PROGRAMUL DE STUDII LEGISLAȚIE EUROPEANĂ ȘI CARIERĂ

JUDICIARĂ

ANALIZA TEORETICĂ ȘI JURISPRUDENȚIALĂ

ASUPRA CONTROLULUI INIȚIATIVEI DE
REVIZUIRE A CONSTITUȚIEI

JUSTIȚIA CONSTITUȚIONALĂ - PERSPECTIVA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ

COORDONATOR STIINȚIFIC:
PROFESOR UNIVERSITAR BARBU SILVIU GABRIEL

AUTOR:
OPRA-BENI KRISZTINA

BRAŞOV
2023
 CUPRINS
ASPECTE INTRODUCTIVE ............................................................................................................ 3

CAPITOLUL I - ANALIZA TEORETICĂ ASUPRA CONTROLULUI INIȚIATIVEI DE REVIZUIRE A

CONSTITUȚIEI ..............................................................................................................................5

CAPITOLUL II - ANALIZA JURISPRUDENȚIALĂ ASUPRA CONTROLULUI INIȚIATIVEI DE

REVIZUIRE A CONSTITUȚIEI ........................................................................................................ 8

CONCLUZIE ................................................................................................................................10

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................13
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

ASPECTE INTRODUCTIVE

Revizuirea unei constituţii reprezintă, înainte de toate, o problemă

esenţialmente politică în privinţa evaluării necesităţii şi oportunităţii, cât şi a
stabilirii obiectivelor sale, ţinând preponderent de evoluţia societăţii din punct
de vedere sociologic şi o operaţiune care se realizează conform unui cadru
procedural prestabilit şi în condiţii bine precizate1.
Procedura revizuirii Constituţiei, spre deosebire de procedura
reglementată pentru adoptarea celorlate legi, este specială. Astfel, textele
constituţionale stabilesc în mod clar titularii iniţiativei de revizuire a
Constituţiei, procedura și limitele revizuirii. Ca urmare, orice modificare a
normelor constituţionale privitoare la Curtea Constituţională trebuie să
parcurgă această procedură, în cadrul căreia un rol important îi revine Curţii
Constituţionale, care exercită, din oficiu, controlul de constituţionalitate al
iniţiativelor de revizuire2 cât şi al legii de revizuire a Constituţiei, adoptată de
Parlament3.
Revizuirea constituțională a devenit frecventă în statele Uniunii Europene
şi în multe sisteme democratice4, acesta putând fi totală sau parțială.
Motivarea revizuirilor se axeză de cele mai multe ori pe considerente
interne, cum ar fi, de natură politică sau predominant juridică. După Tratatul
de la Maastricht din 1992, statele Uniunii Europene au fost obligate să-şi
revizuiască Constituţiile din motive legate de evoluţia UE5, în acest tratat
conținând aspecte privitoare la suverenitate6.
Procedura referendară a revizuirii îsi are originile în principiile ideologice
ale Revoluției franceze de la 1789, unde democrația reprezentativă, exeritată
prin Parlament, s-a împletit cu cea directă, în procesul de elaborare a
Constituțiilor din 1793, 1795 și 19467.
Constituția României, în forma inițială a fost adoptată în ședința Adunării
Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în
urma adoptării ei prin referenfumul național din 8 decembrie 1991, formând o
răsturnare a structurilor de putere ale vechiului regim comunist, după
revoluția din decembrie 1989 și având o valoare fondatoare, aceasta a
rezistând până în anul 2003 când a fost revizuită pentru prima dată, de către
puterea constituantă, alcătuită din Camera Deputaților și Senat8.

