ASOCIAȚIA PROEURO-CONS SLATINA

PORTOFOLIU CURSANT
PROGRAMUL DE FORMARE
DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DE MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

Nume și prenume cursant: Chera Alexandra-Elena

Unitate de învățământ: Școala Gimnazială Nr.13, G.P.P. Nr.6, Rm.Vâlcea

Data:21.03.2023
 STRUCTURA PORTOFOLIULUI

Dezvoltarea competențelor de management educațional

Modul Propuneri teme

1.  prezentarea unui criteriu de comparație a
Modulul I. Dinamica
învățării tradiționale vs online pentru instituția la care
clasei de elevi
își desfășoară
activitatea (studiu de caz)
2.  Realizarea unei grile a indicatorilor de performanță în
Modulul II. Aspecte
munca managerială la clasă și prezentarea acestora în
generale ale
relație cu scopul activității manageriale
managementului clasei
 propunere de proiect derulat prin intermediul școlii și
de elevi
scurtă descriere a acestuia și a rezultatelor la nivelul
clasei de elevi
3.  generarea unui plan de proiectare al unei clase online.
Modulul III. Proiectarea  Identificarea aspectelor de îmbunătățit în propria
unei clase online activitate
raportat la clasa/clasele cu care se lucrează și realizarea
unui plan de măsuri în acest sens
4.
Modulul IV. Tendințe  crearea primară a unei structuri de tip articol științific;
ale noilor fenomene în  alegerea unui fenomen social cu implicații la nivelul
educație școlii și găsirea unei soluții personalizate la aceasta.
5.
Modulul V.  modelarea procesului de management al unității școlare;
Management  secvență din planul de acțiune pentru
educațional instituțional dezvoltarea instituțională a propriei școli.

2
Modulul I. Dinamica clasei de elevi

Prezentarea unui criteriu de comparație a învățării tradiționale vs online

,,Lucrurile mărunte se obțin încet, dar nu obții nimic dacă stai pe loc’’- Zig Ziglăr ONLINE-
cuvânt pe buzele tuturor din luna martie. Nu am crezut că ne va afecta

profund și pe o perioadă atât de îndelungată, dar iată că suntem gata să începem și

anul școlar următor cam tot în aceleași condiții cum l-am terminat pe cel anterior.
Incertitudinile legate de: condițiile din școală, împrejurimile, numărul de elevi din
școală/ clasă,, siguranță, servicii,platforme folosite, rapiditatea deplasării pentru a
susține eventual și elevii care nu au
,,avut șansa ’’să se afle în sala de clasă.
În această teribilă perioadă am constatat o utilizare în exces a verbelor: a fi, a
avea, a iubi, a încuraja. Cadrul didactic nu numai în perioada online trebuie să fie un
model, să-și controleze nemulțumirile și frustrările, să încurajeze punctele forte ale
elevului, sa-l responsabilizeze pe elev, să nu-l compare cu alt coleg, să-l laude, sa
nu-l critice, să-l aprecieze.
Comunicarea poate fi eficientă atât față în față , cât și online dacă îndeplinim
câteva reguli de bază:
 Ne concentrăm pe ceea ce spune vorbitorul;
 Minimizăm barierele externe;
 Controlăm barierele interne;
 Înlăturăm blocajele profesor-elev-părinte;
 Credem în capacitățile: profesorului, elevului, părintelui;
 Acordăm atenție stării mentale a elevului și să discutăm despre orice
modificare a stării sale emoționale;
 Găsim una sau mai multe soluții la orice problemă instant apărută;
 Ne concentrăm să dăm răspunsuri adecvate la solicitările primite;
 Menținem o stare de bine prin:
1. managementul timpului,
2. alegerea corectă a instrumentelor de lucru,
3. atitudinea pozitivă în permanență.

3
 În digital, crearea unei clase ține de conceptul de obiect al învățării.
Obiectulînvățării este un rezultat al folosirii unui sistem de management al
învățării. În termeni foarte generali, un exemplu de obiect al învățării este
reprezentarea conceptuală a unei lecții din cadrul unui curs sau a unui unei ore pe
parcursul unui an școlar. Obiectele învățării sunt grupate în cursuri.
Principalele diferențe dintre online și tradițional se referă la experiența elevilor

Criteriu de
Mediul tradițional Mediul online
comparație
 Limitată la potențialul
interacțiunii oferite de
 Experiență directă, reală, instrumentele tehnologice
imersivă  Învățare individuală
profesor-student și peer-to-
Experiența elevilor  Interactivitatea depinde de peer
stilul de predare / învățare /  Interactivitate crescută
evaluare oferită de posibilitățile
platformei

Condiții de învățare  Depind de limitările

tehnologice
Stilul de învățare  Învățare kinestezică  Învățare auditivă
 Învățare vizuală  Învățare verbală
 Bazate pe notițe / ascultare  Bazate pe interactivitate
Strategii de învățare  Tehnici de organizare a
materialelor  Folosirea proiectelor

