JALANDHARA BANDHA

fragment din cartea Pranayama

Bandha, la fel ca mulți alți termeni din vocabularul yoghin, nu poate fi tradus în limbile noastre
occidentale. Bandha înseamnă deodată: a lega, a controla, a bloca, a ține, a uni, a contracta. În
practica yoga, în special prânayâma, Bandha se referă la diverse contracții musculare menite să
influențeze circulația sângelui, sistemul nervos și glandele endocrine. În special, aproape toate
Bandhas controlează un orificiu din corp.

Din punct de vedere yoghin, scopul Bandhas este de a trezi și controla energiile subtile, pranice,
care alcătuiesc corpul nostru. Cunoaștem deja în detaliu despre Uddiyana Bandha (a nu se
confunda cu Uddiyana). Din punctul de vedere al pranaya ma, Jalandhara Bandha este probabil
cea mai importantă Bandha, deoarece însoțește în mod necesar orice reținere ușor prelungită a
respirației (Kumbhaka cu plămânii plini).

ETIMOLOGIE

Jala înseamnă plasă, rețea de ochiuri, rețea de ochiuri, strungă. "Bărbia trebuie să fie apăsată
pe piept, închizând rețeaua de artere din gât", aceasta se numește Contracția Rețelei*dificilă
pentru zeii înșiși" (Shiva Samhitâ, IV, 60-61-62), citat de Alain Daniélou, care adaugă --Bărbia
este presată împotriva cavității triunghiulare de joncțiune a claviculelor. ceea ce produce o
presiune asupra Centrului de Puritate Extremă (vishuddha chakra). situat în gât. Executată
corect, această contracție obstrucționează aparatul respirator și împiedică aerul să producă
presiune deasupra glotei atunci când respirația este reținută (kumbhaka)."

Potrivit altor autori, Jala înseamnă "nervii care trec prin gât spre creier. "

În ceea ce privește "Dhara", acesta înseamnă "tracțiune ascendentă".

Tehnica va face lumină asupra etimologiei, pe care nu o vom aborda aici.

TEHNICA

Înainte de a intra într-o descriere tehnică detaliată, să consultăm clasicii. Hatha-Yoga Pradipika
descrie pe scurt tehnica în versetele III, 70-71: "După ce a contractat gâtul, adeptul trebuie să
fixeze ferm bărbia pe piept. Această Bandha se numește Jalandhara. Ea previne îmbătrânirea
prematură și moartea. Se numește "Jalandhara" pentru că comprimă arterele care merg spre
creier și oprește fluxul de nectar care curge în jos. "

Acest text este destul de bine cunoscut; dar în general se ignoră faptul că Jalandhara este citat
în Upanishade (Yoga-Chudamany-Upanishad, Sloka 51) : "Datorită Jalandhara Bandha, care
contractă cavitatea gâtului, nectarul care curge în jos din Lotus-de-mii-de-petale (creierul) nu
este ars în focul digestiei. și, prin controlul forțelor vitale, trezește Kundalini." Dacă rămânem la
aceste descrieri, ar fi suficient să contractăm mușchii gâtului și să plasăm bărbia pe piept pentru
a efectua Jalandhara. În practică, însă, nu este atât de simplu: să nu uităm că tratatele clasice de
HathaYoga erau în principal ajutoare pentru memorie, nu manuale tehnice complete și
detaliate.

Iată cum trebuie procedat:

Deși Jalandhara poate fi practicat în orice etapă a actului respirator, îl vom descrie cu plămânii
plini: inspirați, țineți respirația și înghițiți saliva; la sfârșitul mișcării de înghițire, mușchii gâtului
sunt contractați într-un mod special; mențineți-i în această poziție, apoi așezați bărbia în arcada
sternului (adâncitură concavă în partea superioară a sternului, între clavicule).

Este esențial să plasați corect bărbia în acest punct precis pentru a realiza una dintre condițiile
principale ale Jatandhara, întinderea vertebrelor, și pentru a asigura o compresie ideală a
gâtului. Cele trei puncte cheie sunt

l) comprimarea gâtului

2) contracția mușchilor gâtului

3) întinderea vertebrelor cervicale.

Mușchii gâtului rămân contractați pe toată durata Jalandhara Bandha. Dacă încercați să expirați
sau să inspirați, veți constata că acest lucru este imposibil și că Jalandhara Bandha sigilează cu
adevărat respirația în torace. Această imposibilitate este, de asemenea, un test de corecție
pentru Jalandhara Bandha.

În unele cazuri, Jalandhara Bandha este menținută în timpul inspirației și/sau expirației. Atunci
este necesar să se relaxeze puțin Jalandhara Bandha și să se elibereze glota pentru a permite
trecerea aerului, ceea ce poate produce sunetul caracteristic al lui Ujjayi (Cr. p. 221).