1
Prof. univ. dr. Mircea Duțu, Necesitatea şi oportunitatea revizuirii
2
art.146 lit.a) din Constituţie
3
art. 23 din Legea nr.47/1992
4
Didier Maus, Revizuirea constituţională în ţările Uniunii Europene
5
Ibidem
6
Tratatele de la Maastricht și de la Amsterdam, https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.3.pdf,
accesat la data de 15.10.2022
7
Marian Enache, Revizuirea Constituției României, Universul Juridic, București, 2012, p. 12
8
Ibidem
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

Particularitatea procesului de revizuire a Constituției din 2003 a constat în

faptul că pe baza acordului politic prealabil și a unei hotărâri a Camerelor
reunite, inițiativa a fost elaborată de o comisie comună a celor două Camere,
iar propunerea legislativă de revizuire a fost inițiată de parlamentarii fiecărei
Camere, urmând să fie dezbătută mai întâi în Camera Deputaților și apoi în
Senat9.
Principalul obiectiv al revizuirii Constituției din 2003 a pornit de la
necesitatea operării unor modificări în Legea fundamentală, care să pună de
acord textul acesteia cu dinamica realităților societății românești10. A mai avut
ca obiectiv armonizarea textelor Constituției cu prevederile dreptului
comunitar în vederea integrării României în Nato și în Unuiunea Europeană și
perfecționarea conducerii societății în înlăturarea imperfecțiunilor de
redactare invocată în doctrina juridică, îmbunătățirea cuprinsului textelor
constituționale în lumia amendamentelor propuse de deputați și de senator,
precum și a recomandărilor făcute de Curtea Constituțională11.
Revizuirea Constituției din anul 2003 s-a făcut pe baza unei inițiative
parlamentare, care a fost votată cu 2/3 din numărul deputaților și senatorilor
în fiecare Cameră a Parlamentului iar Legea de revizuire a fost supusă unei
referendum național12.

9
Mihai Constantinescu, Marius Amzulescu, Drept Contencios Constituțional Sinteză Ediția a III-a, București,
2005, p. 122
10
Marian Enache, Revizuirea Constituției României, Universul Juridic, București, 2012, p. 12
11
Ibidem
12
Ibidem
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

CAPITOLUL I - ANALIZA TEORETICĂ ASUPRA CONTROLULUI

INIȚIATIVEI DE REVIZUIRE A CONSTITUȚIEI

Verificarea constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei

reprezintă un control de constituționalitate care se exercită din oficiu și este
reglementată de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţie şi de art. 19-23 din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Acest control de constituționalitate se realizează întotdeauna de două ori
cu privire la același demers de revizuire a Constituției, respectiv mai întâi
înainte de sesizarea Parlamentului cu inițiativa de revizuire, potrivit art.19 din
Legea organică a Curții, respectiv după finalizarea procedurii parlamentare
de revizuire, dar anterior supunerii legii de revizuire spre aprobare sau
infirmare prin referendum13.
Curtea Constituţională are ca atribuţie, potrivit art. 146 lit. a), de a se
pronunţa asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora.
Inițierea poate veni de la Preşedintele României, de la unul dintre preşedinţii
celor două Camere, de la Guvern, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de
la Avocatul Poporului, de la un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel
puţin 25 de senatori.
Curtea poate de asemenea, din oficiu, să se pronunțe asupra iniţiativelor
de revizuire a Constituţiei, este singurul caz în care controlul are caracter
sistematic14. Acesta constă în verificarea îndeplinirii condițiilor cerute de
Constituție pentru a se iniția revizuirea.
Inițierea provine, potrivit art. 150 din Constituție15, de la Președintele
României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul
deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu
drept de vot, care să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în
fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate
cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Profesorul Claude
Leclercq a susținut că într-o societată democratică poporul intervine oricum în
procedura de revizuire, fie prin reprezentanții săi, fie direct prin procedura
referendumului16.
Curtea Constituțională, în termen de 10 zile, are obligația de a se pronunța
asupra respectării dispozițiilor constituționale privind revizuirea, potrivit art. 19
din Lege 47/199217, a proiectului de lege sau propunerii legislativă, însoțită de
13
Prof.univ.dr. Ioan Muraru, prof.univ.dr. Nasty Marian Vladoiu, conf.univ.dr. Silviu Gabriel Barbu, lector
univ.dr. Andrei Muraru, Note de curs de contencios constituțional, Editura Hamangiu, 2009, p. 79
14
Mihai Constantinescu, Marius Amzulescu, Drept Contencios Constituțional Sinteză Ediția a III-a, București,
2005, p. 112
15
Constituţia României din 1991, republicată, M. Of. nr. 767, 30 octombrie 2003
16
Marian Enache, Revizuirea Constituției României, Universul Juridic, București, 2012, p. 13
17
Art. 19 - „Înainte de sesizarea Parlamentului pentru inițierea procedurii legislative de revizuire a
Constituției, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoțită de avizul Consiliului Legislativ, se depune
la Curtea Constituțională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunțe asupra respectării
dispozițiilor constituționale privind revizuirea.”
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

