Despre Trauma Copilului – Ce este un eveniment

traumatic?
1 februarie 2023 postat de Alexe Adina Emanuela Blog, Copii 0 comentarii

Ce este un eveniment traumatic?

Un eveniment traumatic este un eveniment înfricoșă tor, periculos sau violent care reprezintă o
amenințare pentru viața sau integritatea corporală a unui copil. A fi martor la un eveniment
traumatizant care amenință viața sau securitatea fizică a unei persoane dragi poate fi, de
asemenea, traumatizant. Acest lucru este deosebit de important pentru copiii mici, deoarece
sentimentul lor de siguranță depinde de siguranța percepută a figurilor lor de atașament.

Experiențele traumatice pot iniția emoții puternice și reacții fizice care pot persista mult timp
după eveniment. Copiii pot simți teroare, neputință sau frică , precum și reacții fiziologice, cum
ar fi bă tă i inimii, vă rsă turi sau pierderea controlului intestinului sau vezicii urinare. Copiii care
se confruntă cu incapacitatea de a se proteja sau care nu au avut protecție față de ceilalți pentru a
evita consecințele experienței traumatice se pot simți, de asemenea, copleșiți de intensitatea
ră spunsurilor fizice și emoționale.

Chiar dacă adulții muncesc din greu pentru a menține copiii în siguranță , evenimentele
periculoase se întâmplă totuși. Acest pericol poate veni din afara familiei (cum ar fi un dezastru
natural, un accident de mașină sau violență în comunitate) sau din interiorul familiei, cum ar fi
violența domestică , abuzul fizic sau sexual sau moartea neașteptată a unei persoane dragi.
Ce experiențe ar putea fi traumatice?
 Abuz fizic, sexual sau psihologic și neglijare (inclusiv traficul de persoane)
 Dezastre naturale și tehnologice sau terorism
 Violența în familie sau în comunitate
 Pierderea bruscă sau violentă a unei persoane dragi
 Tulburarea consumului de substanțe (personală sau familială )
 Refugiați și experiențe de ră zboi (inclusiv tortura)
 Accidente grave sau boli care pun viața în pericol
 Factori de stres legați de familia militară (de exemplu, detașare, pierderea pă rinților sau
ră nirea)
 Când copiii s-au aflat în situații în care s-au temut pentru viața lor, au crezut că vor fi ră niți, au
fost martori la violență sau au pierdut în mod tragic o persoană dragă , ei pot prezenta semne de
stres traumatic al copilului.

Ce este stresul traumatic al copilului?

Copiii care suferă de stres traumatic sunt cei care au fost expuși la una sau mai multe traume de-
a lungul vieții și dezvoltă reacții care persistă și le afectează viața de zi cu zi după ce
evenimentele s-au încheiat. Reacțiile traumatice pot include o varietate de ră spunsuri, cum ar fi
tulburare emoțională intensă și continuă , simptome depresive sau anxietate, modifică ri
comportamentale, dificultă ți de autoreglare, probleme legate de ceilalți sau de formare de
atașamente, regresie sau pierderea abilită ților, atenției și academice dobândite anterior.
dificultă ți, coșmaruri, dificultă ți de somn și de mâncare și simptome fizice, cum ar fi dureri și
dureri. Copiii mai mari pot consuma droguri sau alcool, se pot comporta în moduri riscante sau
se pot angaja în activită ți sexuale nesă nă toase.

Copiii care suferă de stres traumatic au adesea aceste tipuri de simptome atunci când li se
amintește într-un fel de evenimentul traumatic. Deși mulți dintre noi pot experimenta reacții la
stres din când în când, atunci când un copil se confruntă cu stres traumatic, aceste reacții
interferează cu viața de zi cu zi a copilului și cu capacitatea de a funcționa și de a interacționa cu
ceilalți. La nicio vârstă copiii nu sunt imuni la efectele experiențelor traumatice. Chiar și sugarii
și copiii mici pot experimenta stres traumatic. Modul în care se manifestă stresul traumatic va
varia de la copil la copil și va depinde de vârsta și nivelul de dezvoltare al copilului.

