Casap Sosipatra

Lucru individual

pentru disciplina Managimentul proiectului de cercetare

Ciclul II, master. Anul II

Specialitatea Sondaje de opinie, marketing și publicitate

Gradul de cercetare a temei. În pofida faptului că aspectele liderilor militari şi

leadershipului au fost studiate anterior, tema cercetării în sine o considerăm de actualitate,
întrucât cuprinde analiza comparativă privind “liderii militari în dinamica reprezentării
sociale” și a fost puţin supusă unor cercetări empirice. Suportul bibliografic l-a constituit
lucrările cercetătorilor din SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi România de către
Creangă, M1, Gîtlan A, Enders, J.2, Armstrong M3., BennisW4., DuBrin A.5, Frank M.6,
Jacques E.7, Katz R.8, Kotter J.9, Likert R.10, Stoner J.11, Vroom V.12, Gerald B.13, Reddin
W.J.14, Bennis W.15, Ананьев Б.Г.16, Леонтьев А.Н.17, Карелина А.А.18, Ковалев В.И.,
dar şi a celor din Republica Moldova: Iurchevici19, Leancă V.20, Stati Ul.21, Mereuţă Gh.22,
Cojocari L., Capaţînă-Darii, Crivoi23, ş.a.
O analiză mai detaliată a profilului de lider o întâlnim la: Kouzes J., Posner
B.,Tannenbaum R., Zorlenţan T., Burduş E.,Căprărescu G.24, Şchiopu U., Verza E25. Noel
M. Tichy26.
Privitor la leadershipul militar, ne-am referi la următorii cercertător: John C 27.,
Arădăvoaice Gh.28, Duţu P.29., ş.a.

Demersul de cercetare urmăreşte să demonstreze, pe baze ştiinţifice, rolul liderilor în

motivarea personalului pentru creşterea performanţelor organizaţionale în procesul de
muncă în organizaţii militare. Pentru a întreprinde un astfel de demers, teza de master
abordează domeniile de cercetare, cum ar fi: leadership, liderul militar în societate.
Pornind de la analiza literaturii de specialitate privind evoluţia studierii rolului liderului în
motivarea personalului pentru creşterea performanţelor organizaţionale în procesul de
muncă în organizaţia militară, precum şi a consecinţelor lor în mediul organizaţional,
conturăm un obiectiv, de natură teoretică, al acestei teze, respectiv analiza critică şi
integrarea principalelor direcţii de cercetare managerială comparativă asupra relaţiei dintre
organizaţia militară, a liderul militar, a resurselor umane, a leadershipului, a motivaţiei, a
motivării, a eficienţei, a eficacităţii şi performanţelor la nivel organizaţional.