avizul Consiliului Legislativ depus la Curte, înainte de sesizarea

Parlamentului pentru inițierea procedurii legislative de revizuire a Constituției.
La primirea acestuia, președintele Curții numește un judecător-raportor și
stabilește termenul de judecată18.
Curtea Constituțională se pronunță aspura proiectului de lege sau a
propunerii legislative cu votul a două treimi din numărul judecătorilor, decizia
fiind comunicată celor care au inițiat sau reprezentantului acestora19 și
publicată în Monitorul Oficial. Proiectul de lege sau propunerea legislativă se
prezintă Parlamentului, numai împreună cu decizia Curții Constituționale20.
De regulă, propunere de revizuire se prezintă Parlamentului spre adoptare
după punerea sa de acord cu decizia Curții Constituționale.
De la adoptarea legii de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională se
pronunță din oficiu, în termen de 5 zile, asupra acesteia, iar decizia prin care
se constată că nu au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la
revizuire se trimite Camerei Deputaților și Senatului, în vederea reexaminării
legii de revizuire a Constituției, pentru punerea ei de acord cu decizia Curții
Constituționale21.
Procedura de revizuire constă în adoptarea de către Camera Deputaților și
de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor
fiecărei Camere, a proiectului sau a propunerii de revizuire, potrivit art. 151
din Constituție. Dacă nu se ajunge la un acord, prin procedura de mediere,
Camera Deputaţilor şi Senatul, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din
numărul deputaţilor şi senatorilor, în ședință comună.
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în
cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de
revizuire. Într-o opinie termenul prevăzut de Constituție pentru organizarea
acestui referendum este unul de decădere, expirarea lui înaintea organizării
referendumului având ca efect invalidarea deciziei adoptate de puterea
constituantă derivată22. Într-o altă opinie acest termen este unul de procedură

18
Art. 20 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, M. Of.
Nr. 807 din 3 decembrie 2010 - „La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, președintele
Curții numește un judecător-raportor și stabilește termenul de judecată.”
19
Art. 21 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, M. Of.
Nr. 807 din 3 decembrie 2010 - „(1) Curtea Constituțională se pronunță asupra proiectului de lege sau a
propunerii legislative cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.
(2) Decizia Curții se comunică celor care au inițiat proiectul de lege sau propunerea legislativă ori, după caz,
reprezentantului acestora.”
20
Art. 22 din Legea nr. 47/ 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, M. Of.
Nr. 807 din 3 decembrie 2010- „Proiectul de lege sau propunerea legislativă se prezintă Parlamentului numai
împreună cu decizia Curții Constituționale, comunicată potrivit art. 21 alin. (2).”
21
Art. 23 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, M. Of. Nr.
807 din 3 decembrie 2010 - „(1) În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituției, Curtea
Constituțională se pronunță, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20 și 21 aplicându-se în mod
corespunzător.
(2) Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la revizuire se
trimite Camerei Deputaților și Senatului, în vederea reexaminării legii de revizuire a Constituției, pentru
punerea ei de acord cu decizia Curții Constituționale.”
22
Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina, Tănăsescu Elena, Constituția
României revizuită -comentarii și explicații-, Editura ALL BECK, 2004, p. 341
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

constituțională, depăsirea lui nu are ca semnificație obstrucționarea

inițiativei23.
Nu pot forma obiectul revizuirii „caracterul național, independent, unitar și
indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea
teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială”24.
O revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a
libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora25.
Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de
urgență și nici în timp de război26, ca și pe durata prelungirii mandatului
Camerelor vechiului Parlament până la întrunirea legală a noului Parlament,
potrivit art. 63 alin. (4) din Constituție27. Aceste ipoteze sunt excluse datorită
caracterului excepțional al stărilor respective, pe durata căror exercitarea
suveranității naționale ar risca să fie mult mai dificilă decât în condiții
normale28.

