrația,discrimin rileăsalarialeăetc.
Formele salariului sunt: salariul nominal,salariul nominal net,câștigul nominal,salariul minim
garantat,salariul real,câștig real,salariul colectiv și salariul social.
Salariul nominal reprezintă suma de bani pe care o primește salariatul.Salariul real reprezintă
cantitatea de bunuri care poate fi cumpărată, la un moment dat,cu salariul nominal.
SR=SN/P
Contractul de muncă este forma juridică fundamentală proprie pieței muncii și reflectă
acordul de voințe exprimate liber dintre angajator și salariat .Prevede drepturi și obligații
pentru ambele părți.

Aplicații
1.ăCareădintreăurm toareleăafirma iiăcuăprivireălaănevoileăeconomiceănuăesteăadev rat ?:
a)ăreprezint ăcerin eăaleăexisten eiăoamenilorăcaăindiviziăşiămembriăaiăsociet ii;b)ăseăsatisfacă
prinăconsumulădeăbunuri;c)ăauăatâtăoădeterminareăobiectiv ăcâtăşiăunaăsubiectiv ;d)ăsuntălimitateă
şiăstatice;e)ăvolumulăşiădiversitateaălorăauătendin eădeăcreştere.

2. Nevoile au caracter :a.limitat ;b.nelimitat ;c.static ;d.noneconomic

3.Ceăanalizeaz ăeconomiaă?ăa.cumăseăcomport ăoameniiăcândăsuntăpuşiăînăsitua iaădeăaăalegeăs ă
produc ăbunuriăcuămijloaceălimitateăpentruăsatisfacereaănevoiloră;b)rela iaădintreăproducatorăşiă
consumatoră inândăcont deăfactoriiădeăproduc ieăutiliza iă;c)modulăînăcareăseăutilizeaz ăresurseleă
economice disponibileăceăvorăsatisfaceătrebuin e.

4.ă Înă economie,ă menajulă desemneaz ă unitateaă care,ă înă principal:a)ă consum ;b)ă produce;c)ă
consum ădoarăbunuriămateriale;d)ăproduce servicii;e)ăproduceăşiăconsum ăservicii.
5.ă Ună consumatoră achizi ioneaz ă dou ă bunuriă Xă şiă Yă aleă c roră utilit iă marginaleă suntă 200ă
unit iădeăutilitate,ărespectivă250ăunit iădeăutilitate.ăDac ăpre ulăbunuluiăXăesteă3.500ăleiăşiăală

15
bunului Y 4.000 lei, atunciăconsumatorul:a)ăvaăm riăconsumulădinăXăşiăvaăreduceăconsumulădină
Y;b)ăvaăm riăconsumulădinăYăşiăvaăreduceăconsumulădinăX;c)ăvaămen ineăconsumulădinăambeleă
bunuri;d)ăvaăm riăconsumulădinăambeleăbunuri;e)ăvaăreduceăconsumulădinăambeleăbunuri.
6.Dac ăprin consumarea celei de-aă6ăunit iădintr-unăbunăeconomicăutilitateaătotal ăcreşteădeălaă
24ălaă28,ăutilitateaămarginal ăaăacesteiăunit iăeste:ăa)ă24;b)28;c)ă2;d)4;e)ă22.
7.ăSatisfac iaăsuplimentar ăpeăcareăsper ăc ăoăvaăob ineăunăconsumatorăprinăfolosirea uneiăunit iă
în plus dintr-ună bună reprezint :ă a)ă utilitateă total ;ă b)ă nevoieă uman ;c)ă utilitateă marginal ;d)ă
utilitateăeconomic ;e)ăutilitateăînăsensăgeneral.
8.ăÎnăcondi iileăînăcareăraportulăpre urilorăpentruădou ăbunuriăYăşiăX,ăconsumateădeăunăindividă
esteădeă2,ăraportulăutilit ilorămarginaleăUmgY/UmgXăcorespunz torăutilit iiătotaleămaximeă
este:a) 21;b) 2;c) 1;d) 0,25;e) 4.
9. Consumatorulăareăună comportamentăeconomicăra ională atunciă când:a)ă cump r ăbunuriăpeă
bazaăexperien eiăprecedente;b)ăalegeăbunuriăsubăinfluen aăpublicit ii;c)ăalegereaăbunurilorăseă
bazeaz ăpeăcriteriiădeăeficien ;d)ăfaceăalegeriădoarăpeăcriteriiăecologice;e)ăcump r ăbunuriălaă
întâmplare.
10.ă Conformă legiiă luiă Gossen,ă atunciă cândă seă consum ă unit iă successiveă dintr-un bun,
intensitateaănevoiiăumaneăpentruăbunulărespectiv:a)ăscade;b)ăcreşte;c)ănuăseămodific ;ăd)ăîntâiă
creşte,ăapoiăscade;e)ăseăaccentueaz .
11.ă Formeleă deă proprietateă sunt:ă a.deă stată iă privat ;b.deă stat,privat ă iă mixt ;c.public ă iă
particular;d.individual ă iăcomun .
12.Uzufructulăpoateăfiăreprezentatădeă:ăa.ăteren;b.rent ;c.proprietar;d.credit.
13.ăCapitalulătehnicăfix:a)ăseăconsum ăintegrală într-unăcicluădeăproduc ie;b)ăcuprindeăşiă apaă
tehnologic ;c)ăseăînlocuieşteădup ăfiecareăcicluădeăproduc ie;d)ăesteăafectatădeăuzuraăfizic ăşiă
moral ;e)ăparticip ălaăunăsingurăcicluădeăproduc ie.
14.ăAtunciăcândăproductivitateaămarginal ăaămunciiăesteămaiămareădecâtăproductivitateaămedieă
aămuncii,ăaceastaădinăurm :a)ăscade;b)ăcreşte;c)ănuăseămodific ;d)ăinfluen eaz ănegativăeficien aă
general ăaăîntreprinderii;e)ădevineăunăelementădeăsporireăaăfactorilorădeăproduc ie.
15.ăÎnăcondi iileăcontemporane,ănivelulăproductivit iiămunciiăesteăunăcriteriuădeăbaz ăpentru:a)ă
calcularea cererii;b) determinarea cursului de schimb;c) stabilirea m rimiiă salariilor;d)ă
apreciereaăm rimiiăîntreprinderii;e)ăcalculareaărateiădobânzii.
16.Înă T0,ă productivitateaă medieă aă munciiă laă oă firm ă esteă deă 20ă buc iă peă salariat.ă Înă T1,ă
produc iaă sporeşteă deă 3ă oriă fa ă deă T0,ă cândă eraă deă 200ă buc i,ă iară num rulă deă salaria iă seă
dubleaz .ăNivelulăproductivit iiămarginaleăaămunciiăreprezint :a)ă20;ăb)ă30;c)ă40;d)ă45;ăe)ă35.
17.Productivitateaă medieă aă 8ă muncitoriă esteă 24ă unit i.ă Dac ă productivitateaă marginal ă
corespunz toareă celuiă de-al 9-leaă muncitoră esteă 23ă unit i,ă seă poateă trageă concluziaă c :ă a)ă
productivitateaă marginal ă creşte;b)ă productivitateaă marginal ă seă reduce;c)ă productivitateaă
medieăcreşte;d)ăproductivitateaămedieăseăreduce;e)ăproductivitateaămarginal ăesteămaxim .
18.ăFa ădeăoăproduc ieăzilnic ădeă6.000ăbuc iădinăbunulăXăşiăoăproductivitateămedieăaămunciiă
deă120ăbuc i/salariat,ădac ăproductivitateaămarginal ăaămunciiăesteă150ăbuc i,ăiarănum rulădeă