1
Creangă, M., Gîtlan, A. Modalităţi de investigare a satisfacţiei în muncă la perso- nalul medical, Revista
Medicală Română, vol. LX, nr. 1, 2013, [Link] 2013.1/ RMR_Nr-1_2013_Art-[Link].
accesat 21.10.2021.
2
Enders J. Crisis The academic professions in the „knowledge” [Link] Education, 1999, 381, pp. 71-81.
3
Armstrong M., A Handbook of Human Resource Management Practice, 7th edition, Limited, London, 1999, p.
155.
4
Bennis W., The Unconscious Conspiracy:Why Leaders Can’t Lead, Jossey-Bass Publishers,San Francisco,
1989,p.37.
5
DuBrin A. J., Leadership. Research. Findings. Practice and Skills, Houghton Mifflin, 1995, p. 53.
6
Frank M., The Essence of Leadership, în Public Management, vol. 22, nr. 3, 1993, p. 31.
7
Jacques E., S. Clement, Executive Leadership, Casai Hall, Arlington, 1991. O. Nicolescu, I. Verboncu, op. cit.,
p. 514.
8
Katz R. L., Skills of an Effective Administrator, Harvard Business Review, 1955, p. 33-41. Samuel C.
Certo, op. cit., p. 28-29; T. Zorlenţan, op. cit., p. 70.
9
Kotter J., The Leadership Factor, The Free Press, New York, 1988, p. 42.
10
Likert R. The Human Organization. Its Management and Value. McGraw-Hill, New York, 1967. 258 p.
11
Stoner J.A.F., Freeman R.E., Management, Practince Hall Englewood Cliffs, N. J., 1992, p. 72.
12
Vroom V., Jogo A., The New Leadership, Englewood Cliffs, NJ, 1991, p. 35.
13
Gerald, B. Charlotte Bühler oder Der Lebenslauf als psychologisches Problem. Lang, Frankfurt am Main u.
a.2007,
p. 63 Beiträge zur Geschichte der Psychologie 23.
14
Reddin, WJ, Managerial Effectiveness & Style: Individual or Situation, pgs 180–197.
15
Bennis W., & Nanus B. Leaders: The strategies for taking charge. New York: Harper & Row1985, pp 36-75.
16
Ананьев Б.Г. Человек как предмет познания. СПб.: Питер, 2001. 288 с.
17
Леонтьев А.Н. Деятельность. Сознание. Личность: 3-е изд. М.: Смысл, 1999. 365 с.
18
Карелина А.А. (ред.) . Психологические тесты. Т.1. М., 2000. С. 25 – 29.
19
Iurchevici I. Orientările la studenţii militari. În: Dezvoltarea Armatei Naţionale în contextul aprofundării
reformelor democratice. Materialele conferinţei interuniversitare. Chişinău, 2017, p. 100-107.
20
Leancă V., Ceban L. Aplicarea elementeleor de leadership în formarea tinerilor ofiţeri. În: Dezvoltarea
Armatei

Naţionale în contextul aprofundării reformelor democratice. Materialele conferinţei interuniversitare. Chişinău,

2018,
p. 150-169.
21
Stati Ul., Climatul psihosocial şi coeziunea în dinamica colectivului militar. În: Studii de securitate şi
apărare. Revista militară nr. 1 (9), 2013.
22
Mereuţă Gh. Formarea şi dezvoltarea morală şi psihologică a militarilor. În: Studii de securitate şi apărare.
Revista militară nr. 2 (6), 2011.
23
Cojocari L., Capaţînă-Darii V., Crivoi A. O retrospectivă asupra relaţiei dintre motivaţie şi aptitudinile
profesionale.
În: Studia Universitatis Moldaviae, 2015, nr.5(85), p.166-172.
24
Zorlenţan T., Burduş E., Căprărescu G. Managementul organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 92;
25
Şchiopu U., Verza, E. Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii. Bucureşti: EDP, 1995. 480 p.
26
Noel M. Tichy în colaborare cu Eli Cohen, Liderul sau arta de a conduce, Bucureşti, Editura Teora, 2000, p.
52;
27
Johns G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998, p. 295.
 28
Aradavoaice Gh. Comandantul şi arta de a conduce. Editura Sylvi, Bucureşti, 2000, 310 p.
29
Duţu P. Leadership şi management în armată. Bucureşti. Editura: Universităţii Naţionale de Apărare Carol
I. Bucureşti, 2008, p.44.

Sсорul сеrсеtării vizеаză analiza rolulului şi influenţa liderilor militari în

dinamica reprezentării sociale pentru creşterea performanţelor organizaţionale în procesul de
muncă în organizaţia militară. Pеntru dеzvоltаrеа sсорului fоrmulаt mаi sus, аm еnumеrаt
următоаrеlе obiective, şi аnumе:

● Analiza conceptului de lider militar prin transpunerea leadershipului;

● Stabilirea procesului de leadership în cadrul organizațiilor militare;

● Determinarea capacităților comunicativ-organizatorice ale liderului din mediul

militar prin paradigma inovatoare de conducere;

● Identificarea dimensiunilor eficacității de aplicare a stilurilor de leadership în

contextul conducerii aplicabile domeniului militar;

● Evaluarea particularităților leadership-ului tranzacțional și

transformațional în organizațiile militare predicabile asupra efectivului;

