Aspecte practice în abordarea basmului

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă

Autor: Barna Claudia-Manuela

Colegiul Tehnic Ion Creangă, Târgu-Neamț, județul Neamț

Reținem!

 „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult scris de Ion Creangă. A apărut în revista
Convorbiri literare, la 1 august 1877, apoi a fost publicat în același an în ziarul Timpul de
către Mihai Eminescu.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmărește formarea spirituală și morală a
feciorului de crai, pregătindu-l pentru a deveni împărat.

Elemente simbolice:

 1. Spatiul si timpul -nedeterminate, specifice basmelor

 2. Cifra magică 3 -formată din 2+1, 1 este cifra unicității. Protagonistul este unicul, eroul
solar

 3. Impăratul ( Craiul) - este simbolul inițiatului, al maturului ințelept

 8. Podul- simbol al despărțirii de copilărie

 9. Ursul ( pielea de urs a tatălui) - simbol al puterii masculine, element constructiv ,

pozitiv

 10. Pădurea- imagine a labirintului, a rătăcirii

 11. Spânul - personaj simbolic

 - in mentalitatea străveche, persoanele cu defecte fizice sau cu trăsături
deosebite erau considerate oameni din iad, răi

 12. Fântâna- simbol al cavoului

- este locul în care dispare fiul de crai și apare sluga, coborârea în infern

 13. Juramântul- reflectarea cuvantului dat, a onoarei

 14. Paloșul- armă simbolică, element masculin

 15. Lovirea peste față- umilirea eroului ( fața este imaginea individului, reflectarea în
societate)

 16. Ursul (din Grădina Ursului)- element negativ ce evidențiază puterea distructivă a
animalului magic

 17. Cerbul- animal totem, prin însușiri aduce cu Medusa

 18. Vrăjitoarea ( fata Împaratului Roș) - simbol al feminității ( cea care vrăjește)

 19. Împăratul Roș - din aceeași categorie cu Spânul ( omul cu trasaturi fizice deosebite; în
mentalitatea arhaică, omul cu părul roșu era considerat venit din iad

 20. Albinele și furnicile- necuvântătoarele, aparent neimportante, simboluri ale cerului si

pămantului

 21. Personajele grotești -simboluri ale instinctelor primare ( foamea, setea, senzatia de
frig) sau exacerbări ale trăsăturilor fizice ( vedere) sau manifestări ale dorințelor umane(a
zbura ca pasărea, a cuprinde pamantul)

 22. Focul ( casa de aramă) -de această dată, focul are valențe distructive( flacările iadului)

 23. Ospățul- evidențiază lăcomia umană. Poate fi și simbolistica lui Cronos ( cel care și-a
înghițit copiii)

 24. Separarea nisipului de mac- elemente telurice, separarea binelui de rău, a utilului de
nefolositor, test al rabdării

 28. Apa vie și apa moartă - apa este un alt element primordial prezentat în cele două
ipostaze: susținerea vieții și distrugere. Apa moartă reprezintă elementul care susține
trupul iar apa vie este cea care aduce tinerețe, vitalitate, renaștere

 29. Firele de smicele - elemente ale lumii vegetale care susțin viața
Tema operei, pe lângă cea specifică acestei specii literare, şi anume a luptei dintre bine şi rău,
este cea a maturizării mezinului craiului, vizibilă încă din titlu. La nivel morfologic, titlul este
constituit din substantivul comun “Povestea”, articularea acestuia aratând singurlaritatea
istorisirii, atribuită în continuare prin utilizarea substantivului propriu, lui Harap-Alb. “Povestea”
marchează caracterul de bildungsroman al scrierii, aceasta prezentând pe parcursul său evoluţia
personajului principal din ipostaza de tânăr neiniţiat în cea de împărat. Denumirea de Harap-Alb
provine dintr-un oximoron(harap = slugă de culoare neagră, alb = culoare ce sugerează caracterul
nobil), subliniind astfel ironia în momentul în care crăişorul devine supusul Spânului si primeşte
acest apelativ din partea noului stăpân.

Viziunea despre lume a povestitorului susţine faptul că omul "de soi bun" îşi atinge obiectivele,
scopurile stabilite de divinitate, cu ajutorul semenilor, dar mai ales datorită virtuţilor morale:
generozitate, onoare, simţul datoriei, respect.
Acţiunea basmului este relatată prin prisma unei perspective narative obiective, însoţită de o
viziune dindărăt, de către un narator omniscient şi omniprezent, a cărui obiectivitate este
contestabilă întrucât există numeroase intervenţii şi comentarii pe parcursul relatării,
caracterizate prin umor şi oralitate. Modul de expunere predominant este naraţiunea la persoana a
III-a, ce alternează cu dialogul.
Ca în orice opera narativă, acţiunea este împărţită pe momentele subiectului ce corespund unui
tipar narativ.

( Sursa: https://www.ebacalaureat.ro/c/povestea-lui-harap-alb-de-ion-creanga-eseuri-complete-
pentru-bacalaureat/1835)

Se dă textul:

Fiul craiului, fermecat de vorbele babei, scoate atunci un ban şi zice:

— Ţine, mătuşă, de la mine puţin şi de la Dumnezeu mult.

— De unde dai, milostivul Dumnezeu să-ţi dea, zise baba, şi mult să te înzilească, luminate
crăişor, că mare norocire te aşteaptă. Puţin mai este, şi ai să ajungi împărat, care n-a mai stat
altul pe faţa pământului aşa de iubit, de slăvit şi de puternic. Acum, luminate crăişor, ca să vezi
cât poate să-ţi ajute milostenia, stai liniştit, uită-te drept în ochii mei şi ascultă cu luare-aminte
ce ţi-oi spune: du-te la tată-tău şi cere să-ţi dea calul, armele şi hainele cu care a fost el mire, şi
atunci ai să te poţi duce unde n-au putut merge fraţii tăi; pentru că ţie a fost scris de sus să-ţi fie
dată această cinste. Tatu-tău s-a împotrivi şi n-a vrea să te lase, dar tu stăruieşte pe lângă
dânsul cu rugăminte, că ai să-l îndupleci. Hainele despre care ţi-am vorbit sunt vechi şi
ponosite, şi armele ruginite, iară calul ai să-l poţi alege punând în mijlocul hergheliei o tavà
plină cu jăratic, şi care dintre cai a veni la jăratic să mănânce, acela are să te ducă la împărăţie
şi are să te scape din multe primejdii. Ţine minte ce-ţi spun eu, că poate să ne mai întâlnim la
vrun capăt de lume: căci deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om!
( Povestea_lui_Harap_Alb_-_I._Creanga.pdf)

Cerințe:

1. Explicați valoarea expresivă a structurii: că poate să ne mai întâlnim la vrun capăt de

lume
2. Care sunt modurile de expunere din fragment?
3. Explicați sensul expresiilor: ascultă cu luare-aminte ,ţie a fost scris de sus, ține minte
4. Care sunt actanții fragmentului?
5. Identificați două modalități de caracterizare a personajului Fiul craiului.
6. Exprimă-ți opinia despre următoarea structură din text: De unde dai, milostivul
Dumnezeu să-ţi dea, zise baba, şi mult să te înzilească, luminate crăişor, că mare
norocire te aşteaptă. Puţin mai este, şi ai să ajungi împărat, care n-a mai stat altul pe
faţa pământului aşa de iubit, de slăvit şi de puternic.
7. Discutați în perechi despre importanța de a dărui și realizați un proiect comun cu tema :
Dai și câștigi.