16
salaria iăseădubleaz ,ăatunciăproduc iaăsporeşte:a)ăcuă50ș;b)ăcuă100ăbuc i;c)ăcuă250ăbuc i;d)ă
cu 125%;e) cu 13,25%.
19.Laăoăîntreprindere,volumulăproducțieiăaăsporităcuă300ș,înătimpăceănum rulăangajațilorăs-a
dublat.Cumă aă evoluată ,înă perioadaă respective,productivitateaă medieă aă muncii:ă a.aă r masă
constant ;b.aăcrescutăcuă100ș;c.s-aăînjum t țit;d.s-a majorat cu 200%
20.Lucrândă5ăzileăcâteă6ăoreăpeăzi,15ămuncitoriărealizeaz ăoăproductivitateămedieăaămunciiădeă
12ăpiese/or .Cuăcâtătrebuieăs ăcreasc ăproductivitateaămedieăaămuncii,astfelăîncâtăangajațiiăs ă
realizezeă aceea iă producțieă înă 4ă zile(ă lucrândă câteă 6ă oreă peă z): a.cu 25%;b.cu 10%;c.cu
125%;d.cu 60%.
21.ăCheltuielileăcuăcombustibilulă iăenergiaăpentruăiluminatulă iăînc lzireaăunit ții,amortizareaă
,salariileă personaluluiă administrativ,chiriile,taxele,impoziteleă genereaz ă costurileă :a.fixeă deă
producție;b.deăoportunitate;c.variabileădeăproducție;d.materiale
22.În T0 costulăvariabilămediuăesteă100ău.m.ăPeătermenăscurt,,ădac ăproduc iaăcreşteăcuă50șăiară
costurile variabile totale cresc cu 25%, costul marginal este de:a) 25 u.m.;b) 75 u.m.;c) 125
u.m.;d) 250 u.m.;e) 50 u.m.
23.ăDac ăproduc iaăscadeăcuă60ș,ăcostulăfixămediu:a)ăcreşteăcuă50ș;b)ăscadeăcuă150ș;c)ăcreşteă
cuă250ș;d)ăscadeăcuă250ș;e)ăcreşteăcuă150ș.
24.Laăoăproduc ieădeă21ăunit i,ăcostulătotalăesteădeă1000ău.m.ăCândăproduc iaăesteădeă23ădeă
unit i,ăcostulătotal este de 1280 u.m., iar costul marginal este de 100 u.m. Costul marginal al
celei de-aă22ăunit iăeste,ăînău.m.:a)ă280;b)ă180;c)ă480;d)ă1280;e)ă1180.
25.În intervalul T0 – T1ă produc iaă creşteă cuă 50ș.ă Atunci,ă costulă fixă mediu:ă a)ă scadeă cuă
33,34%;b) scade cuă50ș;c)ăscadeăcuă66,66ș;d)ăcreşteăcuă66,66ș;e)ăcreşteăcuă50ș.
26.Laăoăsocietateăcomercial ,ăcostulăvariabilămediuăesteădeă20ău.m.ăiarănivelulăproduc ieiălaăcareă
profitulăesteănulă50ăbuc i.ăDac ăpre ulăunitarăesteăegalăcuă40ău.m.,ăatunciăcostulătotal,ăcostul
totalămediuăşiăprofitulătotalăsunt:a) 1250; 25; 0;b) 3000; 60; 0;c) 2000; 40; 0;d) 2000; 80; 0;e)
4000; 80; 0.
27.Raportulădintreăprofitulătotalăşiăprofitulăunitarăalăuneiăfirmeăesteăegalăcuă3/2ă.Profitulăunitară
esteăegalăcuă10ăum,ăiarăpre ulădeăvânzareăesteăcuă15ăum.Venitulătotalăîncasatădeăfirm ăesteăegală
cu :a) 11um;b) 22,5 u.m.;c) 12 um;d) 15 um;e) 12 um.
28. Profitulă reprezint :a)ă excedentulă costuriloră totaleă fa ă deă încas ri;b)ă venitulă factoruluiă
munc ;c)ă diferen aă întreă încas rileă totaleă şiă cheltuielileă cuă materiileă prime;d)ă motiva iaă
obiectiv ă aă posesoriloră capitaluriloră pentruă aă leă puneă înă func iune;e)ă venitulă posesoruluiă
factorului natural
29. M rimeaăşiăgradulădeăprofitabilitateăalăfirmeiăseăafl ăînărela ieădeăacelaşiăsensăcu:a)ănivelulă
costuluiăunitar;b)ănivelulăpre uluiăunitar;c)ădurataăînătimpăaăuneiărota iiăaăcapitalului;d)ănivelulă
salariului;e)ănivelulăsalariuluiăşiăalărentei.
30. Seădauăurm toareleădateăprivindăcosturileăuneiăproduc iiădeă20.000ădeăbuc iădintr-un bun,
realizate într-unăan:ăsalariileăpersonaluluiădirectăimplicatăînăproduc ieăţă10ămil.ău.m.,ăsalariileă
personalului administrativ =4 mil. u.m.,chirii = 4 mil. u.m., materii prime,
materiale,combustibilăşiăenergieăpentruăproduc ieţă15ămil.ău.m.,ăcapitalulăcirculantăconsumat=

17
22 mil.u.m., capitalul tehnic utilizat= 28 mil. u.m., iar amortizarea capitalului fix= 2 mil.
u.m.Prețulădeăvânzareăesteădeă2ă500ăleiăpeău.m.Calculațiămasaăprofitului...............ă.... iăm rimeaă
profituluiănet........................ă tiindăc ăimpozitulăpeăprofităareăoăcot ădeă16ăș.
31.În ultimul trimestru al anului 2011, la nivelul unei firme care produce 1000 de piese, costul
variabilămediuăaăfostădeă50ău.m.,ăcosturileăfixeătotaleăauăfostădeă30.000ău.m.,ăiarăpre ulăunitarădeă
vânzare a fost 500 u.m. Volumulăproduc ieiărealizateăşiăvânduteăaăcrescutăînăprimulătrimestruă
alăluiă2012ăcuă200ș,ăiarăpre ulăunitarădeăvânzareăs-aăredusăcuă5ș.ăCalcula i,ăscriindăformuleleă
deăcalculăşiăexplicitândăsimbolurileăutilizate:
a. costul total pentru ultimul trimestru al anului 2011;
b. cifra de afaceri în primul trimestru al lui 2012.
c.rataăprofituluiăcalculat ălaăcostulătotalăpentruăultimulătrimestruăalăanuluiă2011.ăă

32. Oăfirm ărealizeaz ăîntr-unăanăoăproduc ieădeă5500ăbuc.,ădinăcareăvindeă90ș,ă iăîncaseaz

1.237.500ău.m.ăFirmaăutilizeaz ăanualăcapitalăînăvaloareădeă1.200.000ău.m.,ădinăcareă60șăeste
capitalăfix,ăamortizabilăînă8ăani,ăşiăcheltuieşteălunarăcâteă1250 u.m. pentru fiecare din cei 20 de
salaria iăpeăcareăîiăare.ăDeterminați,ăscriindăalgoritmulăfolosităşi explicitând simbolurile utilizate
în formulele de calcul:
1. productivitatea medie a muncii;
2. rata profitului, calculată la cifra de afaceri.
Notă: Calcululărateiăprofituluiăseăefectueaz ăcuăoăzecimal .

33. Seăutilizeaz ăunăcapitalădeă5ămld.ău.m. din careă60șăreprezint ăcapitalulăfix,ăamortizabilăînă

60 de luni pentruăaăproduceă100.000ădeăbuc ți.ăCheltuielileăsalarialeăseăridic ălaă400ămil.ău.m.,ă
iar încas rileătotaleăsuntădeă3,6ămld.ău.m.Peăbazaădatelorădeămaiăsus,ăcalcula i,ăscriindăformuleleă
de calculăşiăexplicitândăsimbolurileăutilizate:
a.ăpondereaăconsumuluiădeăcapitalăfixăînăcostulădeăproduc ie;
b. rata profitului, la capital.
c.costul mediu
34.ăÎntreămodificareaăpre uluiăşiămodificareaăcantit iiăceruteădintr-unăbunăexist :a)ăoărela ieă
direct ;b)ăoărela ieăinvers ;c)ăatâtăoărela ieădirect ăcâtăşiăunaăindirect ;d)ăoărela ieădeălaăparteălaă
întreg;e)ăaceeaşiărela ieăcaădeălaăpre ălaăofert .