4
 Modulul II. Aspecte generale ale managementului clasei de elevi
Propunere de proiect derulat prin intermediul școlii și scurtă descriere a
acestuia și a rezultatelor la nivelul clasei de elevi

,, Micul pieton”
ARGUMENT

Circulaţia rutieră actuală este mult mai intensă decât în trecut, prin numărul de
autovehicule performante care a crescut şi prin viteza cu care acestea circulă. Din această
cauză, statisticile ne informează că anual, aproape 200 de copii până la 14 ani îşi pierd viaţa în
accidente de circulaţie comise din vina lor, iar peste 1300 sunt răniţi grav.
Acum, mai mult decât în anii trecuţi, grădiniţa şi poliţia rutieră trebuie să formeze o
echipă unită în a ajuta copiii cât mai de timpuriu să înveţe şi să respecte regulile de circulaţie şi
de securitate rutieră.
Conştienți fiind de responsabilităţile deosebite ce revin grădiniţei pentru a le oferi
copiilor cunoştinţe în domeniul prevenirii accidentelor, ne-am adresat organelor de resort locale
în vederea derulării unui proiect educaţional de parteneriat.
Prin derularea acestui parteneriat, dorim să stimulăm apariţia unor atitudini şi
comportamente din partea copiilor care să-i ferească de pericolele la care se supun atunci când
sunt în situaţia de pieton, dorim să facilităm inserţia grădiniţei în comunitate şi să facem
cunoscută activitatea care se desfăşoară aici.

TEMA PROIECTULUI:
 “Micul pieton”

PARTENERI:
 Școala Gimnazială Nr. 13-structură Grădinița Nr. 6, Rm. Vâlcea, Județ Vâlcea reprezentată
de prof. Busuroi Daniela în calitate de director şi de educatoarele grupelor:
 Grupa mică- prof. înv. preșc.: Andreescu Loredana, Enescu Bianca-Florentina,
Păunescu Cristina - Laura; Soare Ionela;
 Grupa mijlocie - prof. înv.preșc: Ghibirdic Florinela; Popescu Anamaria – Carmen,
Scheopu – Tincu Natalia;
 Grupa mare – prof. înv. preșc. Alexandru Ioana; Dinu Elena - Camelia; Chera Elena –
Alexandra
 Agent principal de poliție: Străulea Mihaela

SCOP:

- Cunoaşterea şi respectarea normelor necesare integrării în viaţa socială, precum şi a unor

reguli de securitate personală.

5
 - Protejarea copiilor de accidente, prin educarea lor în spiritul cunoaşterii şi respectării
regulilor de circulaţie şi de conduită preventivă. Aplicativitatea acestora.
OBIECTIVE:
- Cunoaşterea regulilor de circulaţie rutieră;

- Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor situaţii specifice circulaţiei rutiere;

- Cunoaşterea cauzelor care duc la producerea accidentelor şi evitarea acestora;

- Cunoaşterea locurilor de joacă şi respectarea regulilor de circulaţie;

- Consolidarea deprinderilor corecte de circulaţie;

- Sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor cu privire la educaţia rutieră

DURATA: Octombrie 2022 - Iunie 2023 ( 1 an şcolar ) cu posibilitatea prelungirii şi în anul

şcolar următor.

BENEFICIILE AŞTEPTATE SUNT:

 Copiii vor cunoaște drepturile și îndatoririle pe care le au pietonii și conducătorii în traficul
rutier;
 Copiii vor cunoaşte şi aplica reguli de circulație.

GRUP ȚINTĂ:
 Copiii preşcolari cu vârste între 3-5/6 ani
 Educatoarele grupelor

RESURSE UMANE:
 Copiii Grădiniței Nr.6, Rm. Vâlcea;
 Educatoarele grupelor:
Grupa mică, un număr de 3 grupe - prof. înv. preșc.: Andreescu Loredana , Enescu Bianca-
Florentina,Păunescu Cristina - Laura; Soare Ionela;
Grupa mijlocie, un număr de 2 grupe - prof. înv.preșc: Ghibirdic Florinela;
Popescu Anamaria – Carmen, Scheopu – Tincu Natalia;
Grupa mare, un număr de 2 grupe – prof. înv. preșc. Alexandru Ioana ; Dinu Elena -
Camelia;Chera Elena – Alexandra

 Agent de poliție: Străulea Mihaela;

RESURSE MATERIALE:
 materiale didactice;
 uniforma, echipajul de poliție;

6
  mijloace audio-video
RESURSE FINANCIARE:
 autofinanţare;

REZULTATE:
 Formarea unui comportament civilizat pe drumurile publice;
 Educarea copilului în scopul formării deprinderilor de a circula corect și de arespecta cu
strictețe regulile de circulație;
 Stabilirea unor obiective de interes comun;
 Angajarea efectivă a tuturor participanților în derularea optimă a proiectului;
 Colaborarea între specialiști, educatoare, părinți, preșcolari și alți factori de decizie.