● Crearea unei viziuni aprofundate asupra statutului reprezentărilor sociale

şi modelarea unei linii interpretative coerente cu referire la dinamicitatea

acestora;

● Elaborarea unei optici interpretative actualizate asupra structurii

reprezentărilor sociale şi asupra procesului de analiză structurală a acestora;

● Profilarea şi descrierea pre condițiilor care fac posibilă declanşarea

procesului de reprezentare socială a liderilor și demonstrarea faptului că liderii

redau un obiect autentic/incontestabil al procesului de reprezentare socială;

● Organizarea şi desfăşurarea unui studiu empiric complex axat pe

determinarea însemnelor care definesc dinamicitatea procesului de reprezentare

 socială a liderilor;

● Formularea concluziilor generale;

● Elaborarea unui set de recomandări cu referire la cercetările de perspectivă.

Obiectul cercetării рrаctice. Cараcitățile de comunicаre și orgаnizаtorice аle

liderului din mediul militаr, tiрurile de аtitudine fаță de cei din jur.
Ipoteza cercetării constă în faptul că aptitudinile comunicativ-organizatorice ale
liderilor militari pot fi dezvoltate în urma instruirii eficiente.
Scoрul cercetării рrаctice. De a determina nivelul de dezvoltare a aptitudinilor
comunicative și organizatorice la studenți. Pentru a determina nivelul de dezvoltare a
aptitudinilor comunicative și organizatorice la studenți în cercetare am aplicat următoarea
metodă aprobată: Metodica „ Diagnosticarea aptitudinilor comunicative și
organizatorice”, COS-1, autori V.V. Sineavski, B.A. Fedorișin. Metodica permite de a
determina nivelul dezvoltării aptitudinilor comunicative, organizatorice.

Aptitudinile comunicative și organizatorice asigură succesul în activitățile umane.

Diagnosticarea nivelului lor de dezvoltare poate fi elaborată cu ajutorul mai multor
metodici aprobate. Una din aceste metodici este chestionarul COS-1, elaborat în baza
principiului autoanalizei și autoaprecierii comportamentului subiectului într-o situație sau
alta. Proba include o serie de situații din experiența cotidiană a adolescenților. Răspunsul
la întrebări presupune reproducerea comportamentului și manifestarea unor atitudini deja
trăite.
Pentru studierea aptitudinilor comunicative chestionarul include întrebări din
următoarele sfere: interesul adolescentului pentru comunicare, acomodarea la un nou
colectiv, reacția la rugămintea prietenilor și a cunoscuților, atitudinea față de muncă,
contactul cu persoane necunoscute. La aceste direcții au fost elaborate 20 de întrebări.
Pentru studierea aptitudinilor organizatorice sunt utilizate întrebări care se referă
la următoarele sfere de activitate: capacitate de orientare în situații dificile; inițiativă,
spirit întreprinzător, perseverență, exigență; predispunere spre muncă organizatorică;
independență, spirit autocritic; stăpânire de sine, fermitate. Aceste sfere au generat alte 20
de întrebări.
Rezultatele cercetării
Studenților li s-au propus un chestionar compus din 40 de întrebări. Ca
respondenți au fost studenții anului întâi de la Academia militară “Alexandru cel Bun” a
Forțelor Armate din Republica Moldova. Din acest an la probele experimentale au
participat 24 studenț[Link] „Diagnosticarea aptitudinilor comunicative și
organizatorice”, COS-1, autori V.V. Sineavschi, B.A. Fedorișin.
Studenților li s-au repartizat foile de corectură și au fost rugați să răspundă sincer
la întrebările chestionarului. Coeficientul de evaluare a aptitudinilor comunicative și
organizatorice s- a verificat prin raportul dintre numărul de răspunsuri ale respondenților
la fiecare compartiment împărțit la numărul maxim de coincidențe posibile -20. După
formula: K= m:20. Rezultatele sunt prezentat în tabelul nr.1.1
Așadar, după cum arată rezultatele probei experimentale din 24 studenți la un
nivel foarte înalt în dezvoltarea aptitudinilor comunicative se află 2 (8,3 %) studenți. Alți
6 (25,0%) studenți – la un nivel înalt în dezvoltarea aptitudinilor comunicative. Tot din
grupul dat 3 ( 12,5 %) studenți s-au plasat la nivelul mediu în dezvoltarea acestor
aptitudini. La nivelul scăzut nu s-a plasat nici un student, însă la nivelul foarte scăzut –
cei mai mulți 13 (54,2 %) studenți. Rezultatele probei experimentale au scos în evidență
un nivel foarte scăzut al comunicării la o bună parte din studenți.