35.Gradulă deă sensibilitateă aă cereriiă laă modificareaă factoriloră careă oă determin ă seă numeşte:a)ă
elasticitatea cererii;b)ărat ămarginal ădeăsubstitu ie;c)ăutilitateămarginal ;d)ăînclina iaămarginal ă
spre consum;e) risc în consum.

36.ă Coeficientulă subunitară deă elasticitateă aă cereriiă înă raportă deă pre ă pentruă ună anumită bună
economicăarat :a)ăoăcerereăelastic ;b)ăoăcerereăinelastic ;c)ăc ăbunulărespectivănuăesteădeăstrict ă
necesitateăpentruăconsumator;d)ăoămodificareăaăcereriiăînăacelaşiăsensăcuăpre ul,ădarămaiălent;e)ă
oăsitua ieădeăcerereăîntâlnit ălaăbunurileădeălux.

37. Atunciăcândăcerereaăpentruăunăbunăesteăelastic ăînăraportădeăpre ,ăiarăvânz torulăiaădeciziaă

s ă reduc ă pre ul:a)ă încas rileă firmeiă scad;b)ă încas rileă firmeiă cresc;c)ă firmaă esteă
dezavantajat ;d)ăcump r toriiăsuntădezavantaja i;e)ăcantitateaăvândut ănuăseămodific .

38.ăLaăoăcerereăinelastic ăînăraportădeăpre ,ădac ăvânz torulăurm reşteăs ăm reasc ăîncas rile,ă

atunciă elă vaă ac ionaă înă direc ia:a)ă spoririiă cantit iiă bunuluiă peă pia ;b)ă creşteriiă pre ului;c)ă
men ineriiăpre ului;d)ămen ineriiăcantit iiăbunului peăpia ;e)ăreduceriiăpre ului.

18
39.Dac ăbunurileăXăşiăYăsuntăsubstituibile,ăcreştereaăpre uluiăbunuluiăXădetermin :a)ăcreştereaă
cantit iiă ceruteă dină bunulă Xă şiă sc dereaă cantit iiă ceruteă dină bunulă Y;ă b)ă sc dereaă cantit iiă
cerute din ambele bunuri;c) creştereaă cantit iiă ceruteă dină ambeleă bunuri;d)ă men inereaă
constant ăaăcantit iiăceruteăatâtădinăbunulăX,ăcâtăşiădinăbunulăY;e)ăsc dereaăcantit iiăceruteădină
bunulăXăşiăcreştereaăcantit iiăceruteădinăbunulăY.

40.Oăcreştereăaăvenituluiăunuiăconsumatorăde la 2.000 u.m. la 4.000 u.m.ăantreneaz ăoăcreştereă

aăcantit iiăceruteădeălaă100ădeăbuc iălaă150ăbuc i.ăCareădinăafirma iileăurm toare,ăunde E este
coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu venitul, este adev rat ?a)EC/ V < 0;b) 0 < EC/ V
<1;c) EăC/ăVăţă1;d)ăEăC/ăVă>ă1;e)ăEăC/ăVăţă−3.

41.ăDac ăpre ulăunuiăbunăesteă2000ău.m.,ăatunciăofertaăesteădeă200ădeăunit i.Dac ăpre ulăesteă

deă4000ău.m.,ăatunciăofertaăesteădeă240ăunit i.ăCoeficientulăelasticit iiăoferteiăînăfunc ieădeă
pre ăeste:a)ă5;b)ă0,5;c) 0,8;d) 0,2;e) 1.
42. Dac ăofertaăunuiăbunăareăoăelasticitateăunitar ,ăiarăpre ulăbunuluiăcreşteăcuă10ș:a)ăcantitateaă
oferit ă creşteă cuă maiă multă deă 10ș;b)ă cantitateaă cerut ă scadeă cuă celă pu ină 10ș;c)ă cantitateaă
oferit ăcreşteăcuă10ș;d)ăcantitateaăoferit ănuăseămodific e)ăcantitateaăoferit ăscadeăcuă1ș.
43.ăPeăpia aăuntului,ălaăunăpre ădeă20.000ău.m.ăapareăunăexcesădeăofert ,ăiarălaăunăpre ădeă10.000ă
u.m.ăapareăunăexcesădeăcerere.ăPre ulădeăechilibruălaăuntăeste:a)ămaiămareădeă20.000ău.m.;b)ămaiă
mic de 10.000ău.m.;c)ăîntreă10.000ău.m.ăşiă20.000ău.m.;d)ă22.000ău.m.;e)ă9.000ău.m..
44.ăCerereaăşiăofertaădeăbenzin ăsuntăreprezentateăprinărela iileăQcţă40ă– 2Păşi,respectiv,ăQoăţă
20 + 3P, (unde Q – cantitatea, P – pre ul).ăÎnăcazulăunuiăexcesădeăcerereăpeăpia ,ăpre ulăbenzineiă
este:a) mai mare decât 4 u.m.;b) egal cu 6 u.m.;c) mai mare decât 6 u.m.;d) mai mic decât 4
u.m.;e) mai mare decât 8 u.m.
45. Transcrie iătabelul de mai jos:

Preţ Cantitate cerută Cantitate oferită Deficit de cerere Deficit de ofertă

(u.m./buc.) (buc.) (buc.) (buc.)-Dc (buc.)-Do
1 30 10
2 20 20
3 10 30
4 5 40

Se cere:
A.Completa iăcoloaneleătabeluluiădat precizândăprețulădeăechilibruă iăcantitateaădeăechilibru..
B.Calcula iă coeficientulă deă elasticitateă aă oferteiă înă func ieă deă pre ,ă pentruă ultimaă etap ă deă
creştereăaăpre ului,ăprecizândătotodat ăşiăformulaăpeăbazaăc reiaăa iărealizatăcalculul.
C.Trasa iăgraficulăCereriiăşiăOferteiăînăfunc ieădeăpre ,ăconformădatelorădinătabel.ă

46. În cazul unui credit pe 3 luni ,m rimeaăluiănă(durataăacord riiăcreditului)ăseăcalculeaz ăastfelă

: a.n=1,,b.n=12/3;c.n=3/12;d.3.

47.Ună individă depuneă laă banc ă 80ă milioaneă leiă laă începutulă primuluiă an.ă Ceă sum ă vaă primiă caă
dobând ălaădepozitulăs uăpesteătreiăaniădac ărata dobânzii este de 10% anual ?a) 240 milioane lei;b)
24 milioane lei;c) 26,48 milioane lei;d) 104,51 milioane lei;e) 8 milioane lei.

19
48. Ceăform ăspecific ăîmbrac ăm rimeaărelativ ăaăpre uluiăpl titădeăc treădebitor,ăcreditorului:ă
a.ăsumaădeăbaniă convenit ăîntreăbanc ăşiă creditori;ăb.ăsumaădeăbaniă negociat ăîntreăbanc ăşiă
debitori; c. rata dobânzii; d. rata profitului.

49. Economisireaă esteă descurajat ă atunciă când:a)ă rataă dobânziiă seă reduce;b)ă rataă dobânziiă
r mâneăconstant ;c)ărataădobânziiăcreşte;d)ărataădobânziiăesteămaiămareădecâtărataăinfla iei;e)ă
rataădobânziiăesteămaiămareădecâtădepreciereaămonedeiăna ionale.
50.Dac ăpentruăunăîmprumutădeă10ămil.ău.m.,ăacordatăpeăoăperioad ădeă5ăani,ăseăpercepeăoărat ă
anual ăaădobânziiădeă10ș,ădobândaăseăpl teşteălaăsfârşitulăfiec rui an, iar creditul se restituie
integral la sfârşitul perioadei de reditare, atu i su a totală a do â zii plătită ă ii este de:a.
10.000.000 u.m.,b. 6.105.100 u.m.,c. 5.000.000 u.m.,d. 16.105.100 u.m.

51.U age t e o o i î pru ută de la o a ă pe tru un an suma de 100 mil. u.m., pentru care
tre uie să plăteas ă o do â dă totală de 5 il. u. . Ştii d ă î pru utul a fost fă ut î regi de
do â dă si plă, rata a uală a do â zii u are a fost o ţi ut reditul este de:a. 5 %, . 5%, . %d.
5% .