EVALUARE:
 Realizarea unor expoziții cu lucrări ale copiilor;
 Realizarea unoi album cu fotografii din activitățile desfășurate;
 Organizarea unor concursuri, jocuri de rol pe teme de circulație;
 Probe orale: jocuri distractive: Așa da/ Așa nu!
 Probe orale: fișe individuale de lucru, “Colorează semnele de circulație „

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
ANUL ŞCOLAR 2022 -2023

NR. TEMA CONȚINUTURI MODALITĂŢI DE CINE

ACTIVITĂŢII PARTICIPĂ?
CRT REALIZARE

1. „Polițistul- - uniforma ; - observare directă prin - copiii;

prietenul meu” intermediul unei vizite
- semnalele făcute de către agentul educatoarele
poliţistului; de poliţie. - agentul de
poliție

2. „Asigură-te - indicatoare pentru - observare directă; - copiii;

când pietoni;
- activitate – „Treci educatoarele
traversezi!” - reguli de circulaţie când trebuie!”
corectă. - agentul de

7
 poliție

3. „Strada spatiu - spaţii potrivite - jocuri în aer liber. - copiii;

de pentru joacă;
educatoarele
- reguli;
joaca ?” - agentul de
poliție

4. „Semaforul , - înfăţişare; - observarea trecerii de - copiii;

prietenul pietoni pe laptop;
- locul de amplasare; educatoarele
micului pieton” - joc de rol : „Stop pe
- semnificaţia roşu, treci pe verde!”, - agentul de
culorilor; „La stop stai pe loc!” poliție

- reguli.

5. „Dacă vrei să - spaţii potrivite -joc de simulare - copiii;

ajungi mare, fii pentru joacă;
educatoarele
atent la - semnificaţia
traversare!” culorilor semaforului - agentul de
electric; poliție

- indicatoare pentru
pietoni;

6. „De-a agentul - aprofundarea și -joc de rol - copiii;

de circulație” evaluarea
cunoştinţelor Educatoarele
referitoare la regulile -agent de poliție
de circulaţie;

8
Modulul III. Proiectarea unei clase online

Generarea unui plan de proiectare al unei clase online.

Edpuzzle - recomandat pentru toate grupele de vârstă

(child-friendly 5/5)

Edpuzzle este o platformă ușor de utilizat, care le permite profesorilor de pretutindeni să se

conecteze cu elevii prin intermediul claselor virtuale și prin intermediul videoclipurilor
educative.

Ce oferă platforma?
- Materiale didactice vizuale pentru inspirație: fie realizate de alți profesori, fie existente pe
platforme precum TED, YouTube sau Khan Academy;
- Dumneavoastră puteți încărca propriile materiale didactice, pe care să le modificați sub
formă de teste;
- Puteți crea clase pentru elevii dumneavoastră și să le monitorizați progresul;
- Puteți să distribuiți teme, cu termen limită.

Avantaje/Dezavantaje

- Clasele, dacă sunt deja existente, se pot importa din Google Classrooms;
- Interfața este prietenoasă;
- Platforma este în limba engleză;
- Puteți urmări videoclipuri alături de clasă prin funcția “Go live”;
- Sunt foarte multe tutoriale despre cum putem folosi platforma.

Crearea unui cont

1. Accesați site-ul web;
2. Click pe butonul Sign Up (înscrieți-vă);
3. Selectați “I'm a teacher” (sunt profesor);
4. Dacă aveți deja un cont Google, puteți să vă logați cu el, altfel, apăsați pe “Sign in with
Edpuzzle” (înscrieți-vă cu Edpuzzle);
5. Completați cu datele personale;
6. În căsuța “Type your school name” (scrieți numele școlii), introduceți numele școlii la
care predați;

9
În atenția dumneavoastră! În cazul în care școala dumneavoastră nu se găsește în listă, aveți
opțiunea de a o introduce prin click pe “My school isn't listed” (școala mea nu este în listă). Vi
se va deschide o căsuță în care să scrieți numele unității de învățământ, alături de orașul/comuna
în care se află.

7. În căsuța “Subject Area”, treceți disciplina pe care o predați;

8. Verificați-vă adresa de e-mail pentru a activa contul.
Crearea unei clase
1. Accesați site-ul și logați-vă
2. Dați click pe My Classes
3. Apoi, pe Add new class
4. Denumiți clasa, adăugați o descriere (acest pas este opțional), apoi selectați opțiunea
Classic
5. Pentru a adauga elevi, selectați Invite students (invită elevi).

