Tema 1 “1C:Contabilitate ” – program universal

1.1 Esenţa şi tipologia programului “1C”.

1.2 Structura meniului programului “1C- Contabilitate ”.

1.3 Planul de conturi contabile în 1C.

Noţiuni generale în Sistemul 1C:contabilitatea.

Posibilităţile multelaterale ale sistemului 1C: Предприятие permit folosirea sitemului ca un

instrument destul de simplu şi accesibel al contabilului şi de asemenea o posibilitate de
automatizare al evidenţei contabile, începînd cu introducerea primelor documente pîna la crearea
dărilor de seamă

Sistemul 1C: Предприятие folosit în diferite compartimente al evidenţei contabile:

• Evidenţa contabilă a bănci şi a casei

• Evidenţa metodelor de bază şi a activelor nemateriale
• Evidenţa materialelor şi OMVSD
• Evidenţa mărfurilor şi serviciilor.
• Evidenţa operaţiunilor valutare.
• Evidenţa decontărilor reciproce cu organizaţii, debitori, creditori şi persoanele beneficiare
• Evidenţa decontări la salariu
• Evidenţa plăţi la buget alte forme de evidenţă.

Sistemul 1C: Предприятие are posibilităţi flexibile de organizare a evidenţei.

• evidenţa sintetică pe un plan de conturi cu mai multe nivele;

• evidenţa valutară şi închiderea conturilor valutare;
• evidenţa analitică;
• evidenţa analitică cu mai multe nivele după fiecare dimensiune (evaluare; măsurare;
măsurătoare; măsură;);
• evidenţa cantitativă;

Introducerea informaţiei în 1C: Предприятие poate fi organizată cu grad diferit de automatizare:

• regimul introducerii manuale a operaţiilor;

• regimul operaţiilor tipizate;
• regimul formării automate a operaţiilor în documente.

Componentele de bază în 1C: Предприятие:

Constatele. De regulă constatele se folosesc pentru lucru cu informaţii stabile fixe, dar pot
reprezenta şi date periodic schimbate.
Exemplu: Data înregistrări firmei

Denumirea întreprinderii

F.N.P directorului

Nomenclatoare – sunt predestinate pentru păstrarea informaţiei despre tip care sunt utilizate
pentru evidenţa analitică şi pentru completarea documentelor. mulţimea de obiecte de acelaşi tip
Obiectele de evidenţă (Nomenclatoare) sunt destinate pentru a păstra informaţia despre mai
multe obiecte de acelaşi tip care se folosesc la evidenţa analitică şi la completarea documentelor.
De obicei obiectele de evidenţa apar ca obiecte de bază: materiale, întreprinderi, valută, marfă,
colaboratori şi altele.

Transferuri - sunt utilizate în sistem pentru descrierea seturilor de valori constante (ce nu pot fi
schimbate de utilizator).

Exemple tipice de transferuri sunt tipurile de achitări (cheş, transfer, barter), tipul fondatorului
(persoană juridică, fizică), tipurile de colaboratori a întreprinderii (de bază, prin cumul) etc.

Documentele – predestinate pentru reflectarea oricăror evenimente ce au loc la întreprindere, dar

şi pentru evidenţa calculelor şi a datelor.

Seturile de documente din 1C: Предприятие coincide cu setul de documente primare reale
utilizate de întreprindere, care trebuie introduse în baza informaţională ca:

• factura de procurare şi de livrare;

• dispoziţie de încasare şi de plată etc.
• bon de livrare: Intrare / Ieşire
• bon de casă

Fiecare document are o reprezentare vizuală şi poate avea o infinitate de câmpuri (rechizite) în
antet şi în partea tabelară care sunt completate la introducerea lui în sistem. O proprietate
importantă a documentului este posibilitatea lui de a forma operaţii contabile.

Registre – sunt predestinate pentru vizualizarea documentelor în 1C: Contabilitate.