52.Un age t e o o i o tra tează u î pru ut de . u. ., u o rată a uală a do â zii de

%. Da ă î pru utul tre uie restituit î patru tra şe a uale egale, al ulaţi, s rii d for ulele de
al ul şi expli itâ d si olurile utilizate:a.valoarea u ei tra şe anuale T=.............................
. do â da pe are o a hită de itorul odată u plata elei de a doua tra şe di î pru ut D =....

c. suma cumulată pe are o pri eşte reditorul pe perioada o tra tului de î pru ut ST=.................

53.În perioada T0-T1 rata dobânzii în economie a crescutădeă20șălaă25ș. tiindăc ăinițial cursul
uneiă obligațiuniă ă scadenteă înă T1ă eraă deă 10.000ă u.m.,calculațiă ,scriindă formuleleă deă calculă iă
explicitând simbolurile utilizate.
a.cursulăobligațiuniiăînăT1…………………
b.venitulăanual(valoareaăcuponului,dobânziiăfixe)……………………..
c.modificareaă procentual ă aă cursuluiă obligațiunii……………ș,precizândă iă sensulă
cre te/scade.

54.Unăagentăeconomicăd ăordinădeăcump rareălaătermenăpentruă10000ăac iuniăAălaăunăcursădeă

100ău.m.ăpeăac iuneăşiăunăordinădeăvânzareălaăacelaşiătermenăpentruă20000ăac iuniăBălaăunăcursă
deă120ău.m.ăpeăac iune.ăLaăscaden ,ăatâtăcursulăac iuniiăAăcâtăşiăcursulăac iuniiăBăsuntădeă110ă
u.m.ă peăac iune.ăAgentulăeconomic:a)ăcâştig ă200000ău.m.;b)ăpierdeă100000ău.m.;c)ăcâştig ă
300000ău.m.;d)ăpierdeă200000ău.m.;e)ăcâştig ă100000ău.m.

55.Ac iunileă sunt:a)ă emiseă deă administra iaă public ă central ă pentruă finan areaă deficitului
bugetuluiă deă stat;ă b)ă emiseă deă administra iileă publiceă localeă pentruă finan areaă deficiteloră
bugetelor locale;c) titluri de credit;d) titluri de proprietate;e) instrumente ale politicii monetare.
56.ă Peă pia aă financiar ă secundar :a)ă seă tranzac ioneaz emisiuni noi de titluri;b) se
tranzac ioneaz ă titluriă emiseă anterior;c)ă titlurileă seă vândă şiă seă cump r ă laă valoareaă loră
nominal ;d)ăcursulătitlurilorăesteăfix;e)ăcursulătitlurilorănuăseănegociaz .
57.ă Încas rileă uneiă firmeă suntă deă 20ă miliardeă u.m.ă iară costurile totale de 12 miliarde u.m.
Impozitulăpeăprofităesteădeă25ș,ăiară75șădinăprofitulănetăseădistribuieăac ionarilorăsubăform ădeă
dividende.ăCapitalulăsocialăalăfirmeiăesteădivizatăînă2000ăac iuni.ăDividendulăpeăoăac iuneăeste:a)ă

20
4,5 milioane u.m.;b) 2,5 milioane u.m.;c) 2,25 milioane u.m.;d) 2 milioane u.m.;e) 1,5 milioane
u.m.
58.Înăcondi iileăînă careăsalariulăreală creşteăcuă50șăşiă pre urileădeăconsumă seăreducăcuă40ș,ă
salariulă nominal:a)ă creşteă cuă 200ș;b)ă scadeă cuă 200ș;c)ă scadeă cuă 90ș;d)ă creşteă cuă 90%;e)
scade cu 10%.
59. În T0 salariul nominal al unui individ era de 1.500 lei,ăiarăpre ulăuneiăpâiniădeă2 lei. În T1,
salariulănominalăaăcrescutăcuă100ș,ăiarăpre ulăpâiniiăcuă300ș.ăSalariulărealăînăT1ăfa ădeăT0:a)ă
aăcrescutăcuă50ș;b)ăaăsc zutăcuă50ș;c)ăaăr masăconstant;d)ăaăcrescutăcuă100ș;e)ăaăsc zutăcuă
100%.
60. Laănivelulăuneiă ri,ăcerereaădeămunc ăseăexprim ăprin:a.ărataădeăocupareăaăforțeiădeămunc ă
disponibile;b. cerereaădeălocuriădeămunc ăexistent ;c.ănum rulădeălocuriădeămunc ădisponibile
în condi iiăsalariale;d.ăcantitateaădeăechilibruăpeăpia aămuncii.

FORMULE DE CALCUL ECONOMIC

INDICATOR Simbol Formula Semnificație

Utilitateămarginal Umg Umgţ∆UT/∆Qţ(UT1-UT0)/(Q1-Q0) Satisfacția marginal ăresimțit de consumator
Umgăpoateăfiădefinit ăprin funcție: Umg=20-Q
Venit disponibil Vd VdţPx∙Qx+Py∙Qy Venitulă peă careă ilă utilizeaz consumatorul ( el se
(al consumatorului) cheltuie integral)
Rataă marginal ă deă Rms Rmsţ│∆x/-∆y│ Indicator de calculăalăeficiențeiăcombin riiăfactoriloră
substituție (a factorilor Sau deăproducție
de productie) Rms=Wmgy/Wmgx Y=factorul substituit
X=factorul ce sustituie
Capital tehnic(real) Kt Kt=Kf+Kc Totalitatea elementelor de capital tehnic
utilizat
Amortizarea(consum A A=Kf/T A1=A2ţA….(amortizareăliniar )
de capital fix) RA=(A/Kf)∙100
capitalului fix
Capital fix Kf Kf amortizat=A Kfăăneamortizat≤ăKfăamortizat
Kf neamortizat=Kf-A
Capital circulant Kc Kc are o viteza de rotatie in general anuala, dar
exista si exceptii(ciclul de productie poate fi mai
scurt)
Capital Kcons Kcons=A+KC
(tehnic)consumat
Pretul (unitar) Px P=CA/Q sau Pretul produsului X
P=Prm+CTM
Cantitatea (volumul Q Q=CA/P sau Qx=cantitatea din bunul X
productiei), productie Q=CT/CTM
fizica
Utilitatea individuala Ui U1>U2>…>Un
Utilitatea totala UT UT=∑Ui=U1+U2+… UT=max, atunci cand:
UT=functie de P=a-b∙P a.Umgx/Px=Umgy/Py (echilibrul consumatorului)
UT=Umg1+Umg2+… b.Px∙Qx+Py∙QyţVd
Poate fi definita prin functie: UT=2+Q
Consum specific cs Cantitatea de Kc necesara pentru obtinerea unei
buc.(fizic)
Cost total( de CT CT=CF+CV Suma cheltuielilor cu achizitia factorilor de
productie) Sau productie
CT=Cm+Cs+alte cheltuieli
Sau
CT=Cp+Cd
CT poate fi definita prin functie:
CTţfunctieădeăCTţa∙Q3+b∙Q2+c∙Q+d