23
Mihai Constantinescu, Marius Amzulescu, Drept Contencios Constituțional Sinteză, București, 2002 p. 83
24
Art. 152 din Constituţia României din 1991, republicată, M. Of. nr. 767, 30 octombrie 2003
25
Art. 152 alin. (2) din Constituţia României
26
Art. 152alin. (3) din Constituţia României
27
Mihai Constantinescu, Marius Amzulescu, Drept Contencios Constituțional Sinteză Ediția a III-a, București,
2005, p. 123
28
Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina, Tănăsescu Elena, Constituția
României revizuită -comentarii și explicații-, Editura ALL BECK, 2004, p. 342
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

CAPITOLUL II - ANALIZA JURISPRUDENȚIALĂ ASUPRA

CONTROLULUI INIȚIATIVEI DE REVIZUIRE A CONSTITUȚIEI

1. Prin Decizia nr. 539/ din 17 septembrie 2018 asupra constituționalității

Legii de revizuire a Constituției României, publicată în Monitorul Oficial nr.
798 din 18.09.2018 Curtea a statuat că nu va reanaliza aceleași aspecte care
au constituit obiect al controlului exercitat asupra proiectului de lege sau a
propunerii legislative referitoare la revizuirea Constituției, în măsura în care,
în cursul procedurii parlamentare legislative de adoptare a
propunerii/proiectului de lege de revizuire, conținutul său nu a suferit
modificări de substanță. În ipoteza în care nu se constată o diferență
specifică normativă de conținut, Curtea își raportează controlul numai la cele
care au fost avute în vedere de Curte cu prilejul pronunțării deciziei anterioare,
referitoare la constituționalitatea inițiativei de revizuire29. Parlamentul dacă în
exercitarea rolului său de autoritate suverană de legiferare, a adus modificări
asupra propunerii legislative/proiectului de lege de revizuire sa constatat o
diferență specifică de conținut normativ substanțial la nivelul legii
constituționale, atunci revine Curții obligația de a reevalua noul conținut al
legii de revizuire prin raportate la prevederile art. 152 din Constituție,
referitoare la limitele revizuirii30.
Odată validate prin decizia anterioară condițiile de constituționalitate
extrinsecă și de legalitate pentru exercitarea dreptului de inițiativă a revizuirii
Constituției a Curții referitoare la inițiativa legislativă de revizuire a Constituției,
nu vor mai face obiectul controlului de constituționalitate exercitat asupra legii
de revizuire a Constituției, deoarece, în lipsa vreunei modificări în ceea ce le
privește, se vor menține considerentele din decizia anterioară cu referire la
respectarea acestora, cele reținute prin Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016
referitoare la respectarea condițiilor privind inițiativa revizuirii prevăzută în art.
150 din Constituție, se mențin mutatis mutandis31. Prin analizarea celor dău
texte de revizuire respectiv din legea de revizuire, Curtea a constatat că nu
există nicio diferență de conținut normativ substanțial, singura diferență find
acea că textul propus de cetățeni cuprinde un singur articol, iar, în urma
trecerii prin filtrul Parlamentului, au fost propuse două articole, care, însă, nu
afectează elementele examinate și aprobate de Curte în decizia anterioară32.

29
CCR, Dec. nr. 539/2018, M. Of. nr. 798 din 16 septembrie 2018, https://legislatie.just.ro/
30
Ibidem
31
Decizia 539/2018 Analiza, https://ro.scribd.com/document/410337982/decizia-539-2018-analiza-docx ,
accesat la data de 15.11.2022
32
Analiza teoretică şi jurisprudenţială asupra controlului inițiativei de revizuire a Constituției,
https://abcjuridic.ro/analiza-teoretica-si-jurisprudentiala-asupra-controlului-initiativei-de-revizuire-a-
constitutiei/, accesat la data de 15. 11. 2022
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