Rapoartele sunt utilizate pentru obţinerea diversei informaţii, care conţine totaluri sau o
informaţie detaliată, selectată conform unor criterii bine definite.

Rapoartele sunt utilizate atât pentru analiza bilanţurilor contabile şi mişcarea mijloacelor

• balanţa de solduri, оборотно-сальдовая ведомость

• Jurnal – generală журнал-ордер

cât şi pentru formarea datelor pentru Inspectoratul Fiscal cât şi pentru alte instanţe bilanţ,
налоговая отчётность
Componenta „Evidenţa contabilă”.

Conturi contabile – sunt destinate pentru păstrarea planurilor de conturi a evidenţei contabile,
adică a obiectelor evidenţei sintetice a mijloacelor întreprinderii.

Operaţii şi formule contabile – reflectarea mişcărilor mijloacelor în contabilitate sunt

înregistrate sub formă de operaţii şi formule contabile.

Operaţia este reflectarea deplină a operaţiei gospodăreşti care a avut loc la întreprindere în
evidenţa contabilă. Ea poate conţine câteva formule contabile. Formulele contabile nu există
separat de operaţii. Fiecare formulă contabilă aparţine unei şi numai unei operaţii.

Subcont – termenul de subcont este introdus pentru notarea setului de valori utilizate pentru
evidenţa analitică pe conturi contabile.

În calitate de subcont sunt obiectele (nomenclatoarele) pentru care se duce evidenţa analitică la
întreprindere: MF, agenţii economici, mărfuri ş.a. Tipul de subcont determină totalitatea
obiectelor de un tip concret, care sunt utilizate pentru efectuarea evidenţei analitice.

Operaţii tipizate – mecanismul operaţiilor tipice dau utilizatorului posibilitatea de a automatiza

introducerea operaţiilor des repetate. Pentru aceasta utilizatorul introduce şablonul operaţiei
tipizate шаблон типовой операции în care determină „scenariul” formulei contabile.

Principiile de fucţionare a sistemului

Principiile de funcţionare a sistemului 1C: Contabilitate.

Funcţionarea sistemului 1C: Contabilitate se împarte în 2 procese despărţite în timp:

1. setarea (configurarea)
2. lucrul nemijlocit al utilizatorului cu baza informaţională. Ele pot independent să se
repete.

Configuratorul. La etapa de configurare a sistemului 1C: Contabilitate are loc reglarea, setarea
diferitor regimuri ale sistemului în corespundere cu specificul fiecărei întreprinderi.

Tot aici se determină structura şi proprietăţile nomenclatoarelor şi a documentelor, se descriu

formele şi algoritmii de creare a bilanţurilor, se elaborează tipurile de decontare, se reglează
administrarea evidenţei sintetice, analitice, cantitative şi valutare.

La etapa de configurare pot fi create câteva interfeţe utilizatoare pentru diferite tipuri de
utilizatori (manageri, contabili, personal ş.a.), cât şi este creată lista utilizatorilor pentru o
întreprindere concretă.

Lucrul utilizatorului. Lucrul utilizatorului cu baza informaţională are loc la lansarea a

sistemului în regimul „1C: Contabilitate

Aici şi are loc funcţionarea sistemului: are loc introducerea documentelor şi operaţiilor,
completarea nomenclatoarelor, întocmirea diverselor rapoarte ş.a.
 Utilizatorului i se oferă posibilitatea introducerii şi prelucrării informaţiei descrise în
configurator cu ajutorul algoritmilor.

Ghidul Utilizatorului conţine o descriere generala a ordini de lucru în sistemul

1C:Contabilitatea: înregistrarea constatelor, completarea nomenclatoarelor, inscriererea,
operaţiilor, documetelor, efectuarea unui calcol, primirea unui raport şi altele.

Tema 2. Metodologia introducerii informației primare în program

2.1. Constantele: clasificarea, modul de introducere și redactare.

2.2. Clasificatoarele: modul de completare și redactare.

2.3 Principiile generale ale evidenței contabile în 1C

2.4. Documentul ʺIntroducerea soldurilorʺ: modul de perfectare, redactare, contare,

ștergere.