21
Costul fix global CF CF=Cmf+Csf Pe termen scurt sunt constante;Cand Q=0, atunci
CF=CT
Costul variabil global CV CV=Cmv+Cms Evolueaza odata cu evolutia productiei
Costuri materiale Cm Cm=Cmf+Cmv Exista costuri materiale fixe de natura capitalului
circulant(iluminat, caldura)
Costuri salariale Cs Cs=Csf+Csv Salariati direct productiv;personal
CSţSmediu∙nr.ălucratoriţS∙L administrativ(indirect p.)
Atentie: se pot exprima si lunar!
Alte cheltuieli alte Amenzi, chirii, taxe, dobanzi etc. Cheltuieli financiare, exceptionale
Cost de Cp Productie propriu-zisa
fabricatie(productie)
Cost de distributie Cd Depozitare, comercializare etc.
Cost total CTM CTM=CT/Q CTM≤P,ăconditieădeăeficientaăeconomica
mediu(unitar), cost pe Sau
bucata CTM=(CF+CV)/Q=CFM+CVM
Sau
P-Prm=CTM
Cost fix mediu CFM CFM=CF/Q
Cost variabil mediu CVM CVM=CV/Q
Cost marginal Cmg Cmgţ∆CT/∆Qţ(CT1-CT0)/(Q1-Q0) Cost suplimentar generat de cresterea cu o unitate a
productiei
Curba Cmg trece prin minimul lu CVM si CTM
Venituri,incasari, cifra V,I,CA CAţP∙Q Daca firma atinge pragul minim de rentabilitate ,
de afaceri Sau atunci CA=CA sau P=CTM
CA=CT+Pr
Profit (br), masa Pr Pr=V-CT Beneficiul, motivatia producatorului(profit brut)
profitului Prbrut=Prnet+Impozit pe profit Pragul de rentabilitate: CA=CT, adica acel nivel al
Impozit=Prbrut×16% productiei la care Cmg=P, Pr=O sau nul
Profit net Pr net Pr net=Pr br-Impozit Pr=Prn+Prec=profit normal+profit suplimentar
Profitul net se poate/sau nu imparti integral intre
actionari in functie de numarul actiunilor
Rata profitului Rpr RprţPr/CA∙100 Modalitati diferite de calcul , forma relativa a
Sau profitului indica ponderea profitului in totalul cifrei
RprţPr/CT∙100 de afaceri
Sau Rpr/CTţPrm/CTMă∙100
RprţPr/K∙100
Profit mediu(unitar) Prm Prm=Pr/Q sau Profit pe bucata
Prm=P-CTM
Dobanda D Dobanda nominala Pretul banilor
Dobanda reala=Dobanda nominala-
Rata inflatiei
Rata dobanzii d’ sau r rţD…..100ău.m. Forma relativa(%) a dobanzii, se exprima in % pe an
Exista si un RMO=rata a dobanzii pentru rezerva
minima obligatorie
Dobanda simpla Ds DsţS∙r∙n n<1, n=perioada de timp pentru acordare credit sau
depozit
Valoare credit(depozit) S,C CţT∙N T=transe egale(rate), N=nr. de rate
Dobanda compusa Dc Dc=Sn-S, n≥2
SnţS∙(1+r)n Sn=valoarea contului dupa perioada n
Castig bancar Cb Cb=Di-Dp DiţC∙ri;ăDpţS∙rp;ri>rp
Profit bancar PrB PrB=Cb-ChF
Cheltuieli de ChB Caldura, salarii, taxe etc.
functionare ale
bancii(administrative)
Dobanda incasata Di DiţC∙ri Dobanda activa
Dobanda platita Dp DpţS∙rp Dobanda pasiva
Rata reala a dobanzii d’,r d’rţd’-Ri
Rata inflatiei Ri
Productivitatea globala W W=Q/(L+M+K)
Factorul munca L Numarul de salariati, lucratori, muncitori
Factorul natura N ha
Productivitatea medie WL WL=Q/L Productivitatea muncii
Productivitatea WmgL WmgLţ∆Q/∆L Productivitatea marginala a muncii
marginala WmgL≥Csmg

22
 Cand Wmg este minima , Cmg este minim si Prmg
este maxim!
Cost salarial marginal Csmg Salariul ultimului salariat angajat
Cererea C CţP∙Qc C≠QC
Poate fi Pentru aflarea valorii cantitatii cerute putem da
definita valori lui P
prin
functie:
C=a-
b∙P
Cantitatea ceruta Qc
Oferta O OţP∙Qo Pretul de echilibru si cantitatea de echilibru se afla
O=a+b∙ din relatia C=O ; la pretul de echilibru se
P tranzactioneaza cea mai mare valoare a marfurilor
Cantitatea oferita Qo
Exces de cerere EC EC=Qc-Qo Qc≥Qo,ăcerereănesatisfacuta
Coeficientul de Kec/p Kec/pţ∆șQc/∆șP Arata modul in care reactioneaza cantitatea ceruta la
elasticitate al cererii in o modificare a pretului
functie de pret sau de Kec/p≥1,ăcerereăelastica,
venit Kec/v Kec/p≤1,ăcerereăinelastica,
Kec/p=1, cerere unitara
Coeficientul de Keo/p Keo/pţ∆șQo/∆P
elasticitate al ofertei
Modificare absoluta a ∆X ∆X=X1-X0 X1=valoarea indicatorului in perioada curenta si
unui indicator X2=valoarea indicatorului in perioda de baza

Modificare relativa ∆%X (X1-X0)/Xo∙100 Arata dinamica, ritmul modificarii unui indicator ,
Scadere procentuala, daca indicatorul este negativ, si
crestere procentuala , daca rezultatul este pozitiv
Cursul(cotatia ) C C=D/r
obligatiunii
Castigul din Ca Caţq∙(Vv-Va)+Dividende Vv=valoarea de vanzare
plasamentul in actiuni Va=valoarea de achizitie
Q=nr. de actiuni
Dividend/actiune Div Div=Pr/q
Randament titlu de R R=Dvidend sau D/Va
valoare
Valoarea nominala Vn Vn=Cs/q Cs=capital social
Masa monetara M MţP∙T/V P∙Tţcerereaădeăbani(valoareaătranzactiilor)
Viteza de rotatie a V Numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare
banilor si de plati mijlocite de o unitate monetara intr-o
perioada de timp(u.m)
Salariu S SţP∙WmgL(ăconditieădeăechilbru) Deciziile de angajare si de plata a unui anumit salariu
se bazeaza pe acest calcul!
Salariu real Sr Sr=SN/P SN=Salariul brut
Snet=Sbrut-Impozit
Salariu nominal SN
Indicele unui indicator Ix Ix=X1/X2 Ip=Ri-100
Puterea de cumparare a Pcm Pcm=1/IGP
um sau
Pcb=M/P
Eficienta economica E E1=Efecte /Eforturi
Sau
E2=Eforturi/Efecte

Dicțio ar eco o ic

AC IUNE - TITLU (DREPT) DEă PROPRIETATEă PAR IAL ă ASUPRAă UNEIă CORPORA II, CAREă D ă FIEC RUIă
PROPRIETAR DREPTUL LAăOăCOT ăPARTEăDINăCÂŞTIGULăŞIăCAPITALUL CORPORA IEI.