Chestionarul COS – 1
Numele, prenumele
Data
Vârsta
Instrucțiuni: Citiți cu atenție fiecare întrebare și determinați-vă propria părere sau
altitudine în raport cu ea. Răspunsul trebuie să fie ,,da" sau ,, nu". Dacă răspunsul exprimat
la întrebarea respectivă este afirmativă, puneți semnul (+), dacă este negativ semnul (-).

Da NU
1. Aveți mulți prieteni cu care comunicați intensiv?
2. Deseori reușiți să convingeți prietenii să accepte propria dvs. părere?
3. Mult timp sunteți necăjit din cauza ofensei care v-a adus-o cineva dintre
prieteni?
4. Întotdeauna vă orientați cu greu într-o situație critică?
5. Tindeți să stabiliți relații de prietenie cu persoane noi, mai puţin
cunoscute?
6. Vă place munca social utilă?
7. Este adevarat că este mai plăcut și mai simplu s petreceți timpul în lumea
cărților decât în societatea oamenilor?
8. Dacă intervin dificultăți în realizarea intențiilor dvs, vă dezivceți ușor de
ele?
9. Stabiliți ușor relații cu persoane mai în vârstă decât dvs?
10. Vă place să inventați și să organixați împreună cu prietenii , diferite
jocuri și distracții?
11. Vă adaptați cu greu la o nouă companie?
12. Deseori lăsați pentru altă zi lucrul care trebuie făcut azi?
13. Stabiliți ușor relații cu persoane necunoscute?
14. Tindeți ca prietenii dvs. să acţioneze conform părerii, care o exprimați?
15. Vă acomodați cu greu într-un colectiv nou?
16. Este adevărat că nu apar disensiuni în relațiile dvs. cu prietenii atunci
când aceștea nu-și respectă promisiuniile sau oblegațiile?
17. Într-o situație favorabilă tindeți să faceți cunoștință și să discutați cu o
persoană necunoscută?
18. Deseori preluați inițiativa în rezolvarea unor probleme importante?
19. Vă enervează oamenii din jur și ați vrea să rămîneți singur?
20. Este adevărat că, de regulă, vă orientați cu greu într-un anturaj
necunoscut?
21. Vă place să vă aflați permanent printre oameni?
22. Vă enervați dacă nu reușiți să terminați lucrul început?
23. Încercați o senzație de incomoditate ți disconfort atunci când trebuie să
dați dovadă de ințiativă pentru a face cunoștintă cu noi persoane?
24. Este adevărat că vă obosește comunicarea cu prietenii?
25. Vă place să participați la jocuri colective?
26. Deseori dați dovadă de inițiavă în rezolvarea problemelor prietenilor
dvs.?
27. Este adevărat că vă simțiți nesigur printre persoane necunoscute?
28. Este adevărat că doar foarte rar încercați să demonstrați că aveți
dreptate?
29. Considerați că nu trebuie să depuneți mare efort pentru a înveseli o
companie puțin cunoscută?
30. Ați muncit pe tărâm obștec în clasă sau în școală?
31. Tindeți să reduceți cercul de cunoștințe la un număr mic de personae?
32. Este adevărat că nu
incercați să vă argumentați
părerea sau decizia, dacă
aceasta nu este imediat
acceptată de prieteni?
33. Vă simțiți liber,
degăjat nimerind intr-o
companie necunoscută?
34. Vă ocupați cu plăcere
de organizarea diferitelor
activități pentru pertenii
dvs?
35. Este adevărat că nu vă
simțiți calm și sigur pe
sine, când nevoit să vorbiți
în fața unui mare grup de
oameni?
36. Deseori întîrziați la
întîlniri?
37. Este adevărat că aveți
mulți prieteni?
38. Deseori sunteți în
centrul atenției prietenilor
dvs?
39. Deseori, comunicând
cu personae necunoscute,
vă jenați și vă simțiți
incomod?
40. Este adevărat că nu vă
simțiți sigur pe sine
aflîndu-vă într-un grup de
persoane?