În atenția dumneavoastră! După pasul 5, veți fi întrebați dacă ați primit consimțământul
părinților pentru a crea această clasă online. Înainte de a apăsa Yes (da), asigurați-vă că aceștia
sunt de acord.

6. Puteți distribui codul unic generat pentru clasa dumneavoastră sau să trimiteți link-ul pe
grupul clasei.

În atenția elevilor! Pentru a vă alătura clasei, aveți nevoie de un cont. Urmați aceeași pași ca
pentru crearea unui cont de profesor, doar că, în loc de “I'm a teacher”, selectați “I'm a
student” (sunt elev).

Atribuirea unei sarcini de lucru

1. Pentru a căuta un videoclip pe care să-l atribuiți elevilor ca sarcină de lucru, căutați în
bara “Search content” (caută conținut);
2. Dați click pe resursa aleasă, apoi pe “Assign all” (atribuie tuturor);
3. În fereastra deschisă, puteți adăuga un termen limită pentru vizionarea filmulețului;
4. În clasă, puteți viziona progresul fiecărui elev.

În atenția profesorilor! Unele videoclipuri pot fi modificate de către dumneavoastră, reușind să

adăugați întrebări.

Instrucțiuni de folosire a platformei

Materialele următoare sunt oferite gratuit de platforma Edpuzzle și prezintă instrucțiunile de a
utiliza facilitățile pe care le pune dispoziție aplicația. Versiunea în engleză poate fi consultată

10
aici. Puteți traduce pagina web prin introducerea link-ului către aceasta în căsuța corespunzătoare
din aplicația Google Translate. Aceasta va genera alt link, unde veți găsi pagina tradusă.

11
Modulul IV. Tendințe ale noilor fenomene în educație
Alegerea unui fenomen social cu implicații la nivelul școlii și găsirea unei
soluții personalizate la aceasta

INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE (CES) ÎN

ȘCOLILE DE MASĂ

„Școlile trebuie să primească toți copiii indiferent de starea lor fizică, intelectuală, socială,
emoțională, lingvistică sau oricare alta. Aici trebuie cuprinți și copii cu dizabilități, și copiii
talentați, și copii din zonele rurale izolate și cei din populațiile nomade, și copiii minorităților
lingvistice, etnice sau culturale, precum și copiii din alte grupuri sau zone marginale” (Cadrul de
acțiune privind cerințele educative speciale, UNESCO/ Conferința de la Salamanca, 1994, p.6).

1. Introducere

Multe persoane se întreabă ce înseamnă CES – cerințele educaționale speciale. Cerințele

educaționale speciale sunt acele cerințe care derivă din nevoile speciale ale unor persoane,
generate de existența unor disfuncții la nivel intelectual, senzorial, fizic, psiho-afectiv, socio-
economic, cultural (MECTS – Ordinul 5574/ 2011).

Astfel, putem considera că se încadrează în categoria CES: copiii cu dificultăţi motorii,

sindrom Down, dificultăţi de vorbire, tulburări de comportament, autism, deficit de atenţie şi
hiperactivitate (ADHD), dar şi cei care trec, pur şi simplu, printr-o perioadă mai grea (abandon
familial, abuzuri, tulburări psiho-emoționale care dizabilitează formarea normală a personalității
copilului).

Conform Ordinului MECTS 5574/ 2011, articolul 6, „Pentru integrarea eficientă a

persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate în asistenţa
psihopedagogică de care să beneficieze copiii/elevii/tinerii integraţi, precum şi a unor servicii de
consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă, ceilalţi elevi, familie şi comunitate.”

Şcoala incluzivă trebuie să răspundă nevoilor comunității și să asigure o participare egală

a tuturor elevilor. Incluziunea presupune că fiecare individ contează și cu toții avem nevoie de
mai multă răbdare și toleranță față de cei care sunt diferiți. Într-o astfel de unitate de învățământ,
se asigură o educație pentru toți copiii si se caută mijlocul cel mai eficient de combatere a
atitudinilor de discriminare. Copiii din aceste unități de învățământ beneficiază de toate
drepturile si serviciile sociale și educaționale conform principiului „resursa urmează copilul”.

Integrarea școlară este proces de adaptare a copilului la cerințele școlii pe care o

urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului școlar, de
desfășurare cu succes a activităţilor școlare.

12
 Conceptul de CES presupune o abordare care consideră că fiecare copil este unic, poate
învăţa dacă este identificat tipul de învățare specific particularităţilor individuale ale sale.
Curriculum-ul școlar trebuie considerat un instrument necesar care trebuie să fie flexibil,
adaptabil la cerințele elevilor.

