Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
Educaţia – factor al dezvoltării personalităţii umane
Conceptualizare: Educația – provine din latinescul educo-educare (a
alimenta, a creşte, a îngriji) şi din latinescul „educe-educere” (a duce, a conduce, a
scoate).
Concepţia antropocentrică - existenţa unei naturi umane universale şi
invariabile, educaţia urmând să dezvolte calităţile generale ale speciei umane, atât
cât permit potenţialităţile cu care este înzestrată de natură.
Concepţia sociocentrică – pregătirea omului pentru exercitarea diferitelor
roluri sociale; de la natura umană, individuală, accentul se deplasează la „natura”
socială
Educația – perspectivă diacronică
Aristotel (384 î.H.-322 î.H.) – unul din cei mai importanţi filosofi ai Greciei
antice. A studiat la Academia lui Platon din Atena, apoi a fost la Curtea
Împăratului Filip, în calitate de învăţător al tânărului Alexandru (cel Mare)
A înfiinţat la Atena o şcoală celebră – Lykeion sau şcoala peripatetică. Prin
şcoala peripatetică, se încurajau studiile clasice de gramatică, retorică, logică,
matematică, teologie, ştiinţele naturii, arte, euritmie
Socrate (470 î.H.-399 î.H.) – introduce conceptul de maieutică, un concept -
metodă de educaţie, prin care este posibil accesul la adevăr. Adevărul se descoperă
pe calea discuţiilor şi a dialogului, prin arta întrebărilor şi a răspunsurilor.
Congruenţa concepţiilor despre educaţie cu semnificaţiile originare, naturale
ale conceptului: creştere, cultivare, hrănire.
Pedagogul ceh Jan Amos Comenius (1592-1670) – lucrarea Didactica
Magna (1650) ce reuneşte şi structurează toate cunoştinţele de pedagogie existente
până în acel moment.
O dată cu apariţia cărţii lui J.A. Comenius, s-a formulat o nouă abordare a
educaţiei, la un nivel superior faţă de prima definiţie etimologică. Dacă în
antichitate „educatio” însemna „creştere”, „cultivare”, în epoca modernă, a
ştiinţelor, în epoca pedagogiei ştiinţifice, educaţia înseamnă dezvoltare, formare.
Obiectul de studiu al educaţiei
Educaţia reprezintă o acțiune specific umană și socială de modelare a naturii
umane, acțiune ce se desfășoară în direcția formării și evoluției individului spre
stadiul de personalitate formată, autonomă, responsabilă și capabilă să se integreze
în societate.
Educaţia omului tuturor vârstelor (nu numai a copilului sau a tânărului)
reprezintă obiectul de studiu al pedagogiei.
Curs 2
Funcțiile educației
societatea individul
Funcţia de transmitere a experienţei soci Funcţia de dezvoltare
ale a potenţialului biopsihic al individului