2. Decizia nr. 80 din 16 februarie 201433 asupra propunerii legislative privind

revizuirea Constituției României, publicat în Monitorul Oficial nr. 246 din 7
aprilie 2014, o încercare de revizuire impunătoare, dar fără succes. Curtea
Constituțională a constatat că propunerea legislativă pe lângă faptul inițierea
a respectat art. 150 alin. (1) din Constituție, totuși a încălcat limitele prevăzute
de art. 152 din Constituție și supune eliminerea, reformularea, reconsiderarea
propuneri legislative, fiind mai mult din trei sferturi desființată.
Curtea a apreciat că în privința drepturilor și libertăților fundamentale
obiectivul unei revizuiri nu poate fi decât îmbunătățirea nivelului de protecție a
cetățeanului prin extinderea sferei drepturilor și libertăților fundamentale, cât
și prin asigurarea unor garanții mai eficiente ale drepturilor existente, cee ace
exclude modificările neînsemnate aduse unui text constitutional.

3. Prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 199634 privind constituționalitatea

inițiativei de revizuire a prevederilor art. 41 alin. (7) din Constituția României,
publicată în Monitorul Oficial nr. 211 din 6 septembrie 1996, Curtea a
constatat că propunerea legislativă de revizuire este neconstituțională .
Această inițiere pentru modificarea fostului art. 41 din Constituție privind
protecția proprietății private în sensul de a înlătura prezumția caracterului licit
al dobândirii, a fost promovată de peste 700.000 de persoane.
Curtea a stabilit că propunerea de revizuirea are ca urmare suprimarea
garanției constituționale a dreptului de proprietate și încalcă limitele revizuirii
prevăzute în fostul art. 148 alin. (2) din Constituție35.

4. Decizia nr. 148 din 16 aprilie 200336 privind constituționalitatea propunerii

legislative de revizuire a Constituției României, publicată în Monitorul Oficial
nr. 317 din 12 mai 2003, urmează a duce spre modificarea Constiuției. Curtea
a constatat ca propunerea de revizuire a Constituției a fost respecate
prevederie art. 146 alin. (1) din Constituție. S-a trimis în Parlament pentru
aprobare.
Cât privește introducerea unor articole cu privire la dreptul de proprietate, la
apărarea drepturile omului și a libertăților fundamentale, au fost întâmpinate
probleme, decizând ca acestea au fost neconstituționale, încălcându-se
limitele revizuirii prevăzute de fostul art. 148 alin. (2) din Constiuție, potrivit
căreia nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea
garanției unui drept constituțional.
33
CCR, Dec. nr. 80/2014, M. Of. nr. 246 din 15 februarie 2014, https://legislatie.just.ro
34
DECIZIE Nr. 85 din 3 septembrie 1996 privind constituţionalitatea iniţiativei de revizuire a prevederilor art.
41 alin. (7) din Constituţia României https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/8471, accesat la data
de 22. 11. 2022
35
Nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea garanției unui drept constituțional
36
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a
Constituţiei României https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/43692, accesat la data de 22. 11.
2022
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

5. Prin Decizia nr. 580 din 20 iulie 201637 asupra inițiativei legislative a
cetățenilor inititulate „Lege de revizuire a Constituției României”, publicat în
Monitorul Oficial nr. 857 din 27 octombrie 2016, Curtea constată că inițiativa
legislativă este constituțională „în raport de prevederile art.152 alin.(2) din
Constituție, întrucât nu suprimă dreptul la căsătorie ori garanții ale acestuia.”
Propunerea legislativă a cetățenilor, a avut ca motivare, înlăturarea oricărei
echivoc pe care utilizare termenului de „soți” în cuprisul art. 48 alin. (1)38 din
Constituție ar putea să-l creeze. Deosebirea faţă de redactarea actuală a
aceluiaşi alineat constă în înlocuirea sintagmei "între soţi" cu sintagma "între
un bărbat şi o femeie".
Pe baza examinării dosarelor cu susținătorii inițiativei legislative, s-a
constatat că un număr de 39 județe și municipiul București îndeplinesc
condiția de a avea cel puțin 20.000 de semnături legale atestate în susținerea
inițiativei legislative. În definitiv, propunerea de revizuire este constituţională.