Constatele
1. Fereastra listei constantelor.
2. Redactarea constantelor.
3. Lucrul cu istoria valorii constantei.

Constantele în sistemul 1C: Contabilitate, de regulă, servesc pentru păstrarea informaţiei,

care practic nu se modifică de loc în procesul funcţionării sistemului, sau se schimbă foarte rar.
Cel mai simplu exemplu de constantă este - denumirea întreprinderii, care de regulă nu se
schimbă sau codul fiscal.
Comoditatea utilizării constantelor constă în aceea, că în ele o oarecare informaţie o singură
dată se introduce, care mai apoi poate fi utilizată multiplu la formarea documentelor, în achitări,
în bilanţuri contabile. Revenind la exemplu de mai sus, denumirea întreprinderii poate fi
introdusă în constantele special declarate, iar în multiplele formulare de folosit numele
constantei pentru a obţine valoarea ei – denumirea întreprinderii.

La oricare modificare a codului fiscal este suficient de modificat codul fiscal o singură dată
în constante şi toate modificările automat se vor reflecta în toate documentele unde este utilizată
această constantă.

În procesul setării configurării problemei se poate crea un număr infinit de constante pentru
păstrarea oricărei informaţii importante (utile).
Fereastra listei constantelor.

Lucrul cu constantele are loc într-o fereastră specială numită „Список констант”. Pentru ca
această fereastră să apară pe ecran selectaţi din meniul principal «Операции» punctul
(submeniul ) «Константы».
 Fereastra cu lista de constante reprezintă o tabelă, alcătuită din 3 coloane: «Код»,
«Наименование», «Значение». În coloana «Код» se scrie denumirea prescurtată a constantei
sau se alocă un cod. În coloana «Наименование» se scrie denumirea completă a constantei care
serveşte pentru descifrarea denumirii prescurtate. Şi în sfârşit coloana «Значение» conţine însăşi
valoarea constantei.

În fereastra „Список констант” întotdeauna o celulă este desemnată (diferita la culoare) şi se

numeşte activă sau curentă.
Redactarea constantelor.
La utilizarea programului 1C: Contabilitate de către utilizator este posibil doar corectarea
valorii constantei în lista de constante. Adăugarea noilor constante, ştergerea constatelor de
prisos, modificarea numelui prescurtat sau deplin a constantelor existente este posibilă doar în
Configurator.
Pentru a modifica valoarea constantei este necesar de a fixa cursorul în celula din tabel care
conţine valoarea variabilă şi de apăsat tasta Enter sau Shift+Enter. Celula va fi în regim de
redactare şi în ea va apărea indicatorul
În procesul creării constantelor la etapa de configurare pe lângă cod şi denumirea deplină
constantei i se mai dă tipul valorii ei.

După efectuarea modificărilor dorite trebuie să apăsaţi tasta Enter pentru a ieşi din regimul
de redactare.

Lucrul cu istoria valorii constantei.

La etapa de configurare pentru oricare constantă se poate da necesitatea păstrării istoriei
modificării valorii ei. Aşa tipuri de constante le vom numi periodice. În aşa caz în lista cu
constante va fi păstrată nu numai ultima valoare a constantei, dar şi toate valorile existente ale ei
cu datele când au fost introduse.
Pentru a vizualiza istoria valorii (însemnătăţii) constantei selectăm cu cursorul rândul cu
constanta necesară şi efectuăm una din următoarele acţiuni: apăsăm tasta F5 sau din meniul
principal «Действия» al programei alegem punctul «История значения»
 Fereastra istoriei valorii (însemnătăţii) constantei reprezintă o tabelă alcătuită din 2 coloane:
дата şi значениe. Дата este data, iar значение este valoarea constantei la această dată.
Înregistrările în tabel sunt sortate după dată.

