I.

A. 1. Sensul expresiei ,,peste tot” este pretutindeni.

2. Vasile Tițescu locuiește în Pitești.
3. Principala pasiune a lui Liviu Rebreanu este scrisul, activitate evidențiată în
secvența: “a putut să gândească, să scrie romanele care i-au adus gloria, titlul
de academician”.
4. Liviu Rebreanu împrumută bani de la bancă pentru a-și repara și moderniza
casa.
5. Trăsătură definitorie a lui Liviu Rebreanu este simplitatea, evidențiată în
fragmentul dat prin relațiile cu ceilalți. Modestia în concordanță cu subtilitatea
simțirii, înfățișau un domn delicat și cu bun-simț, un bun ascultător, plin de
răbdare. Căldura cu care acesta îi trata pe ceilalți este transmisă prin blândețea
și simplitatea limbajului.

B. Succesul este consecința pozitivă a efortului depus de o persoană într-un

anumit domeniu. Reușita rezultată din munca concentrată asupra unei pasiuni
este condiția satisfacerii tuturor așteptărilor manifestate prin faimă și aprecierea
celorlalți. Din punctul meu de vedere, un factor definitoriu pentru atingerea
succesului este mediul de lucru, acesta facilitând diferite oportunități sau
împiedicândevoluția.
În primul rând, pentru atingerea idealurilor este necesar un spațiu de lucru
potrivit, care să favorizeze progresul unei persoane. Un mediu de lucru care
asigură confortul și liniștea esențială unei pasiuni în curs de dezvoltare, într-un
mod cât mai organizat, este propice pentru atingerea succesului. De exemplu,
Liviu Rebreanu, a cărui reușite sunt evidențiate în numeroasele sale scrieri, și-a
creat un mediu de lucru propice de lucru, modernizând casa în care locuia, așa
cum reiese din textul suport ,,L-am cunoscut pe Liviu Rebreanu’’ de Vasile Tițescu.
Astfel, este evidențiat importantul rol pe care locuința scriitorului l-a jucat în
recunoașterea sa atât în literatura străină, cât și română: „... familia Rebreanu
avea o reședință la țară, cu confort modern, într-o poziție minunată, în aer curat,
unde scriitorul, într-un mediu prielnic de liniște, a putut să gândească, să scrie
romanele care i-au adus gloria”.
În al doilea rând, mediul de lucru este oglinda personalității unei persoane,
care este reflectată în succesul acesteia. Modul în care un individ își gestionează
spațiul în care locuiește și muncește este definitoriu pentru felul în care își
tratează propriile pasiuni. De exemplu, o locuință îngrijită și ordonată reprezintă
modul de gândire limpede și sistematizat prin care o persoană își îndeplinește
obiectivul, urmat de succes, în vreme ce un mediu aflat în haos și neglijență scade
șansele obținerii unei reușite.
În concluzie, mediul de lucru rămâne esențial pentru succesul unui om,
ajutând la evoluția pasiunilor și reprezentându-i caracterul prin care poate da
naștere unor lucruri demne de apreciat în societate.

II.
Textul liric este expresia cea mai înaltă a limbajului, o rețea densă de
semnificații, având capacitatea de a transmite sentimente general valabile și de a
verbaliza idei sensibile pentru a sugera inefabilul.
În poezia ,,Versuri’’, scrisă de Tudor Arghezi, se exprimă, în mod direct,
ganduri, idei, sentimente de melancolie având ca sursă trecerea timpului și
condiția artistului în lume. Tema poeziei este neputința ființei umane în fața
trecerii ireversibile a timpului, pusă în evidență de versurile: “Suspinul meu e lung
și stins, /Și imnul meu se-nalță mort”.
Din punct de vedere stilistic, mesajul poetic este susținut prin diferite
procedee artistice, fiind dominat de expresivitate realizată prin intermediul
figurilor de stil și a imaginilor artistice. Astfel, prin personificarea: ,,Sunt sufletele
unor morți /Ce bat în geamuri și la porți?", poetul creează o atmosferă macabră
ce reprezintă starea sa interioară, simțindu-se de parcă timpul său a trecut.
Metafora: ,,mâinile iubitei mele, /Care-a zburat pe-un șir de stele" sugerează
starea de singurătate a eului liric aflat în ipostaza gânditorului furat de amintiri.
Imaginea artistică: „Subt șirurile lungi de ploaie /Gândirea mea se încovoaie”
cultivă sinestezia, evidențiind efectul naturii asupra condiției umane, ploaia
accentuând starea de tristețe și epuizare a autorului.
În concluzie, universul ideatic al poeziei ,,Versuri’’, scrisă de Tudor Arghezi
este susținut de mijloacele artistice valorificate anterior.