23
ASOCIERE – FORM ă LEGAL ă DEă AFACERE, ASEM N TOAREă CUă PROPRIETATEAă INDIVIDUAL , DAR CARE
PRESUPUNE EXISTEN AăAăDOIăSAUăMAI MUL IăPROPRIETARIăCARE ÎMPART PROFITURILE SAU PIERDERILE ÎNTR -
UN MOD PRESTABILIT ; DE OBICEI PARTENERII SUNT RESPONSABILI PENTRU DATORIILE FIRMEI.
Avantaj absolut - capacitateaă deă aă produceă maiă multeă unit iă dintr-un bun sau serviciu decâtă al iă produc tori,ă
folosindăaceeaşiăcantitateădeăresurse.
Avantaj comparativ – capacitatea de a produce un bun sau un serviciu cu un cost de oportunitate mai mic decât al
altorăproduc tori;ăacestaăesteătemeiulăeconomicăalăspecializ riiăşiăschimbuluiădeăbunuriăşiăservicii.
Bani – oriceăesteăacceptatăcaămijlocădeăplat ăpentruăbunuriăşiăserviciiăşiăcaămijlocădeăschimb;ăăservescăcaăetalonă
careăpermiteădeterminareaăvaloriiădiferitelorăbunuriăşiăservicii,ăcomparareaălorăşiăcaădepozitădeăvaloareaăde-a lungul
timpului.
Barter – schimbulădirectădeăbunuriăşiăservicii,ăf r ăfolosireaăbanilorăsauăaăcreditelor.
Bunuri – obiecteăpalpabileăcareăsatisfacătrebuin eleăeconomice.ă
Bunuri complementare – bunuriăşi/sauăserviciiăcareăseăfolosescăîmpreun ă(rachetaădeătenisăşiălec iileădeătenis).
Bunuri de capital – bunuriăproduseăşiăutilizateăpentruăaăproduceăalteăbunuriăşiăserviciiă(cl diri,ă maşini,ă utilaje,ă
echipamente).
Bunuri inferioare – bunuriăpentruăcareăcerereaăscadeăatunciăcândăvenitulăconsumatoruluiăcreşte.
Bunuri normale – bunuriăpentruăcareăcerereaăcreşteăcaăurmareăaăcreşteriiăveniturilorăconsumatorilor.
B UNURI PUBLICE – BUNURIăAăC RORăFOLOSIREăDEăC TREăOăPERSOAN ăNUăEDUCEăCANTITATEAăDISPONIBIL ă
PENTRU CONSUMUL ALTOR PERSOANE , IAR CONSUMUL NU POATE FI LIMITAT LA CEI CAREăPL TESCăPENTRUă
ACEASTA ( ILUMINATUL, AP RAREAă RIIăETC .).
Bunuri – substitute – bunuriăşiăserviciiăcareăpotăfiăconsumateăînăloculăaltuiăbunăsauăserviciuă(pantofiiăşiăsandalele,ă
filmeleăşiăconcertele).
Capital uman – stareaădeăs n tate,ăeduca ia,ăpreg tireaăşiăcompeten eleăoamenilor.
Cerere – cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care consumatorii sunt dispuşiăşiăpotăs ă oăcumpereălaădiferiteă
pre uriăposibileăîntr-oăanumit ăperioad ădeătimp.
Cerereă global – valoriă peă careă leă poateă înregistraă produc iaă (PIBă real)ă cerut ă peă pia ă înă func iaă deă nivelulă
pre urilor.
Ciclurileăactivit iiăeconomice – fluctua iiăaleăactivit iiăeconomiceăna ionale,ăconstândăînăalternareaăunorăperioadeă
deă expansiuneă cuă alteleă deă contrac ie,ă cuă durateă şiă intensit iă diferite;ă înă modă obişnuită acesteă fluctua iiă suntă
înregistrate la nivelul produsului intern brut (PIB).
Circuit economic – modelăeconomicăcareăilustreaz ăinterac iunileăexistenteăîntreăgospod riiăşiăfirmeăcareăschimb ă
peăpia ăbunuriăşiăservicii,ăprecumăşiăresurseădeăproduc ie.
Concuren – competi iaă dintreă doiă sauă maiă mul iă indiviziă (organiza ii)ă pentruă aă dobândiă aceleaşiă resurseă deă
produc ieăşiăfinanciare;ăconsumatoriiăconcureaz ăcuăal iăconsumatori;ăproduc toriiăconcureaz ăcuăal iăproduc tori.
Concuren ăimperfect – tipulădeăpia ăcaracterizatădeăexisten aăunorăpre uriălibere;ăfirmeleăcaut ăpre ulăşiănivelulă
de produc ieăcareăleămaximizeaz ăprofitul.
Concuren ămonopolist – tipădeăpia ăînăcareăproduseădiferen iateăîntr-oămic ăm sur ăsuntăvânduteădeăc treăună
num rămareădeămiciăproduc toriăşiăundeăbariereleăcareăîmpiedic ăintrareaănoilorăfirmeăînăcompeti ieăsuntăreduse.

Concuren ăperfect – tipulădeăpia ăînăcareăunănum rămareădeăfirmeămiciăproducăşiăvândăproduseăidentice;ăfirmeleă

stabilescăpre ul,ăiarăbariereleăcareălimiteaz ăintrareaăsauăieşireaădeăpia ăsuntănesemnificative;ădreptăurmare,ăpeă
termen lung, firmele ob inădoarăprofitănormal.
Consumatori – persoaneăcareăfolosescăbunuriăşiăserviciiăpentruăa-şiăsatisfaceătrebuin eleăeconomice.
Cont curent – parteaădinăbalan aădeăpl iăaăuneiă riăcareăexprim ăexportulăşiăimportulădeăbunuriăşiăserviciiăprecumă
şiăvenitulănetăalăfactorilorăşiăpl ileăprinătransferăc treăalteă ri.
Cost de oportunitate – valoareaăceleiămaiăbuneăalternativeălaăcareărenun ăunăproduc tor,ăatunciăcândăutilizeaz ă
resurse limitate pentru a produce anumite bunuri sau servicii.
Costuri fixe – costuriădeăproduc ieăcareănuăseămodific ăînăfunc ieădeăproduc iaărealizat .
Cost marginal – varia iaăcostuluiătotalădeterminat ădeăcreştereaăvolumuluiăproduc ieiăcuăoăunitate.ă
Cost mediu total – cheltuielileădeăproduc ieătotaleăaleăuneiăfirmeăîmp r iteălaăcantitateaădeăproduse;ăînăreprezentareaă
grafic ăsuntăilustrateăvalorileăpeăcareăcostulămediuătotalăleăiaăînăfunc ieădeăproduc ie.
Costuri variabile – costuriăcareăseămodific ăînăfunc ieădeămodificareaăproduc iei.
Cursul de schimb – pre ulăuneiăunit iămonetareăna ionaleăexprimatăîntr-oăunitateămonetar ăstr in .
Deficit bugetar (al statului) – situa ieăînăcareăveniturileălaăbugetulăstatuluiă(impozite încasate sau alte venituri) sunt
maiămiciădecâtăcheltuielileăstatuluiăcalculateăpeăoăperioad ădeă12ăluni,ăcareăreprezint ăunăanăfiscal;ădeficitulătrebuieă
acoperităprinăîmprumuturiădeăstat;ădiferen aădintreădeficiteleăacumulateăanădeăanălaăbugetulăstatuluiăşiăexcedenteleă
înregistrateăînăanumi iăaniăreprezint ădatoriaăpublic .ă
Diminuarea veniturilor marginale – fenomenăobservat,ăpeătermenăscurt,ăînăoriceăprocesădeăproduc ieăînăcareăcelă
pu ină ună factoră (deă obicei,ă capitalul)ă esteă constant;ă peă m sur ă ceă factoruluiă constantă iă seă adaug ă cantit iă
suplimentare dintr-ună factoră deă produc ieă variabil,ă rezultatulă suplimentară (marginal)ă ob inută seă vaă diminua;ă