Modificarea istoriei valorii (însemnătăţii) constantei poate fi efectuată prin 2 metode: prin
introducerea noii valori a constantei în lista cu constante sau prin intrarea şi corectarea rândului
în fereastra istoriei valorii constantei.

Nomenclatoare

În programul 1C: Предприятие nomenclatoarele servesc pentru păstrarea informaţiei condiţionat

constante. De asemenea nomenclatoarele de obicei sunt folosite pentru formarea listelor
posibililor valori ale subcontului, adică pentru organizarea evidenţei analitice.

Caracteristica generală a nomenclatoarelor.

În programul 1C: Contabilitate nomenclatoarele servesc pentru păstrarea informaţiei
condiţionat constante. De asemenea nomenclatoarele de obicei sunt folosite pentru formarea
listelor posibililor valori ale subcontului, adică pentru organizarea evidenţei analitice.
Lucrul cu nomenclatoarele se poate efectua în 2 regimuri:

o regimul de vizualizare şi redactare o regimul alegerii,

selectării elementului din nomenclator.
În regimul de vizualizare şi redactare forma nomenclatorului se deschide fie cu ajutorul
meniului principal al programei, fie prin tastarea butonului de pe bara de instrumente, fie prin
apăsarea butonului a altei forme sau prin oricare alte acţiuni, dacă acestea sunt prevăzute de
configuraţia problemei.
În regimul alegerii elementului nomenclatorul se deschide la introducerea valorii
subcontului, constantei, câmpului documentului sau câmpului altului nomenclator sau cu ajutorul
tastei F4. Deosebirea dintre aceste 2 regimuri constă în faptul că în regimul alegerii se poate fixa
indicatorul pe elementul necesar din nomenclator şi la apăsarea tastei Enter sau clic pe butonul

din bara cu instrumente a nomenclatorului, elementul curent se introduce ca valoare a

câmpului.
Sistemul 1C: Contabilitate permite organizarea nomenclatoarelor cu mai multe nivele până la
10 nivele. Sistemul 1C: Contabilitate are mecanismul susţinerii nomenclatoarelor subordonate.
Aşa un mecanism permite legarea între ele a elementelor din diferite nomenclatoare:
întreprinderilor şi contractelor cu ele, mărfurile şi unităţile lor de măsură ş.a.m.d. Într-un
nomenclator subordonat fiecare element este legat cu un element concret din nomenclatorul
părinte. În timpul lucrului cu un nomenclator subordonat setul de elemente vizualizate se
determină de elementul curent al nomenclatorului părinte.
 Exemplu: Dacă în fereastra nomenclatorului Agenţi Economici cursorul este fixat pe un
element concret din nomenclator (o firmă concretă), atunci în nomenclatorul subordonat lui
Contracte vor fi evidenţiate doar contractele cu firma curentă.

Selectarea (alegerea) elementelor nomenclatorului.

Selectarea, alegerea elementelor din nomenclator se caracterizează prin tipul de selecţie şi

valoarea de selecţie Tipurile de selecţie se numesc criteriile, care se determină la etapa de
configurare. Utilizatorul, efectuând selectarea, poate folosi numai acele tipuri de selecţie care
sunt determinate la etapa de configurare. Tipul de selecţie poate fi un oarecare câmp al
nomenclatorului, de exemplu, „Tipul agentului economic”.

Valoarea de selecţie poate fi oricare din valorile aleatoare a acestui câmp, de exemplu
„Persoană fizică”. Tipul de selecţie şi valoarea de selecţie alcătuiesc condiţia de selecţie.

Căutarea în nomenclator.

Căutarea rapidă. Pentru executarea rapidă este necesar cu tastele sau cu mouse-ul să fixaţi
cursorul în acea celulă a nomenclatorului, în care este necesar să găsiţi o oarecare valoare şi pur
şi simplu să scrieţi de la tastatură valoare căutată.

În cazul găsirii primului simbol introdus el apare în partea de jos a celulei, iar cursorul se
opreşte în acea celulă a nomenclatorului, primele simboluri ale căreia coincid cu cea introdusă.