2.Școala incluzivă

Şcoala incluzivă se referă în sens restrâns la integrarea tuturor copiilor, indiferent de capacităţile
şi competenţele de adaptare şi deci de învăţare, într-o formă de şcoală. În sens larg, ea înseamnă
preocuparea pentru ca fiecare copil să fie sprijinit şi să se lucreze în beneficiul învăţării tuturor.
Fiecare copil este înţeles ca un participant activ la învăţare şi predare şi pentru că fiecare aduce
cu sine în procesul complex al învăţării şi dezvoltării o experienţă, un stil de învăţare, un model
social, o interacţiune specifică, un ritm personal, un mod de abordare, un context cultural căruia
îiaparţine.

Şcoala incluzivă ridică învăţarea la rang de principiu general şi presupune înainte de orice
acceptarea faptului ca orice copil poate invata. Fiecare participant învaţă şi se dezvoltă pri faptul
că interacţionează cu ceilalţi. Sursele învăţării, pentru fiecare, vin din relaţiile interumane şi din
experienţa permanentă cu obiectele, cu semenii şi cu sine. Şcoala nu este un teritoriu al
cunoştinţelor academice , ci şi unul al experienţelor practice si al relaţiilor interumane.
Predarea este un act de cooperare, reflectie şi descoperire, la care participă atât profesorul (care
poate coopera cu colegii săi) cât şi elevii unei clase. O resursă importantă pentru profesor în
predare este cooperarea elevilor. Pregătirea predării şi de multe ori realizarea ei se completează
cu cooperarea între profesori şi chiar cooperarea cu unii părinţi.

În perspectiva şcolii incluzive înţeleasă ca şcoală care se deschide flexibil tuturor copiilor,
dificultăţiile de învăţare sunt considerate probleme normale in activitatea didactică. Rezolvarea
lor este un prilej şi o provocare pentru profesori, elevi. Managerii şcolii si ceilalti factori
implicaţi. Fiecare act didactic este o presiune asupra copilului si trebuie completat cu un sprijin
corespunzător.

Politicile educaționale sunt bazate pe valorificarea principiilor educației pentru toți,

indiferent de cerințele speciale cu care se confruntă, pentru a deveni utili în familiile lor, dar și
utili societății în care reușesc să se integreze. Integrarea pune accentul pe cerințele copiilor,
expertiză specializată, intervenție specializată până la recuperarea copiilor. Procesul de integrare
trebuie să fie un proces de normalizare a vieții persoanelor aflate în dificultate. Școala trebuie să

13
ofere o paletă cât mai largă de servicii educaționale care să atragă copii și să le satisfacă
cerințele. În această școală trebuie să existe în primul rând comunicare, înțelegere, într-un cuvânt
un spațiu dominat de acceptare, toleranță și diversitate. Este știut faptul că din categoria copiilor
cu cerințe speciale fac parte nu numai copii cu deficiențe, dar și copii care, chiar dacă nu au
dizabilități organice sau fiziologice, prezintă manifestări repetate de inadaptare la cerințele
programei școlare.

Școala pentru diversitate pune în centrul atenției sale persoana umană ca ființă originală,
unică și irepetabilă, accentuând ideea că în fiecare societate există persoane diferite, grupuri
diferite, motivații, rațiuni și puncte de vedere diferite. (M.L. Melero,1998) Pregătirea
corespunzătoare a profesorilor și a altor categorii de specialiști este o condiție fundamentală
pentru valorificarea diversității culturale în câmpul relațiilor sociale și comunitare. Abordarea
problematicii conținuturilor educației în condițiile integrării copiilor cu CES în învățământul de
masă trebuie să se finalizeze cu realizarea unui curriculum diferențiat sau adaptat. Acest
curriculum trebuie să fie flexibil astfel încât fiecare elev să avanseze într-un ritm propriu în
funcție de capacitățile sale de învățare.
Un curriculum integrat trebuie să pună accent pe următoarele domenii:

1) Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate din domeniul afectiv, motivațional, caracterial

și al socializării;

 imaginea de sine;
 motivația internă și externă;
 scopurile, interesele, pasiunile;
 activitățile individuale și în grup;
 gradul de toleranță și înțelegere față de cei din jur și față de valorile acestora;
 echilibrul afectiv;
 jocul, activitățile de timp liber;
 responsabilități individuale, școlare, sociale;
 atitudine față de muncă etc.

2) Dezvoltarea deprinderilor de muncă individuală;

 deprinderile de studiu și stilul personal de învățare;

 învățare socială;
 activitățile extrașcolare de învățare;
 comunicarea verbală și non verbală, orală și scrisă, cititul;
 operațiile aritmetice de bază;

14
 3) Dezvoltarea conduitei morale, religioase și a simțului estetic

 sistemul de valori morale;

 atitudinea față de valorile religioase;
 atitudine față de diferite evenimente și fenomene sociale;
 gradul de implicare în diferite activități cu conotație etică sau estetică etc.

4) Dezvoltarea armonioasă a conduitelor psihomotrice

 deprinderi psihomotrice de bază( locomoția, gesturile, mimica);

 jocurile dinamice și exercițiile fizice;
 rezistența la efort fizic etc.