24
fenomenulăseăproduceădeoareceăproductivitateaăfactorilorăvariabiliăscadeăpeăm sur ăceăscadeăcantitateaădinăfactorul
deăproduc ieăconstantăcareărevineăpeăunitateaădeăfactorădeăproduc ieăvariabil.
Diminuareaă utilit iiă marginale – oă rela ieă constant ă înă multeă situa ii,ă conformă c reiaă satisfac iaă suplimentar ă
(utilitateaămarginal )ăresim it ăprinăconsumareaăunorăunit iăsuplimentareădinăacelaşiăbun,ăîntr-oăperioad ădat ădeă
timp,ăesteătotămaiămic .
Diviziunea muncii – situa ieăînăcareălucr toriiărealizeaz ănumaiăunaăsauăcâtevaăopera iiăînăcadrulăunuiăprocesădeă
produc ieăcomplexă(caăatunciăcândăseălucreaz ăpeăoălinie de asamblare).
Dobând – pl iăpentruăfolosireaăcapitaluluiărealăsauăfinanciarăpentruăoăanumit ăperioad ădeătimp;ăacesteăpl iăsuntă
suportateădeăceiăcareăutilizeaz ăresurseleăaflateăînăproprietateaăaltorăpersoane.
Economii – venitănetădisponibilădup ăplata impozitelor minus cheltuielile de consum.
Economieă controlat – tipă deă economieă înă careă majoritateaă problemeloră legateă deă produc ieă şiă distribu ieă suntă
rezolvateăprinăplanificareăşiăcontrolădeălaănivelăcentral.
Economieădeăpia – tipădeăeconomieăbazat ăpeăunăsistemădeăpre uriălibere,ădeăpia ,ăînăfunc ieădeăcareăconsumatoriiă
şiăproduc toriiăseăorienteaz ăînăac iunileăpeăcareăleăini iaz ăpentruăa-şiărealizaăpropriileăintereseăşiăînăfunc ieădeăcareă
suntăalocateăbunurile,ăserviciileăşiăresurseleăproductive.
Elasticitateaă(cereriiăsauăaăofertei)ăînăfunc ieădeăpre – modificareaăprocentual ăaăcantit iiădeăbunuriăşiăserviciiă
cump rateă deăc treăconsumatoriăsauăoferitădeăc treăproduc toriăraportat ălaămodificareaă procentual ă aăpre uluiă
bunurilorăşiăserviciilorărespective;ăbunurileăcuăunăcoeficien iădeăelasticitateăsupraunitariă(înăvaloareăabsolut )ăsuntă
numiteăelastice,ăiarăceleăcuăcoeficien iădeăelasticitateăsubunitariă(înăvaloareăabsolut )ăsuntănumiteăinelastice.
Elasticitateaăcereriiăînăfunc ieădeăvenit – modificareaăprocentual ăaăcantit iiăcump rateădintr-un bun sau serviciu
raportat ă laă varia iaă procentual ă aă venituluiă consumatoruluiă ;ă bunurileă normaleă auă coeficien iă deă elasticitateă aă
cereriiăpozitivi,ăiarăbunurileăinferioareăauăcoeficien iănegativi.
Excedent bugetar al statului – situa ieăînăcareăveniturileălaăbugetulădeăstatuluiă(impoziteăîncasateăsauăalteăvenituri)ă
suntămaiămariădecâtăcheltuielileăstatului,ăcalculate,ădeăregul ,ăpeăoăperioad ădeă12ăluni,ăreprezentândăunăanăfiscal.
Exces de cerere – situa ieă careă apareă atunciă cândă cantitateaă cerut ă dintr-ună bună dep şeşteă cantitateaă oferit ,ă
deoareceăpre ulăprodusuluiăseăsitueaz ăsubănivelulăpre uluiădeăechilibru.
Excesă deă ofert ă (surplus) – situa ieă careă exist ă atunciă cândă cantitateaă oferit ă dintr-un bun dep şeşteă cantitateaă
cerut ăîntrucâtăpre ulăprodusuluiăseăsitueaz ălaăunănivelămaiămareădecâtăpre ulădeăechilibru.
Externalit i – efecteă resim iteă laă nivelulă uneiă aă treiaă p r i,ă prină careă uneleă beneficiiă sauă costuriă asociateă cuă
producerea sau consumul unui bunăafecteaz ăalteăpersoane,ăcareănuăsuntăniciăproduc toriăşiăniciăconsumatoriădirec iă
ai bunului respectiv.
Factoriădeăproduc ie – resurseădeăproduc ie.
Fenomeneănegativeădeăpia – supraproduc iaăsauăsubproduc iaăsistematic ălaăcareăseăajungeăînămodăsistematic
într-unăsistemădeăpia ănecontrolatăînăcareăexist ăbunuriăpublice,ăăexternalit iăsauăconcuren ăimperfect .
Firme (de afaceri) – unit iăeconomiceăcare,ăpeădeăoăparte,ăutilizeaz ăresurseleădeăproduc ieăexistenteălaănivelulă
gospod riilorăiarăpeădeăalt ăparte,ăofer ăbunuriăşiăserviciiăpentruăconsumulăprivată(laănivelulăgospod riilor)ăşiăpublică
(înăinstitu iileăstatului);ăcorpora ii,ăasocia ii/ăparteneriate,ăfirmeăproprietateăindividual .ă
For ădeămunc – persoaneleăcareăauăîmplinită16ăaniăşiăcareăsuntăangajateăsauăcaut ălocădeămunc .
Gospod rii – indiviziăsauă familiiăcare,ăînăcalitateădeăconsumatori,ă cump r ăbunuriăşiăserviciiăăşi,ă înăcalitateădeă
posesoriădeăresurse,ăvândăsauăînchiriaz ăfactoriădeăproduc ie.ă
Indiceleăpre urilorădeăconsum – m soar ăcreştereaăpre uluiăuneiăcantit iădeterminateădeăbunuriădeăconsumăîntr-o
anumit ăperioad ădeătimp,ăraportândăpre urileăactualeălaăpre urileădintr-oăperioad ădeăbaz .
Interdependen ă– situa ieăînăcareădeciziileăluateădeăoăpersoan ăsauăevenimenteleădintr-o regiune a lumii sau dintr-
unăsectorăeconomicăafecteaz ădeciziileăluateădeăalteăpersoaneăsauăevenimenteădinăalteăregiuniăaleălumiiăsauăalteă
sectoare economice.
Întreprinz tori – persoaneăcareăîşiăasum ărisculăcombin riiăfactoriloră(resurselor)ădeăproduc ieăpentruăaăproduceă
bunuriăşiăservicii.
Lichiditate – caracteristic ăaăunorăactiveăfinanciareăsauăreale;ăactiveleăcuălichiditateămareăpotăfiătransformateărapidă
în bani (numerar) cuăcheltuieliămiciăsauăchiarăf r ăcheltuieli.
Monopol – tipădeăpia ăînăcareăunăsingurăvânz torăproduceăşiăvindeăunăanumităbunăsauăserviciuăiarăbariereleăcareă
împiedic ăfirmeleănoiăs ăintreăpeăpia ăsuntăfoarteămari.
Monopson – tipădeăpia ăînăcareăunăsingurăcump r torăachizi ioneaz ăîntreagaăproduc ieădintr-un anumit produs
sauăanumiteăresurseădeăproduc ie.
Obliga iune – obliga iaăstatuluiădeăaărestituiăoăanumit ăsum ădeăbaniălaăunătermenăstabilit,ăcaăurmareăaăcontract riiă
unuiăîmprumut;ăaceast ăsum ăincludeăşiădobândaăfix ăpentruăîmprumut.
Ocupareaăintegral ăaăfor eiădeămunc ă– ocupareaătuturorăpersoanelorăapteădeămunc ăcuăexcep iaăcelorăcareăseăafl ă
înăşomajăfric ionalăsauăstructural.
Ofert – cantitatea dintr-unăbunăsauăserviciuăpeăcareăproduc toriiăvorăşiăsuntăcapabiliăs ăoăvând ălaăunăanumităpre ,ă
într-oăanumit ăperioad ădeătimp.