6. Decizia nr. 222 din 9 aprilie 201939 asupra inițiativei legislative a

cetățenilor intitulate „Lege de revizuire a Constituției României”, publicat în
Monitorul Oficial nr. 425 din 30 mai 2019, Curtea constată că inițiativa
îndeplinește condițiile extrinseci prevăzute de art. 150 și condițiile intrinseci
de la art. 152 din Constituție sunt respectate, este definitivă și general
obligatorie.
Prin această propunere legislativă a cetățenilor se subliniează importanța
relațiilor sociale care privesc alegerea prin vot a autorităților locale, a
deputaților, a senatorilor, a Președintelui României și a europarlamentarilor.
Inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției are în vedere remedierea
problemelor semnalate de Avocatul Poporului. Se propune adăugarea unei
noi condiții cu privința exercitării dreptului de a fi ales, mai exact excluderea
„cetățenilor condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru
infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură
consecințele condamnării.” Curtea a constatat că nu se suprimă dreptul de a
fi ales, ci o răstrânge. Curtea nu consideră modificarea constituțională de
natură a suprima, anula, înlătura dreptul de a fi ales, ci îl consideră legitim și
proporțională.
Legislaţia UE este de acord cu existenţa unor restrângeri ale dreptului de a fi
ales, chiar pe tema persoanelor condamnate pentru infracţiuni: „nu este
37
DECIZIE nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor intitulate "Lege de revizuire a
Constituţiei României" https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/183039, accesat la data de 22. 11.
2022
38
"Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi
pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor."
39
DECIZIA nr. 222 din 9 aprilie 2019 asupra inițiativei legislative a cetățenilor intitulate „Lege de revizuire a
Constituției României” https://legislatie.just.ro, accesta la data de 22. 11. 2022
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

neobișnuit ca, din cauza unei condamnări penale pentru săvârșirea unei
infracțiuni grave, persoanelor să li se retragă dreptul de a fi alese. Cu toate
acestea, poate fi considerat problematic dacă dreptul pasiv de vot este
refuzat pe baza oricărei condamnări, indiferent de natura infracțiunii care a
determinat-o.
Curtea Constituțională a constatat că atestarea listelor de susținători nu s-
a făcut însă s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strică a dispozițiilor
legale aplicabile și s-au constatat diverse abateri de la cadrul legal, dar totuși
intorducerea condiției astfel cum a fost circumstanțiată de inițiatori este
conformă cerințelor constituționale.

7. Decizia nr. 799 din 17 iunie 201140 asupra proiectului de lege privind
revizuirea Constituției României, publicat în Monitorul Oficial nr. 440 din 23
iunie 2011, Curtea a susținut că este necesar ca legea de revizuire ce se
adoptă de către Parlament, anterior supunerii votului poporului prin
referendum în condițiile art.151 alin.(3) din Constituție, trebuie să fie
examinată mai întâi de instanța constituțională pentru a se stabili dacă a fost
respectată decizia Curții privind proiectul de lege sau propunerea de revizuire
a Constituției, respectiv dacă modificările aduse proiectului sau propunerii de
revizuire în procedura parlamentară (ca procedură tipică unei adunări
constituante) respectă principiile și dispozițiile constituționale privind
revizuirea Legii Fundamentale41.
Curtea reține că sunt îndeplinite atât condițiile de fond, adică art. 152 alin
(1)42 și (2)43, cât și cele de formă alin. (3)44.