CÂND TREBUIE FOLOSITĂ JALANDHARA BANDHA?

Jalandhara, așa cum am spus, poate însoți toate fazele prânayàma, dar, repetăm, TREBUIE să
însoțească orice reținere mai îndelungată a respirației.
Jalandhara practicată împreună cu Mula Bandha și Uddiyana, constituie "Bandha Traya", Tripla
Bandha.

DE CE JALANDHARA?

Din punct de vedere yoghin, Jalandhara Bandha modifică curentul pranic în 16 centre vitale pe
care este de prisos să le detaliem aici. Ea direcționează prana spre Centrele situate în apropierea
bazei coloanei vertebrale. Vom avea ocazia să vorbim despre acest aspect atunci când vom
studia Chakrele. Pentru moment, următoarele explicații fiziologice vor fi suficiente pentru a
justifica practica Jalandhara care are ca efect :

I ) Sigilarea respirației în piept

În timp ce se ține respirația cu plămânii plini, este posibil să se etanșeze aerul inspirat, de
exemplu prin ciupirea nasului și menținerea capului drept, fără a bloca glota. Încercați și vedeți
ce se întâmplă (este sigur dacă o faceți ocazional și experimental) și lăsați presiunea aerului să
vă ajungă la nări. Veți simți o senzație deosebită în urechi, ceea ce nu va fi o surpriză, deoarece
nasul, gâtul și urechile sunt conectate și interdependente. Atunci când practicați pranayama,
trebuie să evitați să lăsați presiunea aerului să se acumuleze dincolo de glotă, în special în
trompele lui Eustachio: aceasta este o prescripție absolut obligatorie.

Fără a înclina capul, este posibil să se blocheze respirația prin contractarea gâtului și a glotei.
Acest lucru este suficient pentru perioade scurte de retenție. Pentru perioade lungi de retenție,
Jalandhara, blocajul de siguranță, blochează respirația în torace.

2) Acțiunea asupra inimii

În timpul reținerii respirației, inima nu trebuie să se grăbească, așa cum am spus deja.
Dimpotrivă, bătăile trebuie să încetinească și să se așeze într-un ritm puternic, calm și regulat.

Pentru a înțelege cum Jalandhara Bandha reglează activitatea cardiacă, trebuie să ne imaginăm
gâtul, o regiune strategică ce conține un număr impresionant de artere, vene și centre nervoase,
fără a uita glanda tiroidă, despre care vom vorbi mai târziu. Ar fi nevoie de mai multe capitole
pentru a epuiza subiectul!

Să trecem direct la subiect:

Toată lumea știe că artera carotidă trece prin gât și este cel mai important vas de sânge pentru
alimentarea cu sânge a creierului (de unde și importanța sa vitală). De fapt, există trei artere
carotide de fiecare parte a gâtului", care sunt ramuri ale arterei carotide primitive.

În gât, artera mamă se bifurcă pentru a forma sinusul carotidian, care are pereți foarte subțiri,
ceea ce îl face foarte sensibil la presiune.
Din sinusurile carotidiene pornesc nervii - câte unul de fiecare parte a gâtului - iar yoghinii știu
că comprimarea acestei zone modifică considerabil activitatea creierului și, prin urmare, și
starea de conștiință. Siva Samhita (V, 55) descrie o practică foarte periculoasă, care nu poate fi
efectuată decât sub supravegherea directă și personală a unui guru experimentat. Cităm acest
text pentru a arăta că yoghinii din India antică cunoșteau cu precizie repercusiunile
psihofiziologice ale Jalandhara Bandha:

"Yoghinul trebuie să comprime cei doi nervi (pe ambele părți ale gâtului). În acest fel, Brahmanul
pur este unificat și adeptul experimentează beatitudinea."

Fiziologia noastră ne învață că sinusurile carotide au relee de rețea și baroreceptori care sunt
ultrasensibili la orice schimbare de presiune în această zonă și, în special, că orice creștere a
presiunii scade din reflex tensiunea arterială și încetinește bătăile inimii. O reținere prelungită a
respirației duce tocmai la o creștere a tensiunii arteriale și la o accelerare a bătăilor inimii, ceea
ce poate provoca chiar palpitații. Misiunea lui Jalandhara Bandha este deci de a proteja inima și
sistemul vascular împotriva efectelor nocive ale reținerii prelungite a respirației.