În practica instructiv-educativă am întâlnit numeroase cazuri de elevi deficienți care au fost

integrați în clase de elevi fără deficiențe și au avut evoluții spectaculoase la unele discipline. În
cadrul activităților, au fost aplicate cu precădere metodele activ-participative care stimulează
interesul pentru cunoaștere, facilitează interacțiunea cu realitatea înconjurătoare. Lucrul în
perechi sau în grupe mici de elevi au facilitat comunicarea între ei, colaborarea sau sprijinul
reciproc în realizarea sarcinilor sau temelor avute. Au fost toleranți unii cu alții, au luat decizii
prin consultarea între ei, și-au exprimat opinii realizând o participare activă și înțelegere a
realității înconjurătoare.

În cadrul lecțiilor se pot utiliza o serie de metode sau tehnici de lucru adaptate vârstei
elevilor și nivelului lor de performanță. Prezint câteva metode aplicate în cadrul lecțiilor, care au
dus la obținerea unui progres școlar al copiilor cu deficiențe.

1) Predicțiile în perechi au fost folosite în cadrul orelor de Limba și literatura română,

Educație Civică sau Consiliere. Această activitate presupune o listă de cuvinte dintr-o povestire
sau un text. Fiecare pereche trebuie să alcătuiască o scurtă compunere pe baza unei predicții în
jurul listei de cuvinte. Elevii sunt încurajați să emită idei și să-și valorifice experiența personală
pe care o au.

2) Știu -Vreau să știu- Am învățat este o metodă des întâlnită mai ales în cadrul orelor
de Limba română. Se alege o temă/ un subiect, se spune ce știu deja elevii despre tema
respectivă, apoi se formulează întrebări la care se așteaptă găsirea răspunsului în timpul lecției,
iar la sfârșit se verifică ce au aflat nou după desfășurarea lecției.

3) Brainstormingul este o metodă aplicată individual sau în perechi în care elevii scriu
pe hârtie toate lucrurile despre un subiect dat. De exemplu am cerut elevilor să scrie ce le vine în

15
minte la auzul cuvântului copilărie în cadrul lecției de Limba și literatura română „La scăldatˮ
după Ion Creangă. Inclusiv elevii cu CES au reușit să scrie numeroase cuvinte.
4) Ciοrchinеlе eѕtе ο mеtοdă grafică dе οrganizarе şi intеgrarе a infοrmaţiеi în curѕul
învăţării. Pοatе fi fοlοѕit la încеputul lеcţiеi numindu-ѕе ,,ciοrchinеlе iniţial” ѕau după lеctura
tеxtului, numindu-ѕе ,,ciοrchinе rеvăzut”. Еѕtе ο mеtοdă dе brainѕtοrming nеliniară carе
ѕtimulеază găѕirеa cοnеxiunilοr dintrе idеi, prеѕupunând următοarеlе еtapе:
• sе ѕcriе un cuvânt ѕau tеmă carе urmеază a fi cеrcеtat în mijlοcul tablеi;
• sе nοtеază tοatе idеilе carе vin în mintе în lеgătură cu tеma rеѕpеctivă în jurul acеѕtuia,
trăgându-ѕе linii întrе acеѕtеa şi cuvântul iniţial;
• pе măѕură cе ѕе ѕcriu cuvintе ѕе trag linii întrе tοatе idеilе carе par a fi cοnеctatе;
• activitatеa ѕе οprеştе când ѕе еpuizеază tοatе idеilе; încurajеază еlеvii ѕă gândеaѕcă libеr şi
dеѕchiѕ;
Eѕtе ο tеhnică dе căutarе a căilοr dе accеѕ ѕprе prοpriilе cunοştinţе pеntru a înţеlеgе un anumit
cοnţinut.

6) Μetoda R.Α.I. „Răsрunde-Αrunсă- Interogheazăˮ este o metodă de fixare şi

sistematizare a сunoştinţelor, dar şi de verifiсare. Αre la bază stimularea şi dezvoltarea
сaрaсităţilor сoрiilor de a сomuniсa (рrin întrebări şi răsрunsuri) сeea сe au învăţat. Urmăreşte
realizarea feed-baсk-ului рrintr-un joс de arunсare a unei mingi uşoare. Coрilul сare arunсă
mingea trebuie să formuleze o întrebare din сunoştintele însuşite, сoрilului сare o рrinde. Cel
сare рrinde mingea răsрunde la întrebare, aрoi o arunсă mai deрarte altui сoleg, рunând o nouă
întrebare. Coрilul сare nu ştie răsрunsul iese din joс, la fel сa şi сel сare este desсoрerit сă nu
сunoaşte răsрunsul la рroрria întrebare.