Tabelul 1.1 Nivelul dezvoltării aptitudinilor comunicative la studenți

Aptitudinile
N comunicative
Nivelul de manifestare
d/o NP f. înalt Înalt mediu scăzut f.
scăzut
 0,76- 0,66-0.75 0,56- 0,46-0,55 0,10-
0,65
1,00 0,45
1. X 0,30
2. X 0,20
3. X 0,60
4. X 0,70
5. X 0,75
6. X 0,35
7. X 0,30
8. X 0,45
9. X 0,70
10. X 0,70
11. X 0,60
12. X 0,40
13. X 0,20
14. X 0,80
15. X 0,25
16. X 0,45
17. X 0,15
18. X 0,40
19. X 1,00
20. X 0,75
21. X 0,35
22. X 0,25
23. X 0,70
24. X 0,65
Tot 2 6 3 - 13
al

Tabelul 1.2 Nivelul dezvoltării aptitudinilor organizatorice la studenți

 Aptitudinile
organizatorice
N Nivelul manifestării
N
d/o P f. înalt Înalt Mediu scăzu f.
t scăzut

0,2
0,81-1,00 0,71- 0,66- 0,56- 0-
0,80 0,70 0,
0,65
55
1. X 0,65
2. X 0,90
3. X 0,75
4. X 0,75
5. X 0,80
6. X 0,95
7. X 0,70
8. X 0,35
9. X 0,65
10. X 0,35
11. X 0,80
12. X 0,50
13. X 0,65
14. X 0,60
15. X 0,80
16. X 0,60
17. X 0,80
18. X 0,75
19. X 0,80
20. X 0,80
21. X 0,85
22. X 0,65
23. X 0,40
24. X 0,65
 Total 3 9 1 7 4

Tabelul 1.3 Nivelul dezvoltării aptitudinilor comunicative la studenți

Aptitudinile
comunicative
N Nivelul de manifestare
NP
d/o f. înalt Înalt mediu scăzut f.
scăzut
0,76- 0,66-0.75 0,56- 0,46-0,55 0,10-
1,00 0,65 0,45
1. X 0,75
2. X 0,75
3. X 0,60
4. X 0,70
5. X 0,80
6. X 0,55
7. X 0,75
8. X 0,60
9. X 0,70
10. X 0,70
 11. X 0,60
12. X 0,75
13. X 0,75
14. X 0,75
15. X 1,00
16. X 0,75
17. X 0,55
18. X 0,75
19. X 0,60
20. X 0,75
21. X 0,60
22. X 0,80
23. X 0,70
24. X 0,65
Tot 3 13 6 2 -
al

Tabelul 1.4 Nivelul dezvoltării aptitudinilor organizatorice la studenți

Aptitudinile
organizatorice
N Nivelul manifestării
N
d/o P f. înalt Înalt Mediu scăzu f.
t scăzut
0,2
0,81-1,00 0,71- 0,66- 0,56- 0-
0,80 0,70 0,
0,65
55
 X 0,70
1.
X 0,90
2.
X 0,75
3.
X 0,75
4.
X 0,80
5.
X 0,95
6.
X 0,70
7.
8. X 0,95
9. X 0,65
10. X 0.95
11. X 0,80
12. X 0,50
13. X 0,65
14. X 0.95
15. X 0,80
16. X 0,60
17. X 0,80
18. X 0,75
19. X 0,80
20. X 0,80
21. X 0,85
22. X 0,70
23. X 0,70
24. X 0.95
Total 7 9 4 3 1