La căutarea după valoarea de tip dată a unui rechizit sortat trebuie mai întâi să indicaţi anul,
apoi fără nici un semn de punctuaţie – luna, iar apoi – ziua, de exemplu: 20100901 (01
septembrie 2010).

Dacă valoarea găsită în nomenclator nu-i cea căutată putem prelungi căutarea rapidă. Pentru
aceasta urmează să apăsaţi tasta ↓ pentru a trece în rândul următor şi din nou să formaţi de
tastatură simbolurile căutate.

Copierea elementului nomenclatorului.

Un element nou sau un grup nou poate fi introdus în nomenclator prin copierea a unui
element sau a unei grupe deja existente. Pentru aceasta fixaţi cursorul pe rândul cu elementul sau
grupa care va servi în calitate de exemplar şi efectuaţi una din următoarele acţiuni: apăsaţi tasta
F9 sau selectaţi punctul Копировать din meniul principal Действия, sau butonul din bar
cu instrumente a nomenclatorului .

Dacă pentru nomenclator este conectat regimul Редактировать в диалоге pe ecran va

apărea forma de dialog pentru introducerea elementului nou în care toate rechizitele vor fi
copiate din elementului exemplar. Codul noului element este copiat din codul elementului
exemplar dacă pentru nomenclator nu este determinat alocarea automată a codurilor.

Fereastra nomenclatorului.
Deschiderea (chemarea) unui nomenclator se poate efectua alegând punctul Справочники
din meniul principal Операции. Pe ecran va apărea lista de lucru a nomenclatoarelor existente
în sistem.
 În această listă cu ajutorul tastelor sau cu mouse-ul alegeţi denumirea nomenclatorului dorit
apoi apăsaţi butonul ОК. În faţa dumneavoastră va apărea nomenclatorul selectat..

Există câteva elemente comune pe care le are fiecare formă a nomenclatorului.

Mai întâi de toate în antetul ferestrei nomenclatorului este dată denumirea lui. Denumirea
nomenclatorului este dată în procesul setării, reglării configurării şi poate fi schimbată numai în
procesul, de configurare a problemei.
Dacă nomenclatorul este subordonatul oricărui alt nomenclator atunci în antetul ferestrei
nomenclatorului după denumirea nomenclatorului între paranteze este scrisă denumirea
elementului din nomenclatorul părinte.

Fereastra nomenclatorului în caz general reprezintă un tabel care conţine cel puţin 2 coloane:
codul şi numele elementului nomenclatorului.

Dacă nomenclatorul are o structură ierarhică (adică în meniul Действия este stabilit
vizualizarea sub formă de listă ierarhică – în drept cu punctul Иерархический список stă bifa)
atunci fereastra nomenclatorului poate conţine arborele de grup, iar în partea tabelară sunt arătate
doar elementele nivelului superior, iar după trecerea într-o grupă oarecare doar elementele
subordonate acestei grupe.

În partea stângă în prima coloană a tabelului nomenclatorului apar semne convenţionale, ce

determină tipul rândului:
- rândul este element al nomenclatorului;
- rândul corespunde unui grup de elemente;
 - rândul conţine denumirea grupei deschise pentru vizualizare. Aşa rând totdeauna se
stabileşte în partea de sus a părţii tabelare, sub denumirea coloanelor nomenclatorului, şi nu este
dispusă pentru corectare. Pentru a închide grupa face-ţi dublu clic pe butonul stâng al mouse-lui
pe acest simbol.

În nomenclator pot fi şi aşa tipuri se simboluri , ce desemnează marcaj pentru a fi şterse

elementele sau grupele nomenclatorului.
Dacă nomenclatorul este redat nu sub formă de listă ierarhică ci linear (regimul
Иерархический список este întrerupt/deconectat) atunci antetul grupei şi a elementelor
nomenclatorului în tabel sunt date amestecat şi se deosebesc doar prin culoarea simbolului în
partea din colţ a coloanei: pentru anteturile de grup are culoare galbenă, iar pentru elementele
obişnuite – albastru.

