Traducător: Ana Joldes

Corector: Andra Nar

E ora 4 dimineața
și marele test e în opt ore,

urmat de un recital de pian.

Ai repetat zile întregi,

dar tot nu te simți complet pregătit.

Așadar, ce poți face?

Ai putea bea încă o cafea,

și următoarele ore să înveţi.

Dar mai bine ai pune cărțile deoparte,

ai opri muzica şi te-ai culca.

Somnul ne ocupă cam o 1/3 din viață,

dar mulți nu-i dăm atenţia cuvenită.

Această neglijență se datorează

unei mari neînțelegeri.

Somnul nu e o pierdere de timp

sau doar un mod de odihnă

după ce ne terminăm treburile.

E o funcție de bază, în timpul căreia

trupul își reglează sistemele vitale,

diminuând respirația, reglând circulația,

creşterea şi sistemul imunitar.

Sună grozav, dar te vei opcupa de ele

după ce dai testul, nu?

Ei bine, nu chiar.

Somnul e crucial pentru creier.

1/5 din sângele circulant e pompat

spre creier în timpul somnului.

În timpul somnului, în creier

au loc restructurări cruciale

pentru buna funcționare a memoriei.

Abilitatea noastră de a reține lucruri

nu pare impresionantă deloc.

În secolul XIX,
psihologul Herman Ebbinghaus

a demonstrat că uităm cam 40%

din noile informații
în primele 20 de minute,
fenomen denumit „curba uitării".

Această pierdere poate fi prevenită

prin consolidarea memoriei,

proces prin care informația e transferată

din memoria de scurtă durată, volatilă,

în cea de lungă durată, mai durabilă.

Consolidarea are loc

cu ajutorul hipocampusului.

Rolul lui în formarea

memoriei pe termen lung

a fost demonstrat în anul 1950

de Brenda Milner

în timpul studierii unui pacient,

cu numele de H.M.

După ce i s-a îndepărtat hipocampul,

memoria de scurtă durată i-a fost afectată,

însă putea îndeplini

sarcini fizice prin repetiție.

Prin îndepărtarea hipocampusului,

şi memoria de lungă durată

i-a fost afectată.

Acest caz a dezvăluit că hipocampusul

are rol preponderent

în consolidarea memoriei declarative

de lungă durată

– cum sunt faptele și conceptele

ce trebuie memorate pentru test –

și mai mic în memoria procedurală,

cum ar fi mișcarile degetelor

ce trebuie stăpânite pentru recital.

Descoperirile lui Milner

și cercetarea lui Kandel din anii '90

ne-au oferit modelul curent

al procesului de consolidare.

Datele senzoriale sunt transcrise inițial

și înregistrate temporar de neuroni

ca memorie de scurtă durată.
De acolo sunt transmise hipocampusului,

care fortifică şi creşte numărul

neuronilor din acea regiune corticală.

Datorită fenomenului cunoscut

ca neuroplasticitate,

se formează noi muguri sinaptici,

creând noi conexiuni între neuroni

și fortificând rețeaua neuronală

şi informația se întoarce
sub forma memoriei de lungă durată.

Așadar de ce ne amintim
doar anumite lucruri?

Există câteva moduri de a influența

durata și eficiența memorării.

Amintirile din perioade

de emotivitate crescută sau de stres,

vor fi înregistrate mai eficient

datorită legăturii
dintre hipocampus și emoție.

Unul dintre factorii majori

cu rol în consolidarea memoriei e:

– ați ghicit –
un somn bun noaptea.

Somnul are patru etape,

dintre care cea mai profundă

e somnul cu unde lente

și REM – mișcări rapide ale ochilor.

Aparatele EEG folosite

la monitorizarea acestor etape

arată impulsuri electrice între trunchiul

cerebral, hipocamp, talamus și cortex,

cu rol de relee în procesul

de formare a memoriei.

Diferite etape ale somnului

consolidează diferite tipuri de memorie.

În timpul somnului NREM

– somn cu unde lente –

memoria declarativă e codificată

şi stocată temporar

în partea anterioară a hipocampusului.

Printr-un dialog continuu între cortex

şi hipocampus, ea e activată repetat,

şi redistribuită treptat în regiunea

corticală a memoriei de lungă durată.

Somnul REM,
similar activității cerebrale conştiente,

e asociat cu consolidarea
memoriei procedurale.

Conform acestor studii,

dormind la 3 ore după memorarea formulelor

sau la 1 oră după ce ați exersat

la pian, ar fi ideal.

Sper că acum înțelegi

că reducerea orelor de somn

nu dăunează doar sănătății pe termen lung,

ci reduce şi şansele de a reține

cunoştințele de seara trecută,

confirmând astfel proverbul:

„Somnul e sfetnic bun."

Gândindu-te la restructurarea internă

şi la noile conexiuni
formate în timpul somnului

ai putea spune că somnul bun

te va ajuta să te trezești dimineața

cu un creier nou şi îmbunătățit,

pregătit pentru orice provocare.