Aceasta este explicația fiziologică a Jalandhara. Yoghinii au constatat că comprimarea nervului

conectat la sinusul carotidian, pe lângă influența sa asupra tensiunii arteriale și a bătăilor inimii,
creează o stare de inconștiență care nu este nici adormire, nici leșin, ci mai degrabă o stare de
transă hipnotică. "Controlată de experți, această transă "interiorizează" conștiința umană,
făcând posibilă percepția extrasenzorială. Lumile subtile se deschid și conștiința individuală
devine din ce în ce mai rafinată, această percepție atingând pragul în care conștiința individuală
dispare și individul se contopește cu infinitul" ("Yoga Mimansa" IV, 316). Compresia mecanică,
efectuată de yoghini cu ajutorul degetelor, trebuie să fie foarte ușoară pentru a atinge doar
nervul și trebuie să evite comprimarea arterei, ceea ce ar provoca anemie la nivelul creierului,
cu daune ireversibile dacă această stare s-ar prelungi.

Așa cum este practicată de yoghini, comprimarea nervului nu afectează în mod apreciabil
irigarea cerebrală și, prin urmare, nu poate provoca daune.

În Jalandhara Bandha, contracția mușchilor gâtului acționează ușor asupra acestor nervi, iar
fenomenele menționate mai sus se manifestă, dar într-un mod foarte atenuat. Jalandhara ne
permite să percepem circulația prana și liniștește mintea.

Descrierea diferitelor stări de conștiință prezentate mai sus nu trebuie să vă sperie sau să vă
seducă. În practică, ele nu devin evidente decât după un antrenament atât de îndelungat încât,
din lipsă de timp, ele sunt inaccesibile occidentalului obișnuit. 3) Întinderea regiunii cervicale a
coloanei vertebrale
Atunci când bărbia este poziționată corect la nivelul cotorului sternului, practicantul simte o
întindere evidentă a cefei - și, prin urmare, a coloanei cervicale - care se extinde până la mușchii
spatelui. Dacă restul coloanei vertebrale se află în poziția corectă, întinderea cefei exercită o
tracțiune asupra măduvei spinării, care stimulează toți centrii nervoși spinali. Datorită
Jalandhara, întinderea gâtului eliberează nervii cranieni - atât de importanți - și acționează
asupra bulbului cefalorahidian, care include centrele respirator și cardiac, centre care reglează
metabolismul organismului. vasomotricitatea și anumite metabolisme esențiale. Acesta este
"nodul vital", unde o înțepătură de ac ucide! Este, de asemenea, punctul de plecare al
sistemului parasimpatic.

Prin întinderea gâtului, Jalandhara exercită o acțiune asupra centrului respirator, care este
puternic excitat atunci când respirația este reținută.

Fără a intra în detalii anatomice avansate, care nu interesează decât pe specialiști, adeptul
înțelege importanța lui Jalandhara și poate ghici repercusiunile profunde pe care această
Bandha le produce în toate aceste domenii. [El poate deci să aibă încredere în acești mari
empirici care sunt yoghinii și să însoțească orice reținere a respirației cu Jalandhara Bandha.

4) Comprimarea tiroidei

O acțiune importantă datorată comprimării gâtului de către bărbie are loc la nivelul glandei
tiroide. Pacienții declarați hipertiroidieni (și deci cei care urmează un tratament, deoarece o
tulburare tiroidiană nu trece neobservată) ar trebui să se abțină de la Jalandhara și chiar de la
practicarea pranayama, înțelegându-se totuși că respirația yoghină completă este permisă și
chiar recomandată.

JALANDHARA BANDHA și SARVANGASANA plus HALASANA

Practicarea asanaselor trebuie să preceadă în mod necesar pranayama. Jalandhara Bandha nu

poate fi efectuată corect și fără oboseală decât dacă practicantul practică în mod regulat
Sarvangasana ("lumânarea") și Halasana ("plugul"). Aceste două poziții determină în mod
automat ca Jalandhara să se instaleze și ca urmare gâtul să se întindă.

Practicanții de pranayama trebuie, prin urmare, să consacre mai mult timp decât alții acestor
două posturi și să le execute mai temeinic, adică plasând mâinile cât mai aproape de omoplați și
aducând coatele împreună pentru a plasa partea cervicală a coloanei vertebrale perpendiculară
pe restul coloanei.

Acest adept al Ashtanga Yoga Nilayam din Mysore arată Jalandhara Bandha, care se adaugă la
curbura particulară a coloanei vertebrale pentru a provoca o tracțiune asupra măduvei spinării.
Poziția corectă a bazinului este obținută din lotus atunci când ambii genunchi ating podeaua.
Mușchii gâtului sunt puternic contractați în timpul lui Jalandhara; bărbia se sprijină în crosul
sternului și nu pe sternul propriu-zis.