Imprimarea nomenclatoarelor.
Dacă în procesul configurării problemei la crearea nomenclatorului a fost creată forma de
imprimare pentr-u acest nomenclator atunci în aşa fereastră trebuie să existe butonul Печать.

După apăsarea butonului Печать pe baza rechizitelor completate va fi alcătuită forma de

imprimare.
Forma de imprimare creată se deschide în redactorul de tabele a sistemului 1C:
Contabilitate.
După necesităţi forma de imprimare construită automat poate fi redactată. Pentru a avea
aşa posibilităţi trebuie ca în redactorul de tabele să conectaţi regimul de redactare, selectând
punctul Только просмотр din meniul principal Вид.

Forma de imprimare redactată poate fi salvată într-un fişier pe dischetă. Pentru aceasta
selectaţi punctul Сохранить sau Сохранить как din meniul principal Файл.

Introducerea în nomenclator a unei grupei noi.

Pentru a introduce o nouă grupă într-un nomenclator cu mai multe nivele efectuaţi una din
acţiunile următoare: apăsaţi combinaţiile de taste Ctrl+F9 sau din meniul principal Действия
alegeţi submeniul Новая группа sau butonul din bara cu instrumente a nomenclatorului.
Pentru a înscrie noua grupă în nomenclator apăsaţi tasta ОК sau închideţi fereastra de dialog.
Dacă pe ecran va apărea interogarea de a salva schimbările efectuate răspundem prin Да pentru a
înregistra noua grupă sau prin Нет pentru a refuza.
Dacă redactarea grupului are loc nemijlocit în rândul nomenclatorului, atunci pentru grupul
nou se va adăuga un rând nou care automat trece în regim de redactare. În acest rând trebuie
neapărat de completat Код şi Наименование, celelalte celule se pot completa mai târziu.
Completarea fiecărei celule se termină apăsând tasta Enter, atunci cursorul automat va trece în
celula următoare.

După ce ultima celulă a rândului nou apăsarea tastei Enter deconectează regimul de
redactare şi noua grupă se va adăuga în nomenclator. Grupa nouă se aranjează în nomenclator
conform ordinii de sortare.
 Pentru a refuza introducerea unei grupe noi apăsaţi tasta Esc.

Introducerea unui element nou în nomenclator.

Pentru a introduce un element nou într-un nomenclator apăsaţi tasta Ins, sau din meniul
principal al programei Действия alegeţi punctul Новый, sau butonul din bara cu
instrumente a nomenclatorului.

Dacă este necesar ca elementul nou pe care-l introduceţi într-un nomenclator cu mai multe nivele
deodată să nimerească într-o anumită grupă, atunci înainte de a-l introduce este necesar de trecut
în grupa respectivă.

Redactarea codului, denumirii şi a rechizitelor adăugătoare la introducerea unui element nou în

nomenclator poate fi prin 2 metode:

o direct în fereastra de dialog apărută pe ecran

o nemijlocit în rândul nomenclatorului.
Dacă este permisă utilizarea ambelor metode, atunci pentru a alege o metodă de redactare
deschideţi meniul principal Действия şi bifaţi sau de bifaţi punctul Редактировать в
диалоге. Dacă redactarea rechizitelor se face nemijlocit în tabel, atunci pentru elementul nou în
nomenclator se va adăuga un rând nou, care automat trece în regim de redactare. Completarea
fiecărei coloane se va termina prin apăsarea tastei Enter, atunci indicatorul automat va trece în
următoarea celulă.
După ce este completată ultima celulă a rândului nou apăsarea tastei Enter deconectează
regimul de redactare şi noul element este memorat în nomenclator. Noul element se aranjează în
nomenclator conform ordinii de sortare stabilită.

Dacă ne-am răzgândit să introducem un element nou atunci apăsăm tasta Esc.