Elevii sunt încântaţi de această metodă – joc de constatare reciprocă a rezultatelor

obţinute, modalitate care se constituie în acelaşi timp şi ca o strategie de învăţare ce îmbină
cooperarea cu competiţia. Este o metodă de a realiza un feed-back rapid, într-un mod plăcut,
energizant şi mai puţin stresant decât metodele clasice de evaluare. Se desfăşoară în scopuri
constatativ – ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin notă sau calificativ.

Copiilor le plac aceste metode activ-participative și chiar dacă uneori copiii cu CES nu le
înțeleg pe deplin ei solicită să participe în număr cât mai mare la realizarea lecției.

Lista metodelor și tehnicilor este foarte vastă și poate fi folosită și îmbogățită în funcție
de imaginația și creativitaea dascălului și în funcție de nivelul clasei la care predă.

Progresul școlar se obține treptat prin muncă și efort uriaș depus atât de cadrul didactic
cât și de elev. Capacitatea de învățare a elevilor cu CES, ambianța și sprijinul familiei și a
societății în general, influențeză foarte mult obținerea unui progres școlar real.

16
 Învăţătorii care obţin succese în instruirea copiilor cu ADHD folosesc o strategie care
cuprinde 3 obiective. Ei încep prin identificarea nevoilor acestui copil. De exemplu, învăţătorul
determină cum, când şi de ce copilul este neatent, impulsiv şi hiperactiv.

Învăţătorul selectează apoi diverse practici pedagogice şi le asociază cu instruirea şcolară,

intervenţii comportamentale şi cu tehnici de adaptare a copilului la mediul şcolar şi al clasei,
astfel putând să vină în întâmpinarea nevoilor copilului. În cele din urmă, învăţătorul combină
aceste practici într-un program educaţional individualizat pe care îl integrează cu activităţile
educaţionale ale celorlalţi elevi din clasă. Cele 3 obiective ale strategiei şcolare pentru copiii cu
ADHD sunt următoarele:

● Evaluarea nevoilor personale şi a punctelor tari ale copilului. Pentru îndeplinirea

acestui obiectiv, învăţătorul poate lucra cu o echipă multidisciplinară, şi cu părinţii. Astfel se pot
lua în considerare atât nevoile şcolare cât şi cele comportamentale, folosind atât diagnosticul
formal şi informal cât şi observaţiile de la clasă. Observaţiile, cum ar fi stilul de învăţare poate fi
folosit pentru a-l mobiliza pe copil să-şi folosească abilităţile de care dispune. Contextul în care
apar disfuncţiile comportamentale trebuie luate de asemenea în considerare.

● Selectarea metodelor potrivite pentru instruirea şcolară. Determinarea metodelor care

ar putea veni în întâmpinarea nevoilor şcolare şi comportamentale ale copilului. Selectarea
metodelor care sunt în acord cu vârsta sa, care să se potrivească cu nevoile sale şi să îi câştige
atenţia.

● Combinarea metodelor de instruire şcolară cu programul educaţional personalizat al

copilului. Împreună cu psihologul şcolar şi cu părintele, poate fi creat un program educaţional
personalizat care să evidenţieze obiectivele viitoare împreună cu ajutorul de care copilul are
nevoie pentru a atinge aceste obiective.

BIBLIOGRAFIE

Referințe bibliografice:
1.Verza, E., & Paun, E. (1998). Educatia integrată a copiilor cu handicap. Unicef.
2.Popescu, G., & Pleșa, O. (coord). (1998). Handicap, readaptare, integrare. București: Pro
Humanitate.
3.Vrăjmaș, T. (2001). Învăţământul integrat şi/sau incluziv pentru copiii cu cerinţe educative
speciale. București: Aramis.