Fă ră tratament, expunerea repetată în copilă rie la evenimente traumatice poate afecta creierul și
sistemul nervos și poate crește comportamentele de risc pentru să nă tate (de exemplu, fumatul,
tulbură rile de alimentație, consumul de substanțe și activită țile cu risc ridicat). Cercetă rile arată
că supraviețuitorii traumei copiilor pot avea mai multe șanse de a avea probleme de să nă tate pe
termen lung (de exemplu, diabet și boli de inimă ) sau de a muri la o vârstă mai fragedă . Stresul
traumatic poate duce, de asemenea, la o utilizare sporită a serviciilor de să nă tate și de să nă tate
mintală și la o implicare sporită în sistemele de bună stare a copilului și justiție pentru minori.
Supraviețuitorii adulți ai unor evenimente traumatice pot avea, de asemenea, dificultă ți în a
stabili relații împlinite și a menține locul de muncă .
Mementouri și adversități
Experiențele traumatice pot pune în mișcare o cascadă de schimbă ri în viața copiilor, care pot fi
provocatoare și dificile. Acestea pot include schimbă ri în locul în care locuiesc, unde merg la
școală , cu cine tră iesc și rutinele lor zilnice. Ei pot tră i acum cu ră ni sau dizabilită ți pentru ei
înșiși sau pentru alții. Pot exista proceduri penale sau civile în desfă șurare.

Experiențele traumatice lasă o moștenire de mementouri care pot persista ani de zile. Aceste
memento-uri sunt legate de aspecte ale experienței traumatice, circumstanțele acesteia și
consecințele acesteia. Copiilor li se pot aminti persoane, locuri, lucruri, situații, aniversă ri sau
sentimente precum frică sau tristețe reînnoită . Reacțiile fizice pot servi și ca memento-uri, de
exemplu, ritmul cardiac crescut sau senzațiile corporale. Identificarea ră spunsurilor copiilor la
traume și mementouri de pierdere este un instrument important pentru înțelegerea cum și de ce
stresul, comportamentul și funcționarea copiilor fluctuează adesea în timp. Mementourile de
traume și pierderi pot reverbera în familii, între prieteni, în școli și în comunită ți în moduri care
pot influența puternic capacitatea copiilor, familiilor și comunită ților de a se recupera.
Abordarea traumelor și a mementourilor de pierdere este esențială pentru îmbună tă țirea ajustă rii
continue.

Factori de risc și de protecție

Din fericire, chiar și atunci când copiii experimentează un eveniment traumatic, ei nu dezvoltă
întotdeauna stres traumatic. Mulți factori contribuie la simptome, inclusiv dacă copilul a suferit
traume în trecut, iar factorii de protecție la nivel de copil, familie și comunitate pot reduce
impactul negativ al traumei. Unii factori de luat în considerare includ:

 Severitatea evenimentului. Cât de grav a fost evenimentul? Cât de grav a fost ră nit fizic copilul
sau cineva pe care îl iubește? A trebuit ei sau cineva pe care-l iubesc să meargă la spital? A fost
implicată poliția? Au fost copiii separați de îngrijitorii lor? Au fost intervievați de un director,
ofițer de poliție sau consilier? A murit un prieten sau un membru al familiei?
 Apropierea de eveniment. Copilul se afla de fapt la locul unde s-a produs evenimentul? Au
vă zut că evenimentul i se întâmplă altcuiva sau au fost o victimă ? Copilul a urmă rit evenimentul
la televizor? Au auzit o persoană dragă vorbind despre ceea ce s-a întâmplat?
 Reacțiile îngrijitorilor. Familia copilului credea că el sau ea spunea adevă rul? Îngrijitorii au
luat în serios reacțiile copilului? Cum au ră spuns îngrijitorii la nevoile copilului și cum au fă cut
față ei înșiși evenimentului?
 Antecedente de traumă . Copiii expuși continuu la evenimente traumatice au mai multe șanse
de a dezvolta reacții de stres traumatic.
 Factori familial și comunitar. Cultura, rasa și etnia copiilor, familiile lor și comunită țile lor pot
fi un factor de protecție, ceea ce înseamnă că copiii și familiile au calită ți și/sau resurse care
ajută la protejarea efectelor dă ună toare ale experiențelor traumatice și ale consecințelor acestora.
Unul dintre acești factori de protecție poate fi identitatea culturală a copilului. Cultura are adesea
un impact pozitiv asupra modului în care copiii, familiile lor și comunită țile lor ră spund, se
recuperează și se vindecă după o experiență traumatică . Cu toate acestea, experiențele de rasism
și discriminare pot crește riscul unui copil pentru simptome de stres traumatic.