La introducerea unui element nou de regulă se indică codul dacă nu este predeterminat în
configurator ca automat să se aloce.
La introducerea unui element nou în nomenclator codul lui se poate forma automat sau se
poate introduce manual. Dacă aceasta este convenit de configurator codul se verifică dacă este
unic (fie în tot nomenclatorul, fie în limita grupului de elemente), şi, dacă coincide cu un cod
existent în nomenclator, atunci va apărea mesajul de avertizare Код не уникален! În acest caz
este necesar de a corecta codul.

Lucrul cu istoria rechizitului nomenclatorului.

Pentru vizualizarea istoriei valorii fixaţi cursorul în rândul cu elementul necesar din
nomenclator şi îndepliniţi una din următoarele acţiuni:

- apăsaţi tasta F5
- alegeţi punctul История значения din meniul principal Действия.

- butonul din bara cu instrumente a nomenclatorului.

- Redactarea elementelor nomenclatorului.
 - Redactarea în rând (partea tabelara) –pentru redactare elementului este necesar de a fixa
cursorul în celula nomenclatorului, valoarea căreia trebuie redactată şi apăsaţi tasta Enter
sau dublu clic pe ea cu mouse-ul. Celula devine în regim de redactare, în ea apare
indicatorul sub aspect de bară verticală.
- Dacă redactarea are loc în nomenclatorul deschis pentru alegerea unui element, pentru a
redacta în acest caz trebuie de apăsat combinaţia de taste Shift+Enter.
- La redactarea câmpului putem trece în celelalte celule ale rândului folosind tastele săgeţi
sau tasta Tab
- Pentru refuzarea redactării rechizitelor apăsaţi tasta Esc.
- Redactarea în dialog. Pentru redactarea elementului este necesar de a poziţiona cursorul
în oricare celulă a rândului rechizitele căruia trebuie redactate, apoi apăsaţi tasta Enter
sau dublu clic cu mouse-ul în orice loc al acestui rând sau butonul din bara cu
instrumente a nomenclatorului. Pe ecran va apărea forma de dialog pentru introducerea
elementului completată în care redactăm recuzitul necesar.
-
Reorganizarea nomenclatorului.
Lucrând cu nomenclatoare cu mai multe nivele poate apărea necesitatea reorganizării
elementelor nomenclatorului, adică permutarea elementelor existente dintr-o grupă în alta a
nomenclatorului. Astfel de operaţie este permisă doar în acel caz dacă în fereastra de vizualizare
a nomenclatorului în afară de tabel există arborele de grup.

Pentru a permuta elementul sau un grup în altă grupă a nomenclatorului îndepliniţi

consecutiv următoarele acţiuni:

1. În tabelul nomenclatorului fixaţi cursorul pe rândul cu acel element sau grup, care
este necesar de a o permuta;
2. În arborele de grup selectaţi denumirea grupului unde aţi fi vrut să transferaţi
elementul ales;
3. Apăsaţi combinaţia de taste Ctrl+F5 sau alegeţi punctul Перенести в другую

группу din meniul principal Действия, sau butonul din bara cu instrumente a
nomenclatorului.
Dacă coincidenţa codurilor nu are loc, pe ecran va apărea interogarea despre transfer şi
dacă răspundem prin „Da” va avea loc transferul elementului sau a grupului în grupa indicată.

Sortarea elementelor nomenclatorului

Când se deschide fereastra nomenclatorului pentru vizualizare sau pentru a alege elementul
necesar, rândurile în nomenclator pot fi sortate după cod, după denumirea elementului sau după
un oarecare câmp, dacă acesta este convenit cu configurarea sistemului. Ordinea sortării o putem
da în meniul principal Действия submeniul Сортировка. Pent-ru sortarea rapidă putem utiliza
combinaţiile de taste:

Ctrl+1 – sortare după cod;

Ctrl+2 – sortare după nume

 Ctrl+3 – după un alt rechizit

Ştergerea (marcajul de ştergere) a elementului nomenclatorului.