17
Modulul V. Management educațional instituțional
Secvență din planul de acțiune pentru dezvoltarea instituțională a propriei școli.
Analiză SWOT a unității școlare
S ( puncte tari )
- Ofertă şcolară diversificată
- Corp profesoral valoros, stabil și omogen:
- Ponderea cadrelor didactice calificate100%
- Promovarea strategiilor modern în abordarea
actului învăţării;
- Curriculum la decizia şcolii diversificat pentru a
oferi şanse egale tuturor elevilor şi pentru a
satisfice nevoia fiecăruia de a se simţi competent
în domeniul pentru care are vocaţie;
- Acordarea de şanse egale tuturor elevilor
implicate în procesul educaţional;
- Climat de siguranţă şi securitate fizică şi psihică
pentru elevi, cadre didactice, personal TESA.
- Spaţii suficiente pentru desfăşurarea procesului
instructiv – educativ
- Existenţa unor cabinet şi laboratoare funcţionale
(biologie, fizică, chimie, informatică, matematică,
geografie, istorie, lb. română)
- Valorizarea elevilor prin rezultatele bune şi foarte
bune la examenele de absolvire (testări
naţionale, bacalaureat
,absolvire) şi olimpiade şcolare.
- Activităţi extracurriculare diversificate şi
atractive; Mijloace moderne de
comunicare:telefon, fax, Internet.
- Asigurarea accesului tuturor elevilor la
tehnologia modernă de calcul şi comunicare;
- Dotarea bibliotecii şcolare cu seturi complete de
manuale, instrumente şi auxiliare curriculare
pentrua tingerea finalităţilor prevăzute în oferta
educaţională.
- Creşterea numărului de elevi;
W( puncte slabe )
- Accentuarea uzurii morale şi fizice a bazei
didactico- materiale;
- Lipsa unei săli de sport adecvate;
- Lipsa unei săli de festivităţi pentru desfăşurarea
activităţilor extracurriculare;
- Subfinanţarea activităţilor de învăţământ;
- Dificultăţi în mobilizarea resurselor bugetare;
- Agenţi economici slab motivate pentru
susţinerea segmentelor corespunzătoare de formare;
- Nerespectarea de către diriginţi a prevederilor
R.O.F.U.I.P. în sancţionarea şi acordarea notei la
purtare, fapt ce încurajează absenteismul;
- Număr mare de elevi navetişti, ceea ce
îngreunează desfăşurarea activităţilor
extracurriculare, şi care pot fi în pericolul
abandonului sau retragerii în condiţiile în care nu s-
ar deconta naveta;
- Neimplicarea unor părinţi în demersul şcolii de a
reduce absenteismul
- Tot mai mulţi elevi cu părinţi plecaţi în străinătate
- Educaţia antreprenorială a profesorilor şi elevilor
este deficitară
- Lipsa de motivare în actul învăţării a unor elevi;
- Valorificarea insuficientă a temei pentrua casă;
- Utilizarea cu preponderenţă a evaluărilor
summative în defavoarea celor formative ca urmare
a supraaglomerării programelor şcolare şi resursei
de timp insuficiente.
18
- Scăderea numărului de elevi care se transferă la
alte unităţi şcolare;
- Gradul ridicat de integrare socio-profesională a
absolvenţilor
O(oportunităţi)
- Atragerea de fonduri europene pentru
modernizarea şi eficientizarea procesului de
învăţământ, precum şi pentru optimizarea
rezultatelor şcolare;
- Participarea profesorilor la cursuri de
perfecţionare şi formare continuă;
- Preocuparea profesorilor pentru perfecţionare:
master, doctorate, formatori, etc
- Popularizarea anuală a ofertei de şcolarizare prin
diferite mijloace;
- Ocuparea catedrelor libere de către cadre
calificate;
- Preocuparea cadrelor didactice pentru proiectele
europene
- Implicarea comunităţii locale în viaţa şcolii
(participarea reprezentanţilor Consiliului Local,
agenţilor economici şi părinţilor la şedinţele
Consiliului de Administraţie, examene de
competente)
- Facilităţi acordate de la bugetul de stat pentru
copiii proveniţi din familii sărace (bursa „Bani de
liceu”, decontarea navetei);
- Schimburi de experienţe cu instituţii similar
naţionale şi europene şi promovareaexemplelor de
bună practică
- Parteneriat social cu agenţii economici de profil
(DirecţiaSanitară, SpitalulJudeţean).
- Implementarea strategiilor privind
descentralizarea învăţământului, asigurarea calităţii
- Susţinerea politicii şcolii de cătrea utoritatea
localăşi judeţeană.
- Descentralizarea administrative şi creşterea
atribuţiilor autorităţii publice locale.
T(ameninţări)
- Lipsa resurselor financiare pentru susţinerea unor
programe de investiţii specific învăţământului;
- Spor demographic negativ cu implicaţii în
dimensionarea reţelei şcolare şi a încadrării
populaţiei şcolare;
- Deteriorarea mediului socio-economic, familial;
- Menţinerea unui interes scăzut din partea familiei
pentru educaţie;
- Motivarea / stimularea slabă a cadrelor didactice
prin politicile salariale curente;
- Creşterea ratei de abandon şcolar ca urmare a
condiţiilor social-economice actuale.
- Implicarea insuficientă a familiei în
îmbunătăţirea rezultatelor şcolare
- Nivelul de cunoştinţe al unor elevilor sub nivelul
minim prevăzut de programa şcolară;
- Motivarea slabă a cadrelor didactice pentru
activităţi extracurriculare;
- Incapacitatea financiară a familiei şi dezinteresul
pentru educarea şi formarea copiilor ceea ce
favorizează absenteismul unor elevi;
- Nesincronizarea orarului şcolar cu cel al
transportului regional;
- Costul ridicat al cursurilor de formare continuă a
cadrelor didactice;
- Discontinuitatea unor politici educaţionale ale
ministerului.
19
- Parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Protecţia
Copilului
pe linia pregătirii profesionale a elevilor cu nevoi
special şi a integrăriilor socio-profesionale.

20