25
Ofertaă total – valorileă peă careă leă poateă înregistraă produc iaă (PIBă real)ă oferit ă peă pia ă înă func ieă deă nivelulă
pre urilor;ă peă termenă lung,ă PIBă reală r mâneă constant,ă indiferentă deă nivelulă pre urilor,ă pentruă c ă seă produceă laă
capacitateaămaxim ălaăcareăfor aădeămunc ăesteăutilizat ăintegral;ăpeătermenăscurt,ăPIBărealăînregistreaz ădiferiteă
valori,ăînăfunc ieădeăschimb rileăcareăintervinălaănivelulăpre urilor.
Oligopol – tip de pia ă înă careă câtevaă firme,ă relativă mari,ă asigur ă produc iaă şiă vânzareaă unuiă anumită bună sauă
serviciu,ăexist ăbariereăridicateăpentruănoileăfirmeătentateăs ăintreăînăcompeti ie;ăuneleăoligopoluriăproducăbunuriă
omogene, altele produc bunuri eterogene.
P mânt (resurse naturale) – daruriă aleă naturiiă careă potă fiă folositeă pentruă producereaă bunuriloră şiă serviciilor,ă
incluzândăoceanele,ăaerul,ăz c minteleădeăminereuriăşiăp durileăvirgine,ăprecumăşiăterenurileăcultivabile;ădac ăseă
facăinvesti iiăpentruăaăîmbun t i calitateaăterenurilorăcultivabileăsauăaltorăresurseănaturale,ăacesteaădevin,ăpar ial,ă
bunuriăceăreprezint ăcapital.
Pia a – locuri,ăinstitu iiăsauăalteăamenaj riăundeăauălocăfrecventăschimburiădeăbunuriăşiăservicii;ăloculăundeăcerereaă
seăîntâlneşteăcuăoferta.
Pre – sumaădeăbaniăpeăcareăcinevaăoăpl teşteăatunciăcândăcump r ăunăbunăsauăunăserviciuăsauăpeăcareăoăprimeşteă
atunci când vinde un bun sau un serviciu.
Pre ulădeăechilibruăsauăpre ulăpie ei – pre ulălaăcareăcantitateaăcerut ădeăcump r toriăesteăegal ăcuăcantitateaăoferit ă
deăvânz tori.
Pre uriărelative – pre ulăunuiăbunăsauăserviciu,ăcomparatăcuăpre urileăaltorăbunuriăsauăservicii;ărateleăpre uriloră
relativeăm soar ărelativaăraritateăaăproduselor.
Profitul economic – venitul total al unei firme, din careăseăscadătoateăcosturileădeăproduc ie,ăatâtăceleăexplicite,ăcâtă
şiăceleăimplicite,ăinclusivătoateăcosturileădeăoportunitate,ăcumăarăfiărataănormal ăaăprofitului.
Produsul intern brut (PIB) – valoareaă tuturoră bunuriloră şiă serviciiloră finaleă produseă într-oă ar ă într-un an
calendaristic.
Produse eterogene – bunuriăsauăserviciiădiferen iateădeăalteăbunuri,ăînămodărealăsauăimaginar,ădinăpunctădeăvedereă
calitativ;ădeăexemplu,ădup ăculoare,ăgust,ăstil,ătermenădeăgaran ieăsauăbunuriăcomplementareăoferiteăcelorăcareăleă
cump r .
Produse omogene – bunuri sau serviciiăidentice,ănediferen iateăcalitativ.
Politic ămonetar – utilizareaăoferteiădeămoned ,ărespectivăaăoportunit ilorădeăcreditareădeăc treăbancaăcentral ă
pentruăaăasiguraăstabilitateaăpre urilor,ăocupareaăintegral ăaăfor eiădeămunc ăşiăoăcreştereăeconomic ăacceptabil .
Posibilit iădeăproduc ie – schem /ăgraficăcareăarat ă capacitateaă deăocupareăintegral ă aă for eiădeă munc ăaăuneiă
economiiăsubăformaăcombina iilorăposibileăînăcareăpotăfiăproduseădou ăbunuriăsauădou ăcategoriiădeăbunuri,ăcuăoă
cantitateădat ăde resurseădeăproduc ieăşiăînăanumiteăcondi iiătehnice.
Produc tori – persoaneăsauăfirmeăcareăutilizeaz ăresurseădeăproduc ieăpentruăaărealizaăbunuriăşiăservicii.
Productivitatea – raportulădintreăproduc ieă(bunuriăşiăservicii)ăşiăfactoriădeăproduc ieăutiliza iăsauătimpulălucrat.
Profit – venităob inutăcaăurmareăaăini ieriiăuneiăactivit iăeconomiceăşiăasum riiăriscului;ăseăcalculeaz ăcaădiferen ă
întreăvenitulătotalăalăuneiăfirmeăşiăcosturileădeăproduc ieăexpliciteăşiăimplicite.
Proprietateăindividual – o form ălegal ădeăafacereăînăcareăproprietarulăareădreptulălaăîntregulăprofitărealizatădeă
firm ,ăesteăresponsabilăpersonalăpentruădatoriileăfirmei,ăspreădeosebirileădeăac ionariiăproprietariăaiăuneiăcorpora iiă
care nu au o asemenea responsabilitate.
Raritate (limitarea resurselor) – situa ieăînăcareătrebuin eleăumaneădep şescăcapacitateaăresurselorădisponibileădeăaă
leă satisface;ă cuă problemaă rarit iiă seă confrunt ă to iă oamenii,ă toateă organiza iile,ă inclusivă firmeleă şiă institu iileă
publice.
Rataănormal ăaăprofitului (profitul normal) – profitulăsuficientădeămareăpentruăaăcompensaăcosturileădeăproduc ieă
expliciteăşiăimpliciteă(inclusivăpeăceleădeăoportunitate)ăpeăcareăleăauăproduc toriiăunuiăanumităbunăsauăserviciuăşiă
careă nuă determin ă intrareaă sauă ieşireaă deă peă pia ă aă produc torilor;ă profitulă normală esteă ună costă economică deă
produc ieăîntrucâtăoriceănivelăinferiorăalăprofituluiăîlădetermin ăpeăproduc torăs ăcauteăalteăposibilit iădeăutilizareă
aăresurselor,ăs ăseăorientezeăspreăalteădomeniiădeăactivitate.
Resurse deăproduc ie – celeă3ătipuriădeăresurseădeăbaz ăutilizateăpentruăaăproduceăbunuriăşiăservicii:ăp mântulăşiă
resurseleănaturale,ăresurseleăumaneă(for aădeămunc ăşiăantreprenoriatul)ăşiăresurseleădeăcapital.
Resurse umane – cantitateaăşiăcalitateaăefortuluiăumanădisponibilăpentruăaăproduceăbunuriăşiăservicii.
Salarii – tranzac ionareaăunuiăbunăsauăserviciuăcontraăaltuiaăsauăcontraăuneiăsumeădeăbani.
Servicii – activit iărealizateădeăpersoane,ăfirmeăsauăinstitu iiăpubliceăpentruăaăsatisfaceătrebuin eleăeconomice.
Specializare – situa ieă înă careă oameniiă producă alteă tipuriă deă bunuriă şiă serviciiă decâtă celeă peă careă leă consum ;ă
determin ăcreştereaăproductivit iiăşi,ătotodat ,ăduceălaăapari iaăschimbuluiăşiălaăaccentuareaăinterdependen elor.
Sistem economic – cadrulăinstitu ionalăpeăcareăsocietateaăl-aăcreatăpentruăaădeterminaăceăs ăseăproduc ,ăcumăs ăseă
produc ăşiăcumăs ăseărepartizezeăbunurileăşiăserviciile.
Stimulente economice – factoriăcareă motiveaz ă şiăinfluen eaz ăcomportamentulăă indivizilorăşiăalăorganiza iiloră
(firme,ăagen iiăguvernamentale);ăpre ul,ăprofitulăşiăpierderileăsuntăstimulenteăimportanteăîntr-oăeconomieădeăpia .
Taxe – obliga iiăeconomiceăfa ăde stat;ăsuntăimpuseăfamiliilorăşiăfirmelor.
Trebuin eăeconomice – cerin eăcareăpotăfiăsatisf cuteăprinăconsumădeăbunuriăşiăservicii.

26
Utilitatea bunurilor – satisfac iaăpeăcareăoăresimteăunăconsumatorăatunciăcândăconsum ăoăanumit ăcantitateădeă
bunuriăşiăserviciiăsauădesf şoar ăanumiteăactivit iărecreative.
Venit – pl iăcuveniteăgospod riilorăpentruăvânzareaăsauăînchiriereaăresurselorădeăproduc ieădeăcareădispun;ădeă
exemplu,ălucr torilorăliăseăpl tescăsalariiăînăschimbulămunciiălor.
Venit marginal – varia iaăvenituluiătotalăalăproduc toruluiăcaăurmareăaăcreşteriiăcuăoăunitateăaăvolumuluiăproduc ieiă
vândute.
Vitezaădeăcircula ieăaăbanilor – num rulămediuădeătranzac iiămijlociteădeăoăunitateămonetar ăîntr-un an; se poate
calcula raportând PIB la ofertaădeămoned .

Soluții aplicații:
1-d;2-b;3-c;4-a;5-b;6-d;7-c;8-b;9-c;10-a;11-b;12-b;13-d;14-b;15-c;16-c;17-d;18-d;19-b;20-a;21-a;22-
e;23-e;24-b;25-e;26-c;27-b;28-d;29-b;30-8 mil.,Prnet=6,72 mil.;31.a-80.000 u.m.;b.1425000
u.m.;C.420.000 u.m.;32.a-275 buc/sal.;b.51,91%;33.a-3 mld. U.m.;b-12%;c.30.000 u.m./buc.;34-
b;35.a;36.b;37.b;38.b;39-e;40-b;41-d;42-c;43-c;44-d;45.Dc:-20;0;-;-
;Do:,0;+20,+35;Pe=2;Qe=20;Keo/p=∆%Qo/∆%P;k=1;46-c;47-c;48-c;49-d;50-c;51-a;52-
50.000;15.000;250.000;53-8000 u.m.,2000 u.m.,-20%;54-c; 55-d;56-b;57-c;58e;59-b;60-c.

27