Dacă aceasta este prevăzut de configuraţia dată şi dacă este determinat de parametrul
Режим удаления объектов (punctul Параметры din meniul Сервис, panelul Общие, atunci
în acest regim nu are loc ştergerea directă, este posibil de a stabili marcajul de ştergere, dar să nu
fie şters. Ştergerea directă are loc prin efectuarea următoarei proceduri – punctul Удаление
помеченных объектов din meniul Операции, dacă această operaţie este admisă utilizatorului.

În care regim lucrează sistemul ştergerii directe sau a marcajului de ştergere – lucrează
sistemul, este uşor de determinat după denumirea punctului Удалить corespunzător
Пометить на удаление din meniul Действия.

Pentru marcajul de ştergere sau ştergerea elementului nomenclatorului fixaţi cursorul pe

rândul cu elementul respectiv şi efectuaţi una din următoarele acţiuni: apăsaţi tasta Del sau
selectaţi punctul Удалить/Пометить на удаление din meniul principal Действия sau
butonul din bar cu instrumente a nomenclatorului .
După ce aţi răspuns „Da” la interogarea despre ştergerea sau marcaj de ştergere elementul
nomenclatorului va fi şters (respectiv marcat pentru ştergere). Dacă elementul este marcat pentru
ştergere acesta va fi arătat prin schimbarea semnului convenţional în partea stângă a primei
coloane a tabelului.

Anularea marcajului de ştergere a elementului nomenclatorului.

Dacă este permis nivelului utilizatorului de a anula marcajul efectuaţi:

1. Pentru anularea marcajului de ştergere a elementului nomenclatorului fixaţi indicatorul pe

rândul cu elementul selectat anterior pentru a fi şters
2. Efectuaţi una din următoarele acţiuni:
- apăsaţi tasta Del
- alegeţi punctul Отменить пометку на удаление din meniul principal
Действия.
După ce aţi răspuns „Da” la interogarea despre anularea marcajului de ştergere a elementul
nomenclatorului va fi restabilit. Acesta va fi arătat prin schimbarea semnului convenţional în
partea stângă a primei coloane a tabelului.

Rândurile în nomenclator pot fi de 2 tipuri:

1) elemente ale nomenclatorului
2) denumirea grupei nomenclatorului.
Antetul grupului permite lucrul cu elementele, care intră în această grupă. Deschiderea grupei
într-un nomenclator se poate efectua prin una din metodele:
 o dublu clic-aţi cu mouse-ul pe semnul în rândul tabelar cu denumirea grupei
necesare
o fixaţi indicatorul pe rândul cu denumirea grupei necesare şi apoi tastaţi Ctrl+↓ o
fixaţi indicatorul pe rândul cu denumirea grupei necesare şi alegeţi punctul
Следующий уровень din meniul principal Действия al programei.
Pentru a reveni la nivelul anterior se poate tasta combinaţia de taste Ctrl+↑, aflându-vă în oricare
rând al grupei.

Vizualizarea arborele de grup – arborele de grup conţine denumirea grupurilor nomenclatorului

şi permite, în primul rând, o vizualizare comodă a structurii nomenclatorului, iar în al doilea
rând, uşor de trecut la elementele ce intră într-un anumit grup al nomenclatorului.
Pentru comoditatea de a lucra, arborele de grup are posibilitatea de a se desfăşura şi a se
strânge. Semnul „+” în nodul ramurii arătă că această ramură poate fi deschisă, pentru aceasta
este suficient de a apăsa cu mouse-ul pe semnul „+”. Ramura va deschide pentru vizualizare
nivelul următor, iar semnul „+” se va schimba în semnul „-”. Pentru a închide ramura este
suficient să apăsăm cu mouse-ul pe semnul „-”.

La vizualizarea arborelui de grup puteţi vedea componenţa grupului dorit în tabelul

nomenclatorului, apăsând dublu pe denumirea grupului.