40
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/129562 accesat la data de 23. 11. 2022
41
Prof.univ.dr. Ioan Muraru, prof.univ.dr. Nasty Marian Vladoiu, conf.univ.dr. Silviu Gabriel Barbu, lector
univ.dr. Andrei Muraru, Note de curs de contencios constituțional, Editura Hamangiu, 2009 , p. 113
42
„Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului
român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi
limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”
43
De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
44
Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

CONCLUZIE

Având în final atât o imagine de ansamblu asupra controlului inițiativei de

revizuire a Constiuției, cât și o imagine mai concretă și mai în detaliu a
mechanismului acestuia, putem desprinde anumite concluzii din considerațiile
teoretice și practice analizate.
Astfe, luând în considerare atât doctrina studiată, cât și jurisprudența
cercetată, se poate constata faptul modificare oricărei a norme constituționle
are de parcurs procedura revizuirii, în care un rol important îi revine Curții
Constituționale.
Curtea, din oficiu, exercită controlul de constituționalitate al inițiativelor de
revizuire cât și a legii de revizuire a Constituției, adoptată de Parlament.
Inițiativa de revizuire a Constituției, având un caracter sistematic, constă în
verificarea îndeplinirii condițiilor cerute de Constituție pentru a se iniția
revizuirea. Procedura de revizuire constă în adoptarea de către Camera
Deputaților și de Senat a proiectului sau a propunerii de revizuire. Iar
revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum în termen de 30
de zile.
Ca revizuirea să fie constituțională, nu poate ave ca obiect caracterul
național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană
de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul
politic și limba oficială. O revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat
suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a
garanțiilor acestora, iar Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de
asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război.
După concluziile trase se poate constata faptul că revizuirea constituției
este o procedură specială, față de procedura reglementată pentru adoptarea
celorlate legi.
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

BIBLIOGRAFIE

Tratate, cursuri, cărți, monografii

•Marian Enache, Revizuirea Constituției României, Universul Juridic,
București, 2012, p.12
•Mihai Constantinescu, Marius Amzulescu, Drept Contencios Constituțional
Sinteză, București, 2002
•Mihai Constantinescu, Marius Amzulescu, Drept Contencios Constituțional
Sinteză Ediția a III-a, București, 2005
•Prof.univ.dr. Ioan Muraru, prof.univ.dr. Nasty Marian Vladoiu, conf.univ.dr.
Silviu Gabriel Barbu, lector univ.dr. Andrei Muraru, Note de curs de
contencios constituțional, Editura Hamangiu, 2009

Articole sau studii din reviste de specialitate

•Didier Maus, Revizuirea constituţională în ţările Uniunii Europen
•Prof. univ. dr. Mircea Duțu, Necesitatea şi oportunitatea revizuirii

Legislație
•Constituţia României din 1991, republicată, M. Of. nr. 767, 30 octombrie
2003
•Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
republicată, M. Of. Nr. 807 din 3 decembrie 2010
•Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina,
Tănăsescu Elena, Constituția României revizuită -comentarii și explicații-,
Editura ALL BECK, 2004

Resurse internet
• Analiza teoretică şi jurisprudenţială asupra controlului inițiativei de revizuire
a Constituției, https://abcjuridic.ro/analiza-teoretica-si-jurisprudentiala-asupra-
controlului-initiativei-de-revizuire-a-constitutiei/,
•CCR, Dec. nr. 539/2018, M. Of. nr. 798 din 16 septembrie 2018,
https://legislatie.just.ro
•CCR, Dec. nr. 80/2014, M. Of. nr. 246 din 15 februarie 2014,
https://legislatie.just.ro
•Decizia 539/2018 Analiza,
https://ro.scribd.com/document/410337982/decizia-539-2018-analiza-docx,
accesat la data de 15.11.2022
•DECIZIA nr. 222 din 9 aprilie 2019 asupra inițiativei legislative a cetățenilor
intitulate „Lege de revizuire a Constituției României” https://legislatie.just.ro
Analiza teoretică și jurisprudențială asupra controlului Opra-Beni Krisztina
de revizuire a Constituției

•DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii

legislative de revizuire a Constituţiei României
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/43692
•DECIZIE nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor
intitulate "Lege de revizuire a Constituţiei României"
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/183039
•DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind
revizuirea Constituţiei României
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/129562
•DECIZIE Nr. 85 din 3 septembrie 1996 privind constituţionalitatea iniţiativei
de revizuire a prevederilor art. 41 alin. (7) din Constituţia României
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/8471
•Tratatele de la Maastricht și de la Amsterdam,
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.3.pdf, accesat la data de
15.10.2022